Sunteți pe pagina 1din 28

ATLAS

de
EMBRIOLOGIE
partea a IV-a
pentru studenii anului II semestrul II

As. univ. dr. Ioana Rusu

~ Editura ArTech ~
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
RUSU, IOANA
Atlas de embriologie / asist. univ. dr. Ioana Rusu.
Bucureti : Excelenta, 2011. -
4 vol.
ISBN 978-973-88140-1-1
Partea 3. - 2011. - ISBN 978-973-88140-3-5

611.013

ATLAS de EMBRIOLOGIE
partea a IV-a

As. univ. dr. Ioana Rusu

ISBN general 978-973-88140-1-1


ISBN specific acestui volum 978-973-88140-3-5

2012 EDITURA ArTech


DEZVOLTAREA GLOBULUI OCULAR
In ziua 22 i.u., apar santurile optice la nivelul plicilor neurale, plici ce vor fuziona pentru a forma
prozencefalul. Santurile optice se evagineaza in mezenchimul din jurul viitorului diencefal si odata cu
fuziunea plicilor neurale, se transforma in vezicule optice (schema 1).
Veziculele optice comunica cu locul de origine prin pediculul optic. Cavitatea veziculelor optice comu-
nica cu cavitatea prozencefalului prin intermediul cavitatii pediculului optic.

Formarea cupei optice si a vezi-


culei cristaliniene schema:
1. ectoderm adiacent de
suprafata;
2. neuroectoderm al prozence-
falului;
3. sant optic;
4. placoda cristaliniana;
5. vezicula optica;
6. foseta cristaliniana;
7. invaginarea veziculei optice;
8. strat intern al cupei optice;
9. strat extern al cupei optice;
10. vezicula cristaliniana;
11. strat pigmentar retinian;
12. strat neural retinian.

schema 1
partea a III-a Atlas de Embriologie 3
Vezicula optica trimite semnale inductoare ectodermului adiacent, care se ingroasa si se transforma
in placoda cristaliniana. Placoda cristaliniana se invagineaza dand nastere fosetei cristaliniene, care
amprenteaza vezicula optica (fig. 1).

1 1
2
2

3
3

fig. 1
Sectiune frontala prozencefal: Detaliu vezicula optica:
1. prozencefal; 1. vezicula optica;
2. ezicula optica; 2. cavitatea veziculei optice;
3. ectoderm (de suprafata); 3. neuroectoderm tub neural;

Marginile fosetei cristaliniene vor fuziona, formand vezicula cristaliniana, ce se desprinde de ectoder-
mul adiacent.
Odata cu procesul de invaginare de la nivelul fosetei cristaliniene, are loc invaginarea si a veziculei op-
tice, care se transforma intr-o cupa cu pereti dubli numita cupa optica. Cupa optica va forma retina, iar
4 Atlas de Embriologie partea a III-a
pediculul optic n.optic. Procesul de invaginare al cupei optice este asimetric, realizandu-se la nivelul mar-
ginii ventrale a acesteia.
Ca urmare, aceasta margine ventrala a cupei optice ramane deschisa, la acest nivel existand un sant numit
fisura coroidala fisura retiniana fisura optica. Aceasta fisura se continua si la nivelul pediculului optic.

EVOLUTIA CUPEI OPTICE


DEZVOLTAREA RETINEI
Cupa optica reprezinta primordiul retinei si este formata din doua straturi:
stratul extern celulele de la acest nivel se vor incarca cu pigment si vor forma stratul pigmentar
retinian;
stratul intern stratul neural retinian (fig. 2a; fig. 2b).

1
2

3 Detaliu cupa optica:


1. strat pigmentar retinian;
4 2. spatiu intraretinian;
3. strat neural retinian;
5 4. ectoderm;
5. cristalin fibre cristaliniene primare;

fig. 2a
partea a III-a Atlas de Embriologie 5
1 5

2 6 Detaliu cupa optic:


