CUPRINS:

INTRODUCERE
.2
CAP.1 DIMENSIUNILE
INTEGRARII..5
1.1 DIMENSIUNEA
POLITICA5
1.2 DIMENSIUNEA
ECONOMICA..6
CAP. 2 COSTURILE
INTEGRARII11
2.1 TIPOLOGIA COSTURILOR
INTEGRARII11
2.2 PARTICIPAREA ROMANIEI LA INSTITUTIILOR
EUROPENE..13
2.3 IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI
ROMANESC.15
2.3.1

AGRICULTURA16
2.3.2

INDUSTRIA...17
2.3.3

CERCETAREA..18
2.3.4 PIATA FORTEI DE
MUNCA19
2.3.5 ARMONIZAREA CRITERIULUI
ECONOMIC..20
CAP. 3 SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PENTRU
ADERARE..23
3.1 INSTRUMENTELE PRE-
ADERARE.23
3.1.1

PHARE...24
3.1.2

ISPA27
3.1.3

SAPARD29
CAP. 4 STUDII DE
CAZ30
STUDIUL 1 Strategii de politic monetar i curs de schimb n
contextul aderrii Romniei la
UE30
STUDIUL 2 Implicaiile adoptrii acquis-ului comunitar asupra
controlului financiar n
Romnia
34
STUDIUL 3- Fenomenul migraionist din perspectiva aderrii
Romniei la Uniunea
Europeana
36
CONCLUZII
.41
BIBLIOGRAFIE
49
INTRODUCERE
Uniunea Europeana
Apariia Comunitilor Europene are la baza declaraia ministrului
francez de externe Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a
prezentat un plan, pus la punct mpreuna cu Jean Monnet, comisar
al planului de modernizare a Franei de dup rzboi. Planul
Schuman a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea la
Paris, de ctre 6 tari europene (Belgia, Olanda, Luxemburg, RF
Germania, Frana, Italia) a Tratatului instituind Comunitatea
Europeana a Crbunelui si Otelului (CECO), care a intrat in vigoare
la 23 iulie 1952.
Prin urmare, Uniunea Europeana este rezultatul procesului de cooperare si
integrare care a nceput in anul 1951, intre cele sase tari europene
fondatoare.
Dup cincizeci de ani in care au fost patru valuri de aderare,
respectiv:
- 1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit;
- 1981: Grecia;
- 1986: Spania si Portugalia;
- 1995: Austria, Finlanda si Suedia,
Uniunea Europeana are astzi cincisprezece state membre si se
pregtete pentru a cincea extindere, de data aceasta catre Europa
Centrala si de Est (Bulgaria, Republica Ceh, Lituania, Letonia,
Estonia, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cipru i
Malta). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaiile dintre
statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera
coerenta, avnd drept suport solidaritatea.
Principalele obiective sunt:
- promovarea progresului economic si social (pia unica a fost instituita
in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999);
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaionala (prin
ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de
securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internaionale,
poziii comune in cadrul organizaiilor internaionale);
- sa instituie cetenia europeana (care nu inlocuieste cetenia
naionala dar o completeaz, conferind un numr de drepturi civile
si politice cettenilor europeni);
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justiie (legata de
funcionarea pieei interne si in particular de libera circulaie a
persoanelor);
- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislaiei
adoptate de ctre instituiile europene, mpreuna cu tratatele
fondatoare).
In conducerea Uniunii Europene sunt implicate cinci instituii:
Parlamentul European (ales de ctre popoarele statelor membre),
Consiliul (reprezentnd guvernele statelor membre),
Comisia (executivul si organismul cu drept de a iniia legislaie),
Curtea de Justiie (care asigura compatibilitatea cu dreptul
comunitar),
Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare).
Aceste instituii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic
si Social si Comitetul
Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca poziiile diferitelor
categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in
considerare), Avocatul Poporului in Uniunea
Europeana (care se ocupa de plngerile cetenilor cu privire la
administraia la nivel
european), Banca Europeana de Investiii (instituia financiara a UE) si
Banca Centrala
Europeana (rspunztoare de politica monetara in zona euro).
mistea au fost pa valuri de aderare:
Simbolurile Uniunii Europene
Drapelul european este albastru, cu 12 stele. A fost adoptat iniial de ctre
Consiliul Europei, n 1955, si a devenit drapelul oficial al Comunitii
Europene n mai, 1986. Numrul stelelor nu are legtur cu
numrul statelor membre; ele formeaz un cerc si sunt dispuse
precum orele pe cadranul unui ceas, simboliznd plenitudinea si
perfeciunea.
Imnul european, adoptat n iunie 1985 de ctre Consiliul european de la
Milano, este Oda bucuriei, preludiul celei de-a patra pri a Simfoniei a
IX-a de Beethoven.
Moneda unic european Euro a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1999
si a nceput s fie distribuit, n bancnote si monede, n toate statele
membre UE, ncepnd cu 1 ianuarie 2002.
Sigla monedei este litera inspirat din litera greceasc epsilon si de
prima liter a cuvntului Europa, iar cele dou linii paralele
simbolizeaz stabilitatea.
Din mai 2000, Europa are si o deviz Unitate n diversitate
Aderarea Romniei la Uniunea Europeana reprezint pentru ntreaga
societate romaneasca un obiectiv strategic de maxima importanta,
fiind susinut in mod constant de toate instituiile statului, precum si
de forele politice parlamentare, de societatea civila in general.
Realizarea reformei si dezvoltarea Romniei pe principiile economiei de
piaa impun, printre altele, o larga deschidere in economia
mondiala.
Apropierea geografica, complementaritatea si potenialul economic, fac
din U.E. principalul partener comercial al tarii noastre.
Romnia are legturi tradiionale cu Uniunea Europeana, fiind printre
primele tari din Europa de Est care, nc din anii 70, a avut un cadru
juridic bine definit in relaiile cu C.E.E. ,iar in 1980 a procedat la
recunoaterea de facto a acestei grupri economice (la acea
data), prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte
Romnia -C.E.E..
Acordul de Asociere al Romniei la U.E. (Acordul European), semnat la 1
februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995, statueaz cadrul
juridic si instituional al raporturilor romano-comunitare, avnd ca
obiectiv fundamental pregtirea integrrii Romniei in Uniunea
Europeana. Cererea oficiala de aderare a Romniei la U.E. a fost
naintata la 22 iunie 1995 .
Obiectivele majore ale Romniei in vederea integrrii in structurile
comunitare vizeaz :
-consolidarea sistemului politic si a instituiilor democratice;
-crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfacie
si beneficii cetenilor ei;
-eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de pia;
-ntrirea cooperrii politice, economice si culturale cu statele
membre ale U.E. ;
-consolidarea statutului Romniei pe scena europeana si internaional.
Pentru Romnia, integrarea in U.E. nu nseamn doar ndeplinirea unui
set de criterii politice si economice sau negocierea unor capitole de
acquis comunitar. Pentru noi, integrarea nseamn ansa
dezvoltrii moderne si a dobndirii de performante, de bunstare si
de securitate sporita. Negocierile cu U.E. au contribuit la
modernizarea legislaiei, la consolidarea instituionala, la
impulsionarea reformelor in diferite sectoare economice si sociale.
 CAP.1 DIMENSIUNILE INTEGRRII

1.1 DIMENSIUNEA POLITICA

Securitatea in Europa de sud-est, ca tip de securitate colectiva, va

fi rezultatul raportului dintre resursele de insecuritate locale, regionale, zonale
si chiar continentale, care pot apare sub forma riscurilor, ameninrilor,
pericolelor, sfidrilor si agresiunilor neconvenionale, ce se manifesta in toate
dimensiunile ei ( politica, economica, militar, culturala, juridica,
spirituala ) si interesele statelor, regiunilor, zonei si general
europene.
Pentru securitatea fiecrui stat si realizarea securitii
colective in regiunile si in zona sud-est europeana, la nceput rolul cel mai
important l-a jucat dimensiunea sa politica. In acest sens mai sunt nc multe
de fcut si de perfecionat la nivelul statului, puterii sistemelor si
regimurilor politice pentru instaurarea valorilor europene, precum
pluripartidismul si democraia si elaborarea de strategii, planuri si
programe in folosul ntririi ordinii constituionale, respectrii
drepturilor omului si dezvoltrii societii civile.
Sistemele politice specifice democraiilor moderne
existente deja in cteva state ale Europei de sud-est se
caracterizeaz printr-o conducere activa, se manifesta convingtor
prin instituii reprezentative si prin matricea instituiilor publice.
Dezvoltarea politica nseamn dezvoltarea democraiei
interne si prin urmare desprirea totala de atitudinile,
comportamentele si obiceiurile regimurilor autoritare si a le
societii autarhice. Una din condiiile dezvoltrii democraiei in unele
state din regiunea balcanica este consacrarea societii civile, care
are proprietatea de a se autoconstrui si automobiliza. Pentru a consolida
democraia si societatea civila implicit, trebuie limitata extensia statului
Instituiile informale orizontale ( din spaiul civic ) sunt de fapt cele
care duc la multiplicarea relaiilor bazate pe ncredere, cooperare si
angajare, cele care reduc ansele apariiei tipului de cenzura
politica, corupiei si relaiilor obscure, crend astfel, condiii de
sancionare a guvernrilor ineficiente sau ostile.
Astfel in cazul Romniei, trebuie subliniate ca succese politice
dezvoltarea relaiilor economice cu UE, trecerea de la dolar la euro ca
moneda de referina si faptul ca procesul de privatizare economica a
dobndit un ritm mai alert. ncepnd cu 2002, Romnia a reuit
reducerea ratei omajului, a inflaiei, respectarea intr-o mare
msura, a programelor de reforma si austeritate convenite cu
Banca Mondiala si FMI si sporirea rezervelor valutare pana la un
nivel dublu fata de 1998. Toate acestea au determinat pe de o
parte ridicarea ,, calificativului de tara stabilit de Agenia Moody si
a ,, calificativului bancar dat de Japan Credit Rating Agency, iar pe
de alta parte cretere nsemnata a PIB ului. In acest cadru,
sistemul politic romanesc se prezint mai stabil si mai bine ancorat
in relaiile zonale, europene si euroatlantice.
In aceste condiii, exista premisele favorabile care sa-i
permit Romniei sa joace un rol politic proeminent la nivel regional si
interregional, cu att mai mult cu cat tara noastr a demonstrat ca este si
un productor , nu numai un consumator de stabilitate, ca este un
pilon trainic implicat activ in toate structurile regionale de
cooperare si securitate si are capacitatea de a-si asuma acest rol.
In vederea asumrii rolului de factor de stabilitate si actor de prim-plan a
securitii zonei sud-est europene, Romnia va aciona la nivel
bilateral si multilateral in primul rnd pentru dezvoltarea unei
politici coerente, care sa susin aspiraiile tarii de a exercita un rol de
autoritate zonala si regionala prin ntrirea relaiilor de cooperare cu
tarile din spaiul geografic proxim si participarea activa la toate
structurile politice si militare multinaionale constituite la niveluri
regionale si la cele zonale. In al doilea rnd, iniierea si susinerea
politica si promovarea unor programe comune cu state din diferite
regiuni.
Nu in ultimul rnd susinerea statelor din alte regiuni ale
zonei in demersurile lor europene si desigur optimizarea
capacitilor de participare a Romniei la managementul crizelor si
la operaiuni in sprijinul pcii.

