Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Executarea Lucrarilor Pentru Realizarea Sistemului Informational Al Fondului Imobiliar PDF

    Încărcat de

    AncaCuculici
    45 vizualizări14 pagini

    Titlu original

    Executarea lucrarilor pentru realizarea sistemului informational al fondului imobiliar.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    45 vizualizări14 pagini

    Executarea Lucrarilor Pentru Realizarea Sistemului Informational Al Fondului Imobiliar PDF

    Încărcat de

    AncaCuculici

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 14
    EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR 1. GENERALITATI 11. Cadra tegat LLL Cadastrul Generat in conformitate eu Leges privind Cadastrul General si Publicitate mo! casiatrl general este defini ca find “sstemul unitar si obligatorin de evidenta, sub aspectele tehnie, economic i juriic, prin care se realizeazd identfiearea, deserierea, reprezentarca $i inregistrarea pe hi si planuri cadastrale, respectiv registre, a tuturor terenurilor precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoril fri, indiferent de destinatia lor si de proprietar"sentisile de baza ale acest sistem sunt: parcela, constructs si proprietarl Legea 7/1996 — republican MOF ar. 201 din 03.03.2006 defines in aicolul 1, ~ Cadastrul general ea un sistem anitar st obligatoriu de evidents fehnici, economied si juridied a tuturor imobilelor de pe intreg teritorial tir Legea cadastrului si a publiittiiimobiliare modificats si completa prin Ordonanta de Urgent nr. 64 din 30 fonie 2010 a ads urmétoarele schimbari importante: Cadastral si cartea funciard formeazt un sistem unitar si obligatoriu de evident tehnicd, economicd si Jaridica, de importanta najionala, a taturor imobilelor de pe intregul tertoriv al fart. Cadastral realizeaza escrierea proprietor imobilire si reprezentarea lor pe planul cadastral. Cartea funclard euprinde descrierea proprietor funciare, cu aratarea drepturlor rele imobiliare Imobilele ce aparin domeniului public si domeniuli privat al statului sau, dup& cs, al unitaiiadministrativ= tertoriale se vor inserie in cart funciare speciale ale unittt administatv-tertrile pe enre sunt situate, cu exceptileprevazute de lege. CCadestrl general se organizeaz la nivelulfecirui tevtoriu administrativ comunal, orfgenese, municipal, judefean sia nivel inte ri. FH, aparutd in anul 1996, 1.4.2, Sistem informational al fondutui imobiliar Sistemal informational al fondului imobiliar este o evident de specialitate organizata in funetie de interesele generale ale statului si de nevoile specifice ale agentilor economiei, care defin in proprietate sau administrare teremuri si el&diri in localita Conjine elementele de baza ale cadastrului general (suprafat’, categoria de folosings si posesorul, necesare intocmiri figelor cadastrale juridice, precum si aplicdriireglementarlor legale in vigoare. In prezent, de acest aspect se ocupi Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, (Mult mai cunoscuta este activitatea desfagurayl de MLPAT) 1.2, Scopul lucraritor sistemulué informational al fondulul imobiliar Lucrarile acestei evidenfe constituie o surs& de date si informatii complementare in constituirea bazelor de date pentru fondul urban si gestiunea localitiilor. in functie de necesitatile de dezvoltate ale unei societafi, de resursele financiare ale acesteia, de dotarea ‘agentilor cate executa lucrarile, precum ide solicitrile beneficiarilor, se pot executa lucrari in trei etape: Etapa Culegerea unor date gi informaiiprivind actuatizarea datelor tehnice, economice si juridice preluate din pentru clidirile din zidarie