Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indrumator: Student:
Conf.dr.ing. Silvia Mironeasa Oproiu Nicoleta-Sabina
Cuprins
Argument.................................................................................................................. 2
1. Pornirea in doua sensuri a motorului asincron trifazat.........................................................3
2. Masina asincrona...................................................................................................... 4
3. Contactoare cu relee.................................................................................................. 8
4. Sigurantele fuzibile................................................................................................. 10
5. Buton de comanda.................................................................................................. 11
6. Norme de protectia muncii........................................................................................ 13
Bibliografie.............................................................................................................. 15
Anexe..................................................................................................................... 15
Argument
Ele poate fi compacte sau cu canale de ventilatie (radiale sau axiale) necesare pentru a
asigura racirea corespunzatoare in timpul functionarii.
Infasurarea polarizata (in scurt circuit)se realizeaza, de obicei, din aluminiu prin
turnare), cupru, alama. Colivia poate fi simpla (la puteri mici) sau dubla (la puteri mari)
realizata din doua randuri de bare: cele de la exterior, din alama (cu rezistenta electrica mare
pentru a limita curentul la pornire) si cele din interior, din cupru (cu rezistenta electrica mica
pentru functionare de durata).
Curentul alternativ nu se distribuie uniform in sectiunea unui conductor plasat intr-o
crestatura din material magnetic: neuniformitatea este cu atat mai puternica, cu cat frecventa
curentului este mai mare. Densitatea de curent este mica la baza crestaturii si din ce in ce mai
mare spre periferia circuitului magnetic. La colivia dubla, barele exterioare au rezistenta
electrica marita pentru ai limita curentul la pornire care se distribuie preponderent prin acesta.
Repartitia neuniforma este accentuata la pornire, deoarece rotorul avand viteza mica, curentii
indusi au frecventa mare.
Infasurarile rotorice trifazate (ca si cea statorica) se realizeaza din cupru izolat cu
email, bumbac, fibra de sticla etc.
In afaraaa elementelor magnetice si electrice enumerate, masina asincrona contine si
elemente mecanice: o carcasa care sustine partile fixe, arbore, palierele pentru sustinerea si
ghidarea rotorului, ventilatorului etc.
Se considera o masina asincrona trifazata (cazul cel mai des intalnit in practica) care
functioneaza in regim de motor.
Se presupune deci ca infasurarea statorica are m1=3 faze statice (cu axele decalate cu
(2 /3) radiani si cu acelasi numar de spire), repartizate sinusoidal.
Prin alimentarea acestuia cu un sintem sinusoidal simetric de tensiuni cu frecventa f1,
in masina va lua nastere un camp magnetic invartitor de turatie (n1= f1/p) (rot / min ).
Daca rotorul este in repaus, acest camp va induce in fazele infasurarii rotorice,
comform legi inductiei electromagnetice, tensiuni electromotoare.
In cazul iin care infasurarea rotorica este scurtcircuitata sau se racordeaza pe o
impedeanta trifazata simetrica, aceste tensiuni electromotoare vor determina aparitia unor
curenti indusi. Prin interactiunea campului magnetic statoric cu acesti curenti indusi vor lua
nastere forte electromagnetice care se vor exercita asupra fiecarui conductor rotoric.
Acestor forte le corespunde un cuplu obtinut prin insumarea tuturor cuplurilor
determinate de fortele ce actioneaza asupra conductoarelor rotorice, care determina punerea in
miscare a rotorului, cu turatia n, in sensul campului invartitor statoric.
Pentru a carecteriza diferenta intre n1 si n a fost introdusa notiunea de
alunecare: s=n1 - n/n1.
Prin urmare, turatia rotorului se paote scrie sub forma:
n=n1(1- s)
Cu ajutorul relatiei se poate scrie reletia de calcul a turatiei campului invartitor statoric
fata de rotor, n2.
n2=n1- n=s n1.
Aceasta deplasare relativa a campului invartitor statoric fata de rotor determina
frecventa t.e.m. induse in circuitul rotoric, f2:
n2=f2/p rezulta: f2=p* n2=p*s*n1=s*f1
p - fiind numarul de perechi de poli ai masini.
De aici rezulta ca masina asincrona modifica si frecventa energiei primite si, deci, o a
doua justificare a denumirii ce i s-a dat, de transformator generalizat.
Masina asincrona poate functiona in 3 regimuri:
-regim de motor;
-regim de generator;
-regim de frana electromagnetica.
Regim de motor masina absoarbe puterea alectrica din retea, pe la bornele infasurarii
statorice, si furnizeaza, la arbore, puterea mecanica. Acesta este cel mai utilizat regim de
functionare a masinii asincrone.
Turatia rotorului, in acest caz, este mai mica decat turatia sincronica (n<n1).
Daca insa masina este antrenata, cu ajutorul unui motor auxiliar, in sensul de miscare,
cu o turatie (n>n1),tse schimba sensul de deplasare a rotorului fata de campul inductor
statoric. Prin urmare se va schimba si sensul tensiunii electromotoare induse, respectiv al
curentului indus, implicit, al cuplului.
In aceasta situatie masina primeste putere mecanica pe la arbore (de la motorul
auxiliar) si cedeaza putere electric pe la bornele infasurari statorice. Spunem ca
masina functioneaza in regin de generator.
In cazul regimului de frana electromagnetica, masina este antrenata, din exterior, in
sens contrar campului statoric (n<0).