1.2 DIMENSIUNEA ECONOMICA

O alta componenta majora a securitii naionale si colective

este de natura economica. In Europa de sud-est aceasta a constituit
si va reprezenta premisa stabilitii, dezvoltrii, integrrii si
cooperrii locale si regionale, fapt pentru care toate statele ii
acorda atenia necesara.
Avnd in vedere situaia economica precara a majoritii
statelor din sud-estul Europei, aceasta abordare procesual-organica se
impune cu necesitate nu numai datorita implicaiilor pe termen lung, dar
si ca urmare a particularitilor complexe ale tranziiei de la o
economie centralizata pe plan intern si prioritar regionalizat pe plan
extern, la o economie de pia ( in diferite forme ) pe plan intern si prioritar
de asociere si partenariat mult mai larg pe plan extern.
Noul peisaj geopolitic si geoeconomic zonal obliga Romnia alturi
de celelalte tari sa neleag actualul si viitorul circuit economic
internaional nu numai ca pe un flux de factori de producie, dar si ca pe
un flux de factori de dezvoltare, de cooperare, de colaborare, de
stabilitate si de garanii internaionale de securitate in toate
domeniile si dimensiunile.
 Avantajele economice ale integrrii Romniei in U.E. sunt ;
-cretere economica;
-creterea investiiilor strine directe, crearea unor noi structuri de
producie, care sa permit fabricarea de produse finite cu valoare
adugata mai mare si calitate superioara conform standardelor
U.E.;
-creterea economiilor si investiiilor populaiei, micorarea
fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea
pieelor de capital ;
-dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei
(scderea preturilor) ;
-imbunatatirea substaniala a standardului de viata al populaiei.
Alturi de aceste avantaje vor aprea si urmtoarele
constrngeri principale :
-presiunile concurentiale ale pieei unice ;
-competiia dura dintre firmele romaneti si cele din statele membre
dezvoltate ;
-necesitatea transformrilor tehnologice ,
toate acestea ducnd pe termen scurt la creterea omajului, odat cu
restructurarea ntreprinderilor si a unor sectoare industriale.
In domeniul agriculturii, pe termen mediu si lung, prin integrare se
obin urmtoarele avantaje:
-creterea productivitii agricole;
-stimularea dezvoltrii exploataiilor agricole mijlocii si mari;
-mbuntirea accesului produselor agricole pe piaa U.E. si
dispariia tuturor barierelor comerciale;
-ncetinirea migrrii forei de munca din agricultura.
Constrngerile in acest sector de activitate vor fi impuse de aplicarea
Politicii Agricole Comune (reducerea subveniilor si a preturilor de sprijin)
si de Organizaia Mondiala a Comerului in ce privete comerul
agricol (necesitatea respectrii normelor de calitate, igiena si
sntate ale U.E.), reducerea ocuprii forei de munca din
agricultura (prin restructurarea sectorului, prin creterea
productivitii si atingerea performantei in agricultura ), etc.
Accesul la fondurile structurale comunitare va da posibilitatea
Romniei sa dezvolte echilibrat regiunile ramase in urma, sa modernizeze
infrastructura de transporturi si de mediu; sa asigure o dezvoltare rurala
susinuta, sa creeze noi oportuniti de ocupare a forei de munca,
mai ales in mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la
standarde de viata de o calitate superioare.
Provocrile poteniale legate de accesul la fondurile
structurale ( in calitate de viitor stat membru UE ), in de
capacitatea structurilor instituionale si administrative adecvate,
pentru gestionarea acestor fonduri, de posibilitile autoritilor
centrale si locale, a comunitilor regionale, de a participa la
Cofinanarea proiectelor ce beneficiaz de finanare, de capacitatea
administraiei centrale, regionale si locale, de a apela si la alte
credite de la BEI, BERD, si alte instituii financiare.
Pentru orice cetean, apartenena tarii la Uniunea Europeana
asigura o mbuntire continua a calitii vieii, prin asigurarea unor
standarde nalte in ceea ce privete sntatea, protecia sociala,
sigurana la locurile de munca, protecia mediului, etc.
Cetenia europeana confer dreptul de a calatori, a munci sau a se
stabili in orice stat membru. Un cetean al unui stat membru poate vota si
chiar candida in statul de rezidenta in alegerile locale si pentru Parlamentul
European. In acelai timp, toi cetenii UE au dreptul la protecie
consulara si diplomatica, atunci cnd viziteaz tarile din afara
Uniunii.
Romnia a orientat pregtirile negocierilor spre capitolele
eseniale legate de cele patru liberti fundamentale ( libera circulaie a
mrfurilor, libera circulaie a serviciilor, libera circulaie a capitalului
si libera circulaie a persoanelor).
 Capitolele abordate au accentuat pregtirea economiei naionale
conform standardelor europene, prin crearea unui mediu de afaceri
si conectarea la mediul de afaceri internaional si la Piaa Interna a
UE. De asemenea, Romnia a urmrit abordarea gradual a
capitolelor cu impact bugetar major.
In anii 2000 2002, asistenta financiara totala a UE, disponibila pentru
Romnia, se ridica anual, in medie , la 270 milioane euro din programul
PHARE, 153 milioane euro din SAPARD si intre 208 si 270 milioane euro
pentru ISPA.

IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI

n contextul n care pentru majoritatea arilor vest europene este

aproape unanim acceptat avantajul utilizrii monedei unice, se
apreciaz c i pentru Romnia, al crei comer exterior este
orientat n proporie de aproximativ 2/3 ctre aceast pia,
adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.
Pentru a deveni stat membru al U.E., Romnia va trebui s-i
cldeasc un sistem de referin, n care moneda de referin s
fie EURO, i nu dolarul american. Noua moned va fi un factor de
stabilitate care va reduce mult pierderile agenilor comerciali
autohtoni datorit fluctuaiilor dolarului fa de valutele rilor din
U.E.
Avnd n vedere perspectivele monedei euro, interesul Romniei de
aderare la structurile europene i semnalele pozitive pe care le-am
primit n acest sens, bncile autohtone i manifest interesul s
construiasc i s dezvolte depozite n moneda european (EURO),
folosind astfel o singura moned fa de cele 15 utilizate n prezent,
valabil pentru toate operaiunile financiare, bancare i comerciale.
n prezent, agenii economici pot alege pentru derularea
tranzaciilor fie euro, fie moneda naional. Se ateapt ca marile
companii multinaionale s fie deschiztorii de drumuri n utilizarea
euro. Acestea vor ncepe s opereze n euro i vor influena clienii
s procedeze la fel.
Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comerului exterior
al Romniei, avnd n vedere c 2/3 este orientat ctre rile U.E.
Noua moned va stimula importurile i exporturile firmelor
romaneti. Pan n prezent, majoritatea contractelor comerciale
erau exprimate n dolari SUA. Doar contractele cu Germania,
Frana, Marea Britanie erau exprimate n moneda naional a
acestora. n tranzaciile cu rile a cror moned este mai slab
(Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste
tranzacii se folosete euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea
influenelor de curs datorate fluctuaiilor dolarului fa de valutele
rilor din U.E.
Romnia a pierdut sume mai de bani datorit faptului c pn
acum erau alese ca moned de contract fie dolarul SUA, fie
monedele unor ri din U.E. al cror curs fluctua.
Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult
pierderile agenilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs
valutar.
Pentru nceput, agenii economici ar trebui ca, pentru a se
familiariza cu euro, s foloseasc n tranzaciile pe care le
efectueaz att euro, ca moned de plat, cat i dolarul SUA, ca
moned de consolidare, spunea Mihai Ionescu secretar general al
Asociaiei Exportatorilor i Importatorilor din Romnia.
Euro va reduce costurile pe care firmele le suport ca urmare a
schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2%
din valoarea tranzaciei. Tot datorit euro se economisete timp
preios n activitatea de gestiune, disprnd necesitatea analizei riscului
i a raportului cheltuieli profit pentru fiecare n parte, efectuat de
firm.
De asemenea, se simplific evaluarea rezultatelor comerciale
efectuate din punct de vedere al ntreprinderii, nemaifiind necesar s se in
cont de volatilitatea monedei.
O dat eliminate barierele monetare din cadrul U.E.,
exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pieele
oricreia dintre rile membre. Astfel se va reduce numrul de
intermediari, ntreprinderile mrindu-i veniturile ca urmare a
exporturilor directe.
Un alt avantaj important oferit de moneda unic este transparena.
Exprimarea tuturor preurilor n euro va ajuta firmele romneti s i
aleag furnizorii care s le asigure cele mai mici cheltuieli i s
exporte n rile de unde pot obine veniturile cele mai mari.
Alturi de moneda euro, o importan deosebit pentru
Romnia o are i Banca Centrala European, care i-a nceput
activitatea la Frankfurt i a preluat o serie de atribuii ale F.M.I.
privind finanarea i urmrirea unor politici consecvente de
stabilitate a preurilor.
CAP. 2 COSTURILE INTEGRRII EUROPENE
2.1 TIPOLOGIA COSTURILOR ADERARII
In primul rnd, studiile de impact au artat ca aderarea
Romniei la UE in 2007 este cea mai avantajoasa perspectiva att din
punct de vedere financiar, cat si ca dezvoltare economica, cretere a
nivelului de trai si modernizare a tarii noastre dect o aderare
ntrziat sau un scenariu izolaionist. Aadar, daca nu am adera la
Uniunea Europeana in 2007, costurile ar fi mult mai mari.
Costurile care se vehiculeaz ca fiind ale integrrii, sunt, de
fapt, costuri ale modernizrii Romniei, care a vor fi trebuit realizate
oricum, chiar fr sprijin comunitar, in cazul in care nu ne-am fi
integrat. Putem spune ca investim in autostrzi pentru ca ne
integram, sau ar fi, de fapt, corect, sa spunem ca vrem sa avem
drumuri mai bune, care sa contribuie la dezvoltarea economiei si,
implicit, la crearea de noi locuri de munca? Putem spune ca
investiiile pentru reducerea polurii sau pentru mbuntirea
calitii apei potabile sunt fcute de dragul Uniunii Europene? Cred
ca ar fi corect sa spunem ca noi nine suntem interesai sa avem o
apa mai buna si un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel,
cred ca fiecare dintre noi vrem ca toate condiiile igienice sa fie
respectate de ctre abatoare si fabrici de lapte, pentru a ne garanta
sigurana alimentara. Aadar, cea mai mare parte a costurilor
considerate ale aderrii sunt legate de mbuntirea vieii noastre.
Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt susinute
cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost
evaluate, pentru urmtorii 20 de ani, la circa 29 de miliarde de euro.
Acestea vor fi acoperite din bugetul public central si cele locale, dar si de la
bugetele companiilor. In perioada 2005-2025, Romnia va aloca anual circa
1% din PIB pentru mediu si transport, iar Uniunea Europeana, 1,7% din PIB-
ul Romniei. Este adevrat ca, la sumele oferite de Uniunea
Europeana trebuie sa adugam si o co-finanare. Aceasta nu
nseamn insa contribuie la bugetul comunitar, ci este o investiie
in proiecte de dezvoltare a Romniei. Cu siguran nu ar fi fost mai
suportabil pentru populaie daca ar fi trebuit sa facem aceste
investiii cu fonduri 100% romaneti.
Aadar, contribuia Romniei la bugetul comunitar este de
aproximativ 2,5 miliarde de euro in perioada 2007-2009 (800 de
milioane in 2007 si cate aproximativ 900 de milioane in 2008, 2009)
si nu 5,6 miliarde, cum greit se vehiculeaz in presa. Co-finanarea
nu este contribuie la bugetul comunitar. Aceti bani nu pleac din
tara, ci sunt investii aici, in proiecte pentru modernizarea Romniei
(drumuri, canalizri, modernizri de ferme, ntreprinderi, locuri de
munca etc.). Dar Romnia va primi de la bugetul comunitar, in
aceeai perioada (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6
miliarde de euro pli, urmnd ca restul plilor sa se fac pe
msura derulrii proiectelor.
Probabil ca singurele costuri care pot fi asociate strict
integrrii sunt cele legate de crearea unor instituii specifice: de
gestionare a fondurilor comunitare, in agricultura etc. Dar
beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al
influxurilor financiare europene sunt exponenial mai mari raportate
la costuri.
Si ar mai fi ceva: costurile monetare care trebuie acceptate, cum
spuneam, drept costuri de cretere sau dezvoltare/modernizare, produc
efecte pe termen mediu si lung mult amplificate fata de fiecare
euro cheltuit. Si, oricum, beneficiile integrrii trebuie evaluate si in
planul efectelor non-monetare: modificarea comportamentului
economic bazat acum, in mare msur, pe hazardul moral;
creterea competitivitii tehnologice, economice si comerciale;
mbuntirea mediului de afaceri, sub aspectul previzibilitii si
reducerii riscului de incertitudine. Si, poate, cel mai important
beneficiu este cel al posibilitii Romniei de a participa activ la
elaborarea noului acquis comunitar, in aa fel nct sa fie servite in
mod maximal interesele tarii noastre. Oare nu este cu mult mai
bine sa fii parte la luarea unor decizii care au impact asupra ta
dect sa fii, pur si simplu, inta pasiva a acestor decizii?
Cred ca este cazul sa depim abordarea demagogica si sa
evaluam impactul aderrii in mod global. Uniunea Europeana nu
impune standarde arbitrare pentru a genera costuri suplimentare, ci
stabilete anumite standarde pentru a aduce un plus in calitatea
vieii fiecrui cetean si a crea un mediu economic dinamic si
competitiv. Este clar ca exista costuri pentru modernizarea
Romniei, care este subsumata acum procesului de aderare la
Uniunea Europeana. Dar aceste costuri au existat si in ultimii ani
pentru eficientizarea economiei romaneti. Acum beneficiem de
sprijinul UE, ne vom integra intr-un spaiu care va garanta, pe
termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi, iar
exemplul altor state membre este elocvent in acest sens.
Consider ca, in loc de a discuta demagogic despre acest subiect, trebuie sa
informam companiile si cetenii pentru a-i ajuta sa se pregteasc
bine pentru statutul de membru al Uniunii Europene.
Cred ca luciditatea, onestitatea si responsabilitatea evalurii
impactului aderrii (si, ulterior, a integrrii propriu-zise) a Romniei
la Uniunea Europeana trebuie sa constituie ingrediente intelectuale
obligatorii.
Nota de plata a integrrii se va ridica la cel puin 17 miliarde de euro
pentru urmtorii cinci ani.
Cei patru milioane de salariai din Romnia urmeaz sa suporte
fiecare o cheltuiala de 4.200 de euro in plus fata de contribuiile
actuale prin taxe. In urmtorii cinci ani, Romnia va trebui sa
cheltuiasc peste 17 miliarde de euro pentru a atinge standardele
UE. Cea mai mare parte a acestei sume va fi pltit de cetenii si
firmele din Romnia.
Costurile aderrii, pe care romanii le vor suporta, sunt de trei tipuri:
costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce
vor fi suportate de societile comerciale) si costuri individuale (ce vor
fi pltite de fiecare cetean romn pentru reforma sistemului de
pensii, pentru reconversie profesional, pentru alt standard de
viat). Pentru primele doua tipuri de costuri se poate face o
estimare, chiar si generala, a valorii acestora, insa pentru cele
individuale este imposibil de fcut o apreciere.
Studiile pun in lumina aspecte importante ale aderrii la Uniunea
Europeana:
3 gradul de concordanta a legislaiei romaneti si a celei comunitare;
4 strategii de politica monetara si curs de schimb;
5 implicaiile adoptrii acquis-ului comunitar asupra controlului
financiar;
6 politica europeana de securitate si aprare;
7 fenomenul migraiei si imigraiei;
8 fondurile structurale - experiena tarilor candidate;
9 planul de aciune privind depozitarea deeurilor industriale;
10 analiza comparativa intre statele membre in domeniul insolvabilitatii si al
falimentului;
11 soluii si opiuni de management financiar pentru asigurarea
unei creteri reale a pensiilor;
12 ajutoarele de stat in sectoarele sensibile concurenial;
13 prioriti de dezvoltare agricol si rural;
14 costurile i beneficiile aderrii.