durabila, structurd de rezistents din beton armat sau metalicd $i plangee din beton armat; = B- pentru clidirile din zidarie durabils, fara structurd de rezistents si plangee din beton arma = C- pentru cliiri din lemn, avnd fundajie din beton sau piatrd; - D- pentru clidirile din paiants, pamént sau din chirpici. Constructiile anexe stabile, din interiorul parcelei, izolate sau alipite cl&diritor de locuit, care nu pot servi rept locuing’, se indied astfel: 'm- pentru magazie din cArlimida, paiant’, sau tabla, cu fundatie de beton: {gj - pentru garaj din zidarie sau tabla cu fundatie de beton; ‘gr pentru grajd din zidarie; w- pentru latrine din zidarie; i - numarul niveluritor (regimul de indltime) se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza cu ciffe (cu exceptia subsolului), serise ca exponent al indicelui de cartare (in toate cazarile simbolurile ABC siD reprezinta implicit parterul). Pe teren nivelurile se determin’ si delimiteaz% prin masurdtori pe exteriorul sau interiorul cliditior, a contururilor parfale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala a parteruluis J ~ numarul subsolurilor se consemneaz daci nu au destinatic tehnica (dotari cu instalatii care deservese cldirea) si daca sunt locuibile, Se delimiteaza pe plan prin masurdtori si se noteaz& cu litera "s" inserish ca indice a indicelui de cartare. Daca clidirea dispune de dou sau mai multe subsolur, ele se vor evidentia prin indicii 2s sau ns. Se face precizarea e& demisolul se asimileaza ca subsol. -anul construirii este considerat de la data cénd cladirea are fundati, pereti si acoperis; [- starea de intretinere se specifics prin atagarea la indicele de cartare a prescurtirilor: fb, b, m, etc, ccorespunzatoare stiri tehnice de intrefinere; mm - tipul de incdlzire se consemneazi pentru fiecare corp de cladire tn functie de combustibilu, sau sursa folositi: lemne, gaze, termoficare, pacura, energie electrica; 0 tipurile de dotiri se consemnezA de asemenea pentru fiecare corp de clidire: ap8, canalizare, energie cleetrica, gaze, telefon; 1p valoarea istoricd - se referi la clidirile declarate si inregistrate ca monumente istorice, care pot fi cevidentiate prin inscriptii care mentioneaza acest lucru; + - denumirea cladiri - se va inscrie numele cltirii (ex: polielinie, scoals, etc) sau indicativul de proiectare pentru blocurile de locuinte (ex:H8, DIO); 's- capacitatea este in funcfie de categoria in care se incadreaz& cladirile si se va stabili prin preluarea de informatii in teren (astfel pentru categoria "locuinfe" se identified numfirul apartamentelor eu una saw mai multe eamere gi se preia numarul de familii si de persoane cu domicitiul stabil, pentru fiecare corp de cladire); pentru alte categorii de doviri, capacitatea se caracterizeazA prin numar de locuri (cémine, crese, cinematografe, teatre, gridinife, hotelur, stadioane, etc.), numar de paturi (Ia spital), etc \- tipul de proprietate - se stabileste In raport cu titularul dreptului de proprietate, pe baza documentulut sau inscrisului pe care acesta il posed, pentru fiecare corp de clidire in parte. Datele cu privite la posesori se refer la: ~ categoria proprietatis = modul de detinere: - numele posesorulu adresa; = codul persoanei, extras din actele de identitate (daca exista consemnat), sau codul SIRUES, pentru unititile posesoares = cota parte indivizs, ete 4.2, Btapa Hh, Lucréri de inventariere telinled imobitiardt Lucrarile de inventariere tehnic& imobiliara pot preceda sau succeda ridicarile/actualizarile topografice, ceadastrul general si cartarea imobiliar8. Ele se caracterizeaza printr-n grad ridieat de detaliere 2 datelor informatiilor necesare evaluarii terenurilor gi clidiilor in localit Dac’ fn zona in care se face inventarierea tehnic& imobiliard nu exist& plan topografic, se va executa mai {nto ridicare pentru intocmirea planului cadastral, in conformitate cu Metodologia MLPTL de intocmire a planului toposrafic, la scara 1:1000 in locaitat, pe cale clasica. 