Ea primeste astfel putere mecanica pe la arbore, putere pe la bornele infasurarii
statorice, intreaga putere rezultata, dupa acoperirea pierderilor, fiind disipata pe infasurari,
determinand astfel incalzirea acestora.
Concluzionand cele spuse anterior, putem acum sa stabilim urmatoarele domenii de
valori ale turatiei si alunecarii corespunzatoare celor trei regimuri de functionare:
- pentru regim de motor (n>n1 rez. 0<s<1);
- pentru regim de generator (n>n1 rez. s<0);
- pentru regim de frana (n<0 rez. s>1).
3. Contactoare cu relee
In funcsionarea motoarelor electrice apar frecvent situatii in care motorul este
supra incarcat se mentine, poate provoca arderea motorului prin depasirea temperaturilor
admise in bobinaj.
Astfel de supra incalziri periculoase pot fi provocate de:
- supra incarcarea mecanica a agregatului antrenat de electromotor;
- blocarea mecanica a rotorului;
- tensiunea de alimentare sub cea nominala;
- intreruperea unei faze;
- frecventa prea mare de conectare.
Pentru a se rezolva cat mai multe conditii atat comanda cat si protectia motorului electric,
se obisnuieste sa se asocieze in acelasi ansamblu (fig.3.4)
- un contactor;
- trei relee elecromagnetice (cate unul pe faza);
- doua sau trei relee termice,
Fiecare dintre acestea preluand o anumita functie.
- Contactorul indeplineste functia de aparat de manevra, inchizand sau deschizand
circuitul principal, la comanda voita a unui operator. Cand in instalatia protejata se produce
ceva anormal, deschiderea sa poate fi provocata si in mod automat, de un releu.
- Releele termice asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor,
comandand deschiderea contactorului cand curentul depaseste valoarea normala un
timp indelungat. Se obtine, in felul acesta, un ansamblu cu care se poate realiza atat operatiile
de manevra, cat si de protectie a instalatiei.
In practica, atat contactorul, cat si releu termic se pot gasi ca si unitati distincte.
Pentru a se realiza montejul corespunzator se inseriaza aparate conform schemei din
figura 3.4. Aceasta posibilitate de separare spatiala a contactorului de blocul sau de relee este
avantajos prin faptul ca, in anumite scheme de actionari (fig.3.5.) un singur grup de relee
protejeza un circuit deservit de mai multe contactoare.
Releele termice se grupeaza in blocuri, cuprinzand atatea relee cate circuite trebuie
protejate.
In afara de releele propriu-zise, blocurile de relee cuprind cate un mecanism prin
intermediul caruia releele provoaca deschiderea unui contact electric.
Reglajele protectei la releul termic se face in limita: IRT=(0,6-1)Ir.
4. Sigurantele fuzibile
Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotiva scurtcircuitelor care intrerup
circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir de banda subtire, cu sectiunea corelata cu
curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca).
Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparate
de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace.
Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclu capacul si patronul
fuzibil propriu-zis.
Din punct de vedere constructive, sigurantele pot fi: auto, normale cu filet si cu furci,
mignon.
Sigurantele cu filet sunt construite in doua variante: cu legatura spate LS si cu
legatura fata LF (FIG.2.4).
fig.4.1
6. Norme de protectia muncii
lui Ohm: unde R este suma rezistentelor din circuit. -valoarea limita a
curentilor nepericulosi sunt 10mA curent alternativ si 50mA curent continuu.
Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in:
Electrosocuri si electrotraumatisme. Cand valoarea intensitatii curentului
electric este mai mica de 1mA, nu se simte efectul socului electric. La valori mai mari de
10mA curent alternativ se produc comotii nervoase in membre; contractiile muschilor fac ca
desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se faca greu. Peste valoarea de 10mA se
produce fibrilatia inimii si oprirea respiratiei. Electrotraumatismele se datoreaza efectului
termic al curentului electric si pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri.
Cositorirea si lipirea se fac in locuri special amenajate si prevazute cu sisteme de
ventilatie corespunzatoare.
Baile de cositor pot fi izolate termic astfel incat temperatura elementelor exterioare sa
nu depaseasca 35 grade Celsius
Se interzice introducerea in baia de cositor a unor piese umede; este interzisa
introducerea in bai fara sa fi fost in prealabil sters si uscat.
Locurile de munca la care se executa operatii de lipire vor fi prevazute cu un sistem de
ventilatie locala pentru absorbirea nocivitatilor din zona ciocanului de lipit.
Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V, iar
in locurile periculoase din punct de vedere al electrocutarii alimentarea se va face la 12V.
Este interzisa modificarea montajelor electrice sub tensiune
Aparatele electrice si dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune
corespunzatoare si sa aiba prize cu impamantare.
Bibliografie
Mares F., Fetecau G. Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de
reglare automata
Manolescu , P. Masurari electrice. Vol. 1 . Masurarea electrica a marimilor electrice ,
Editura Tehnica , 1966
Barbulescu , D. Masurari electrice , partea I . Aparate electrice si electronice de
masurat , Lito I. P. Iasi 1975.
Ponner , I. Electronica industriala , Editura Tehnica 1977
Dragomir , N. D. Stadiul actual al masurarii parametrilor semnalelor
deformate. Referat de doctorat , I.P. Iasi 1973
Anexe