2.2 PARTICIPAREA ROMNIEI LA INSTITUTIILE EUROPENE

a. Cu privire la Instituii
Romnia a acceptat s fie reprezentat n Parlamentul European de
33 de membri din totalul celor 732 de membri.
Romnia a luat not c numrul de reprezentani care vor fi alei
pentru mandatul 2004-2009 va trebui s creasc temporar prin
aplicarea unei corecii pro-rata care va fi decis de Consiliu, astfel
nct numrul total al membrilor s rmn ct mai aproape de
732.
Romnia a acceptat numrul de 14 voturi care i sunt alocate din
totalul de 345 voturi ale Consiliului.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s aib dreptul la un
naional ca membru al Comisiei Europene, n mod similar cu
celelalte State Membre UE i n conformitate cu Protocolul privind
extinderea UE.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat de un
judector n Curtea de Justiie i de cel puin un alt judector n
Curtea de Prim Instan.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat de un
naional ca membru al Curii de Auditori i ca acesta s fie numit de
Consiliu, cu majoritate calificat, dup consultarea Parlamentului.

b. Cu privire la alte organisme stabilite prin Tratate

Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n
Comitetul Economic i Social de 15 membri ai diferitelor
componente economice i sociale ale societii civile organizate.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n
Comitetul Regiunilor de 15 membri, fiecare deinnd un mandat
electoral - regional sau local sau fiind responsabil politic fa de o
adunare aleas.
Romnia a luat not c numrul membrilor Comitetului tiinific i
Tehnic al EURATOM va fi mrit corespunztor pentru a permite
numirea ad-personam a membrilor adiionali pentru noile State
Membre de ctre Consiliu, dup consultarea Comisiei.
 Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n
Consiliul General al Bncii Centrale Europene de ctre Guvernatorul
Bncii Naionale a Romniei.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s devin acionar al Bncii
Europene de Investiii.
Romnia a acceptat s fie reprezentat de un membru n Consiliul
Guvernatorilor i de un numr corespunztor de directori i directori
adjunci n Consiliul Directorilor, a cror compoziie i funcionare
poate fi modificat de Consiliu.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n toate
Comitetele stabilite prin Tratate n conformitate cu reglementrile
existente.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n
Agenia de furnizare EURATOM n conformitate cu reglementrile
existente.

c. Cu privire la Comitete, Agenii i alte organisme stabilite de

legislaia secundar
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n toate
comitetele stabilite prin legislaia secundar, n conformitate cu
reglementrile existente.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n
diferitele agenii stabilite anterior acestei date, n conformitate cu
reglementrile existente.

d. Aspecte diverse
Romnia a luat not c Articolul 299 al Tratatului CE va fi amendat
pentru ca Romnia s fie inclus n domeniul geografic al Uniunii
Europene.
Romnia a luat not c de la data aderrii limba romn va fi
recunoscut ca limb autentic a Tratatelor, precum i ca limb
oficial i de lucru, care va fi utilizat de instituiile europene.
Romnia a luat not c de la data aderrii Reglementrile referitoare
la personal i Condiiile de angajare vor fi aplicate oficialilor i altor
funcionari provenind din Romnia.

2.3 IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI ECONOMIC

Alturarea Romniei la UE presupune renunarea la

prerogativele naionale de baza in materie de formulare si aplicare
de politici economice dar aceasta renunare nu este un simplu act
de transfer de prerogative, deoarece privete capacitatea unei
economii de a-si compatibiliza funcionarea cu un alt spaiu (UE),
fr costuri excesive, de o parte si de alta. Exista un exemplu sui generis de
extindere a UE, care privete o fosta tara comunista si care conine
multe lecii; - landurile estice ale Germaniei unificate. Astzi, la mai
bine de un deceniu de la unificare si dup transferuri de cca 800
miliarde Euro, omajul in aceste landuri rmne in apropierea a 20%,
iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma.
Cteva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaz pentru
acest aranjament monetar par sa conceap spaiul economic unde
s-ar aplica schema ca o simpla anexa, fr viata interna complexa.
Se omit, de pilda, consecinele unui deficit comercial major, care ar
reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fr ca
Banca Centrala sa mai poat interveni), ceea ce ar provoca o deflaie
si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si social. In
plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca
urmare a dobnzilor ridicate.
ansa istorica a Romniei de modernizare prin alturarea la UE
trebuie judecata si prin prisma nevoii de adpostire fata de
incertitudinile si volatilitatea din spaiul economic mondial.
Avnd in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romniei ,cu UE,
la aceasta data variaz intre 60-65% respectiv 50-55% din total.
Cifrele fiind comparabile cu ponderea comerului intra-european al
multora dintre statele UE. Se poate spune ca cel puin din punct de
vedere economic - exceptnd unele bariere netarifare pentru agricultura
si citeva sectoare industriale protejate de UE Romnia este de facto
integrata in comerul comunitar.
Datele statistice din ultimii ani indica o imbunttire al gradului de
acoperire a importurilor prin exporturi pe relaia UE. Orientarea
comerului ctre UE a fost insotit de o semnificativa creare de comer
mai ales dup semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993.

2.3.1 AGRICULTURA

Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat

multe din produsele agricole romaneti de competiia cu cele europene,
in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite
semnificative la acest capitol de comert, produsele comerului
extern al Romniei fiind mai puin competitive dect al principalilor
parteneri din cauza diferenei de productivitate.
Importurile de produse agricole din zona UE reprezint aproximativ
7% cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face
sa presupunem ca avem deja de a face cu competiia europeana
prin intermediari reexportatorii din zona CEFTA - ,ocolind barierele
tarifare. Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul
comerului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de
altfel si Avantajul Comparativ al Romniei fata de UE.
Agricultura Romniei nu va putea face fata rigorilor PAC fr o intervenie
puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in
vederea aderrii, dei exista semne clare a suportrii din ce in ce
mai greu al rigorilor PAC in europa (ex: Olanda) aceasta nu se va
schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de productorii din
UE .Este posibil totui ca fermieri din UE sa fie atrai, odat cu
aderarea Romniei, in scopul realizrii unor producii ecologice pe
terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei
unde ,odat cu intrarea in CEE, veniturile unor productori s-au
dublat nu este concludent. Romnia are cel mai ridicat nivel al
ocuprii forei de munca in agricultura 27,9%.
Agricultura , a crei producie se bazeaz pe ferme mici , folosind in
mod intensiv munca, va trebui sa fac fata celei mai mari
restructurri de for de munca, deci o buna parte din costul integrrii va fi
pltit de cei angajai in agricultura. Pe lng omaj mai pot exista
costuri psihologice sau de transfer.

2.3.2 INDUSTRIA

Avantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descresctor, in

timp ce cu restul lumii nc mai avem un uor avantaj.
In ceea ce privete industria chimica aceasta va avea de
pierdut , in condiiile in care ,procentul importurilor din UE a rmas
constant, insa exporturile de produse chimice a sczut de mai mult
de doua ori in ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba
productivitate si competitivitate al acestei industrii. Fr o
restructurare adecvata pn in momentul aderrii aceasta nu va avea
anse in competiie cu UE.
Industria materialelor plastice, pielriei si al articolelor din piele ,
celulozei si hrtiei sunt slab performante, Romnia fiind la acest capitol mai
puin competitiva dect oricare din tarile CEFTA, structura produciei
interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor
supravieui numai prin preluarea de ctre marile companii Vestice
la momentul aderrii.
Industria lemnului si prelucrtoare este intr-o situaie de avantaj
comparativ cu tarile UE, meninnd acest trend prin investiii in
tehnologie si atragere de capital,
la momentul integrarii acest sector va avea de ctigat dezvoltndu-se si
crend locuri de munca.
Industria de incltminte si textila cu o competitivitate destul de
ridicata actualmente reprezentnd 32,43% din totalul exportului si 47,04% din
exportul romanesc ctre UE dovedete ca este viabila, chiar daca
majoritatea produciei este in lohn, gradul de calificare si salarizare
al forei de munca in acest domeniu, o face viabila. Integrarea va
duce la creterea productivitii acestei ramuri cit si la o scdere a
costurilor unitare ale forei de munca.
Industria sticli si ceramicii va avea de pierdut nc de la aderarea
primului val la UE din cauza competitivitii reduse si datorita costurilor
unitare ale forei de munca.
Pentru ca, tarile ce vor intra in primul val vor fi avantajate, cu cit va fi
mai mare UE cu att mai mari vor fi ctigurile pentru tarile membre si
pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile dezvoltndu-
se si ctignd pe seama pierderilor altor tari.
In domeniul Industriei metalurgice, maini si echipamente daca se
va menine trendul importurilor de tehnologi Romnia va avea de
ctigat in acest domeniu la momentul integrarii. Costurile unitare
ale forei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media
restului industriei.
Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble
dovedete viabilitatea acestui sector de activitate.

2.3.3 CERCETAREA

La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o susinere

totui slaba, in Romnia ponderea cheltuielilor cu cercetarea si
dezvoltarea in PIB fiind mai mica de 4-5 ori dect cea a tarilor UE, mai
mica chiar dect in celelalte tari candidate.
La capitolul educaie Romnia este in urma mediei UE la nr. de
studeni / locuitor, cei mai buni plecnd peste hotare. Cu toate acestea
mbinarea dintre cercetare ,dezvoltare si educaie poate da rezultate
spectaculoase.
Productorii si exportatorii de romani de software sunt o
categorie de ctigtori de exemplu, SOFTWIN a creat primul software
din lume care folosete tehnologia WAP pentru accesul si controlul de
la distanta al reelelor de securitate. Acest produs a fost cumprat
prin internet de aproape de 500 mii de utilizatori din SUA numai in ultimele 45
zile ale anului 200, fcnd ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a deine
1% din piaa mondiala a produselor antivirus in 2001, iar pentru
anul 2006 spernd sa ajung la o cota de 6% din piaa.

2.3.4. PIATA FORTEI DE MUNCA

Odat cu integrarea pieelor, firmele vor trebui sa fac fata

competiiei tot mai puternice de pe piaa bunurilor. Drept urmare ,
vor trebuisa elimine forta de munca in exces pentru a-si imbuntti
productivitatea. Forta de munca este mpins spre a-si gsi noi locuri de
munca in alte firme, sectoare de activitate sau chiar sa isi schimbe
radical ocupaia.
Realitatea este ca avem o subutilizare a forei de munca
substaniala si, in contextul viitorului deficit de forta de munca in
UE, Romnia are anse sa devin o sursa pentru atragerea
capitalului uman de ctre industriile europene (fie direct prin
migrarea forei de munca, fie indirect prin subcontractare). Chiar si
acum, cnd exista bariere severe in calea migrrii fotei de munca ( vize,
permise de munca), Romnia este alturi de Polonia, singura tara din
Europa Centrala care a nregistrat un flux pozitiv al migrrii ctre UE.
In funcie de mobilitatea forei de munca si de rapiditatea adaptrii ,
costul integrrii suportat de aceasta poate fi mai mare sau mai mic.
O realocare rapida a resurselor va fi insotit de o realocare a forei de
munca, pentru ca oamenii vor trebui sa se ndrepte catre acele
sectoare care creeaz locuri de munca. Cazul ntoarcerii spre agricultura
ca ultim angajator, (ex: Botoani, Iai etc) nu este o soluie agricultura
fiind si ea restructurata pe criteriul productivitii.
Mai nti, realocarea forei de munca este necesara deoarece
firmele trebuie sa supravieuiasc si sa isi desfoare afacerile intr-
un mediu cu totul nou.
In acelasi timp, sectoarele care au fost neglijate in timpul comunismului, si
anume serviciile, sunt in cretere si cererea lor de forta de munca
creste. Ex post, procesul este benefic pentru ntreaga economie, dar pe
moment vor fi oameni care pierd si oameni care ctig.
Logica ne spune ca perdanti vor fi aceia care sunt aproape de vrsta
pensionarii, in sectoarele in declin economic, care dein calificri specifice
ce nu pot fi uor folosite in alt domeniu, in timp ce ctigtorii vor fi
cei tineri, cu calificri in sectoarele aflate in cretere.
Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuprii din tarile
mediteraneene ale UE, in Romnia anilor 1989, 31,3% din populaia
ocupata trebuia sa isi schimbe sectorul de activitate, ocupatia si
calificarea.
De aceea, comparata cu celelalte tari, Romnia va avea populaia
cea mai afectata de integrare, avnd nevoie de o mare flexibilitate
pentru a se adapta noilor condiii de pe piaa muncii.

