Conducatorul

Acest tip de lider este direct si orientat spre rezultate. Conducatorul vrea sa castige cu orice
pret si, deseori, ia decizii pripite pentru a se afla intotdeauna cu un pas in fata competitiei.
Acest tip de lider este cel care pune valoare pe ideile noi, nu se teme de confruntari si
imbratiseaza schimbarea. Prin urmare, acest lider face ca lucrurile sa se intample.

Conducatorul este o persoana destul de dificila si egocentrica. Este nerabdator si isi doreste ca
lucrurile sa se intample cat mai repede. Prin urmare, deciziile impulsive sunt la ordinea zilei,
iar greselile de asemenea. Acest tip de lider ar trebui sa se mai relaxeze din cand in cand si sa
nu mai ceara celorlalti sa lucreze in acelasi ritm cu el.

2. Influentatorul
Acest tip de lider este optimist, vesel, un bun comunicator si stie cum sa isi motiveze
angajatii. Extrem de entuziast si empatic, isi ajuta colegii si ii inspira.

Totusi, influentatorul are probleme cand trebuie sa se concentreze asupra unei sarcini
imporatante, este uneori excesiv de comunicativ si chiar dezorganizat. Usor influentabil,
acesta trebuie sa aiba grija ca relatiile cu cei din jur si temerile personale sa nu ii afecteze
puterea de luare a deciziilor.

3. Sustinatorul
Acest tip de lider este cel care ajuta echipa sa ramana puternica. Este statornic, calm si nu se
pierde cu firea. Este foarte loial celor in care are incredere, rabdator si creeaza un mediu
stabil, calm in jurul sau.

Cu toate acestea, acest tip de lider poate fi indecis si predispus la stari de automultumire.
Fiindca uraste confruntarile directe, sustinatorul evita situatiile de acest fel. Nu isi asuma prea
multe riscuri si are tendinta de a amana lucrurile.

4. Analizatorul
Inteligent, cu un simt analitic dezvoltat, acest tip de lider respecta regulile intocmai si este
obsedat de detalii. Stie sa adreseze intrebari inteligente si se asigura intotdeauna ca sunt
indeplinite standardele de calitate. Se misca mai incet in comparatie cu celelalte tipuri de
lideri, insa asta nu inseamna ca proiectele nu sunt finalizate la timp.

Totusi, acest tip de lider are si anumite defecte. Deoarece este un perfectionist in adevaratul
sens al cuvantului, acesta nu poate lua decizii rapide. Se teme de critici si uraste greselile,
astfel incat vrea sa se asigure intotdeauna ca dispune de toate informatiile inainte de a merge
mai departe. Ar trebui sa isi dea seama cand supraanalizeaza situatiile si sa actioneze, in loc sa
piarda timpul gandindu-se care ar fi cea mai buna solutie.

Despre Leadership
Leadershipul este principala componenta a schimbarii, asigurand viziunea, dar si
dedicarea necesara pentru materializarea acesteia. Desi rezultatele impresionante ale liderilor
lasa impresia ca nu pot fi atinse decat printr-o abilitate innascuta, leadershipul este, de fapt, o
abilitate ce se formeaza prin educatie, experiente inedite, interactiune cu oameni inspirationali
si, desigur, practica. Pentru a intelege si pentru a dezvolta cat mai bine abilitatile de
leadership, este important ca procesul sa fie inceput cat mai devreme, de la varste cat mai
mici. Un aspect important in educatia pentru leadership este faptul ca ea nu se realizeaza

1
numai intr-un cadru formal, un rol deosebit avand modelele de leadership din societate, dar si
oportunitatile de a practica leadership-ul.
Aparitia leadershipului depinde intotdeauna de interactiunea dintre lideri, followeri si
situatie. Din acest motiv, nu exista o formula de leadership care poate fi aplicata universal,
fiecare persoana, grup, companie avand propriul stil de leadership. Aceasta natura situationala
a leadershipuului face posibil ca, in functie de context, o persoana sa fie deopotriva lider sau
follower.
Eficienta leadershipului depinde in mare masura de modul in care lideri isi definesc,
urmeaza si impartasesc viziunea catre followeri. Liderul este responsabil de a-si face viziunea
cat mai relevanta pentru followeri si de a-i motiva pe acestia in procesul de materializare a
viziunii. Asadar, un bun lider este acela care are abilitatea, dar si responsabilitatea, de a
determina, motiva, inspira si cauta metode de actiune, facandu-se astfel urmat. Interactionand
cu peste 500 de vorbitori traineri, antreprenori, manageri de top, artisti si sportivi invitati
in cadrul programelor pe care le dezvoltam, am observat ca principalele trasaturi ale liderilor
autentici, indiferent de domeniul lor, sunt: viziunea, integritatea, competenta,
responsabilitatea, credibilitatea, responsabilizarea, empatia si entuziasmul.
Principalele componente ale leadershipului sunt asadar: viziunea si integritatea.
Viziunea orienteaza liderul spre viitor, iar integritatea si realismul sunt cele care il fac sa
traiasca in prezent.