1. cornee;
2. viitoare camera anterioara;
3 3. strat neural retinian;
4. mezenchim coroidal;
7 5. strat pigmentar retinian;
6. spatiu intraretinian;
4 7. cristalin fibre cristaliniene
primitive;

fig. 2b

Intre cele doua straturi ale cupei optice exista un spatiu spatiul intraretinian (fig.3). Acesta va dispare
odata cu proliferarea stratului retinian neural si fuzionarea acestuia cu cel pigmentar. In saptamana 6-
a i.u. zi 33, apare melanina la nivelul epiteliului pigmentar retinian.
6 Atlas de Embriologie partea a III-a
2

Sectiune frontala extremi-


4
1 tatea cefalica:
1. prozencefal;
5 2. ectoderm;
3. strat extern al cupei optice
pigmentar;
6 4. spatiu intraretinian;
5. strat intern al cupei optice
neural;
6. vezicula cristaliniana (sec-
tiunea trece prin perete);
7. cavitatea pediculului optic;
7 8. pedicul optic.

fig. 3
partea a III-a Atlas de Embriologie 7
Din punct de vedere topografic, cupa optica evolueaza diferit: posterior va forma partea vizuala a retinei
pars optica; iar restul va genera partea oarba pars ceca retinae (fig.4). La nivelul partii oarbe a retinei
anterior de ora serrata cupa optica contribuie la formarea atat a irisului, cat si a corpului ciliar.
Stratul neural la nivelul partii optice se va diferentia in:
La sfarsitul sapt a 6-a, stratul neural incepe sa evolueze similar neuroepiteliului ce delimiteaza
tubul neural. Astfel apar doua straturi celulare neuroblastic intern si extern.
In saptamana a 9-a i.u. se dezvolta doua membrane aditionale, care acopera cele doua parti ale
retinei neurale: membrana limitanta interna (ce tapeteaza stratul intern al retinei neurale) si membrana
limitanta externa (intre retina pigmentara si zona proliferativa a retinei neurale).

5
1
Detaliu cupa optica si cristalin:
6 1. pedicul optic;
2. cavitatea cupei optice viitor corp vitros;
2
3. strat neural retinian;
4. strat pigmentar retinian;
3 7 5. spatiu intraretinian;
6. inima cristalinului;
8 7. cornee primitiva;
8. marginile cupei optice cele doua straturi
4 sunt fuzionate pars cecca retiniana;
9. mezenchimul din jurul cupei optice.
9

fig. 4

8 Atlas de Embriologie partea a III-a


Celulele cu conuri si bastonase deriva din stratul neuroblastic extern.
Stratul neuroblastic intern genereaza celulele ganglionare si celulele de sustinere ale retinei. Fac-
torul de crestere fibroblastic (FGF) asigura diferentierea celulelor ganglionare retiniene.
Axonii celulelor ganglionare formeaza stratul fibrelor nervoase, care delimiteaza suprafata interna
a retinei si trec direct in pediculul optic, contribuind la transformarea acestuia in nerv optic (saptamana
a 8-a) (fig.5).
Toate straturile retiniene definitive apar pana in luna a 8-a i.u.

1 Detaliu cupa optica:


1. strat pigmentar retinian;
7 2. strat extern mezenchimul din
2
jurul cupei optice sclera;
3. strat intern al mezenchimului din
3 jurul cupei optice coroida;
8
4. pars ceca retiniana;
5. cornee primitiva;
4 9 6. spatiu intraretinian;
7. strat neural retinian;
10 8. straul fibrelor nervoase;
9. cristaloida;
10. fibre cristaliniene secundare;
11 11. inima cristalinului.
5

fig. 5
partea a III-a Atlas de Embriologie 9
MALFORMATII ALE CUPEI OPTICE
DEZLIPIRE DE RETINA reprezinta reaparitia spatiului intraretinian sau de la inceput nefuzionarea
celor doua foite ale cupei optice.
CICLOPIA se formeaza un singur glob ocular pe linia mediana - cele doua campuri optice converg
pe linia mediana, in absenta influentei exercitate de shh sonic hedgehog
MICROFTALMIE glob ocular redus dezvoltat poate fi asociat, atat cu cauze genetice (aniridia),
cat si cu cauze infectioase infectii intrauterine. In acest caz, este perturbata opozitia veziculei optice
fata de ectodermul de suprafata si afectat procesul de inductie.
ANOFTALMIE absenta ochiului - neformarea veziculei optice si respectiv intreaga suita inductiva
creata de aceasta foarte rara.
CRIOFTALMIE - malformatii multiple la nivelul globului ocular globi oculari mici, cu defecte la nivelul
corneei, lipsa conjunctivei si a pleoapelor, ochii fiind acoperiti de pielea fruntii.