2.3.6 ARMONIZAREA CRITERIULUI ECONOMIC

n conformitate cu obiectivul major stabilit de Romnia pentru actuala

etap de dezvoltare, crearea condiiilor pentru aderarea, ntr-o
perspectiv apropiat , la U.E., principiile fundamentale ce stau la
baza dezvoltrii economiei i nfptuirii reformei sunt: reforma
societii romneti pentru recunoaterea i afirmarea valorilor
morale i democratice, aezarea dreptului de proprietate la temelia
societii romneti, accelerarea reformei instituionale ncepnd cu
Guvernul Romniei pentru crearea unui stat modern,
restructurarea i modernizarea industriei romneti n sensul
redimensionrii i privatizrii acesteia n vederea asigurrii unei
creteri economice durabile, reorientarea i dezvoltarea agriculturii
n direcia cerinelor economiei de pia prin sprijinirea sistemelor
de producie i valorificare, reforma sistemului finanelor publice
potrivit principiului finanrii obiectivelor viabile economic,
distribuirea echitabil a costurilor tranziiei n sprijinul solidaritii
sociale, aezarea Romniei cu demnitate n lumea democratic i
dezvoltat a Europei.
Aeznd la baza dezvoltrii economico-sociale aceste
principii, strategia aderrii Romniei la U.E. cuprinde o serie de
obiective sintetizate n urmtoarele politici : politica
macroeconomic, politica de restructurare a economiei, politici
privind drepturile omului, culte i minoriti i politici privind
capitalul uman.
Politica macroeconomic a guvernului i propune n domeniul
valutar-monetar urmtoarele:
15 reducerea inflaiei, nfptuirea stabilitii interne i externe a
monedei naionale, respectiv introducerea unor msuri de
politic economic menite s asigure previziunea evoluiei
cursului monedei;
16 rectigarea ncrederii n moneda naional i creterea
vitezei de rotaie a banilor;
17 limitarea deficitului bugetar n vederea diminurii ponderii statului
n utilizarea resurselor financiare ale economiei;
18 meninerea ratelor dobnzii la niveluri pozitive, n termeni
reali, pentru a asigura creterea i utilizarea eficient a
 resurselor de capital financiar;
19 asigurarea unui nivel competitiv i realist al cursului de schimb
valutar;
20 asigurarea deplinei convertibiliti a contului curent i
pregtirea condiiilor de trecere gradual la convertibilitatea
contului de capital;
21 administrarea cu pruden sporit i ntr-o manier
transparent a datoriei publice interne i externe;
22 practicarea unor dobnzi pentru depozite bancare ale bncilor
comerciale la Banca Naional a Romniei sub nivelul
dobnzii pe piaa interbancar;
23 diversificarea emiterii de obligaiuni de stat pe termen mediu,
ca instrument al Bncii Naionale a Romniei de reglare a
masei monetare i pentru finanarea deficitului bugetar.
Politicile de restructurare a economiei i propun mai nti
msuri de consolidare a mecanismelor concureniale care s
permit Romniei ndeplinirea condiiilor necesare semnrii
Acordului European de evaluare a conformitii. Va fi ncurajat
activitatea Consiliului Concurenei pentru a ntri capacitatea
acestuia de a pune n aplicare legislaia proteciei concurenei.
n prezent, aciunile privind crearea condiiilor de aderare a
Romniei la U.E. vizeaz: includerea permanent a problematicii
specifice a integrrii pe agenda contactelor politice bilaterale i
multilaterale; pregtirea temeinic a fiecrei etape de negociere n
formarea unui corp de negociatori competeni; consolidarea
coordonrii de ctre Departamentul pentru Integrare European a
procesului, alturi de alte instituii cu responsabiliti n domeniu,
prin alocarea unor resurse suplimentare (umane i materiale)
capabile s gestioneze n mod adecvat acest proces; utilizarea cu
eficien maxim a programelor comunitare de asisten i
colaborare; obinerea unui acces mai larg, n condiii echitabile, la
sursele de finanare i investiii; ameliorarea regimului de liber
circulaie n spaiul comunitar a cetenilor romni.
ara noastr va trebui s pun ct mai curnd n aplicare
prevederile Programului de pre-aderare pentru a pregti ct mai
bine condiiile pentru nceperea negocierilor n vederea aderrii ca
membru cu drepturi depline la U.E.
Dintre msurile cele mai importante a cror punere n aplicare
a nceput menionm:
24 realizarea programului naional de armonizare legislativ
viznd ndeosebi crearea unui cadru adecvat de participare
la piaa unic a U.E.;
25 pregtirea condiiilor pentru punerea n aplicare a
prevederilor din acordul de asociere referitoare la libera
circulaie a forei de munc i a capitalului i elemente
complementare dezvoltrii comerului i investiiilor;
26 dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea ntregului
pachet de asisten european n domeniul restructurrii si
privatizrii, pentru desvrirea procesului de ajustare
structural, al proteciei sociale, al dezvoltrii infrastructurii
si al edificrii societii civile;
27 dezvoltarea cooperrii i ncheierii de acorduri de liber schimb
cu rile asociate la U.E., ca baz a revigorrii comerului
dintre ele.
Derularea contemporan a procesului de integrare a rilor din
U.E., caracterizat de adncirea acestuia i marcat de ncheierea
procesului de formare a pieei unice i pregtirea uniunii monetare,
ridic probleme noi i deloc uoare pentru nite candidai cu
economiile n transformri profunde, care doar de civa ani au
trecut la convertibilitatea de cont curent a monedei naionale,
liberalizarea comerului exterior, crearea i consolidarea
mecanismelor de pia concurenial etc.
 Analiza costurilor i beneficiilor extinderii U.E. prezint o msur
important pentru Romnia. Studiile efectuate relev c riscurile
poteniale ale neextinderii sunt mai mari pentru rile U.E. dect
pentru cele candidate, pe cnd beneficiile extinderii sunt mai mari
dect costurile pentru rile U.E.
Efectele pe termen lung ale integrrii i implicaiile cantitative ale
acestora constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea
eforturilor de integrare.
Se poate aprecia c procesul de ndeplinire a criteriilor de
aderare la U.E. de ctre rile candidate se va desfura n mod
continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul instituionalizat cu
U.E. va stabili nu cnd o ar dorete s adere la U.E., ci cnd este
pregtit s fac acest demers n conformitate cu strategia de la
Essen (decembrie 1994) i cu hotrrile Consililui European de la
Luxemburg (1997) i Conferinei Europene de la Londra (1998).
Romnia consider c ndeplinirea criteriilor stabilite de U.E.
implic o redresare economic cat mai puternic i accelerat a
rii, prin mobilizarea factorilor interni, potentai de cooperarea cat
mai strans cu rile comunitare, al cror sprijin ndeosebi financiar
i tehnico-economic trebuie s fie mai substanial, dar i de o
colaborare multilateral cu celelalte ri aderente la U.E.
Perspectivele integrrii rapide n U.E. vor trebui s determine
autoritile romane s analizeze cu seriozitate costurile acestui
proces n raport cu beneficiile scontate, termenul necesar
armonizrii legislative i cat de benefic este procesul pentru
reforma n curs de desfurare in ara noastr.

CAP.3 SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ADERARE

3.1 INSTRUMENTELE DE PRE-ADERARE

Pentru a sprijini pregtirea tarilor candidate in vederea dobndirii
statutului de membru al Uniunii, Comunitatea Europeana a decis sa
acorde o asistenta financiara fr precedent, in valoare de peste 3
miliarde de euro anual. Fondurile sunt furnizate prin cele trei instrumente de
pre-aderare Phare, ISPA si Sapard. ntregul proces al extinderii, la nivel de
negocieri, pregtiri interne ale tarilor si utilizarea asistentei de pre-
aderare este in prezent accelerat, iar perspectiva primelor aderri a
devenit cu adevrat tangibil.
In perioada 2000-2006, Comunitatea Europeana ofer asisten financiar
tarilor candidate din Europa Centrala si de Est prin intermediul a trei
instrumente: programul Phare (Regulamentul Consiliului 3906/89), ISPA
(Regulamentul Consiliului 1267/99) si Sapard (Regulamentul Consiliului
1268/99).
Cele zece tari care au naintat cerere oficiala pentru a deveni membre ale
Uniunii Europene sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia, Romnia, Slovacia si Slovenia. Anul 2000 a marcat punerea in
practica a doua noi instrumente financiare de pre-aderare: ISPA si Sapard.
Valoarea totala a asistentei de pre-aderare se ridica la 3 miliarde de
euro pe an (cifre din 1997) in perioada 2000-2006, din care jumatate este
alocata programului Phare .

ISPA finaneaz in mod egal proiecte mari de infrastructura din domeniul

transportului si al mediului, iar Sapard sprijin pregtirea tarilor in
vederea prelurii acquis-ului comunitar in domeniul agriculturii si al
dezvoltrii rurale.

In perspectiva crerii celor doua instrumente, ISPA si Sapard, sprijinul

investiional acordat prin programul Phare a trebuit sa fie re-orientat, astfel
nct sa se evite orice suprapunere. Asistenta oferita prin fiecare dintre
aceste instrumente este coordonata in conformitate cu Regulamentul
Consiliului 1266/99. Asistenta este acordata in cadrul general creat de
Acordurile de Asociere ncheiate cu aceste tari, innd cont de obiectivele
Parteneriatelor pentru Aderare.

Alocarea fondurilor UE pe tari candidate

Aloc
area
anual Aloc Aloc

a area are

indic anual medi

Alocarea anuala TOTAL
ativa a e
Tara indicativa alocare anuala
PHA indic PHA
ativa
ISPA indicativa
RE RE
(prog SAP 1995-
rame ARD 1999
natio
nale)
MEU MEU MEU MEU MEU
RO RO RO RO RO
min max min max
Bulgaria 100 52 83 125 235 277 83
Cehia 79 22 57 83 158 184 69
Estonia 24 12 21 36 57 73 24
Ungaria 96 38 73 104 207 238 96
Letonia 30 22 36 57 88 109 30
Lituania 42 30 42 62 113 134 42
Polonia 398 169 312 385 879 952 203
Romnia 250 151 208 270 609 671 110
Slovacia 49 18 36 57 104 125 48
Slovenia 25 6 10 21 42 52 25
Total 1093 520 1040 2814 730
3.1.1 PHARE - Intensificarea pregatirilor pentru extindere

Programul Phare rmne singurul instrument prin care se acorda sprijin

de pre-aderare pentru construcie instituionala in toate domeniile
acquis-ului. A fost creat in 1989 pentru a sprijini procesul de reforma si
tranziie economica si politica din Polonia si Ungaria.
Urmare a Consiliului European de la Essen, din decembrie 1994, Phare a
devenit instrumentul financiar al strategiei de pre-aderare, scopul final
fiind integrarea in Uniunea Europeana a celor zece tari asociate din Europa
Centrala si de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia,
Romnia, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Phare sprijin si alte tari
neasociate din regiune, respectiv Albania, Fosta Republica
Iugoslava a Macedoniei (FYROM) si Bosnia-Herzegovina, aflate in
tranziie spre democraie si economia de pia.
Programul Phare are doua prioriti:
28 construcia instituionala: 30% din bugetul PHARE;
29 investiiile legate de transpunerea si implementarea acquis-ului:
70% din bugetul PHARE.
Prima dintre cele doua prioriti, respectiv construcia
instituionala, pentru care se aloca aproximativ 30% din buget, este
definita ca fiind procesul de sprijinire a tarilor candidate in vederea dezvoltrii
structurii, strategiilor, resurselor umane si a abilitailor manageriale
necesare consolidrii capacitii lor economice, sociale, legislative si
administrative. Pentru a atinge acest obiectiv, a fost creat un instrument
novator: nfrirea pe termen lung (twinning) la nivel de administraii si
agenii. Chiar de la nceput, acest nou instrument a ocupat un loc
central in ansamblul asistentei de pre-aderare. Cu sprijin din partea
UE, competenta Statelor Membre este pusa la dispoziia tarilor
candidate, prin detari pe termen lung ale funcionarilor publici si
misiuni de experi, cu scopul de a sprijini tarile candidate in efortul
de adoptare, implementare si aplicare a principalelor domenii ale
acquis-ului. Procesul se desfoar dup cum urmeaz: Comisia
Europeana identifica lacunele din administraia tarilor candidate;
tara candidata trebuie sa elaboreze un proiect concret de reforma a
administraiei, dup care Comisia solicita Statelor Membre sa
mobilizeze o echipa de experi, condusa de un lider de proiect si un
consilier pe probleme de pre-aderare, care sa sprijine tara
candidata in reformarea propriei administraii. Este o metoda foarte
pragmatica, de abordare caz-cu-caz a reformei administraiei
publice.
Iniial, programele de twinning s-au axat pe domeniile: agricultura,
mediu nconjurtor, finane publice, justiie si afaceri interne,
politica regionala; in prezent, instrumentul de twinning acoper
ntregul acquis. In perioada 1998-2001, au fost programate peste 500 de
proiecte de twinning. Implementarea lor a implicat deseori mai multe State
Membre. Un raport de evaluare din iulie 2000 a confirmat justeea abordrii
in cazul programului de twinning, dar a fcut si cteva sugestii
valoroase de mbuntire, dintre care majoritatea au fost incluse in
metodologie. In plus, a fost pus la punct un mecanism de twinning light,
pe termen mediu, care vizeaz nevoi specifice, cu acoperire limitata,
care apar in stadiile finale ale pregtirilor pentru aderare.
Cea de a doua prioritate - investiiile legate de transpunerea si
implementarea acquis-ului (pentru care se aloca 70% din bugetul total
al programului Phare) - consta din doua tipuri principale de activiti:
30 Cofinanarea investiiilor in cadrul legislativ al tarii
candidate, cu scopul de a consolida infrastructura legislativa
necesara asigurrii conformitii cu acquis-ul. Cu alte cuvinte,
investiii in toate echipamentele necesare funcionrii pieei interne,
cum ar fi crearea structurii de securitate alimentara,
securizarea frontierelor, procurarea echipamentelor de testare
 si msurare de care depinde funcionarea pieei interne, sau
de echipamente de laborator si control din domeniul proteciei
consumatorilor.
31 Cofinanarea investiiilor in coeziunea economica si
sociala, iniiat in programele Phare 2000, prin masuri similare celor
sprijinite in Statele Membre prin Fondul European de Dezvoltare
Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE). Aceasta
cofinanare susine funcionarea economiei de pia si
capacitatea de a face fata presiunii concureniale si forelor
pieei din interiorul Uniunii si reprezint aproximativ o treime
din fiecare Program Naional Phare.
Asistenta acordata prin Phare ia in general forma finanrilor
nerambursabile si nu a mprumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie in
mod independent de ctre Comunitate, fie prin co-finanare din partea
Statelor Membre, a Bncii Europene de Investiii, a unor tari tere
sau a unor organisme din tarile beneficiare.
Alocrile indicative multi-anuale sunt stabilite de ctre Comisia
Europeana, pe baza, in principal, a populaiei si a PIB-ului pe cap de
locuitor, dar si prin luarea in considerare a performantelor, nevoilor,
capacitii de absorbie si a progresului nregistrat in implementarea
Parteneriatului de Aderare.
ncepnd cu anul 2000, bugetul anual al programului Phare se
situeaz la aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Programul Phare este elaborat in ntregime prin luarea in considerare a
cerinelor procesului de aderare la Uniunea Europeana. In practica,
aceasta nseamn ca, spre deosebire de perioada 1989-1997, cnd
Phare era axat pe sprijinirea procesului de tranzitie a economiilor
din Europa Centrala si de Est si funciona pe principiul ntmpinrii
solicitrilor tarilor candidate (demand-driven), in prezent programul
trebuie sa se concentreze exclusiv pe prioritile aderrii
(accession-driven), aa cum au fost acestea definite de
Consiliu in Parteneriatele pentru Aderare.