LEAD E R S H I P
Exista numeroase definitii si acceptiuni ale leaderului si ale leadership-ului (vom utiliza aici
termenul din limba engleza, preferandu-l termenului de conducere, mai putin cuprinzator).

Etimologic, leader (engl. leader) si leadership vin de la verbul englezesc to lead, care are mai
multe sensuri: a conduce; a indrepta; a determina; a indruma; a dirija; a arata drumul; a insoti

Ce intelegem prin LEADERSHIP?

Arta conducerii se defineste prin procesul complex de leadership, care se refera la participarea
obtinuta prin mijloace necoercitive (o participare liber consimtita), avand ca finalitate
indeplinirea obiectivelor.

In esenta, leadership-ul este procesul prin care se exercita influenta in sensul de capacitate de
a-i convinge pe alti oameni de a te urma ( leadership = leader + followers).

Astfel ca LEADERUL este persoana care exercita leadership-ul, este protagonistul acestuia.

Care este portretul ideal al unui leader?

Au fost identificate contexte diferite in care apar tipuri diferite de leader (de exemplu: militar,
educational, business, in religie, sport, politica, al minoritatilor, in mass media, in situatii de
munca etc.).

Caracteristicile acestora sunt diferite, dar se remarca anumite atribute care se aplica la toate
categoriile:

capacitate de anticipare (vizionar)

creativitate, originalitate

2
pregatire diversificata, cunostinte foarte bune

sociabilitate, abilitate in relatiile interpersonale

disponibilitate la schimbari

capacitate de asumare a riscurilor

incredere in sine, control emotional

dorinta de realizare

forta de comunicare

Leaderul este responsabil fata de:

sine

participanti

profesie

organizatie

In esenta, leaderul:

Inspira si stimuleaza membrii grupului, convingandu-i sa-i urmeze viziunea, actiunile, ideile
(followership).

Este urmat pentru ca:

dobandeste incredere si credibilitate, dovedind o capacitate extraordinara de a dezvolta relatii

dovedeste competenta si integritate

ii pasa de oameni are o atitudine de valorizare, apreciere a oamenilor si a relatiilor cu

acestia, este atent la ei si la problemele lor.

Leadershipul reprezinta un atribut dorit si cerut de organizatii managerilor lor. Leaderii au

incredere in fortele lor proprii si genereaza incredere celorlalti. In preajma adevaratilor
leaderi, angajatii se simt mai competenti si gasesc munca mai interesanta. Leadershipul se afla
in relatie directa cu capacitatea de a influenta comportamentul oamenilor.

Unii specialisti din domeniu considera ca manager si leader sunt termeni sinonimi si ii
folosesc in mod alternativ, insa leadershipul si managementul reprezinta de fapt dimensiuni
distincte ale persoanelor din conducere: leadershipul reprezinta capacitatea de a determina
oameni sa actioneze. Managerul, in schimb, este individul care asigura atingerea obiectivelor
organizationale prin planificare, organizare si orientarea muncii catre finalitate. Prin urmare, o
persoana poate fi un manager eficient fara a avea capacitatile unui leader.

3
Caracteristicile esentiale si eficiente ale unui lider
Integritatea

Trasatura cea mai importanta a unui lider bun este integritatea. Daca o persoana trebuie sa
ofere un exemplu bun, tebuie sa aiba un grad ridicat de integritate. Trebuie sa spui mereu
adevarul si sa ai taria de caracter de a crede cu adevarat in idealurile tale. Viata ta trebuie sa se
potriveasca cu ceea ce spui.

Curajul

O alta trasatura de care are nevoie un adevarat lider este curajul. Acesta reprezinta abilitatea
de a avansa si de a face ceea ce trebuie, indiferent de circumstante. Curajul reprezinta
abilitatea de a sta in picioare si de a nu te teme daca reputatia ta va avea de suferit.

Stabilirea obiectivelor

Capacitatea de a stabili obiective, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, este o parte
importanta a conducerii. Pentru a finaliza cu bine un proiect, trebuie sa il imparti in parti mai
mici. Fiecare mic pas reprezinta o treapta a scarii, la varful careia se afla proiectul final.

Viziunea de viitor

O conducere eficienta necesita si o viziune de viitor. Pentru a indruma si a conduce un grup de

oameni trebuie sa ai o viziune a ce rezultat va avea proiectul tau.

Entuziasmul

Pentru a dezvolta si mentine abilitatile unui lider bun, trebuie sa ai entuziasm si pasiune
pentru ceea ce faci. Entuziasmul este contagios si aduce dedicatie pentru munca ta. Oricare ar
fi pozitia ta de conducere, entuziasmul este uleiul folosit la ungerea rotilor necesare pentru
progres.

Tipuri de negocieri
Se poate face distincie ntre trei tipuri fundamentale de negociere:
a) negocierea distributiv (ctigtor/perdant sau victorie/nfrngere);
b) negocierea integrativ (ctigtor/ctigtor sau victorie/victorie) sau
c) negocierea raional, un tip de negociere care nu pune n cauz o poziie prilor sau
intereselor subiective ale acestora.

Negocierea este o comunicare specializat, care necesit nvare, experien, talent i

principialitate. Negocierea este forma de comunicare ce presupune un proces comunicativ,
dinamic, de ajustare, de stabilire a acordului n cazul apariiei unor conflicte de interese, prin
care dou sau mai multe pri, animate de mobiluri diferite i avnd obiective proprii, i
mediaz poziiile pentru a ajunge la o nelegere mutual satisfctoare.

Termenul negociere cu sensul apropiat celui de azi apare consemnat n secolul al VI-lea
.H., n Roma antic, n vremea cnd plebeii cetii, oameni bogai, ceteni liberi, dar nu i
nobili, erau nevoii s se ocupe de afaceri private sau ndeplineau anumite funcii publice. Ei
nii desemnau activitatea pe care o practicau prin negarea termenului ce-i consacra pe

4
patricieni, negare care i apropia totui de acetia, numind-o negotium (nec-otium) activitate
ce nu e nici desftare, n deplinul neles al cuvntului, dei are ceva din aceasta, dar nici
munc n sensul ei deplin. Negotium era o activitate ce putea aduce nu doar o anume
satisfacie celui care o practica, asigurndu-i dobndirea de bunuri, ci chiar o desftare, pentru
c bunurile dobndite erau ctigate prin intermediul unei activiti ce nu presupunea un efort
deosebit: doar comunicarea verbal, uneori n scris, cu semenii.[4]

Obiectul negocierilor are, firete, o multitudine de faete, dintre care exemplificm:

- negocieri n procesul afacerilor

- n relaiile de munc
- ntre efi i subordonai
- ntre ntreprinderi sau institute
- ntre ministere
- ntre guvern i parlament
- ntre state suverane.

Negocierea este o comunicare specializat, care necesit nvare, experien, talent i

principialitate. Negocierea este forma de comunicare ce presupune un proces comunicativ,
dinamic, de ajustare, de stabilire a acordului n cazul apariiei unor conflicte de interese, prin
care dou sau mai multe pri, animate de mobiluri diferite i avnd obiective proprii, i
mediaz poziiile pentru a ajunge la o nelegere mutual satisfctoare .[1]

Termenul negociere cu sensul apropiat celui de azi apare consemnat n secolul al

VI-lea .H., n Roma antic, n vremea cnd plebeii cetii, oameni bogai, ceteni liberi, dar
nu i nobili, erau nevoii s se ocupe de afaceri private sau ndeplineau anumite funcii
publice. Ei nii desemnau activitatea pe care o practicau prin negarea termenului ce-i
consacra pe patricieni, negare care i apropia totui de acetia, numind-o negotium (nec-
otium) activitate ce nu e nici desftare, n deplinul neles al cuvntului, dei are ceva din
aceasta, dar nici munc n sensul ei deplin. Negotium era o activitate ce putea aduce nu doar
o anume satisfacie celui care o practica, asigurndu-i dobndirea de bunuri, ci chiar o
desftare, pentru c bunurile dobndite erau ctigate prin intermediul unei activiti ce nu
presupunea un efort deosebit: doar comunicarea verbal, uneori n scris, cu semenii.[4]

Obiectul negocierilor are, firete, o multitudine de faete, dintre care exemplificm:

- negocieri n procesul afacerilor

- n relaiile de munc
- ntre efi i subordonai
- ntre ntreprinderi sau institute
- ntre ministere
- ntre guvern i parlament
- ntre state suverane.

Unui negociator i se cer:

- Capacitate de comunicare
- Un temperament extravertit
- S fie patriot, evident, dar nu ovin

5
- Romn fiind, s subscrie la valorile occidentale
- Lipsit de ranchiun i resentimente
- S aib o uurin n exprimare

- S fie carismatic

Alte caliti ce se cer negociatorilor sunt:

- foarte bun pregtire profesional n domeniu;

- capacitatea de a surprinde aspectele practice ale problemelor;
- spirit de cooperare, mobilitate n abordarea problemelor;
- s se integreze n activitatea echipei i s promoveze spiritul lucrului n echip