DEZVOLTAREA CORPULUI CILIAR


Cupa optica, in partea anterioara formeaza partea oarba a retinei, care se imparte in pars iridica (ce
contribuie la formarea irisului) si pars ciliaris retinae (contribuie la diferentierea corpului ciliar) (schema 2).
Posterior de iris, cupa optica impreuna cu mezenchimul coroidal formeaza corpul ciliar. Cristalinul este
legat de corpul ciliar printr-o retea de fibre elastice ce alcatuiesc lig.suspensor al cristalinului. Prin contractia
musculaturii ciliare, prin intermediul lig.suspensor al cristalinului, corpul ciliar moduleaza forma cristalinului,
care va focaliza razele luminoase. In jurul insertiei acestor fibre, corpul ciliar evolueaza astfel:
epiteliul cupei optice prolifereaza si formeaza un inel intens vascularizat, specializat in secretia umorii
apoase, in camera posterioara a globului ocular. Umoarea apoasa trece prin orificiul pupilar, in camera an-
terioara. De la acest nivel este resorbit printr-o retea trabeculara in sinusul venos scleral - canalul Schlemm,
situat in unghiul irido-corneal al ochiului. Aceasta retea nu este definitiv formata in momentul nasterii.;
10 Atlas de Embriologie partea a III-a
celulele ectomezenchimale coroidale formeaza fibre musculare netede m.ciliar L a 4-a 5-a
i.u. , cu rol in procesul de acomodare vizuala.
Epiteliul ciliar se formeaza astfel:
partea pigmentata a epiteliului ciliar extern - deriva din stratul extern al cupei optice si se continua
cu stratul pigmentar al retinei;

Corp ciliar, iris schema:


1. strat neural retina;
2. strat pigmentar retina;
3. ora serratta;
4. mezenchimul coroidal;
5. sclera;
6. lig.suspensor al cristalinului;
7. procese ciliare epiteliul provenit din cupa
optica, central ax mezenchimal coroidal;
8. canal Schlemm;
9. epiteliul irisului;
10. camera posterioara;
11. marginea orificiului pupilar;
12. cornee;
13. mm.ciliari;
14. stroma irisului;
15. camera anterioara.

schema 2
partea a III-a Atlas de Embriologie 11
partea nepigmentara a epiteliului ciliar reprezinta prelungirea anterioara a retinei neurale, se con-
tinua cu epiteliul posterior al irisului (fig.9).
Procesele ciliare se prezinta sub forma unor plici, create de cele doua straturi ale cupei optice, care
au un ax mezenchimal, apartinand coroidei.

1 4
Formare glob ocular:
2 1. plica palpebrala;
5
2. locul de fuziune al
celor doua plici palpe-
3 6 brale;
3. sac conjunctival;
4. cornee;
7 5. pars ceca retinae;
6. sclerotica;
7. coroida;
8. strat pigmentar
8 retinian;
9. spatiu intraretinian;
9 10. strat neural reti-
nian;
10 11. cristalin;
12. primordiu corp
11 vitros.