Actuala orientare a Programului PHARE 2002 265 MEURO

3.1.2 ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare)

Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare (ISPA)

furnizeaz sprijin financiar pentru investiii in domeniile mediului
nconjurtor si al transporturilor, in scopul accelerrii alinierii
legislaiei tarilor candidate la legislaia europeana in vigoare in
aceste doua sectoare, pe o perioada de apte ani (2000-2006).
Bugetul prevzut pentru aceasta perioada este de
aproximativ 7 miliarde de euro.
ISPA are un caracter hibrid, situndu-se intre sprijinul financiar acordat tarilor
tere (prin Phare) si sprijinul financiar acordat Statelor Membre (prin
Fondul de Coeziune). ISPA este concentrata pe procesul de aderare,
are o abordare similara celei a Fondului de Coeziune si se aplica
sectoarelor Mediu nconjurtor si Transporturi.
In transport, investiiile sunt legate de adoptarea si
implementarea acquis-ului comunitar si privesc in special coridoarele
europene de transport si reeaua TINA (Transport Infrastructure Needs
Assessment). Se includ aici proiecte de extindere a reelelor
europene de transport (TEN), al cror scop este mbuntirea
legturilor dintre Uniune si tarile candidate, precum si a inter-
conexiunilor dintre reelele naionale si a legturilor dintre acestea
si reelele europene de transport. In acest context, reeaua TINA
constituie o referina importanta in identificarea proiectelor. Prin
urmare, ISPA contribuie la finanarea dezvoltrii cailor ferate, a
drumurilor, a cailor navigabile si a infrastructurii aferente
porturilor si aeroporturilor.
Asistenta in domeniul infrastructurii de mediu se concentreaz pe
investiii majore privind: apa potabila, tratamentul apelor uzate,
gestiunea deeurilor solide si poluarea aerului.

Resursele aferente programului ISPA nsumeaz 1080 milioane

de euro pe an (la preturile anului 2001). Aceste cifre sunt
adaptate anual, pentru a tine cont de inflaie. Comisia Europeana,
aplicnd aceleai criterii ca si in cazul Fondului de Coeziune, a decis
alocarea resurselor ISPA intre tarile beneficiare in funcie de
populaie, de PIB pe cap de locuitor si de suprafaa tarii.
Regulamentul ISPA precizeaz necesitatea echilibrrii masurilor
aferente celor doua sectoare (mediu nconjurtor si transporturi) si,
 in consecina, Comisia a reuit o alocare in raport de 50/50 a
bugetului intre transporturi si mediu.
ISPA poate finana pana la 75% din costurile proiectului,
dar in cazuri excepionale procentul poate creste pana la
85%. Prin urmare, este nevoie de cofinanare (prin BEI, BERD,
Banca de Investiii a Nordului, Fondul Nordic pentru Mediu,
precum si surse nationale). Comisia Europeana are in vedere
dezvoltarea cofinanrii, prin implicarea Instituiilor Financiare
Internaionale si a sectorului privat (parteneriate intre sectorul
public si cel privat).

3.1.3 SAPARD (Programul Special de Aderare pentru

Agricultura si Dezvoltare Rurala)

Sapard are ca scop sprijinirea eforturilor tarilor candidate de pregtire

pentru participarea la Politica Agricola Comuna si la Piaa Unica.
Programul implica doua obiective majore, explicite, operaionale:
32 sprijin pentru rezolvarea problemelor prioritare, specifice, legate de
agricultura si dezvoltare rurala;
33 contribuie la implementarea acquis-ului comunitar (ansamblul legislaiei
Comunitare) referitor la PAC si alte prioriti din domeniul agricol.
Sapard are la baza Regulamentul Consiliului 1268/1999, adoptat in iunie
1999. Regulamentul precizeaz parametrii sprijinului Comunitar
concretizat in masuri pentru agricultura si dezvoltare rurala acordat
celor 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est in perioada de
pre-aderare. Conform Regulamentului, ajutorul oferit prin programul
Sapard trebuie sa ia forma unei contribuii financiare acordate in
baza unor reguli conforme celor stabilite pentru finanarea
Politicii Agricole Comune prin Regulamentul 1258/1999.
Baza legala a descentralizrii este Regulamentul privind
coordonarea (1266/1999), care permite conferirea sarcinilor de
management, ce in mod normal revin Comisiei, unor agentii de
implementare care funcioneaz sub rspunderea respectivei ri tere.
Fondurile Sapard totalizeaz 540 milioane de euro anual (in
preturile anului 2001). Alocarea pe tari se bazeaz pe anumite criterii,
incluznd suprafaa agricola, populaia ocupata in
agricultura si PIB pe locuitor. In consecina, alocrile pe tari difer
considerabil: Polonia primete cea mai mare suma, de 175 milioane
de euro anual, pe cnd Slovenia are alocate cele mai mici fonduri:
6,6 milioane de euro anual. Este important de observat ca unele
dintre aceste criterii difer de cele aplicate in cazul programelor
Phare si ISPA.
Contribuia Comunitii poate ajunge pana la 75% din cheltuielile
publice eligibile totale, si chiar pana la 100% din aceste costuri, pentru
anumite masuri. Pentru toate investiiile generatoare de venituri exista o
limita a intensitii asistentei, care in practica nseamn toate
investiiile, cu excepia celor in infrastructura, care nu genereaz
venituri nete substaniale. Pentru aceste investiii, ajutorul public
poate ajunge pana la 50% din costul total eligibil, in cazul in care
contribuia Comunitii nu depete plafoanele stabilite prin politica
privind ajutorul de stat.
CAP. 4 STUDII DE CAZ

STUDIUL 1 Strategii de politic monetar i curs de schimb n

contextul aderrii Romniei la UE
Scopul acestui studiu este explorarea caracteristicilor economiei precum
i a organizrii instituionale, doi factori care impun limite modelrii
politicii monetare n Romnia si inteniei de trecere la regimul de
intire a inflaiei. Politica monetar (scopurile ei ct i macro-
managementul) este analizat n legtur cu politica fiscal si cea a
ratei de schimb. Studiul pleac de la premiza aderrii la UE la
momentul preconizat i de la cerinele pentru integrarea in ERM2
stabilind totodat cerinele aderrii ulterioare la ERM2; studiul
urmrete s identifice factorii determinani ai politicilor de
implementat i n acelai timp s sugereze opiuni care ar putea
ajuta la atingerea scopurilor fundamentale ale acestora. Studiul nu
pretinde a fi exhaustiv i a lua n considerare toi factorii de
influen; el i consider doar pe aceia care sunt cei mai relevani
pentru un proces decizional eficient vis--vis de politica monetar.
Unii economiti i pun ntrebarea dac BNR ar trebui s-i fixeze
ca obiectiv att de repede intirea Inflaiei la fel cum au fcut
Polonia, Ungaria sau Cehia (sau au spus c o fac dat fiind
calitatea slab a previziunilor lor legate de inflaie). Cu doi ani n
urm, un grup de economiti de la BNR s-au gndit c TI ar putea fi
adoptat de ctre Banca Naionala pn n 20041. Dar o intire a
inflaiei real poate fi implementat de o banc central
independent doar in urmtoarele condiii:
a/ cei care stabilesc politicile economice sunt capabili s fac o previziune
condiionat ct mai bun a ratei inflaiei;
b/ acetia au cunotine suficiente despre transmiterea impulsurilor
monetare care s le permit s i adapteze principalele
instrumente astfel nct s aduc previziunea aproape de nivelul
intit pe perioada stabilit.
In practic, bncile centrale care adopt TI au nevoie de unul (sau
mai multe) modele macro-econometrice stabile cu ajutorul crora s
poat previziona inflaia i care s le permit s simuleze impactul
asupra traiectoriei inflaiei a oricrei schimbri intervenite n setul
de instrumente economice. Este oare realist s credem c o astfel
de metod va fi implementat n Romnia n viitorii ani? E posibil
conceperea unui model econometric pentru economia Romniei?
Rspunsul e c probabil nu nc. Se poate argumenta c pentru nici
o ar din lume nu se pot concepe modele econometrice corecte. E
adevrat c toate modelele sunt influenate de erori de estimare;
mai mult, parametrii modelelor se schimb odat cu schimbarea
politicilor. Dar nu putem vorbi de acelai lucru cnd se estimeaz
un model pentru o economie relativ stabil (de exemplu Marea
Britanie sau Suedia) i o economie a crei structur i politici se
schimb permanent. Modelarea econometric devine aproape
imposibil cnd structura economiei se schimb, ceea ce se
ntmpl in mod evident n cazul rilor n tranziie; aceast
dificultate i-a determinat pe oficialii BCE s nu ia n considerare la
modul serios posibilitatea creerii unui model macroeconomic pentru
zona Euro (n special datorit faptului c adoptarea Euro altereaz
structura interna a UME). Pn n momentul de fa, BNR nu a avut
la ndemn nici mcar un mijloc elementar de previzionare ca de
pild o curb a randamentului obligaiunilor, astfel nct trasarea
unei traiectorii a inflaiei devine foarte dificil. Ca un substitut,
nainte ca o baz larg de obligaiuni cu scadene diferite s fie
disponibil, BNR poate implementa o form de studiu de pia al
analitilor pentru previzionarea inflaiei. Trebuie inut cont de faptul
c n Romnia este dificil de previzionat nu numai cererea
monetar dat fiind ponderea sectorului economic neoficial(care
nu e acoperit de statisticile oficiale) i deoarece schimbrile n
expectaii i fac pe agenii privai s oscileze ntre moneda local i
cea strin, ambele putnd fi folosite n mod legal ca moned de
economisire (i chiar ca instrument de tranzacionare).
Masa monetar este de asemenea dificil de monitorizat
deoarece jumtate din ea este n valut iar lichiditatea n circulaie
are de asemenea o pondere mare. Dat fiind aceast incertitudine,
riscurile de a lua decizii pe baza unei previziuni eronate pe doi ani
sunt destul de mari. Fr ndoial c credibilitatea bncii centrale
nu va fi mbuntit n urma deciziilor luate pe baza unui model
econometric de proast calitate, ci dimpotriv.
In momentul de fa, BNR se bucur de o credibilitate destul de
mare, ca urmare a faptului c a reuit scderea inflaiei. Acest
capital de credibilitate poate fi subminat dac previziunile emise de
BNR de acum ncolo se dovedesc n mod sistematic greite.
Mai multe bnci centrale din rile dezvoltate care au adoptat
TI i-au fixat standarde foarte nalte pentru managementul
politicilor monetare: n Suedia, Canada, Marea Britanie, deviaia
inflaiei fa de int sunt destul de mici. Pn acum, bncile
centrale din Europa Central care au avut ca obiectiv TI au avut
rezultate foarte slabe diferena dintre int i inflaia real a fost
mare (Jonas and Mishkin, 2003). Atta vreme ct ele se compar cu
primul grup de ri, credibilitatea lor poate doar avea de suferit. Dar
dac o banc care nu are ca obiectiv TI greete nivelul int al
inflaiei, agenii privai vor accepta mai uor greeala iar
credibilitatea nu va fi att de puternic afectat.
Alte probleme create de TI sunt legate de momentul implementrii.
Dac Romnia va urma (cu o oarecare ntrziere) calea pe care au
mers cele mai avansate ri n tranziie (Polonia, Ungaria, Cehia), se
va confrunta cu intrri de capital masive n perioada imediat
urmtoare, ceea ce va duce la o apreciere brusc i real a
monedei locale. Pentru a frna declinul exporturilor, dintr-un punct
de vedere al proteciei sociale, ar fi de folos ca rata dobnzii s
scad. Dar agenii independeni i competitivitatea merg n direcie
opus fa de inflaia sczut, dup cum e necesar n regimul de TI.
Astfel, pentru Romnia, care are o economie in tranziie,
credibilitatea bncii centrale poate fi afectat n mod negativ de
adoptarea TI, dat fiind faptul c riscul de a lansa previziuni
imprecise i de a rata astfel nivelul int stabilit este destul de
mare. Prin adoptarea unui cadru rigid pentru managementul politicii
monetare n contextul n care criteriile pentru buna funcionare ale
acestui cadru nu sunt ndeplinite, credibilitatea bncii centrale
poate doar avea de suferit.
Din toate motivele menionate mai sus, este destul de nerealist s
credem c BNR ar putea sau ar trebui s adopte un regim
autentic de TI n viitorul apropiat.
Aceast concluzie nu reprezint ns o dram. Romnia s-a angajat
s adere la UE n 2007 sau n jurul acestei date; trebuie aadar s
i pregteasc instituiile monetare i politica pentru alinierea cu
zona Euro, astfel nct s fie capabil s adere la o dat ulterioar
i la UME. Din fericire ns, BCE nu este o banc cu obiectiv TI. Ca i
FED (banca central a SUA), BCE a ales flexibilitatea, dei are inte
cantitative precise n ceea ce privete inflaia. Probabil acesta ar fi
cea mai bun alegere i pentru BNR.
Ca i BCE, guvernul Romniei i Banca Central ar trebui s
declare n mod sistematic angajamentul lor pentru preuri stabile
(dup cum sunt ele planificate n principalele legi:
Constituie, Statutul BNR, etc). BNR ar trebui s stabileasc i un
nivel int al inflaiei pe care s-l revizuiasc la intervale de timp i
care s urmeze o tendin descresctoare.
Anunarea unei inte cantitative explicite ar trebui s ajute
transparena i responsabilitatea? politicii monetare iar BNR ar
trebui s nregistreze progrese pe aceste dou baze. Ar fi de folos i
pentru fixarea expectaiilor pentru rata inflaiei, n condiiile n care
credibilitate bncii centrale este puternic.
Este foarte important ca BNR s se asigure c instrumentele sale
sunt eficiente n controlul inflaiei. Pn acum Banca a controlat
baza monetar (exprimat n moneda local, ROL) prin intermediul
cantitii resurselor atrase (mprumutate) de la bncile comerciale2.
Totui, n contextul unei economii dolarizate, relaia dintre masa
monetar (care include dolari i Euro) i baza monetar este mult
mai slab.
Intr-un viitor destul de apropiat, BNR poate decide s foloseasc
aceleai instrumente ca i celelalte bnci centrale din economiile n
tranziie (Polonia, Ungaria, Cehia) dar mai apropiate de
managementul modern al politicilor monetare. In mod special va
putea lua n considerare o trecere de la controlul cantitativ al bazei
monetare ctre managementul ratei dobnzii pe termen scurt,
unde semnalul relevant pentru abordarea politicii monetare este
reprezentat de rata dobnzii la resursele mprumutate (depozitele
atrase).
In concluzie, situaia economic n Romnia beneficiaz n
prezent de o conjunctur favorabil: cretere economic ntr-un
mediu n care inflaia scade rapid. Este adevrat c progresul viitor
va depinde de continuarea reformelor structurale, reducerea
ineficientei n economie i a deficitelor cvasifiscale. Exist premize
favorabile pentru atragerea de investiii strine, n acest context,
pentru sprijinirea efectivitii managementului politicii monetare
rata de schimb ar trebui sa fie flexibil iar interveniile directe ale
bncii centrale pe piaa valutar minime. In schimb aceasta
necesit liberalizarea gradual a contului de capital. O atenie
sporit trebuie acordat intrrilor de capital speculativ pe termen
scurt i creditelor n valut, n special n sectorul ne-exportator.
Cu toate c BNR i-a anunat intenia de a introduce TI n 2005,
presupunnd c evaluarea noastr e corect, aceasta nu pare s
existe ca politic alternativ. Credem c un sistem al politicii
monetare similar cu cel practicat de BCE ar fi mai potrivit n cazul
de fa. In acest caz cei care iau deciziile acord o atenie i
stabilitii preurilor dar managementul politicii monetare se
bazeaz pe principiul just-do-it. Intr-o economie fragil
flexibilitatea nu invalideaz credibilitatea, dimpotriv cele dou
sunt complementare.
O banc central nu ar trebui s adopte un regim de politic
monetar doar pentru scopuri de comunicare i nu ar trebui s
urmeze tendine ce par a fi la mod. Ceea ce este cel mai
important pentru o banc central este credibilitatea. Iar aceasta se
va ctiga n timp dac obiectivele specificate sunt atinse.
In Romnia, obiectivul bncii centrale pe termen mediu trebuie
s fie acela de a reduce inflaia la un nivel rezonabil i de a o
menine acolo. Respectarea principiilor economice sensibile n
implementarea politicilor economice ar trebui s fie suficiente
pentru realizarea acestui obiectiv.
Gradul relativ ridicat de sofisticare pe care un regim adevrat de
intire a inflaiei l-ar necesita ar putea introduce riscuri adiionale
precum i distorsiuni suplimetare n economie fapt ce ar putea
accentua fluctuaiile economice.

