Galerii edilitare

subterane

* 1
Elemente generale

► Constructii subterane pentru amplasarea in

comun a retelelor tehnico - edilitare,
energetice, telefonie si care permit circulatia
in lungul lor, in scopul exploatarii
► Oportune:
► Strazi cu retele edilitare dens construite;
► Pe artere si in intersectii principale;
► In cartierele noi de locuinte;
► In complexele industriale;
► In cazul terenurilor macroporice, sensibile la
inmuiere.

* 2
Istoric

►Franta: canalizare, retea distributie apa;

►Germania: in tunelul de serviciu al metroului;
►Elvetia: galerii edilitare impreuna cu canale
pentru apa uzata;
►Bucuresti: Bd. I Mihalache (retele termice,
retele reci);
►New York: stalpii intermediari suport pentru
canale
►Romania: sistematizarea lucrarilor edilitare:
►In galerii: magistrale de apa, energie electrica, telefoane,
gaz, termoficare – puncte de bransare optime;
►Separat: retele electrice de inalta tensiune, canalizare
* 3
Conceptia galeriilor edilitare

►Corpul galeriei;
►Retele pozate in galerie – mobilarea galeriei;
►Constructiile si instalatiile anexe de deservire:
acces, iluminat, ventilare, epuismente
►Pot fi amplasate toate tipurile de retele
subterane utilizate intr-o localitate.
►Probleme tehnice:
►Dotarea galeriei: depistare pierderi, asigurare
temperatura, ventilare, izolare termica;
►Siguranta retelelor pozate in galerii.
►Fara dotari: retelele de gaze si de ape uzate nu se
amplaseaza in galerie.
* 4
Solutii

► Galerie vs. pozare independenta: criterii

► In zonele nou construite, dezvoltate de regula pe
verticala cu multe retele si numar redus de racorduri;
► Calcule tehnico – economice pe arterele importante de
circulatie: trafic si deservirea localitatii;
► Strazi cu gabarit redus, care nu permit pozarea
retelelor pe trasee individuale
► Amplasare in galerii:
► Doua zone, separate printr-un spatiu central de
circulatie;
► Spatiulcentral: diametrul conductei celei mai mari
+ 100 mm
* 5
Amplasarea conductelor

► Influenta reciproca minima

► Conductele de gaze se vor amplasa
totdeauan la nivelul cel mai de sus, deasupra
oricarei alte retele;
► Conductele de apa rece se amplaseaza la
partea inferioara sub conductele calde
► Colectoarele de canalizare se vor amplasa la
partea cea mai de jos a galeriei;
► Cablurile electrice se vor amplasa numai
deasupra conductelor reci * 6
Sectiuni transversale utile

▪ Inaltimea minima a galeriei 1,80 m;

▪ Pentru retelele pozate in galerie = respectarea distantelor
minime fata de pereti si alte retele;
▪ Pozarea galeriei sub partea carosabila sau in afara acesteia,
corelat cu nivelul apei subterane;
▪ Dotarea tehnica pentru executia galeriei;
▪ Preluarea sarcinilor accidentale (seism, catastrofe naturale,
destinatii speciale)
▪ Spatiul minim pentru inlocuirea unui tronson din oricare
conducta pozata in galerie:
►tehnologii de lucru,
►utilaje (vagonet, platforma, tren electric).

* 7
sectiuni tip pentru galerii

Schema Descriere Conditii aplicare

geometrica
Rectangulara, b/h = 1 ... Coeficient de mobilare maxim
1,5 In teren cu sau fără apa
Monolit, prefabricat subterana
Compartimentata, h/B < Separare retele, conditii
0,5 dificile de fundare; spatiu
Monolit, prefabricat diponibil in plan
Rectangulara cu bolta; Sarcini mari din circulatie
monolit, prefabricat

Circulara, monolit, Adancimi mari de pozare

prefabricat

* 8
 Galerie
edilitara
rectangular
a, S = 4,00
mp

* 9
 Galerie
edilitara tip
tunel cu bolta,
S = 4,00mp

* 10
Galerie edilitara circulara, S = 4,00
mp

* 11
 Galerie edilitara
tip tunel cu
bolta, S = 6,00
mp

* 12
 Galerie
edilitara
rectangulara
S = 8,00 mp

* 13
 GALERIE TIP
TUNEL CU
BOLTA, S =
8,00 MP

* 14
Galerie edilitara circulara, S = 8,00 mp

* 15
* 16
* 17
* 18
* 19
* 20
* 21
Concluzii

►Sectiuni reduse (4,00 mp):