12
fig. 9
12 Atlas de Embriologie partea a III-a
DEZVOLTAREA IRISULUI
La sfarsitul S3 i.u., marginea anterioara a cupei optice si mezenchimul coroidal adiacent se extinde
pentru a forma un inel intre camera anterioara si cea posterioara si cristalin inel ce reprezinta irisul.
Suprafata interna a irisului este tapetata de un epiteliu subtire format prin fuziunea celor doua straturi
intern si extern ale cupei optice.
Stroma irisului, care se afla superficial de stratul extern pigmentar al irisului provine din mezenchimul
coroidal (schema 2). La acest nivel se gasesc celule migrate din crestele neurale, care formeaza tesutul
conjunctiv al stromei. Mm.sfincter si dilatator pupilari (situati in stroma irisului) L a 4-ai.u. deriva din
neuroectodermul cupei optice si actioneaza ca un diafragm ce controleaza diametrul pupilar si cantitatea
de lumina ce va trece prin cristalin.
Culoarea ochilor depinde de gradul si distributia celulelor pigmentare cromatofore in tesutul con-
junctiv, slab vascularizat al irisului. Culoarea albastrui a irisului la majoritatea nou-nascutilor se datoreaza
unei pigmentari intrinseci a stratului extern pigmentar al irisului. Celulele pigmentare apar in stroma
irisului in fata epiteliului pigmentar, formand stratul marginal anterior (ce contine melanocite si fibrob-
laste). Densitatea mare a celulelor pigmentare in tesutul conjunctiv al irisului - stroma, explica culoarea
ochilor inchisa. Daca celulele pigmentare se gasesc doar la nivelul epiteliului posterior al irisului, atunci
culoarea ochilor va fi albastra. Heterocromia irisului se explica prin modificarile cauzate de inervatia sim-
patica a globului ocular. Pigmentarea definitiva are loc intre 6 si 10 luni postnatal.
ANIRIDIA CONGENITALA reprezinta neformarea irisului si se datoreaza opririi in evolutie a marginii
cupei optice in S8 i.u. Se poate asocia cu glaucom sau cataracta congenitala.

DEZVOLTAREA CRISTALINULUI
Vezicula cristaliniana reprezinta primordiul cristalinului, fiind de origine ectodermala. Cand aceasta
vezicula se desprinde de ectoderm ( la nivelul caruia s-a format), are forma sferica si prezinta o cavitate
interioara. Epiteliul peretelui anterior este cuboidal si devine epiteliul cristalinian subcapsular. Celulele
partea a III-a Atlas de Embriologie 13
peretelui posterior, incepand cu ziua a 33-a i.u., se alungesc in directie anterioara si se transforma in
fibre cristaliniene primare, care treptat fac sa dispara cavitatea cristaliniana saptamana a 7-a
i.u.(schema 3).

1. ectoderm viitor epiteliu anterior


cornean;
2. cavitate a veziculei cristaliniene;
3. epiteliul anterior al veziculei
cristaliniene;
4. strat pigmentar retinian;
5. strat neural (proliferativ) retinian;
6. epiteliul posterior al veziculei
cristaliniene celulele sale incep
sa se alungeasca spre anterior;
7. pediculul optic;

schema 3
14 Atlas de Embriologie partea a III-a
Nucleul acestor celule degenereaza, iar ele devin transparente, alcatuind inima cristalinului (nucleul
cristalinului) (fig.6).
Marginea cristalinului se numeste zona ecuatoriala, fiind situata la jumatatea distantei dintre polul
anterior si cel posterior cristalinian. Celulele de la acest nivel, cuboidale initial, se alungesc, isi pierd

1 Cupa optic:
6 1. strat pigmentar al cupei
optice;
2. spatiu intraretinian;
3. pars ciliaris a cupei optice;
2 4. epiteliul anterior al
7 veziculei cristaliniene;
5. rest al cavitatii veziculei
cristaliniene;
6. strat neural al cupei
optice;
3 8 7. viitor corp vitros;
8. strat al fibrelor nervoase;
9. epiteliul posterior al
4 veziculei cristaliniene.

9
5

fig. 6
partea a III-a Atlas de Embriologie 15
nucleii si se transforma in fibre cristaliniene secundare (fig.7). Dupa S a 8-a i.u., fibrele cristaliniene pri-
mare sunt suplimentate cu fibre cristaliniene secundare. In timpul evolutiei sale, la periferia cristalinului
apare o tunica vasculara cristaliniana, provenita din mezenchimul vascular.

Crist corp ciliar


1. strat pigmentar retinian;
7 2. spatiu intraretinian;
1 3. strat neural retinian;
4. strat neural pigmentar de
la nivelul pars ciliaris retinae;
5. stratul pigmentar de la
2 8 nivelul pars ciliaris retinae;
6. mezenchimul coroidal ce
contribuie la formarea
9 stromei irisului;
3
7. viitor corp vitros;
8. fibre cristaliniene secun-
10 dare;
11 9. inima cristalinului;
10. vacuolizare a mezen-
12 chimului situat anterior de
4
cupa optica viitoare camera
5 anterioara;
6 11. stroma corneeana;
13 12. epiteliul anterior cornean;
13. capsula cristalinului.

fig. 7
16 Atlas de Embriologie partea a III-a
Capsula cristalinului (membrana cristaloida) va fi formata de catre epiteliul anterior cristalinian si are
o structura lamelara. In partea anterioara a capsulei cristaliniene se afla membrana pupilara, formata
din mezenchimul posterior de cornee, mezenchim care se continua cu cel care va forma sclera.
In timpul dezvoltarii, cristalinul este vascularizat de partea distala a arterei hialoide. In perioada fetala,
partea proximala a acestei artere degenereaza, iar tunica vasculara, impreuna cu membrana pupilara
va dispare, cristalinul devenind avascular.

MALFORMATII CRISTALINIENE
AFAKIA CONGENITALA reprezinta lipsa de formare a cristalinului se datoreaza lipsei de in-
ductie a veziculei cristaliniene asupra ectodermului adiacent.
CATARACTA CONGENITALA in aceasta situatie, cristalinul este opac. Este incriminat de cele
mai multe ori, ca factor teratogen rubeola, dar mai pot fi si : radiatii, defect enzimatic galactozemia
congenitala..

NERVUL OPTIC
Primordiul nervului optic este reprezentat de pediculul optic, care in partea ventrala prezinta fisura
coroidala. Fisura coroidala contine mezenchim vascular, din care se vor forma vasele hialoide. Artera hialoida
ramura din a.oftalmica vascularizeaza stratul intern al cupei optice, vezicula cristaliniana, precum si
mezenchimul din interiorul cavitatii cupei optice. V.hialoida dreneaza sangele de la aceleasi structuri. Atunci
cand vor fuziona marginile fisurii retiniene S a 7a i.u., vasele hialoide vor fi incluse in nervul optic primitiv.
Partea distala a acestor vase va degenera, iar partea proximala persista ca a. si v. centrala a retinei.
Nervul optic prezinta trei teci, care se continua cu meningele cerebral:
teaca durala externa este fibroasa si groasa, din dura mater si se continua cu sclera;
teaca intermediara din arahnoida;
teaca interna din pia mater.
partea a III-a Atlas de Embriologie 17
In centrul cupei optice, unde fisura retiniana este cea mai adanca, se formeaza discul optic loc in
care retina se continua cu nervul optic. Discul optic reprezinta capatul nervului optic si corespunde petei
oarbe, de la nivelul retinei.
Mielinizarea fibrelor nervoase incepe tradiv in perioada fetala si se continua si in primul an de viata.
PERSISTENTA A.HIALOIDE pot ramane mici resturi din partea distala a a.hialoide, care in mod
normal degenereaza si dispare.
EDEMUL DISCULUI OPTIC apare din cauza interrelatiei dintre tecile nervului optic si sistemul
meningeal, asociata cu cresterea presiunii LCR.
COLOBOMA IRIDIANA se datoreaza neinchiderii fisurii coroidiene se caracterizeaza prin lipsa unui
segment din iris. Intre S6-S7 i.u.. Este pozitionata la ora 5 pentru ochiul drept, si la ora 7 pentru cel stang.
COLOBOMA RETINO-COROIDALA se caracterizeaza prin lipsa unui segment din retina, coroida
sau chiar nervul optic neinchiderea fisurii coiriene

FORMAREA COROIDEI SI A SCLEROTICII


In jurul cupei optice, se afla mezenchim, la nivelul caruia se gasesc celule migrate de la nivelul
crestelor neurale. Ca urmare a actiunii inductoare a epiteliului pigmentar al retinei, aceste celule se
diferentiaza in structuri cu rol vascular si mecanic, de sustinere la nivelul globului ocular, formand doua
straturi: unul intern, intens vascularizat, asemanator cu pia mater cerebrala tunica coroida; si altul ex-
tern cu structura densa, cu fibre de colagen, asemanator cu dura mater cerebrala sclera.
Coroida este alcatuita dintr-o retea fibrilara, in ochiurile careia se gasesc celule stelate si pigmentare
S6 i.u. Primele vase coroidale apar in S 15 i.u. Anterior de ora serrata, din mezenchimul coroidal se formeaza:
muschiul ciliar;
vasele corpului ciliar;
troma irisului, la nivelul careia apar mm.pupilari.
Sclera opaca se continua anterior cu corneea, iar posterior cu dura mater la nivelul pedicului optic.
18 Atlas de Embriologie partea a III-a
DEZVOLTAREA CORNEEI
Cristalinul are un efect inductor asupra ectodermului de suprafata adiacent, pe care-l transforma in
cornee avasculara, transparenta, pluristratificata.

5
1 Cupa optica:
1. strat extern pigmen-
tar al cupei optice;
2. epiteliul anterior al
2 6 veziculei cristaliniene;
3. cornee primitiva;
4. rest al cavitatii vez-
iculei cristaliniene;
7 5. strat neural al cupei
3 optice;
6. viitor corp vitros;
7. fibre cristaliniene pri-
8 mare provenite din
4 epiteliul posterior;
9 8. mezenchimul din jurul
cupei optice;
9. spatiul intraretinian

fig. 8

partea a III-a Atlas de Embriologie 19


Corneea este formata din:
strat epitelial anterior extern, derivat din ectodermul adiacent;
substantia propria sau stroma, care se continua cu sclera, derivat din celulele ectodermale bazale.
In aceasta stroma primitiva ajung celulele migrate din crestele neurale. Aceste celule, mezenchimale
morfologic, in timpul migrarii, se transforma intr-un epiteliu cuboidal, formand
stratul epitelial posterior care tapeteaza anterior camera anterioara a globului ocular endoteliu
cornean.
Celulele endoteliale corneene secreta cantitati crescute de acid hialuronic, ceea ce permite o a doua
migrare a celulelor din crestele neurale, celule de natura fibroblastica. Aceste celule vor secreta fibre
de colagen, la nivelul matrixului stromei secundare corneene. Sub influenta tiroxinei, este eliminata apa
din matricea stromala, corneea devenind transparenta.

FORMAREA CAVITATILOR GLOBULUI OCULAR


Camera anterioara se formeaza ca urmare a unui proces de vacuolizare la nivelul mezenchimului din-
tre cristalin si iris, persistand:
anterior un strat extern , ce se continua cu sclera si substantia propria a corneei;
posterior membrana irido-pupilara, situata in fata cristalinului si a irisului.
Camera anterioara este tapetata de celule mezenchimale.
Camera posterioara reprezinta spatiul delimitat anterior de iris, iar posterior de cristalin si corpul ciliar.
Cele doua camere comunica prin orificiul pupilar si contin umoarea apoasa. Umoarea apoasa trece in sistemul
venos sinusul venos scleral canalul Schlemm o structura vasculara ce inconjoara camera anterioara.
PERSISTENTA MEMBRANEI PUPILARE in cazul in care persista in intregime , se produce atrezia
congenitala pupilara foarte rar. Poate fi partiala, ramanand sub forma de benzi de tesut conjunctiv sau
arcade vasculare , ce acopera pupila.
20 Atlas de Embriologie partea a III-a
DEZVOLTAREA CORPULUI VITROS SI ARTEREI HIALOIDE
Mezenchimul care invadeaza cavitatea cupei optice, formeaza o retea fibrilara, care impreuna cu o
substanta gelatinoasa transparenta intre stratul neural retinian si cristalin, genereaza corpul vitros (fig.7).
Acesta este vascularizat de catre artera hialoida si ramurile sale. Portiunea arterei hialoide de la nivelul
corpului vitros degenereaza, prin apoptoza celulelor endoteliale, ramanand canalul hialoid.

DEZVOLTAREA PLEOAPELOR
Pleoapele apar ca plici la nivelul pielii in S7 i.u., care cresc peste cornee. Aceste plici palpebrale se
alungesc, iar in S9 vor veni in contact si vor fuziona (fig.9). Inainte de redeschiderea fantei palpebrale,
de la nivelul lamei epiteliale comune apar genele si mici glande. Redeschiderea pleoapelor incepe in L5
i.u. si este definitiva in L7 i.u..
Spatiul dintre globul ocular si pleoape se numeste sac conjunctival. Cand pleoapele sunt fuzionate,
apar numerosi muguri epiteliale din partea laterala a ectodermului ce vor forma glandele lacrimale, a
caror secretie ajunge in cavitatea nazala, prin ductul nazo-lacrimal. La nastere, aceste glande nu sunt
complet formate, de aceea initial nou-nascutul plange fara lacrimi.
ABLEFARIA consta in lipsa de formare a pleoapelor, prin atrezia picilor palpebrale.
EPICANTUS reprezinta persistenta unei plici tegumentare ce acopera unghiul intern al ochiului
CONCLUZIE:
Structurile globului ocular prezinta urmatoarele origini:
A. vezicule cerebrale neuroectoderm
cupa optica: retina, epiteliul irisului, muschii sfincter si dilatator pupilar, precum si procesele
ciliare si epiteliul ciliar;
partea a III-a Atlas de Embriologie 21
pedicul optic nerv optic;
B. ectoderm adiacent veziculei optice de suprafata:
vezicula cristaliniana - cristalin;
epiteliul anterior corneei.
C. mezenchimul:
din jurul cupei optice: a. strat intern coroida si stroma irisului, mm.ciliari, axul mexenchimal
din interiorul proceselor ciliare; b. strat extern - sclera;
din interiorul cupei optice, anterior de cristalin mesoteliul camerei anterioare, membrana iri-
dopupilara, camera posterioara;
din interiorul cupei optice , posterior de cristalin corpul vitros.
D. celule migrate de la nivelul crestelor neurale:
la nivelul mezenchimului din jurul cupei optice;
la nivelul stromei irisului;
la nivelul stromei corneene.

DEZVOLTAREA LABIRINTULUI MEMBRANOS


Din punct de vedere anatomic, urechea prezinta trei parti: externa, medie si interna. Prima care se
formeaza este cea interna. In zi 22 i.u., ectodermul adiacent mielencefalului (partea caudala a rombence-
falului) se condenseaza si formeaza placoda otica.
Acest proces de datoreaza semnalelor in ductoare de la nivelul mezodermului paraxial si a notocordului
catre ectodermul de suprafata.
Placoda otica se invagineaza generand foseta auditiva sau otica. Marginile acestei fosete se apropie
una de cealalta, iar in final fuzioneaza.Ca urmare apare vezicula otica sau auditiva, care se desprinde
de ectodermul de suprafata (fig.10). Otocistul reprezinta primordiul labirintului membranos.
22 Atlas de Embriologie partea a III-a
1

Sectiune frontala la nivelul


romencefalului:
1. ectoderm (de suprafata); 2
2. locul de desprindere de
ectoderm
3. vezicula otica;
4. ganglion acusticofacial;
5. rombencefal; 3
5

4
fig. 10

Din portiunea sa craniala si laterala se formeaza un diverticul, din care vor lua nastere ductul si sacul
endolimfatic. Restul veziculei otice prezinta doua regiuni distincte:
partea dorsala numita si utriculara va genera utricula si canalele semicirculare;
partea ventrala saculara va forma sacula si ductul cohlear.
partea a III-a Atlas de Embriologie 23
COHLEEA
Ductul cohlear apare sub forma unui diverticul tubular, ce se alungeste din portiunea ventrala saculara
a veziculei otice si ia forma litereiJ (S 5 i.u.). Ulterior acesta se spiraleaza de doua ori si jumatate in
jurul unui ax central, numit modiol. Comunicarea ductului cohlear cu cohleea se ingusteaza, formand
ductul reuniens(schema 4).

Labirint membranos schema:


1. creste ampulare;
2. utricula;
3. macula de la nivelul saculei;
4. canal cohlear;
5. sacula;
6. ductul reuniens;
7. canal semicircular posterior;
8. canal semicircular lateral;
9. canal semicircular superior;
10. creasta ampulara.

schema 4
24 Atlas de Embriologie partea a III-a
Organul spiral Corti se diferentiaza din celulele de la nivelul ductului cohlear, in S 7 i.u. La acest nivel
ajung dendritele neuronilor senzoriale din ganglionul spiral Corti ( ganglion cohlear). Celulele de la nivelul
canalului cohlear formeaza doua creste interna limbul spiral si externa. Creasta externa se diferen-
tiaza intr-un rand intern celule de sustinere si trei-patru siruri externe de celule ciliate celulele sen-
zoriale ale sistemului auditiv. Aceste celule sunt acoperite de membrana tectoria o membrana fibroasa
gelatinoasa, atasata de limbusul spiral (schema 5). Celulele senzoriale si membrana tectoria formeaza
impreuna organul Corti. Impulsurile de la acest nivel sunt transmise catre ganglionul spiral prin fibrele
cohleare ale nervului cranian vestibulo-cohlear(VIII).

Canal cohlear schema:


A. canal cohlear;
B. organ Corti;
C. celule senzoriale ciliate
sir extern creasta externa;
D. membrana bazilara;
E. membrana tectoria;
1. membrana vestibulara;
2. rampa vestibulara;
3. modiol;
4. membrana bazilara;
5. limbus spiral (creasta in-
terna);
6. fibrele nervului cohlear;
7. ligament spiral

schema 5
partea a III-a Atlas de Embriologie 25
CANALE SEMICIRCULARE.
In S7 i.u., din portiunea utriculara a veziculei optice se formeaza trei diverticuli aplatizati, ce reprezinta
primordiile ductelor semicirculare anterior, posterior si lateral. La unul din capetele acestor diverticuli,
apare o mica expansiune, ce reprezinta ampulele acestor ducte. Celulele de la nivelul ampulelor formeaza
o creasta creasta ampulara, care contine celule senzoriale ale analizatorului vestibular.
Portiunea centrala a diverticulelor fuzioneaza si apoi se resoarbe, transformand aceste structuri in
canale semicirculare. Canalul semimembranos posterior fuzioneaza cu cel superior, astfel incat la nivelul
utriculei vor exista doar cinci orificii de deschidere ale acestora.

1 2

Vezicula otica detaliu:


3 1. condensarea capsulei otice;
2. ganglion auditiv;
3. portiunea vestibulara jonc-
tiune cu ductul endolimfatic
4. neuroepiteliu rombencefal.

fig. 11
26 Atlas de Embriologie partea a III-a
Utricula se separa de sacula, ramanad unite prin ductul endolimfatic. La nivelul lor apar maculele, ce
contin celule senzoriale ciliate si celule de sustinere. Deasupra celulelor senzoriale, se afla o membrana
in ochiurile careia se gasesc incluziuni calcare membrana otolitica
In S9 i.u., mezenchimul din jurul labirintului membranos , se condrifica, aparand capsula otica, sub
influenta inductoare a otocistului.(fig.11) Intre L3 i.u. si L5 i.u, la acest nivel au loc procese de vac-
uolizare, generand aparitia unei cavitati, in care este suspendat labirintul membranos. Aceasta cavitate
contine doua spatii perilimfatice rampa timpanica si cea vestibulara, iar spatiul dintre labirintul mem-
branos si peretele capsulei otice se numeste spatiul perilimfatic.
Capsula otica se va osifica intre S 16 i.u. si S 23 i.u., formand portiunea pietroasa a osului temporal,
iar cavitatea se va numi labirint osos.
Ductul cohlear este separat de rampa vestibulara prin membrana vestibulara (Reissner) si de cea
timpanica prin membrana bazilara. Peretele lateral al ductului cohlear ramane atasat de cartilajul incon-
jurator prin ligamentul spiral.

GANGLIONUL ACUSTICO-FACIAL
In momentul aparitiei veziculei optice, se desprinde un grup de celule, care se deplaseaza medial si
formeaza ganglionul acustico-facial. Acest ganglion se imparte in ganglion facial si ganglion auditiv sau
statoacustic. Ganglionul auditiv se va diferentia in doua portiuni:
portiunea cohleara care va primi informatii de la nivelul organului Corti formand ganglionul spiral
Corti intre L2i.u. si L3 i.u.;
portiunea vestibualara care va primi impulsuri de la nivelul maculelor utriculei si saculei, precum
si de la nivelul crestelor ampulare.
SINOTUS se caracterizeaza prin fuzionarea veziculelor otice pe linia mediana.
SURDITATE CONGENITALA se datoreaza evolutiei anormale a otocistului. Poate fi cauzata de unele
mutatii genetice, precum si de infectarea cu virusul rubeolei, in perioada S7 i.u. S 8 i.u, poliomielita,
eritroblastoza fetala, diabet, hipotiroidism sau toxoplasmoza.
partea a III-a Atlas de Embriologie 27