STUDIUL 2 Implicaiile adoptrii acquis-ului comunitar asupra

controlului financiar n Romnia
Obiectivul major (final) al studiului, de a identifica, analiza i evalua
impactul pe care l va avea transpunerea, n legislaia romneasc,
a acquis-ului comunitar n domeniul controlului financiar, i se
subsumeaz o serie de sub-obiective (obiective intermediare), menite s
asigure atingerea sa:
- impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei primare
(norme de instituire)
-impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei secundare
(norme metodologice, instituii, structuri organizaionale, personal
de specialitate)
- impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei teriare
(proceduri, tehnici, practici, metode, circuite informaionale,
comunicare cu structurile similare sau analoge ale Comisiei
Europene).
Principalele concluzii ale studiului
* n Romnia exist o determinare clar, consistent i
continu, la nivelul Guvernului
i al instituiilor publice centrale implicate, n direcia perfecionrii
cadrului normativ, procedural i organizaional cu privire la
controlul financiar public, n primul rnd prin alinierea acestuia la
acquis-ul comunitar i, concomitent, printr-o creaie instituional
proprie, n funcie de condiiile concrete ale procesului de reform
i ale celui de aderare la UE.
* Legislaia primar, secundar i, parial, teriar sunt
elaborate sau n curs de a fi completate, fr bulversri majore
asupra proceselor efective de realizare a controlului financiar
public.
* Principala disfuncionalitate n materia controlului financiar
public deriv din problemele de cultur asociate problematicii
controlului financiar public, ceea ce nseamn c nu legiferarea
(codificarea) este problema de baz n Romnia ci cea a
implementrii i dezvoltrii lui i, mai ales, cea a nelegerii i
acceptrii rolului i funciilor lui (ndeosebi n privina controlului
intern i n cea a auditului public intern).
* Exist un pericol real, generat de graba (de neles) a
autoritilor romne de a se alinia la acquis-ul comunitar, n privina
accelerrii unor procese insuficient pregtite: ne referim aici la
separarea dintre auditul public intern i controlul intern; de
asemenea, ne referim la strategia Ministerului Finanelor Publice de
a trece, n cursul anului 2004, de la contabilitatea de cas la cea de
angajament, trecere care se pare c nu a fost nc suficient de
pregtit, nici n privina evalurii costurilor, nici n privina
impactului general.
 * Din punctul de vedere al progreselor nregistrate precum i din
perspectiva tendinelor sesizate, echipa de cercetare consider c
dinamica cea mai accentuat i orientarea cea mai bun o are
auditul public extern, urmat de auditul public intern i apoi de
controlul intern; de fapt, apreciem c, n materia controlului intern,
sunt nu numai rmneri n urm considerabile ci exist i o anumit
lips de preocupare i de interes, la nivelul Ministerului Finanelor
Publice, pentru codificare, reglementare metodologic i dezvoltare
procedural.
* Nu exist implementate sisteme viabile de evaluare dinamic
a progreselor nregistrate n materia controlului financiar; aceasta
poate conduce nu numai la nerespectarea unor termene sau
angajamente guvernamentale cu privire la alinierea controlului
financiar la acquis-ul comunitar dar poate genera i unele direcii
greite n anumite situaii (cum s-a ntmplat cu apariia sau
meninerea centralizat a unor atribuii sau structuri de control
financiar).
* La nivelul controlului intern trebuie serios revzut sistemul de
informare/raportare, la nivelul managerului de EGBP3, n scopul
proiectrii unor linii de responsabilizare clare i permanente, de
natur nu numai a spori responsabilitatea managerului dar i de a-l
ajuta pe manager n proiectarea propriilor sisteme de control i
semnalizare (informare/raportare);
* La toate nivelurile controlului financiar (control intern, audit public
intern, audit public extern) structurile centrale au un prea accentuat caracter
de tutel mrunt, cu elaborri amnunite pe plan metodologic,
procedural i tehnic. Dei standardizarea realizat de structurile
centrale este de natur s ofere condiii de cretere a eficienei
controlului financiar, ea nu trebuie s se manifeste prin sufocarea
structurilor de control financiar public direct prin precizri de detaliu
care pot, la limit, s inhibe creativitatea i iniiativa celor direct
implicai.
* Se impune rezolvarea urgent i profesionist a unor probleme
cruciale pentru un control financiar autentic i sustenabil:
-generarea pragurilor de semnificaie n materia controlului
financiar;
-clarificarea principiului trasabilitii n materia controlului
financiar;
-proiectarea pistelor de audit ;
-proiectarea sistemelor de semnalizare a producerii riscurilor de
iregularitate (cu sau fr fraud);
-proiectarea sistemelor de semnalizare a materialitii unor
iregulariti sau fraude;
-reproiectarea rolului controlului financiar (excepie face aici auditul
public extern) n direcia includerii i a veniturilor publice (fie ca
program fie ca execuie) n sfera controlului financiar.