►Nu exista diferentieri mari intre sectiuni (forme)
►Pot prelua aceleasi capacitati de retele
►Decizia: consumul de beton si posibilitati de executie
►Tunel cu bolta = cea mai avantajoasa (prefabricare
independenta: bolta si partea inferioara)
►Sectiuni mari (8,00 – 10,00 mp):
►Distinctie intre rectangulara si bolta vs. circulara
►Primele doua asigura accesul la exploatare si interventii la
doua niveluri → reduce suprafata efectiva ocupata de
mobilare
►Sectiunea circulara – acces la un singur nivel,
disponibilizeaza suprafata de mobilare
* 22
Dotarea galeriilor

►Instalatii de iluminat
►30 lx la pardoseala
►40 lx in zonele de acces
►Instalatii de forta
►Ventilatie
►Epuismente
►Mecanisme de interventie
►Instalatii de epuismente, pompare
►Instalatii de ventilare
►Instalatii telefonice fixe
►Echipamente pentru detectarea gazelor si
alarmare
►Sisteme de dispecerat si comanda
* 23
Punct dispecer

►Instalatii de semnalizare
►Concentratia de gaze in galerii
►Detectoare de fum
►Functionarea ventilatoarelor, pompelor de apa
►Instalatii de telecomanda
►Ventilare mecanica
►Vane cu actionare electrica
►Instalatii de golire in caz de avarie
►Instalatii de telecomanda automata, cuplarea ventilatoarelor
►Decuplarea circuitelor de alimentare cu energie electrica
►Cuplarea automata a ventilatoarelor
►Post telefonic
* 24
Trasee

► Planurile de sistematizare;
► Economic;
► Linie dreapta; constructii speciale pentru schimbari de
directie;
► Ramificatii perpendiculare;
► Paralel cu axa arterelor de circulatie; prioritati:
► Sub trotuare;
► Sub spatii verzi din zonele laterale artrelor;
► Sub partea carosabila;
► In zone cu circulatie redusa;
► Sub alei de circulatie
► Fundare la adancime mica: acoperire minima de 0,80 m
* 25
 Amplasarea galeriilor edilitare

1. Galerie edilitara; 2. Metrou; 3. Spatiu pentru a doua galerie edilitara

* 26
Amplasarea galeriilor
edilitare

1. Galerie principala si galerii de racord la blocurile de locuinte; izolare.

2. Traseu de galerie partial prin cladiri. Masuri de protectie,
* izolare.
27
* 29
Mobilarea galeriilor

► Posibilitatea de circulatie;
► Numarul si dimensiunea conductelor, inclusiv cele de
perspectiva;
► Distantele de siguranta si buna functionare intre
conducte;
► Distantele tehnologice de constructie si montaj
► Dimensiunea armaturilor

* 30
 Reguli de pozare
► Pereti opusi:
► conductele de termoficare si cablurile electrice;
► conductele de termoficare si de apa potabila;
► cablurile electrice si de telefonie;
► Cablurile electrice vor fi pozate numai deasupra
cablurilor de telecomunicatii, daca se afla pe aceeasi
parte;
► Cablurile electrice si de telecomunicatii nu vor fi
asezate sub conductele de apa;
► Colectoarele de canalizare se vor poza la nivelul cel
mai de jos
* 31
* 32
Amplasarea conductelor si
cablurilor

* 33
Montarea conductelor

► Panta conductelor edilitare sa corespunda

pantei galeriilor edilitare;
► Armaturile sa fie asezate in acelasi loc pe
constructie;
► Distantele de pozitionare a conductelor
edilitare sa fie alese astfel incat sa se
obtina in rastel o constructie rationala
► Conductele de apa se sprijina de regula
pe socluri de beton;
► Conductele de termoficare se pozeaza pe
aceeasi parte una sub alta;
* 34
Galerii tipizate

►Sectiunerectangulara: indice de cost si de

consum beton minim:
►Permite o mobilare cu instalatii mai buna;
►Hidrozolatie mai buna pe suprafete plane;
►O prindere mai usoara a dispozitivelor de sustinere;
►Posibilitatea prefabricarii
►Sectiuni tipizate:
►B = 1,50 – 4,50 m;
►H = 2,0 – 5,0 m
►Compartimentare in plan orizontal – nivel
ridicat al apei freatice sau al retelei de
canalizare, conditii de executie dificile
(dispozitia din figurile urmatoare)

* 35
Concluzii

►Ocuparea spatiului subteran astfel incat sa permita

interventii ulterioare
►Lucrarile sa permita eliberarea terenurilor ocupate pe
masura avansarii lor
►Existenta unui plan de coordonare complet pentru intreg
spatiul subteran
►Evitarea poluarii apelor subterane
►Planuri pe termen lung si scurt pentru retele edilitare:
►lucrarinecesare,
►urgente,
►etapizare,
►coordonare,
►programe,
►fonduri
* 36