UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea Urbanism i Arhitectur

Departamentul Drumuri, Materiale i Maini pentru Construcii

Lucrare grafic
la Tehnologii Informaionale

a efectuat
st.gr.FUA-161
Ermurache Igor

a verificat
lector superior
Carcea Ala

Chiinu 2017
 CUPRINS

I. Iniializarea spaiului de lucu

Introducere
Elemente de baz
Modul de fixare pe obiect. Meniul Object Snap
Desenarea pe mai multe straturi
II. Comenzi de desenare
Desenarea liniilor
Desenarea cercurilor
Desenarea poligoanelor

III. Tehnici pentru editare

tergerea entitilor
Tierea entitilor
Racordarea a doua entiti
Copierea entitilor
Oglindirea entitilor
Realizarea copiilor multiple plasate uniform
Rotirea obiectelor
Copierea paralel a entitilor
Extinderea entitilor
IV. Cotarea desenelor
Cotare liniar
Cotare radial
Definirea stilului de cotare
Editarea cotelor
V. Haurarea desenelor
VI. Concluzie

I. INIIEREA SPAIULUI DE LUCRU

2
 Introducere
Grafica inginereasc a fost i rmne un domeniu fundamental al cunotinelor inginereti.
Reprezentarea prin desene a ideilor de rezolvare a soluiilor de principiu a pieselor i
ansamblurilor proiectate, este una din sarcinile cele mai importante ale proiectantului. Este
unanim recunoscut importana, n toate etapele procesului de proiectare-fabricaie, a desenului
ca mijloc efectiv de comunicare a informaiilor. Posibilitatea de a folosi aceast abilitate de ctre
calculator, a revoluionat modul n care acestea sunt folosite astzi n toate domeniile.
In cadrul acestui domeniu, Autodesk este cel mai mare productor de software CAD pentru
PC-uri. Produsul de baz al firmei, AutoCAD este deja un standard CAD n lumea ntreag; el
ofer un set cuprinztor de faciliti 2D i 3D pentru proiectare destinat inginerilor mecanici,
arhitecilor, desenatorilor i proiectanilor. Dac spre sfritul anului 1982, Autodesk revoluiona
domeniul CAD prin lansarea primei versiuni de AutoCAD (doar un instrument de desenare 2D),
astzi ultima versiune AutoCAD 2014, aduce ca nouti pentru utilizatori o multitudine de
avantaje, ea fiind considerat ca avnd cel mai mare salt evolutiv n domeniu. Atuul principal al
AutoCAD-ului este facilitatea de a dezvolta aplicaii specializate, care ruleaz n acelai mediu
grafic. Aceast deschidere a permis dezvoltatorilor de programe CAD s creeze aplicaii pentru o
mare varietate de domenii.
Cu toate ca initial a fost creat pentru sa ruleze si pe platforme ca si Unix, Macintosh, s-a
renuntat la dezvoltarea acestora in favoarea sistemului de operare Windows.
Dintre numeroasele oferte existente pe pia, la ora actual, aplicaiile ce ruleaz pe
structura AutoCAD-ului ocup un segment important. Pot fi menionate n acest sens urmtoarele
aplicaii specifice mediului AutoCAD:
AutoCAD LT o unealt extrem de puternic de desenare 2D pentru proiectanii
profesioniti, uor de folosit de orice utilizator neexperimentat, 100% compatibil cu
AutoCAD;
AutoCAD Mechanical un program dezvoltat pe AutoCAD, destinat proiectrii
mecanice 2D. Conine o interfa utilizator specializat, biblioteci de simboluri i
organe de maini, precum i multe faciliti i comenzi specifice proiectrii n
domeniul mecanic;
Precizia, acurateea, flexibilitatea, comoditatea de manipulare i modificare sunt atribute
ale desenelor tehnice realizate cu programele AutoCAD. nainte de toate, calculatorul ofer o
mai mare precizie fa de metodele tradiionale de desenare i proiectare.

3
 Elementele de baz
Comanda GRID- reeaua de puncte.

Grid spacing(x)- se introduce valoarea ce stabileste distana dintre punte.

ON- activarea regimului, afisarea reelei
OFF- dezactivarea
SNAP- stabilete pasul colimatorului
Aspect- posibilitatea de a stabili valori diferite p taxa X i Y
F7- activarea sau dezactivarea gridului.
Comanda SNAP

STYLE- permite alegerea unuia dintre cele doua stiluri de grille standart

4
 TYPE-permite definirea a dou tipuri de SNAP
F9- activarea si dezactivarea TYPE
ORTHO- trasm linii strict vertical si orizontal
F8- activarea / dezactivarea ORTHO
Introducerea datelor

Coordonate
Coordonatele pot fi de doua tipuri: absolute i
relative
Relative : se refer la originea
sistemului de coordonate
Relative se refer la puncutl anterior
prin simbolul @( arond)
Pot fi de doua tipuri carteziene i
polare

Modul de fixare pe obiect. Meniul Object Snap

AutoCad permite specificarea precis a unei locaii fr a fi necesar introducerea
coordonatelor.Aceast caracteristic denumit Object Snap.