STUDIUL 3- Fenomenul migraionist din perspectiva aderrii

Romniei la UE
Pornind de la rezultatele obinute deja n cadrul studiului Libera
circulaie a persoanelor PAIS I, studiul i-a propus s ofere o
perspectiv complementar de abordare a fenomenului
migraionist, n care aspectele privind mecanismele, legislaia,
instituiile, concepiile populaiei s se mbine n mod coerent cu
estimrile de ordin cantitativ i calitativ ale efectelor migraiei n
contextul aderrii Romniei la UE.
Analiza proceselor definitorii a scos n eviden urmtoarele
trsturi:
Dup anul 1990 au avut loc schimbri n mecanismele cel mai des
ntlnite n Romnia, schimbri concentrate pe urmtoarele direcii:
s-a modificat ponderea diferitelor tipuri de migraie ; au aprut noi
forme de migraie ; s-au modificat principalele motivaii pentru
migraie.
Legislaia cu influen asupra fenomenului migraionist se
regsete n 3 mari categorii de legi: legi privind migraia, legi
privind piaa forei de munc i legi privind recunoaterea reciproc
a diplomelor i calificrilor. Romnia, ca ar ce se pregtete
pentru aderarea la UE, face eforturi deosebite pentru adoptarea
acquis-ului comunitar. n ultimii ani (dup 2000) s-au nregistrat
progrese mari n modificarea legislaiei existente i adoptarea unei
noi legislaii, compatibile cu legislaia UE. Lucrarea menioneaz
att progresele notabile ct i aspectele care au nregistrat un
progres mai redus.
Politicile migraioniste. rile UE se prezint cu politici
migraioniste bine puse la punct ce sunt susinute prin cadrul legal-
instituional naional i european. n Romnia msurile care se iau
att n privina legislaiei ct i a cadrului instituional au mai
degrab un caracter reactiv, legat scopul de a asigura adaptarea la
cerinele europene, dect de a proiecta i urma o politic
migraionist naional cu obiective clare. Pe msur ce va finaliza
constituirea cadrului legal-instituional conform cerinelor UE,
Romnia va gndi propria sa politic migraionist, bineneles
compatibil cu cele existente la nivel european.
Dup anul 1990 n Romnia a fost nfiinat un sistem de instituii
avnd ca scop derularea unor activiti legate de fenomenul migraiei
externe. Aceste instituii mbrac urmtoarele forme: birouri locale
ale diferitelor organizaii internaionale cu activitate n domeniul
migraiei (OIM, UNCHR); instituii guvernamentale precum ageniile
i oficiile, departamentele diferitelor ministere (cum sunt cele din
cadrul Ministerului Administraiei i Internelor, Ministerului Muncii,
Solidaritii Sociale i Familiei, Ministerului Afacerilor Externe,
Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului); organizaii non-
guvernamentale (Consiliul Naional Romn pentru Refugiai,
Forumul Romn pentru Refugiai i Migrani .a.).
n viitor se ateapt creterea capacitii instituionale a statului,
astfel nct instituiile sale s poat face fa problemelor migraiei
la nivelul cerinelor identificate. Faptul c Romnia va deveni
grania de est a UE va muta o serie de probleme actualmente
europene ctre instituiile romne, necesitnd o dezvoltare i mai
puternic a capacitii instituionale, care va trebui s demonstreze
capacitatea de a rspunde unor solicitri cu mult mai complexe
dect cele actuale.
Experiena internaional n urmrirea, administrarea fenomenului
migraionist demonstreaz mpletirea strns a dimensiunii
legislativ-instituionale cu cea sociocultural.
Elaborarea i adoptarea legilor, crearea instituiilor, stabilirea
strategiilor i politicilor corespunztoare reprezint componente
majore ale acestui proces, dar succesul lor nu poate fi separat de
modul n care actorii implicai administraia de stat, organizaiile
non-guvernamentale, mass-media, comunitile, indivizii rspund
aa numitelor provocri comportamentale, legate de participare,
comunicare, mentaliti, atitudini.
Opinia public romneasc percepe fenomenul migraionist n
primul rnd ca o migraie pentru munc. n proporie major se
consider c migranii obin ctigurile bneti din munc, numai o
mic parte a opiniei publice apreciind c acetia ctig bani din
furt i cerit. Rezultatele sondajelor de opinie invocate pe parcursul
lucrrii relev ns i o serie de puncte n care apare o percepie
greit a aspectelor negative ce nsoesc migraia romnilor,
dovedind dificultile opiniei publice de a face disjuncia ntre
anumite greuti obiective ale cltoriei n spaiul Schengen i
nerespectarea legii, ntre grupurile cu activiti ilegale i
apartenena la o minoritate social, etnic sau religioas, ceea ce
conduce la stereotipuri, atitudini de natur s alimenteze
delicvena, intolerana, xenofobia. Aceast percepie ar putea fi
corectat prin intervenia conjugat, n spirit obiectiv a mass-
media, administraiei, a reprezentanilor societii civile.
Pn n prezent nu se poate afirma c mass-media i-a adus
contribuia necesar la reflectarea adecvat a fenomenului
migraionist, sub toate aspectele sale i la formarea unui
comportament social corect att n ceea ce privete procesul
propriu-zis al migraiei ct i cel al integrrii/reintegrrii. Se
constat c migraia nu este prezentat, analizat n mod
sistematic, n ntreaga sa complexitate, accentul fiind pus mai ales
pe relatarea unor fapte negative, senzaionale i mai puin pe
orientarea migranilor ntr-un univers cu numeroase componente de
risc i incertitudine, pe prevenirea i combaterea delicvenei,
clandestinitii, a corupiei n acordarea vizelor. ntr-o bun msur
acoperirea doar parial, uneori greit a fenomenului migraionist
n mass-media este i rezultatul lipsei de jurnaliti specializai n
domeniu, fiind susinut recomandarea organizrii unor cursuri pentru
instruirea acestora n investigarea i analiza migraiei.
Determinrile cantitative ale fluxurilor migratorii realizate pe
parcursul cercetrii au condus la o serie de concluzii cu impact direct
asupra strategiei i politicilor pe care Romnia va trebui s le
adopte n domeniul migraiei n virtutea statutului pentru care se
pregtete, cel de ar membr a UE.
Analiza fluxurilor de imigraie arat c, spre deosebire de emigraie,
care, n ciuda restricionrilor prin mijloace de constrngere
politic, s-a manifestat i n perioada regimului anterior, pentru
prima dat se poate vorbi de imigraie n Romnia ulterior anului
1990. Dac n cazul imigraiei legale definitive componenta
principal au constituit-o repatrierile, motivaia major a imigraiei
ilegale rmne aceea de tranzit, avnd ca destinaie una din rile
dezvoltate ale Europei Occidentale.
 Studiul a scos n eviden faptul c problema imigraiei avnd ca
destinaie final Romnia nu va mai putea fi considerat mult
vreme ca una colateral, lipsit de importan. Romnia va trebui
s pun la punct un sistem complex de gestionare a imigraiei,
asigurnd, parial sau integral din fonduri proprii, mijloace de cazare
i de subzisten, servicii de integrare social i economic etc.
Numai efortul financiar pe care l presupune gzduirea interimar a
refugiailor sau a solicitanilor de azil pn la finalizarea cererii
depuse care nu reprezint dect o mic parte din totalul
cheltuielilor ocazionate de gestionarea acestui proces poate
atinge valori nsemnate. Astfel de situaii trebuie pregtite din timp,
mai ales ntruct, spre deosebire de cazul emigraiei, unde
pierderile/ctigurile se msoar n termeni de costuri comparative
(care ar fi ctigul/pierderea rii n urma plecrii
definitive/temporare, ct pierde statul ca investiie nerecuperat n
capital uman etc.), imigraia presupune inclusiv costuri financiare
imediate, concrete, care nu suport amnare. Dac numai 10% din
imigranii estimai n calculele noastre ar intra n categoria celor
care solicit asisten, iar cheltuielile unitare ce revin pe un asistat
ar fi de 10 ori mai mici dect cele nregistrate, de exemplu, n
Finlanda, efortul financiar total care ar trebui asigurat de statul
Romn s-ar putea ridica la 0,6-20 milioane EUR, variantei medii
corespunzndu-i o sum de 6 milioane EUR anual.
Analiza potenialului de migraie pe tipuri de fluxuri de ieire
a evideniat urmtoarele;
- Emigraia este mai temperat, fr schimbri semnificative ale
fluxurilor i se menine la cote relativ joase (n jur de 10-15 mii
persoane /an).
- Migraia pentru munc a capitalului uman din Romnia, mai ales a
generaiilor tinere va fi forma predominant, dar gestionat prin
politica contigentrilor i controlul trecerii frontierelor. Evoluia
acestor fluxuri este mai dinamic, cu creteri calitative n plan
comportamental, al relaiilor de munc i inter-umane.
- Raportul migraie legal-migraie ilegal evolueaz n
favoarea primei forme, dar va fi influenat n continuare de
politicile statelor de destinaie, n special n ceea ce privete
accesul la sistemele de protecie social.
34 Ocuparea n ar a tinerilor cu performane deosebite, a celor
supercalificati rmne o problem delicat, de tensionare a
fluxurilor de migraie, atta timp ct economia naional nu
ofer soluii atractive. Dei, datorit fenomenelor demografice,
contingentul populaiei de 15-23 ani se va reduce simitor (cu
cca 1,2 milioane pn n 2015-2020) apreciem c din punct de
vedere al emigraiei creierelor, Romnia va rmne ca o
zon de interes ridicat pentru marile firme transnaionale
sau pentru cercetarea tiinific internaional. Dar
provocrile ce stau n faa economiei naionale fac ca orice
pierdere de potenial productiv i creativ prin migraie s
constituie un lux prea costisitor pe termen mediu i lung pentru
Romnia.

Modelul emigraiei se schimb n continuare :

- Zonele de plecare se disipeaz pe msura reducerii importanei
criteriului de etnicitate. Ctig teren emigraia orientat pe
considerente de legturi familiale rude mai ndeprtate sau
prietenie .
- Criteriul distanei devine minor, fapt pentru care fluxurile spre
continentele mai ndeprtate ctig teren. Sunt preferate zonele
cu perspective mai mari de realizare profesional i condiii relativ
facile de integrare n noile comuniti (politicile din ultimii ani
promovate de Canada i SUA pentru atragerea tinerilor familiti).
n privina migraiei pentru munc cea mai mare relevan o vor
avea urmtoarele aspecte :
- aceasta va fi fluctuant, factorii ce vor defini intensitatea i
caracteristicile sale fiind determinai n primul rnd de situaia
pieei muncii din rile de destinaie i doar n mic msur de
opiunea ofertei din ar ;
- politicile statelor primitoare fac practic imposibil atingerea unui nivel
critic, de alarm al prezenei lucrtorilor romni pe piaa UE ;
- se estimeaz o continu nsntoire/mbuntire a
comportamentului i atitudinii lucrtorului romn migrant, dar i o
atitudine mai ferma privind anti-discriminarea, inclusiv n ceea ce
privete securitatea social.
Migraia extern prezint deopotriv avantaje i dezavantaje
pentru cei implicai, ns n proporii diferite. Studiul prezint o
serie de efecte semnificative pentru prezent i viitor n termenii valorii
adugate din migraia extern dar i ai efectelor nedorite :
diminuarea semnificativ a ofertei naionale de for de munc,
cantitativ i calitativ, limitarea posibilitilor de reducere a
diferenelor de venit fa de rile UE i, implicit, ncurajarea
migraiei pentru munc, apariia la nivel naional a unor segmente
deficitare de calificare a forei de munc, ajustarea posibilitilor
de reducere a decalajelor n ce privete competitivitatea
produselor romneti pe pieele externe, acoperirea necesarului de
for de munc n profesii /ocupaii de nalt competen,
accentuarea sever a procesului de mbtrnire demografic cu
pachetul de probleme sociale pe care-l ridic.
n final trebuie subliniat c este nevoie nu numai s ndeprtm ci i
s evitm riscul marginalizrii n noua construcie european. Iar
aceasta depinde, nainte de toate, de calitatea politicii economice,
educaionale, i sociale interne, de conservarea valorilor culturale i
etice ale naiunii i preluarea critic a celor occidentale, de
adaptarea lor la condiiile naionale. Iar, condiiile pentru o
asemenea combinaie sunt deja puse n oper prin Strategia
European a Ocuprii, Planul Naional de Aciune pentru Ocuparea
Forei de Munc, Joint Assessment Paper i alte documente ale UE .
La un orizont mai ndeprtat, Romnia se poate transforma
ntr-o ar de imigraie, dar avnd un contingent important de
populaie autohton aflat la munc n strintate.
Ea va reprezenta o surs a alimentare a emigraiei est-vest i un
beneficiar al emigraiei sud-nord i est. Departe de a ne bucura de
acest statut, va trebui s atenum, pe ct posibil efectele
nefavorabile n planul pieei muncii naionale destructurare a
ofertei de for de munc i necorelare cu cererea pieei naionale,
n medie un nivel mai sczut de educaie i pregtire profesional a
forei de munc prezente pe piaa muncii comparativ cu structura
absolvenilor din sistemul de educaie iniial, i, complementar un
potenial creativ mai redus, precarizare a ocuprii, creterea
insecuritii locului de munc, performane productive relativ mai
modeste.

CONCLUZII

Principalele beneficii ale aderrii Romniei la Uniunea European pot

fi clasificate astfel:
1. suplimentarea i diversificarea resurselor financiare Statutul de
membru al Uniunii Europene asigur accesul Romniei la fondurile
structurale i la fondurile de coeziune. Volumul acestor transferuri
de fonduri ctre Romnia nu poate fi evaluat la acest moment (i
implicit nici efectele derivate), alocrile financiare naionale din
fondurile structurale fcnd obiectul noii perioade programare
2007- 2013. O parte din aceste beneficii poate fi evideniat i
anterior momentului aderrii i surprinde cuantumul i efectele
pozitive ale intrrilor de fonduri prin intermediul instrumentelor
financiare de preaderare i a altor instrumente i programe
dezvoltate de UE pentru rile candidate.
2. beneficii derivate din statutul de membru. Aceste beneficii vor aprea
dup aderarea la UE i sunt derivate din participarea la piaa unic,
la uniunea economic i monetar, o mai bun susinere a
intereselor naionale prin participarea la instituiile UE etc.
3. accelerarea reformelor i susinerea tranziiei prin furnizarea
elementelor de baz pentru definirea politicilor economice
naionale. Trecerea de la regimul economiei de comand la economia de
pia nu are precedent istoric. n aceste condiii, pe toata perioada
de tranziie, pn la aderare, UE a furnizat Romniei un model de
elaborare a politicilor sale economice (date fiind criteriile de
aderare i dorina de integrare n UE, aceasta a nsemnat, n cele
mai multe cazuri, chiar preluarea obiectivelor i politicilor
comunitare respective n ansamblul lor sau copierea politicilor
anumitor state membre, n msura n care politica respectiv nu
este comunitar). Aceste beneficii sunt dificil de estimat i pot
mbrca forma scurtrii perioadei de tranziie. Asistena tehnic
acordat de UE Romniei n diferite domenii constituie un exemplu
de beneficiu din aceast categorie.
Din punct de vedere metodologic, apare ca dificil distincia clar ntre
efectele integrrii i cele ale procesului de tranziie. Pe de alt
parte, dihotomia ctigtor/perdant este relativ. Identificarea unui
sector drept ctigtor sau perdant n procesul de integrare nu
nseamn c acelai lucru se poate spune despre orice firm sau
individ din acel sector. n plus, analiza sectorial nu corespunde
neaprat unei influene pozitive/negative asupra bunstrii ntregii
societi. Un sector perdant poate elibera resurse pentru alte
sectoare, mbuntind astfel eficiena alocrii resurselor n
economie.
Integrarea reprezint i atingerea intelor de convergen socio-
economic, inte definite i actualizate periodic conform
imperativelor momentului istoric. Din punct de vedere prospectiv,
convergena se definete printr-un set de indicatori alei ca
reflectnd acele criterii care se afl dincolo de cerina de
convergen. Uniunea European a trecut la monitorizarea
progreselor nregistrate pe calea ndeplinirii obiectivelor propuse n
Consiliul de la Lisabona, urmrind s devin cea mai dinamic i
competitiv Economie Bazat pe Cunoatere din lume pn n
2010, meninnd i chiar accentund coeziunea social. Acest
obiectiv va trebui s fie atins prin aa numita metod de coordonare
deschis, n cadrul creia monitorizarea joac un rol foarte
important.
Analiza de impact a procesului de integrare european a Romniei
trebuie efectuat separat pentru perioada de pre-aderare i
perioada post-integrare. De asemenea, scenariile avute n vedere
pentru evaluarea impactului, trebuie i acestea gndite difereniat.
La nivel macroeconomic, un tip de analiz se va referi la diverse
simulri ncadrate temporal n perioada 2000-2004 (deja parcurs),
pentru a compara realitatea petrecut cu ceea ce s-ar fi putut
ntmpla n societatea romneasc dac nu ar fi fost demarat
procesul de negociere. Al doilea tip de analiz este de tip
prospectiv, comparnd scenarii distincte plauzibile pentru perioada
2005-2015 (n care va fi inclus i momentul aderrii, mai devreme
2007-2008 sau mai trziu 2011-2012, n raport cu evoluia
procesului de pre-aderare i a celui de negociere. n scopul
cuantificrii efectelor integrrii asupra macro-economiei romneti
au fost realizate cte dou scenarii alternative pentru fiecare dintre
cele dou perioade (2000-2004 i respectiv 2005-2015).
Unul dintre elementele importante generatoare de impact este
reprezentat de fluxurile financiare transferate ntre UE i Romnia, care pe
durata perioadei analizate vor fi influxuri nete dinspre UE ctre ara
noastr. ncepnd cu anul 2000, a existat un program pre-stabilit
agreat ntre cei doi parteneri de negociere, conform cruia fluxurile
financiare transferate direct s-au conformat sau urmeaz a se
conforma urmtoarei scheme de finanare de fonduri pre-
structurale
Pachetul financiar pentru Romnia pli (milioane euro, preuri
2004)
( tabel 1 )