4.2.1 Lucrrite din aan de teren 42.11, itoentrea sche! parcelet Se va desena ia cara aproximatvaschita pace, respectindy-e semnele conventional penta intoemirea plenuilor topoarafice la stile 1:500,1:1000, 1:2000, fseiindu-se denumitea si numrul posal al imobluhi, precum si ale Imobillorinvecinate. pa desenaresschitel se vor masura: 1 fenprejmuirite 1 veeindtfile pe toate ature parcel, In eazulimpreamuiilor nematrializate,Hnia inure parcele se va stabil de proprilarl parceel in cau, fm prezega gi eu acordul vecnilr: 2. Corpurile de eladire~ se vor mésura clementce Iiniare, In valoae orizontala si inline previzute fm STAS 4908/70, In inferioral conturilor determinate de clidti se vor serie indict de canare ABCD). ‘umerotarea si delimitarea corpurilor de clair se ralizeazk in modul specifica n liu linia al & 4.12. 5. Construtileanend = se umeroteaz cu simbolurilC,.Ca, in interior corpuror de lair; 4, Distanfele necesare pentru pentru determinarea ariei suprafejei parcelei, in cazul cand punctele de pe onturul acesteia nn se pot ridica direct. Masuratorile trebuie s& se efectueze astfe]inedt s& se asigure o precizie de cel putin +/-2cm Ia 100 metri 42.1.2. Intocmirea relevent pe corpuri de cir snivelui Prin eleveu se inelegeo setiuneorizontal a clin. Inocmizea pe tren a eleveului const in determinarea formelorcaractersice, a sistemului i elementelor constructive, fnisajlor si doarilortehnico-eilitare ale eldiior, pe compur i nivelur.Pentrtintocmizea releveulu se parcurg unmétoarele tape ~recuncasterea si cereetarea cls = Intocmirea (desenarea)schite ao sear aproximatia (de obiceiapropiath de 1:50); ~ executaea misurtorilor nar. Pe conturul exterior al cli, misurtorile se vor executa deasupra soci, iar in interior, la aproximativ 1,50m fade pardoseala, astel ca planul de setionare si tread prin majoritatea golurilor (us, fereste, ee). Masuriorle liniareexecitate cu panglica sau rleta trebue s se incadreze in toleranfa T= +/-0,003 * D(m), pentru distanfe de peste 0m, si T= ¥-2em, penta dstante sub 50m, Releveul trebule si conti 1. Elementele componente ale cladi ~ perefi interior si exteriori cu dimensiunile parfale si totale; «= grosimea zidurilor, care se determing prin masurate directs in goluris ~ inaljimea cornigei cu indicarea locului unde aceasta se modifica; + golurile practicate in pereti, ale earor dimensiuni se vor inscrie sub forma de fractie (perpendicular pe axul golului daca exist usa/fereastr, sau paralel cu el daca acestea lipsesc), avand la numaritor lafimea jar a numitorinaltimea; la ferestrele echipate cu obloane sau rulouri se va semnala existen{a acestora prin inscrierealiterei R inaintea fractiei cu dimensiunile (de ex: R 1,20/1,10); = dimensivnite ineiperilor (partiale gi totale); - iesindurie si nigele; « schrile interioare si exterioare, indicdndu-se sensul de urcare, numrul treptelor si materialul din care sunt confectionate; = pivnitele, specificdndu-se incaperile sub care sunt amplasate, si intrarle la acestea (chepeng, scar); + balcoanele, logiile, terasele acoperite, menfiondndu-se felul pardoseli, ialyimea parapetului, ete: = naltimea ineaperilor, folosinta lor, et. 2, Blementele de incalzire: sobele (din zid sau teracoti), bateriile de radiatoare, instalajile centrale, ete; 3. Instalati -sanitare (desenate prin semnul convenfional respectiy, electrice si cele speciale (crematori, de forts, tc), 4.2.1.3, Descrierea caracteristicilor generale, elementelor constructive si echipari tehnico-ediltare 1. Deseriereacaracteristicilor generale - se face pentru fiecare corp de cladire gi se refer la: ~anul construii = starea de intretnere: = regimul de inttkime; = folosinga 2. Deseriere clementelor constructive - se va face pentna fiecare comp de clade i se refer a ~ fundati (tipul gi material, = peretii(portangi sau nu, materiale, ete); + planyecl (material din care sunt ficut, mentiondndu-se si plafoanele false); ~ acoperigul (descrierea sarpantel gia invelitoarei, meterialul, la terase se va specifien daca sunt circulabile sau nu, ee 3. Echiparea tehnico-ediitara- se insriu caracteristcile constructive si functionale conform normativelor de specilitate pentru: instalaile de ncalive gi sanitare, iar Ia instlaileeletrce si de tlefoane se va mentiona existenfa lor prin Da sau Nu. 42.14. Descrierea imprejmuirilor si constructor anexe Pentru imprejmuiri, descrierea va scoate in evident& materialul din care este confections; Pentru anexe, descrierea se va referi la materialul din care sunt confectionate, la finisaje, Invelitor, folosinyete 4.2.1.5, Descrierea terenurilor si plantayilor vitipomicole in interiorul perimetrutui construbil al localittilorexista si terenuri virane (neconstruite), curt izolate, plantatii de pomi sau vie, plantatii organizate sau pomi izolai, Pentru acestea trebuie s8 se specifice: ~ categoria de folosinté a terenului si clasa de calitae, indicandu-se si stares de degradare, cénd este cazul; + specia vitei de vie sau a pomilor, cu mentionarea suprafejei productive, a subcategoriei de folosint; la pom izolati se va mentiona specia, acordandu-se o atentie deosebit4 speciilor valoroase (nuci, dz, ete). 42.1.6, Inserierea locaarilor din lair in documentele de inventarere imobiliara se inseriu famille si persoanee care loeuiese in cir cut permanent, sul forma de frat (ar.famili/persoane). LLocatariiflotanti se inscriu la rubrica "Observatii’ ccorpul C1 mai locuiese 2fam/3pers flotante. 42.17, kdentifcarea bunwrilor imobile si proprietaritor [dentificarea bunurilor imobile si proprietarlor se face folosind documentatia tehnic si juridicé primita de la Offciul de eadastru (planul cadastral la se. 1:500...1:2000, i carteafunciar®). Bunul imobil (teren sau clidire) se identifick dupa numérul cadastral si num&rul postal. Daca imobilul apartine la doua strizi, se va serie intai adresa lui din actul de proprieiate, sau din buletinul de identitate, ‘mentionandui-se apoi sisi cea de a douaintrare. Determinarea situatie juridice a imobilului are drept scop constatarea dreptului de proprietate. Acest drept se va constata In raport cu tituarul sau/s fal de inscrisurile pe care le poseds, eu menfiunea dact acestea rezul dintr-un act autentic sau sub semnatura privata. in cazul actelor autentice, se va arata instanfa care a autentificat, precum si numarul si data procesulul verbal de autentificare. in cazul eénd actu este transis, se va mentiona registrul si numer de transcriptie La examinareainscripilor se va mentiona, dup caz, urmatoarele: natura actulu (daci este translativ de proprietate: act de vinzare, cumpérare, donate, schimb, ee, sau acd este declarativ de proprietate - act de partaj)s ~ modul de dabsindire a propriety = modalitile care afecteazt proprietatea, si anume: + coptoprietate: -obignuitd, cu iesire din indiviziunes -perpetva, cu cote pa ~ servitut,indiferent de natura lor. Se va inscrie citet numele gi prenumele proprietarulu (sau proprietarior- dac& exis mai multi),

    S-ar putea să vă placă și