5
 Endpoint Alege captul cel mai apropiat al unei linii, a unei polilinii,al unui arc.
Midpoint- Alege mijlocul unei linii, unui segment de polilinii sau a unui arc.
Center-Selecteaz centrul unui cerc sau arc marcnd punctul respectiv.
Quadrant-Selecteaz cel mai apropiat punct cuadrant situat intr-una dintre poziiile 0-9-,
180-270; de pe arc sau de pe cer.
Intersection-Alege punctul n care se intersecteaz dou polilinii arc sau cercuri.
Extension-Alege linia de extensie a ultimului punct selectat.
Insertion- Alege punctul de inserare a unei entiti de tip text sau bloc.
Perpendicular-Alege punctul de pe o linie polilinie un cerc sau arc aflat pe o
perpendicular dus la entitatea respectiv din ultimul punct selectat.
Tangent- Alege punctul de tangent al unui cerc sau arc cu o dreapt ce trece prin ultimul
punct selectat.
Nearest- Alege cel mai apropiat ounct al unei linii, polilinii al unui arc sau al unui ar ce
trece orin selector.
Paralel- Alege paralele la entitatea selectat.
Activarea si dezactivarea OSNAP ------- F3.

Desenarea pe mai multe straturi

Una dintre facilitile propuse de AutoCad este organizarea desenului pe layer.Layerele sunt
similare cu foi transparente,fiecare foaie coninnd un singur tip de informaie.Utilizarea layer-
elor este justificat i de faptul c fiecare layer poate conine un anumit tip de linie de o anumit
grosime.
Crearea i modificarea layer-elor se efectueaz prin intermediul casetei de dialog Layer
Properties Manager afisarea creia se va determina pe unul din traseele:
Bara de proprieti butonul Layers
Meniul Format-Layer
n linia de comanda se tasteaz layer

Caseta de dialog ofer posibilitile:

6
 Crearea unui layer nou(New)
Lichidarea unui layer creat anterior ,dar care nu a fot utilizat (Delete)
Schimbarea layer-ului curent(Current)
Modificarea aspectului casetei prin afisarea sau ascunderea compartimentului Details.
Proprietile ce pot fi atribuite stratului sunt:
Numele stratului (se tasteaz i poate conine pna la 225 de caractere)
Culoarea la clic-stinga pe denumirea culorii sau in ptrel din dreptul ei apare caseta
Select Colors programul furnizeaz in total 256 de culori

II. COMENZI DE DESENARE

Comanda Line

7
Pentru a creea o linie se alege comanda Line dupa care vor aparea mesajele.

(se specific primul punct)

A SPECIFICA UN PUNCT ai da coordonate concrete sau a face click cu maus-ul in punctul
respectiv.

(se specific urmtorul punct (sfritul segmentului de linie), sau se apas ENTER sau SPACE)
Desenarea cercurilor
punctul de centru si raza lui ;
Centrul i diametrul
Prin 2 puncte

8
 Prin 3 puncte
Tangent la 2 entiti
Tangent la 3 entiti

(se specifica centrul cercului)

(se specifica raza cercului)

Desenarea poligoanelor
Comanda POLYGON sau POL
Command: Polygon

9
Enter number of sides <4>: se introduce numrul de laturi
Specify center of polygon or [Edge]: se indic punctul de centru
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I> : se specific
dac poligonul este nscris in cerc sau este circumscris cercului
Specify radius of circle : se introduce valoarea razei cercului

10
11
 III.TEHNICI PENTRU EDITARE
tergerea entitilor
Comanda este folosita pentru tergerea obiectelor care nu mai sunt necesare n
desen.Procedura implic activarea comenzii ERASE,selectarea obiectelor de ters i acionarea
tastei ENTER.

12
Tierea entitilor
Comanda este folosit pentru retezarea anumitor poriuni din desen,poriuni delimi-tate de
muchii ce vor fi folosite ca muchii tietoare.Activarea comenzii TRIM in meniul derulant
deschidem bara de instruire .

Racordarea entitilor
Comanda Fillet se lanseaz in executie de doua ori,succesiv.La prima apelare,utilizatorul
stabileste valoarea razei de racordare,iar la a doua apelare alege cele dou entiti care vor fi
racordate.

13
Comanda Fillet conine urmtoarele opiuni:
Polyline- n cazul selectrii unei polilinii,toate vrfurile sale sunt racordate cu aceeai
raz.
Radius- stabilete valoarea razei pentru racordare.Odat stabilit valoarea razei de
racordare,aceasta este stocat impreun de desenul in variabila de sistem Filletrad i
ramine constant pina la urmatoarea modificare.
Trim- stabileste dac muchiile utilizate ca suport al racordarii vor fi pastrate intacte sau
taiate.

14
 Copierea entitilor
Comanda Copy permite copierea unui obiect situat in acelai desen.Metoda implicit de
copiere este crearea setului de selecie,apoi indicarea punctului iniial i a celui final.

Oglindirea entitilor
Comanda MIRROR este folosit pentru obinerea simetricelor unor obiecte selectate fa, de o
dreapt definit de utilizator. n final, este posibil alegerea intre a renunta la obiectul desenat
initial,pastrind doar simetricul su i a pstra ambele obiecte, crend altul nou.

15
Realizarea copiilor multiple plasate uniform
Comanda ARRAY creeaza copii ale unui obiect, ntr-o reea cu form matriceal sau
circular. Evident, se ncepe cu desenarea obiectului care urmeaz s fie copiat, dup care va fi
creat reeaua n care vor fi dispuse copiile.
1.Reea polar

2.Reea rectangular

16
Exemple de utilizare a comenzii Array in lucrarea grafic

Alte comenzi utile pentru editarea obiectelor sunt:

Rotirea obiectelor comanda ROTATE
Obiectele din desen pot fi rotite in jurul unui punct specificat la un unghi anume. Pentru a
lansa comanda se va parcurge calea:
Din meniul Modify-rotate
Din bara de instruire de modificare-rotate;command;rotate
Select objects:se vor selecta obiectele necesare

17
 Specify base point:se va indica centrul de rotaie
Specify rotation angle or[Reference] se indic unghiul de rotaie
Reference-permite rotirea unui obiect in aa mod,ncat acesta sa se alinieze cu un alt
obiect.
Copierea paralel a entitilor
Comanda Offset creaza o copie a unui obiect existent i plaseaz copiile paralel cu
originalul.
Trasarea se reazlizeaza fie la o distanta specificat fie ntr-un punct specificat de utilizator.
Aplicarea comenzii cu un cerc sau arc duce la realizarea unor elemente concentric cu
originalul,iar in cazul unui segment se obtine un segment paralel cu primul.

18
 IV. COTAREA DESENELOR
Prin cotare se inelege opeaia de nscriere a dimensiunilor formelor geometrice din care este
alcatuit obiectul proiectat, precum i a dimensiunilor ce stabilesc poziia acestora. Cotarea se
formeaz conform regulii stabilite de GOST.
Sub comenzile de cotare se impart in grupe:
1.Cotare liniara (linear,aligned, DLI si DAL)

2.Cotare radiala (diameter, radius)

19
Definirea stilului de cotare
Modul incare sunt desenate cotele este controlat de un set de variabile. Acestea permit
stabilirea unor stiluri de cotare. Stilurile de cautare stabilite apare pe fereastra prin accesarea
comenzii
Ddim. Aceasta duce la apariia ferestrei de dialog Dimension Style Manager, cu ajutorul creia
facem modificrile de rigoare conform GOST.

20
21
Editarea cotelor

Command : Ddedit (ed)

Select an annotation:

22
 V. HAURAREA DESENELOR
Haurarea suprafeelor secionate se face cu ajutoul comenzilor HATCH i GRADIENT,
care au ca efect plasarea unui model de haur ntr-o suprafa mrginit de un contur nchis.
Modelul de haur poatefi ales dintrr-un fiier de modele, prin introducerea numelui modelului
respectiv, sau poate fi creat de catre utilizator. La tastarea comenzii HATCH apare urmtoarea
fereastr de dialog:

23
 VI. CONCLUZIE
Cu ajutorul sistemelor CAD, sarcinile obositoare de desenare i detaliere sunt mult
simplificate prin folosirea unor mijloace de construcii geometrice, cum ar fi: grid, snap, trim i
auto-cotare. Cotele i notele tehnice sunt ntotdeauna lizibile pe desenele CAD, iar desenele pe
hrtie produse de aceste sisteme sunt de o calitate net superioar desenelor realizate manual.
Aceste performane obinute, sunt legate fr ndoial de calitile programelor, dar depind mai
ales de modul de exploatare a capacitilor acestora.
Cunoaterea n detaliu a acestor capaciti reprezint premisa de baz a unei activiti
performante. n plus, programele de CAD reprezint unelte puternice care pot ajuta, dar nu pot
nlocui experiena i cunotinele proiectantului dintr-un anumit domeniu, aa cum sunt regulile
i conveniile de baz (stipulate prin standarde) de reprezentare utilizate n grafica inginereasc.

24
25
26
27
28
29