Dup anul 2007 (cu acord de principiu pn n 2013),

angajamentele UE cresc ca volum de fluxuri financiare, n timp ce
efortul bugetar al Romniei este determinat pe baza principiilor de
cofinanare stabilite prin metodologiile de acces la fondurile
structurale i de coeziune ale Uniunii Europene, precum i
considernd contribuia Romniei la bugetul Uniunii Europene.
Plile echivalente sunt clar stabilite pentru primii trei ani
considerai post-integrare
( tabel 2)

Impactul macro-economic al pachetului financiar nu poate fi redus doar la

valoarea absolut a sumelor acordate Romniei. Aceasta deoarece
programele i aciunile structurale dezvoltate pornind de la sumele
respective pot genera i susine un proces de cretere economica
durabil, cel puin n domeniul agriculturii, al infrastructurii i
mediului, al resurselor umane, o cretere a coeziunii sociale prin
dezvoltarea rural i dezvoltarea regional echilibrat.
Analizele sectoriale prezentate n lucrarea de fa induc la rndul lor
anumite concluzii importante:
1. Dezvoltarea economiei nu se va face omogen ntre sectoarele economice,
n nici-unul dintre scenariile posibile de dezvoltare. Vor exista ntotdeauna
perdani i ctigtori relativi. Una dintre problemele eseniale
pentru decidenii politici va fi s gseasc soluiile i msurile de
politic economico-sociale necesare pentru a diminua pierderile
(costurile) acolo unde apar sau sunt pronunate, sau, n cazul cel
mai fericit, de a gsi metode pentru a transfera toate diferenele
sectoriale ntr-o zon de cretere global.
2. Din cifrele prezentate dezagregat pe sectoare de activitate economic sau
social, rezult c costurile i beneficiile posibile ale integrrii sau
izolrii europene a Romniei nu sunt distribuite omogen n timp.
Exist perioade n care costurile pot prevala n anumite sectoare sau
chiar pe ansamblul economiei, urmate de perioade de prevalena
beneficiilor. Analizele ar
trebui efectuate pe termen mediu i lung, iar rezultatele discutate pe
baza tendinelor evideniate ctre sfritul intervalelor de prognoz.
3. La nivel micro-economic, din punct de vedere al sectorului corporatist,
costurile intagrrii vor fi, exceptnd cele financiare, directe, legate de
posibilitatea gsirii resurselor necesare restructurrii i finanrii
investiiilor de infrastructur (cu precdere n transporturi i
sectorul informaional), costurile impactului unei competiii crescute
n multe sectoare ale economiei romneti expuse Pieei Unice
Europene (industriile chimic, de maini i echipamente, de
prelucrare a materialelor nemetalice, de mijloace de transport).
4. Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romniei la UE n
ceea ce privete agricultura i politica agricol deriv din
competitivitatea i gradul redus de dezvoltare al agriculturii
romneti fa de standardele comunitare. Date fiind
preponderena suprafeei agricole n totalul suprafeei arabile,
preponderena proprietii private i dimensiunea medie
redus exploataiilor agricole, se poate afirma c Politica Agricol
Comun (PAC) va avea un efect semnificativ asupra Romniei.
Producia realizat de Romnia n acest sector se afl sub incidena
PAC: n 2002, 57% din producia agricol a fost reprezentat de
producia vegetal (dominat de cereale) care reprezint
principala grup de produse sub incidena PAC, i 41% de producie
animal - aflat n totalitate sub incidena politicii agricole comune.
Astfel, n Documentul comun de poziie prin care s-au nchis
provizoriu negocierile (la 4 iunie 2004), au fost identificate cinci
domenii strategice: dezvoltarea rural, suprafa cultivabil pentru
cereale, zootehnie- creterea animalelor, sectorul vitivinicol, agro-
industrie (prelucrarea zahrului si laptelui).
5. Un factor esenial n asigurarea creterii economiei romneti pe
termen lung i de manier sustenabil-durabil va fi reprezentat de
programele care vizeaz dezvoltarea treptat a capitalului uman.
Evident, pe termen scurt i mediu sunt implicate costuri inerente
care apar n sfera sectorului educaional, a celui de cercetare-
dezvoltare, a sectorului de sntate i a sectorului infrastructurii
informaionale.
6. Este necesar creterea cheltuielilor cu educaia ca pondere n PIB.
Cu o singur excepie n 1998, cheltuielile publice cu educaia ca
procent din PIB au oscilat n jurul a 3%, n ciuda faptului c Legea
Educaiei prevede un minim de 4%. Acest cost trebuie
complementat cu eforturile pentru a realiza integrarea Romniei n
spaiul european al nvmntului superior i al cercetrii, precum i
redefinirea cadrului general al educaiei, formrii i calificrilor
profesionale i costurile legate de recalificarea si reorientarea
personalului. Dintre beneficiile implicate de adoptarea acquis-ului comunitar
n ceea ce privete educaia pot fi menionate: creterea nivelului
mediu de educaie, ceea ce n plan economic creeaz premisele
pentru cretere a nivelului de sofisticare att a activitilor
productive ct i a cererii; creterea gradului de corelare dintre
abilitile pe care le dezvolt sistemul educaional i cele cerute pe
piaa muncii, fapt ce contribuie la creterea gradului de utilizare a
potenialului uman; asigurarea unui cadru uniform al calificrilor i
standardelor ocupaionale, ceea ce va crea premisele unei bune
funcionri a libertii de circulaie a forei de munc cu efecte
pozitive i pe linia reglrii dezechilibrelor existente pe piaa muncii.
7. n raport cu majoritatea statelor membre ale UE, sprijinul acordat n
Romnia activitilor legate de cunoatere (inovaie, cercetare-
dezvoltare i nvmnt superior) este situat la un nivel sczut, ceea
ce afecteaz flexibilitatea economiei noastre i a populaiei i
diminueaz potenialul de cretere n viitor. Nu ntmpltor Consiliul
de la Lisabona a propus ca el principal al UE atingerea statului de
cea mai competitiv economie a lumii pentru UE, iar Consiliul de
la Barcelona a legat aceast int de factorul esenial numit politici
n domeniul cercetrii-dezvoltrii. Costurile implicate de atingerea
unui astfel de obiectiv nu sunt din pcate doar cele directe care
ar nsemna atingerea unui nivel de 3% din PIB cu cheltuielile totale
n domeniul C-D, din care o treime cheltuieli guvernamentale, restul
fiind asigurat de sectorul privat. Problema esenial este pe de o
parte dificultatea extrem i costurile mari adiacente necesare
pentru a impulsiona sectorul privat s creasc investiiile n C-D pe
plan intern, iar pe de alt parte costul uria de oportunitate pe care
l ascunde nerealizarea acestui obiectiv.
8. Din rezultatele pariale prezentate n capitolele anterioare,
sectoarele care par a avea de ctigat pe termen lung, datorit
proceselor specifice presau post-aderrii, sunt: serviciile de pia,
care i vor continua procesul de dezvoltare nceput dup 1990 n ritm
superior restului economiei, agricultura, datorit eforturilor concertate
de restructurare pe care Romnia le va face cu un ajutor financiar i
de capital cognitiv important din partea UE, precum i sectoarele
foarte expuse competiiei internaionale care au supravieuit
impactului concurenial iniial i diminurii cererii interne din primii
 ani de tranziie. Dezvoltarea exporturilor i importurilor va continua n
ritm susinut, ceea ce va mri suplimentar competitivitatea extern
a acestor sectoare.
9. n domeniul tehnologiei informaiilor si comunicaiilor costurile sunt
legate de asigurarea supravegherii concurenei pe piaa serviciilor
TIC, de finanarea programelor de e-Government i aplicarea
Planului Europe+ i susinerea dezvoltrii infrastructurii, precum i
de informatizarea sistemul educaional. Beneficiile sunt scderea
tarifelor la serviciile TIC, creterea ratelor de penetrare a telefoniei
i Internetului, participarea la programul eTen, dar i cele generale
aduse de dezvoltarea societii informaionale (reducerea corupiei
administrative, creteri de productivitate, reduceri de costuri de
producie).
10. Sectoarele de activitate economico-social care pot fi afectate n
viitor, cel puin pe termen scurt i mediu, de costuri superioare
beneficiilor, vor fi cele relaionate cu necesitatea restructurrii pe
linia proteciei mediului nconjurtor i sectoarele de utiliti publice.
Piaa forei de munc poate experimenta fenomene distorsionate n
anii urmtori, indiferent de scenariul ales de decidenii politici
pentru dezvoltarea Romniei, nainte de a resimi favorabil efectele
dezvoltrii sustenabile, ntre care vom aminti n principal generarea
de locuri noi de munc.
Sectoarele care vor avea de castigat in urma aderarii Romniei la UE :
exportatorii de produse din lemn;
cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor
nu este semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut);
cei care lucreaza in servicii

Cel mai putin favorizate sectoare sunt:

Industria chimica ;
 Industria mineritului;
Cei care se s-au intors la agricultura ca la un angajator de ultima instanta

OPORTUNITATI DE AFACERI IN PERIOADA PRE-

ADERARE

Segmentul de pia reprezentat de serviciile ctre

companii si persoane fizice ofer multe oportuniti pentru
firmele nou lansate pe pia. Afacerile pe nie de pia nu
aduc profituri spectaculoase, dar veniturile sunt constante
si pe termen lung.
Daca la nceputul anilor 1990 aproape orice afacere lansata cu putini
bani devenea imediat un succes, indiferent de domeniul de activitate, intre
timp lucrurile s-au schimbat. In ultimii ani multe segmente de pia au
nceput sa se consolideze.
Juctorii internaionali importani si-au lansat afaceri aici si au
adus cu ei know-how si strategii bine puse la punct. La rndul lor,
companiile romaneti mari, cu vechime s-au asigurat ca au un loc
stabil in pia. In plus nivelul investiiei iniiale a crescut foarte mult
pe aceste piee, datorita concurentei ridicate, ceea ce scoate
automat din joc firmele mici.
Ce rmne insa de fcut pentru cei care vor sa nceap o
afacere pe cont propriu anul acesta dar nu dispun de un capital
generos pentru investiii iniiale si extindere? Chiar daca aparent
perspectivele nu arata foarte bine, au rmas destul de multe locuri
goale in diferite domenii unde se pot ncepe afaceri mici cu bugete
accesibile pentru investiia iniiala.
Un element important de luat in seama atunci cnd stabilii ce
afacere sa ncepei anul acesta este faptul ca in civa ani puterea
de cumprare a romanilor va creste. Acest lucru nseamn ca ei vor
putea sa-si permit sa cumpere produse si servicii pe care astzi
aproape le ignora. Lansarea din timp a unei afaceri cu perspective
pe termen lung poate asigura un loc stabil in pia pana in
momentul ali oameni de afaceri vad oportunitatea domeniului
respectiv si ncep o afacere. In clipa in care concurenii i vor face
apariia, compania dv. Este deja bine cunoscuta in pia si poate
face fata mai uor.
O dezvoltare importanta o vor avea serviciile ctre persoane fizice
si companiile.
Cteva exemple ar fi companiile care efectueaz diverse reparaii,
firmele de curenie, spltoriile auto sau firmele care asigura
ngrijirea animalelor de casa in perioada cnd stpnii lor sunt
plecai. Tocmai pentru ca acum nivelul concurentei este mult mai
ridicat, antreprenorii trebuie sa aib mare grija la calitatea
serviciilor si a produselor pe care le ofer.
De acest lucru trebuie sa tina seama mai ales firmele care se gndesc ca au
acum o afacere sigura si stabila in pia dar nu iau in calcul momentul
2007.
Dup aderarea la Uniunea Europeana, multe companii mici
trebuie sa devin competitive daca vor sa rmn in piaa pentru
ca vor trebui sa se confrunte cu firme concurente europene.
Acestea vin cu mai multa experiena si o mai mare putere
financiara si vor putea specula foarte uor slbiciunea concurentei
reprezentate de companiile autohtone.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

- Dr. Sorin FRUNZAVERDE, Dr. Constantin ONISOR - EUROPA DE SUD-

EST
Ed. A92- Bucuresti
2004
- Abraham Frois G. Economie politica, Paris
1992
- Institutul European din Romania - Studii de impact PAIS II
- Suport de curs - DEP. FORMARE
CONTINUA
- Colectia - ORIZONT ECONOMIC
- Site uri - Ministerul Integrarii
Europene
- Asociatia Oamenilor de
Afaceri
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten