Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indrumar Afaceri Irak
Indrumar Afaceri Irak
Republica IRAK
- 2015
1
2
CUPRINS
I. Date generale
a) Scurt istoric
b) Statul irakian descriere generala
c) Coordonate geografice
d) Locuitori
e) Guvernare
f) Regiunea Kurdistanul irakian
g) Economie aspecte generale
h) Dimensiuni si indicatori relevanti la nivel macroeconomic pentru 2015; perspective
I. Date generale
a) Scurt istoric
Istoria recenta a statului irakian este marcata de o serie de evenimente de amploare, avand
consecinte semnificative in planul evolutiilor politice, economice, sociale, militare si societale.
Ca parte a Imperiului Otoman, Irakul a fost ocupat, in timpul Primului Razboi Mondial
(1914 -1918) de Marea Britanie. Ulterior anului 1920, Irakul s-a aflat sub administratie britanica,
sub mandatul Ligii Natiunilor.
Si-a dobandit independenta in anul 1932, ca regat. In anul 1958 a fost proclamata
Republica, dar, ulterior, tara a functionat sub o serie de regimuri totalitare, pana in anul 2003,
respectiv inlaturarea regimului Saddam Hussein.
Ca evenimente istorice recente:
- disputele teritoriale cu Iranul au degenerat intre anii 1980 1988 intr-un razboi
costisitor, soldat cu decesul a peste un milion de persoane, de ambele parti; mai mult, in etapele
de final ale acestui razboi, regimul Saddam Hussein a desfasurat o campanie militara impotriva
etnicilor kurzi din nordul Irakului, generand zeci de mii de victime in randul populatiei civile;
- in august 1990, Irakul a invadat si anexat Kuweitul, generand izbucnirea Primului
Razboi din Golf (ianuariefebruarie 1991), cand, alaturi de fortele coalitiei internationale, sub
comanda militara a SUA, impotriva Irakului s-au regasit si state arabe si/sau islamice;
- ulterior eliberarii Kuweitului, Consiliul de Securitate ONU a impus Irakului
implementarea unui program de renuntare la armele de distrugere in masa, vizandu-se
inclusiv vectorii de transport (timp de 12 ani, au avut loc numeroase incidente legate de accesul
inspectorilor ONU in obiective strategice irakiene);
- ulterior acestui razboi, au fost observate numeroase revolte initiate in randurile
comunitatilor de etnici kurzi sau a arabilor de confesiune shia impotriva regimului dictatorial,
fiind insa inabusite. Se estimeaza ca, in cadrul actiunilor de reprimare a acestor miscari sociale, au
fost ucise aprox. 100.000 persoane. In context, uzand de prevederile rezolutiei nr. 688 a
Consiliului de Securitate ONU, SUA, Turcia, Marea Britanie si Franta au instituit doua zone
non fly in Irak, cu scopul protejarii populatiei kurde din nord, precum si a populatiei de
confesiune shia din sud;
- evolutiile istorice, precum si realitatile geo-demografice, au dus la definirea unei regiuni
cu grad ridicat de autonomie, Regiunea Kurdistanul irakian (presedintie, guvern, parlament
si armata proprii); in perioada 1995-1998, regiunea a trecut printr-un razboi civil intern, motivele
fiind politice; disputele interne in Regiunea Kurdistan au escaladat din nou in toamna anului
2015, manifeste in principal pe palier politic;
- in martie 2003, o Coalitie internationala, cu participarea a peste 50 de state, condusa de
SUA si Marea Britanie, a declansat operatiuni militare in Irak, impotriva regimului Saddam
Hussein, motivatie principala a atacului fiind detinerea de catre statul irakian de arme de
distrugere in masa (nu s-a reusit atragerea in Coalitie a unor state arabe). Actiunea militara
clasica, de scurta durata, a condus la inlaturarea regimului Saddam Hussein. Romania a
participat cu trupe in cadrul Coalitiei.
Autoritatea Provizorie a Coalitiei APC - a administrat temporar tara, transferand
prerogativele puterii administrative, la 28 iunie 2004, Guvernului Interimar irakian, care a
functionat in baza Legii Administrative de Tranzitie. Capata relevanta majora, cu efecte pana in
prezent, in special in plan securitar si politico-economico-social, primele doua decizii emise de
APC: 1. interzicerea prezentei in structurile guvernamentale si administrative a membrilor
partidului Baath si 2. dizolvarea armatei irakiene.
La 30 ianuarie 2005, urmare organizarii de alegeri, a fost constituita Adunarea Nationala
de Tranzitie, a carei principala atributie a constat in adoptarea noii Constitutii irakiene, supusa
referendumului national la 15 octombrie 2005. La 15 decembrie 2005, au fost alesi cei 275
4
populatie de peste 56 mil. in aprox. 30 de ani; cresterea demografica este estimata la aprox. 800.000
persoane anual);
- din punct de vedere economic nu se detin datele necesare pentru creionarea unei imagini foarte
clare, dar, pentru 2013, conform CIA WorldFactbook, in ciuda recordurilor obtinute in ceea ce priveste
exploatarea petrolului, Irakul se afla in coada listei privind veniturile pe cap de locuitor, pe locul 161 la nivel
global (un clasament unde inclusiv Iranul, supus sanctiunilor internationale la vremea respectiva, era pe
locul 100);
- somajul conform ONU, la finele anului 2014, rata de somaj este estimata la aprox. 20%; totodata,
23% dintre irakieni traiesc in saracie;
- coruptia, sentimentul de inechitate sociala; conform Transparecy Internationals Corruption
Perception Index, in 2013 Irakul era pe locul 171 din 177 (mai problematice fiind doar Libia, Sudanul de
Sud, Sudanul, Afghanistanul, Coreea de Nord si Somalia);
- violenta din Irak are multe cauze, dar, desi era considerata mai mult un simptom decat o cauza in
sine, a devenit una dintre principalele probleme care afecteaza intreaga tara; divizarile politice pe baze etnice
si sectare au devenit o normalitate pe dimensiunea reprezentariilor sociale; sunt evidentiate, de unele centre
de analiza, si divizarile intre arabii suniti si siiti, precum si procese de atomizare in interiorul fiecarei
confesiuni, mai ales in ceea ce priveste comunitatea sunnita; aceste problematici, alaturi de regionalism,
tribalism si lipsa de consens intre reprezentanti ai diferitelor grupari sunt abordate in 2015 de un proces de
reconciliere nationala, in curs;
- refugiatii/persoanele stamutate - odata cu momentumul ISIL, criza umanitara din Republica Irak a
luat proportii fara precedent, peste 8 milioane de persoane necesitand asistenta umanitara (inclusiv peste
3 milioane de refugiati si stramutati intern); aspectele sunt cauzate si de faliile sectare si efectele de situatiei
din Siria;
- problema kurda - in contextul disputelor asupra bugetului federal, a resurselor de petrol si
asupra administrarii unor teritorii interne (Internal Disputed Boudaries), inca nerezolvate ca atare (pentru o
perioada semnificativa din anul 2014, Guvernul Federal de la Bagdad a sistat virarea procentului de 17%
din buget, procent prevazut de Constitutie pentru Regiunea Kurdistanul irakian, care a exportat unilateral
petrol);
Obs. (sursa Stratfor): de la inceputul anului 2014, au trenat disputele intre Erbil si Bagdad referitoare la exporturile
unilaterale de titei ale regiunii kurde si sistarea de catre Bagdad a virarii procentului de 17% care ar reveni regiunii Kurdistanul
irakian din bugetul federal conform Constitutiei din 2005.
Urmare negocierilor de la Bagdad, din decembrie 2014, Kurdistan Regional Government/KRG si guvernul federal
irakian au extins cadrul acordului initial (din noiembrie 2014 care prevederea virarea unei sume de 500 milioane USD catre KRG
contra exportarii unei cantitati de 150 mii barili/zi in contul Bagdadului), convenindu-se ca exporturile de titei ale RAK sa fie
realizate prin SOMO (compania irakiana de stat de resort), iar, in schimb, KRG va beneficia din nou de procentul de 17% din
bugetul federal precum si 1 miliard USD pentru bugetul Peshmerga (armata kurda). Exporturile din zona de nord (inclusiv
Kirkuk zona disputata de Bagdad si Erbil), gestionate de KRG, au fost stabilite la 550 mii barili/zi.
Acordul stipuleaza ca GRK (Guvernul Regional Kurdistan) sa exporte 250 mii barili pe zi din zona kurda, precum si 300
mii barili/zi din zona Kirkuk prin conducta care leaga Regiunea Kurdistanul irakian si Turcia. Desi initial KRG a sperat in
construirea unei noi conducte prin care sa-si valorifice unilateral resursele petroliere, exporturile de petrol vor fi realizate prin
intermediul SOMO (State Oil Marketing Organization - Irak), deci gestionate de Bagdad, astfel ca guvernul federal va controla
veniturile valutare generate de exporturile de titei (generand peste 90% din bugetul federal). In schimb, Bagdadul va relua
furnizarea catre KRG a cotei de 17% din bugetul federal si, in plus, a sumei de un miliard USD care sa acopere cheltuielile cu
salarizarea Peshmerga. Fondurile pentru Peshmerga vor fi virate din bugetul Ministerului Apararii irakian si se vor constitui intr-
un important factor in cadrul razboiului impotriva ISIL unde contributia fortelor kurde este apreciata a fi de extrema importanta.
Acest acord denota renuntarea de catre KRG la planurile initiale de a exporta in mod unilateral petrol.
Statutul Kirkukului s-a constituit intr-un element critic ale negocierilor. KRG a capitalizat unele efecte ale asediului ISIL
prin dislocarea fortelor Peshmerga in Kirkuk si ocuparea campurilor petroliere. Ulterior ocuparii militare a zonei, liderii PDK (nn -
principal partid la guvernare in Regiunea Kurdistanul irakian) au incercat integrarea politica a zonei ocupate pentru a-si permite
"legitimizarea" exporturilor de titei din Kirkuk. In context, rolul SOMO in exportul resurselor petroliere din nord a fost o solicitare
cheie a Bagdadului, Guvernul Federal asigurandu-si astfel posibilitatea de gestionare a resurselor irakiene pe intreg teritoriul
federal, zona vizata ca atare fiind insa Kirkuk. Totusi, o posibila viitoare bresa de rupere a acordului, este tocmai situatia
actuala in care Bagdadul nu detine controlul la nivel fizic asupra campurilor petroliere din Kirkuk.
Linia de demarcatie neclara intre limitele de autoritate administrativa ale Regiunii Kurdistanul irakian si ale Bagdadului
asupra deciziilor de nivel local in Kirkuk va genera un context ambiguu in zona, mai ales in ceea ce priveste operatorii economici
internationali din domeniu.
7
In 2015, au aparut din nou o serie de neintelegeri (din Regiunea Kurdistanul irakian nu s-
ar fi exportat in contul SOMO cantitatea negociata, fiind insa efectuate exporturi unilaterale, iar
Bagdadul nu ar fi virat in totalitate cota din bugetul federal etc.). Sunt antamate noi negocieri
bilaterale.
- militiile locale amplificarea violentelor sectare, alaturi de problematica identitara (in care apare
ca element important si perceptia asupra rolului Islamului), au condus catre perceperea, la nivelul populatiei
locale, a miltiilor sunite sau siite ca pe o normalitate; acestea sunt cel putin tolerate in dauna aparatului
securitar de stat; ulterior momentului Mosul (4-10 iunie 2014), implicarea militiilor shia in razboiul anti-ISIL
a capatat o amploare semnificativa, actiunile acestora ajungand uneori sa prevaleze in fata actiunilor fortelor
de securitate irakiene formale. La inceputul anului 2015, a fost formalizata de guvernul irakian existenta
Popular Mobilization Units / Hashd al Shaabi, o structura armata formata din voluntari, in principal
provenind din militii shiite, avand efective estimate la peste 100.000 mii de luptatori;
- constitutia neechilibrata, sistem electoral si legislativ precar constitutia nu defineste sisteme
administrative si parlamentare cu o functionabilitate semnificativa; desi, referitor la sistemul electoral, s-a
dorit a fi evitate faliile etnice si confesionale, nu s-a reusit; elementele de baza ale sistemului legislativ nu sunt
inca clarificate. Ulterior formarii guvernului incluziv condus de premierul Haider al Abadi, o serie de legi
esentiale au fost initiate;
- slaba guvernare - domnia legii este, in unele cazuri, este doar un concept: domnia legii in
domeniile civil si comercial este, in unele cazuri, incerta, la fel ca si baza legala pentru auditarea si
managementul sectorului financiar, fiscalitatea pe dimensiunea taxe; legile funciara si a proprietatii sunt
precare, ca, de asemenea, prevederile legale referitor la controlul investitiilor;
* Conform Tranparency International, Irakul obtine uneori sub 10 puncte din 100 posibile intr-o scala Open Budget Survey.
Astfel, s-a afirmat ca, in multe perioade de timp, aproape nicio informatie relevanta din domeniul cheltuielilor bugetare nu a fost
diseminata publicului .
- lipsa serviciilor sociale de baza; in piata dominata de petrol, nevoia de electricitate si apa este acuta;
- fortele militare irakiene sunt inca caracterizate ca fiind ca slab pregatite, divizate, corupte intr-o
oarecare masura (zeci de mii de militari fantoma, existenti doar scriptic, au fost identificati in 2014);
integrarea irakienilor etnici kurzi, membrii ai Peshmerga, in sistemul de aparare federal intampina probleme;
legea Garzii Nationale, considerata ca factor decisiv in cadrul reconcilierii sunni-shia, si, implicit, aspect
determinat referitor la lupta impotriva ISIL (grupare sustinuta de parte a insurgentei sunnite), este trenata;
- expertiza indoielnica de planificare a capacitatilor bugetare; uneori s-a investit in zone/domenii
neproductive cu singurul scop de a crea locuri de munca, aparand fenomenul somajului deghizat;
necesitatea investitiilor in educatie si sanatate este stringenta, aspect mentionat de catre oficiali irakieni;
- progresul realizat in sectorul petrolifer este inca franat de lipsa unei structuri legislative eficiente, de
lipsa securitatii, a unor planuri si obiective de dezvoltare operationalizabile, a unor stimulente pentru
dezvoltare (gestionarea de la nivel central a sectorului petrol si gaze a generat, deseori, nemultumiri in zona
de sud, principalele exploatari aflandu-se aici, fiind observate inclusiv demersuri de obtinere a unei
autonomii similare modelului Regiunii Kurdistanului irakian intreprinse de unele guvernorate din sud).
Astfel, alocarea veniturilor rezultate din sectorul petrolifer (conform estimarilor US Energy Information
Agency, veniturile din exportul de titei in anul 2013 s-ar fi situat in jurul a 83 miliarde USD) se constituie
intr-o problema cel putin la nivelul reprezentarilor sociale, mai ales in zona de sud.
Extractia de titei si exportul irakian in perioada iulie 2009 iunie 2013
8
- majoritatatea facilitatilor din sectoarele industrie si servicii se afla sub controlul statului, fara ca
acestea sa fie competitive sau macar productive, beneficiind de subventii, uneori nejustificate, de la stat
(conform unor estimari, 40% dintre angajatii irakieni sunt bugetari; totodata, 60% din forta de munca
irakiana este in sectorul servicii, 19% in industrie si 22% in agricultura);
- agricultura si rezervele de apa sectorul agricol este suprasaturat dpdv al resurselor umane si
subcapitalizat; in aceasta situatie (desi reforma/revitalizarea sectorului beneficiaza de suport statal, inclusv
subventionari, dezvoltarea nu este pe masura), produsele locale nu pot rezista competitiei cu cele din import;
sistemul de irigatii este invechit; sunt dese problemele privind asigurarea apei potabile;
* Mentinerea in functiune a programului Public Distribution System presupune achizitii de alimente
de catre stat, in cantitati semnificative la nivel anual, astfel: 4,8 milioane tone grau; 1 milion tone zahar;
600 mii tone ulei; 1,2 milioane tone orez; 20 mii tone lapte praf.
- subventiile promovate in perioada post-2003 au ajuns sa genereze distorsiuni in ecuatia energetica,
a resurselor de apa, electricitate etc., limitand inclusiv potentialul exporturilor de titei;
- electricitatea este un sector extrem de deficitar, capacitatea de generare fiind mult sub necesar (desi
ar fi fost investite de catre guvernul SUA peste 27 miliarde USD; ca si comparatie, Kurdistanul a obtinut o
generare de 2.000 MW ulterior unei investitii de doar 1 miliard USD);
- resurectia extremismului religios sunnit au existat indici puternici referitor la revitalizarea
actiunilor gruparii ISIL (la vremea respectiva avand alta denumire) incepand cu finele anului 2012: masini
capcana, atacuri sinucigase, atacuri coordonate generand victime in masa asupra cartierelor unde se aflau
moschei siite, asupra pelerinilor, precum si asupra fortelor de securitate afiliate guvernului, aveau o frecventa
aproape zilnica.
Reprezentare a concentrarii actiunilor teroriste pe regiuni de pe glob
Toate aceste aspecte de mai sus pot fi interpretate ca determinari pentru modul in care mediul
economic si comercial din Irak functioneaza (spre exemplificare, pana in anul 2014, cea mai mare alocare
bugetara, de aproape 21%, era directionata catre sectorul electricitate iar 14% catre sectorul securitar).
In 2015, alocarile pe domeniul securitar sunt estimate la peste 25% din buget, iar capitolul
investitiilor publice a fost inghetat. Deficitul bugetar in anul 2015 este estimat la aprox. 25 mld. USD. Ca
msuri de contracarare a stagnarii economice, in luna august 2015, premierul irakian Haider al Abadi a initiat
posibilitatea emiterii de credite la banci de stat locale, proiect sustinut de Banca Centrala a Irakului (prin
eliberarea a unei sume de peste 4 mld. USD), pentru finantarea reluarii/continuarii unor proiecte in domeniile
9
industrie, agricultura, constructii. Conform Ministerului irakian al Planificarii, peste 6500 de proiecte au
fost suspendate/oprite in anul 2015.
Aspectele rezumate reprezinta atat limitari, cat si oportunitati pentru mediile de afaceri interesate.
Concluziv, se poate atribui caracterul comprador guvernarii irakiene ulterior anului 2003 si, pe cale de
consecinta, actiunile comerciale si economice trebuie sa tina cont de acest aspect, dar, bineinteles, intr-o
maniera constructiva, mai ales avandu-se in vedere evolutiile recente, respectiv reformele initiate, existenta
unui proces de reconciliere nationala etc., precum si sprijinul acordat de comunitatea internationala Irakului,
inclusiv in lupta impotriva Daesh etc.
c) Coordonate geografice
Repere: 33o latitudine nordica, 44o longitudine estica.
2
Suprafata: 438.317 km ; pamant pretabil pentru agricultura aprox. 22% (conform UNs
Food and Agriculture Organization/FAO); insa, in prezent, doar aprox. 5 milioane hectare
sunt lucrate; sistemele de irigare acopera, teoretic, 35.250 km2 (sistemele de irigatii sunt,
actualmente, conform FAO, precare, din cauza inutilizarii si a lipsei serviciilor de
intretinere);
Granite: 352 km cu Turcia (NV, V); 605 km cu Siria (NV); 1.458 km cu Iran (NE, E); 181
km cu Iordania (V); 814 km cu Arabia Saudita (V, SV); 240 km cu Kuweit (S); 58 km de
coasta la Golful Persic (S).
Relief: lanturi muntoase inalte (varfuri de peste 3.500 m) de-a lungul granitelor cu Turcia
si Iran, campii ( inclusiv zone inundabile) in centru si sud, desert in vest.
Ape: fluviul Eufrat 2.815 km, fluviul Tigru 1.899 km, raul Al Trei 565 km.
Clima: ierni aspre, cu masive caderi de zapada, in zonele muntoase, dar blande in restul
teritoriului; veri excesiv de calde, uscate.
Resurse naturale: petrol (locul 2 mondial in ceea ce priveste zacamintele de titei
estimate), gaze naturale rezervele descoperite plaseaza Irakul pe locul 7 mondial
(este estimata existenta unor rezerve semnificative suplimentare, inca neprospectate ca
atare; este de mentionat faptul ca, anual, sunt arse cantitati de aprox. 12 mld. m3 de gaze
asociate; peste 70% din rezervele de gaze naturale irakiene ar fi gaze de sonda), fosfati
(9,5 miliarde tone, zacaminte care plaseaza Irakul pe locul 2 in lume dupa Maroc),
sulfati (cele mai mari zacaminte din lume descoperite pana in prezent), calcar (8
miliarde tone), argile speciale, gips, minereu de fier, bentonita de calciu (22 milioane
tone), caolin (1,2 miliarde tone), nisip de cuart (850 milioane tone). Totodata, exista si
zacaminte de dolomita, glauberite (22 milioane tone), marmura, cuartit.
d) Locuitori
Populatie: 36.004.550 (estimare 2014); structura pe varsta: 014: 37%; 1564: 58,9%;
peste 65: 3,1%; rata cresterii demografice incumba semnificative probleme sociale si
economice, fiind estimate cresteri anuale de peste 800 mii de persoane anual; speranta de
viata: barbati 69 ani, femei 72 ani;
Populatia marilor orase: BAGDAD (capitala) 9,5 milioane locuitori; Mosul 3 milioane
locuitori; Erbil 2 mil. locuitori (capitala Regiunii Kurdistanul irakian); Basra 2,3 mil.
locuitori (se remarca o crestere semnificativa in ultimii ani, chiar dublarea populatiei
orasului, concomitent cu cresterea exponentiala a relevantei economice a zonei;);
Sulaymaniyah 1,6 mil. locuitori. Gradul de urbanizare este de peste 69,4% (est. iunie
2014)
Grupuri etnice: arabi: 75-80%, kurzi: aprox. 15%, turkmeni, asirieni si altii: 5%.
Religii: islam 95% (grupuri confesionale: shiiti: 60-65%, sunniti: 32-35%), altele, in
special crestini: 5%.
10
Limba oficiala: araba. Alte limbi vorbite: kurda (vorbita de aprox. 15% din populatie),
turcomana, asiriana, armeana.
Alfabetizare: barbati 82%, femei 64%.
e) Guvernare
Numele tarii: local Al Jumhuriyah al Iraqiyah; engleza Republic of Iraq
Forma de guvernamant: Republica Federala Parlamentara / Democratie Parlamentara
Capitala: Bagdad
Fus orar (ora oficiala): GMT + 3
Unitati administrative: 19 guvernorate/provincii (muhafazat, singular - muhafazah); patru
dintre acestea, respectiv Arbil (Erbil), Duhok, As Sulaymaniyah, Halabja (structura
administrativa nou creata), formeaza Regiunea Kurdistanul irakian (Kurdistan Regional
Government fiind cea mai des utilizata denumire in referirile la Regiune); celelalte
guvernorate/provincii sunt Al Anbar, Al Basrah, Al Muthanna, Al Qadisiyah (Ad Diwaniyah), An
Najaf, Babil, Baghdad, Dhi Qar, Diyala, Karbala, Kirkuk, Maysan, Ninewa, Salah ad-Din, Wasit,
Ziua Independentei: 3 Octombrie 1932
Ziua Nationala: 14 Iulie 1958 rasturnarea monarhiei si proclamarea Republicii
(oficial, conform Ministerului irakian al Afacerilor Externe, nu este stabilita o Zi Nationala)
Constitutia: ratificata la 15 octombrie 2005
Sistemul legislativ: bazat pe legi europene civile si Islam (Sharia)
Sufragiul: universal, varsta minima 18 ani
Presedintele: Fuad Muhammad Masum (din 24 iulie 2014).
Obs.: coopera cu trei vicepresedinti, reprezentanti al comunitatilor kurde, shiite si sunnite (pentru a se respecta
principiul de incluzivitate - ulterior alegerilor din 2014, urmare presiunilor internationale, guvernul a fost ales in baza unui acord
intre principalele grupari/coalitii/partide politice in baza acestui principiu). In iulie 2015, premierul irakian a luat decizia
eliminarii posturilor de vicepresedinte (chiar daca Constitutia prevede o asemenea functie). Situatia referitoare la aceste functii
este neclarificata.
Primul Ministru: Haider Jawad Khadim al-Abadi (din 8 septembrie 2014); au existat,
pana in vara anului 2015, si 3 posturi de vicepremier, din sept. 2014 pana in august 2015: Saleh
Al-Mutlaq (confesiune sunnita), Baha Al-Araji (confesiune shia) si Rowsch Shaways (etnic kurd).
Si situatia acestor functii este neclara, similar celor de vicepresedinti.
Cabinetul: format din premier si ministri propusi de acesta; aprobati prin majoritate
absoluta de Consiliul Reprezentantilor (Parlament);
Cabinet (Ministere): din 33 de pozitii ministeriale, in august 2015, premierul Abadi, intr-un proces/campanie
de reforma/restructurare care viza/vizeaza reducerea coruptiei si a managementului defectuos, a decis eliminarea a 11
functii de ministru, respective reducerea la 22 de pozitii. Astfel, o serie de ministere au fost integrate in altele.
Procesul este in curs.
1. Ministerul Afacerilor Externe - www.mofa.gov.iq/e
2. Ministerul de Finante - http://www.mof.gov.iq/
3. Ministerul Petrolului - www.oil.gov.iq
4. Ministerul de Interne - http://moi.gov.iq/
5. Ministerul Apararii - http://www.mod.mil.iq/
6. Ministerul Planificarii - http://www.mop.gov.iq/
7. Ministerul Invatamantului Superior va integra si Ministerul Stiintei si Tehnologiei -
http://www.en.mohesr.gov.iq/
8. Ministerul de Justitie - http://www.moj.gov.iq/
9. Ministerul Agriculturii -
10. Ministerul Industriei si Mineralelor - http://www.zeraa.gov.iq/
11. Ministerul Electricitatii - http://www.moelc.gov.iq/
12. Ministerul Constructiilor si Locuintei va integra si Ministerul Municipalitatilor -
http://www.imariskan.gov.iq/en
13. Ministerul Transporturilor - http://www.motrans.gov.iq/
14. Ministerul Comunicatiilor - http://moc.gov.iq/
15. Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale - http://www.molsa.gov.iq/
16. Ministerul pentru Migratie si Stramutati - http://momd.gov.iq/
11
OAPEC, OIC, OPCW, OPEC, PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, UNWTO, UPU, WCO,
WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO (observator).
Referitor la World Trade Organization, Irakul a demarat demersuri pentru un loc
permanent. Romania si-a exprimat suportul fata de Irak referitor la procesul de aderare, respectiv
acordarea de sprijin cu privire indeplinirea conditionarilor inerente.
Republica Irak a semnat Acorduri de Liber Schimb cu Algeria, Egipt, Iordania, Liban,
Oman, Qatar, Sudan, Siria, Tunisia, EAU si Yemen.
f) Regiunea Kurdistanul irakian
Populatie kurda este regasita, in principal, in patru state din Orientul Mijlociu: Turcia,
Irak, Iran si Siria. Conform The Economist (The World in 2015), sunt 14,7 milioane de etnici
kurzi in Turcia, 8,1 mil. in Iran, 5,7 mil. in Irak si 2 mil. in Siria.
Regiunea Kurdistanul irakian beneficiaza de un grad ridicat de autonomie, avand institutii
proprii. Presedintele Regiunii Kurdistanul irakian este Masoud Barzani (mandatul a expirat in
august 2015, dar inca nu este decisa modalitatea alegerii unui nou presedinte sau posibilitatea
unei noi prelungiri). Cel de-al 8-lea cabinet al Guvernului Regional Kurdistan a fost investit de
Parlamentul Regiunii Kurdistanul irakian la data de 18 iunie 2014. Consta in urmatoarele
ministere si departamente:
Ministries and Departments Minister
Prime Minister Nechirvan Idris Barzani
Deputy Prime Minister Qubad Jalal Talabani
Ministry of Agriculture and Water Resources Abdulstar Majeed
Ministry of Culture and Youth Khalid Doski
Ministry of Education Pishtiwan Sadiq
Ministry of Electricity Salahaddin Babakir
Ministry of Endowment & Religious Affairs Kamal Muslim Pishtiwan Sadiq*
Ministry of Finance & the Economy Rebaz Mohammad Rebar Sadiq*
Ministry of Health Rekawt Hama Rasheed
Ministry of Higher Education & Scientific Research Dr. Yousif Samad Lutfulla (Dr. Yousif Goran)
Ministry of Housing and Reconstruction Darbaz Kosrat Rasul
Ministry of Justice Sinan Abdulkhaliq Chalabi
Ministry of the Interior Abdulkarim Sultan Sinjari (Karim Sinjari)
Ministry of Labour and Social Affairs Mohammad Qadir
Ministry of Martyrs and Anfal Affairs Mahmood Salih Hama Karim
Ministry of Municipalities and Tourism Newroz Mawlood Amin
Ministry of Natural Resources Abdullah Abdulrahman Abdullah (Ashti Hawrami)
Ministry of Peshmerga Affairs Mustafa Sayid Qadir Karim Shingali
Ministry of Planning Ali Sindi
Ministry of Trade and Industry Samal Sardar Ali Sndi*
Ministry of Transport and Communications Jonson Siyawash
Minister of State - Parliamentary Affairs Mawlood Murad Mohyeldin
Minister of State - Environmental Affairs Abdulrahman Abdulrahim Hama Reza
Chief of Staff, Kurdistan Region Presidency Fuad Hussein
Department of Foreign Relations Falah Mustafa Bakir
Department of Media & Information/Govt Spokesperson Safeen Muhsin Dizayee
Presidency, Divan of the Council of Ministers Nechirvan Ahmed
Secretariat of the Council of Ministers Amanj Raheem
Board of Investment ... Nuri Osman*
Department of Coordination and Follow-up Dr. Noori O. Abdulrahman
* Ministri schimbati (posturile fiind preluate de alte persoane, in regim de ad interim) de premierul N.Barzani (membru KDP) urmare a crizei
politice din octombrie 2015, cand membrii partidului Gorran au fost schimbati din pozitiile administrative detinute
Parlamentul Regiunii Kurdistanul irakian: Kurdistan Democratic Party 38, Movement for Change
(Gorran) 24, Patriotic Union of Kurdistan 18, Kurdistan Islamic Union 10, Islamic Group in Kurdistan 6,
13
Islamic Movement of Kurdistan 1, Kurdistan Socialist Democratic Party 1, Kurdistan Communist Party Iraq
1, Kurdistan Toilers' Party 1; pozitii pentru comunitatea turkmena: Turkmen Development List 2, Erbil Turkmen
1, Turkmen Change and Renewal 1, Iraqi Turkmen Front 1; pozitii pentru comunitatea asiriana: Assyrian
Democratic Movement 2, Chaldean Syriac Assyrian Popular Council- 2, Sons of Mesopotamia 1, pozitie pentru
comunitatea armeana 1.
90.0
80.0
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
Lebanon
Morocco
Algeria
Iraq
Tunisia
Libya
Saudi Arabia
Egypt
Bahrain
Sudan
Kuwait
Jordan
Djibouti
Oman
90
25%
70
20%
60
50 15%
40
10%
30
20
5%
10
0 0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010
La mijlocul anului 2009, productia de petrol a atins nivelul de dinainte de 2003. In anul
2015, in pofida conflictului cu ISIS, productia de petrol a atins cotele record din anii 70.
Contractele semnate cu companiile internationale petroliere ar avea potentialul de crestere a
productiei, insa Irakul are nevoie de modernizarea instalatiilor petroliere, conductelor si
infrastructurii de export. De exemplu, anual sunt irosite 12 mld. m3 de gaze de sonda in lipsa unei
infrastructuri dezvolate. In prezent sunt initiate de autoritatile irakiene renegocieri cu companiile
petroliere deoarece odata cu scaderea pretului barilului, contractele semnate devin nefucntionale
din perspectiva guvernului irakian.
Insa, reprezentantul pentru Irak al Bancii Mondiale apreciaza ca: Spending is
procyclical and ratchets up with each oil price surge,
Iraq: Revenues and Expenditures
140,000
90,000
40,000
2008 2009 2010 2011 (est) 2012
(proj)
precum si: Iraq has been characterized by a chronic under-execution of its capital budget:
During 2005-13, only 57 percent of what was planned was executed on average.
Recurrent & Capital Budgets: Original Allocations and Actual Spending (ID billion)
In anul 2015, Irakul cunoaste o criza economico-financiara majora, principala cauza fiind
prabusirea pretului petrolului (aspect care a dus implicit la scaderea drastica a bugetului irakian,
bazat in proportie de peste 90% pe exporturile de hidrocarburi), insa si necesarul financiar
incumbat de razboiul impotriva ISIL (bugetul pentru aparare al Irakului era ridicat si inainte de
momentumul ISIL, insa, doar la nivelul anului 2014, a fost observata o crestere de aproape 4 ori)
precum si necesitatea rezolvarii crizei umanitare (un numar de peste 3 mil. de refugiati si
stramutati; in total, peste 8 milioane de persoane necesita asistenta umanitara, conform UNAMI,
in toamna anului 2015). Toate acestea s-au suprapus peste carentele unei economii etatizate si
rentiere, care timp indelungat nu a beneficiat de reformele necesare si care, conform unor
reprezentanti ai mediului de afaceri prezenti la forumul IBBC din 2015, in parte, a devenit, in
sine, o piedica referitor la dezvoltare. Mare parte din zecile de companii de stat aflate in
portofoliul diferitor ministere nu sunt productive. Situatia securitara, precum si alti factori, nu au
permis un nivel al privatizarii sau investitii straine semnificative, care sa conteze al nivel
macroeconomic. La nivelul anului 2014, conform Bancii Mondiale, in conditiile in care
majoritatea slujbelor din Irak sunt oferite de stat (40% din angajatii irakieni erau la stat la nivelul
anului 2011), bugetul irakian era directionat in proportie de peste 55% pentru plata salariilor in
administratie (fiind identificate cazuri de de angajati doar scriptic, de ordinul zecilor de mii),
iar diferenta de pana la 70% catre sustinerea subventiilor de stat. Astfel, pentru anul 2015,
deficitul bugetar de peste 20 miliarde USD (la un buget de criza), este consecinta inclusiv a
cheltuielilor recurente. Conform Transparency International, perceptia coruptiei este un alt
impediment semnificativ in ceea ce priveste o dezvoltare sustenabila si poate explica, partial, lipsa
de rezultate pe masura investitiilor in perioada post-2003.
In anul 2015, ca masura de de acoperire a nevoilor bugetare, la nivelul Ministry of Oil din
Irak a fost susutinuta o politica de impulsionare a productiei si implicit exporturilor de titei,
ajungandu-se, in martie 2015, la recordul atins anterior doar in anul 1979, de peste 3 milioane de
barili pe zi (totodata, in partea a doua a anului 2015, exporturile de titei s-au situat in jurul a 3
mil. barili/zi). La nivelul acestui minister, de altfel cel mai important pe dimensiunea economica
irakiana, sunt intampinate probleme precum acumularea de datorii de miliarde de USD fata de
companiile petroliere internationale (IOC). Contractele semnate anterior cu companii petroliere s-
au dovedit dezavantajoase in conditiile prabusirii pretului barilului, mai ales din perspectiva
guvernului irakian, (contracte bazate pe cote parti de productie intre guvern si IOC, precum 40
USD vs. 50 USD, la un pret estimat de 90 USD per baril). Astfel, guvernul irakian vizeaza
inlocuirea contractelor tip service contracts cu production sharing contracts (renegocierile
sunt in curs, insa prezinta dificultati avandu-se in vedere si investitiile efectuate de IOC). Irakul
va trebui sa modernizeze capacitatile de rafinare, precum si intreaga infrastructura aferenta
domeniul petrol si gaze, atat downstream cat si upstream, pentru a maximiza rezultatele
exploatarii hidrocarburilor.
16
PIB (Produsul Intern Brut): 232,2 mld. USD conform CIA World Factbook (estimare
pentru 2014, la rata oficiala de schimb care este usor mai mica decat cea functionabila pe
piata; fata de 2011, se remarca aproape o dublare a PIB-ului); PIB rata de crestere: -
0,5% pentru 2014 (4,2% in 2013, 10,3% in 2012);
Conform Ministerului irakian al Finantelor, bugetul aprobat pentru anul 2015 este astfel (traducere
neoficiala):
IQD USD
BUGET TOTAL 2015, din care: 119.585.322.783.000 105.361.517.870
Investitii 41.991.214.070.000 36.996.664.379
Cheltuieli curente 77.594.108.713.000 68.364.853.492
BUGET TOTAL 2015, din care: 119.585.322.783.000 105.361.517.870
Venituri 94.048.364.139.000 82.861.994.836
Deficit 25.401.235.783.000 22.379.943.421
Fond de urgenta 125.000.000.000 110.132.159
Diferenta 10.722.861.000 9.447.455
Venituri, TOTAL, din care: 94.048.364.139.000 82.861.994.836
Venituri din petrol 78.649.032.000.000 69.294.301.322
Venituri non-petrol 15.399.332.139.000 13.567.693.515
Deficit 25.401.235.783.000 22.379.943.421
Economii angajati guvernamentali 2.000.000.000.000 1.762.114.537
Deficit ramas 23.401.235.783.000 20.617.828.884
Surse acoperire deficit, TOTAL, din care: 23.098.800.000.000 20.351.365.639
Active retinute din bugetul 2014 3.000.000.000.000 2.643.171.806
Economii din drepturi 2.098.800.000.000 1.849.162.996
Obligatiuni straine 7.000.000.000.000 6.167.400.881
Datorii obligatiuni generale,
prin intermediul operatiunilor legate de schimb 6.000.000.000.000 5.286.343.612
Imprumuturi de la Banca Centrala a Irakului 3.000.000.000.000 2.643.171.806
Imprumuturi de la banci guvernamentale 2.000.000.000.000 1.762.114.537
Diferenta 302.435.783.000 266.463.245
PIB structura: industrie 64,5%, servicii 32,2%, agricultura 3,3% (se remarca o
semnificativa contractare a contributiei sectorului agricol la PIB in afara de situatia
securitara, o cauza poate fi si faptul ca pentru produse agricole/alimentare de baza, in
cadrul Programului Food Ratio/Public Distribution System, sunt mentinute subventiile de
stat); in sectorul petrol si gaze, care contribuie cu peste 90% la buget si 60% la PIB si 99%
la exporturi, este angajata sub 1% din forta de munca
PIB per cap de locuitor: 14.100 USD (estimare 2014 - Wikipedia) sau 6.147 estimare in
articol publicat de UK Trade&Invest Iraq 2015; 14.600 USD in 2013 si 14.500 USD in
2012 (estimari);
Rezerve valutare: 74 mld. USD (estimativ dec. 2014); 60 mld. USD (prezumtiv finele
anului 2015); guvernatorul Central Bank, Ali al-Allaq, a declarat catre mass-media, in
septembrie 2015, faptul ca rezervele valutare au scazut la 60 mld. USD, precum si faptul
ca acestea sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor statului pentru urmatoarele 18
luni;
Datorie externa: 58,19 mld. USD (estimativ dec. 2014);
Forta de munca: cca. 8,9 mil. persoane (est. 2011); distributie: 21,6% in agricultura (desi
aportul la PIB al agriculturii este extrem de redus), 18,7% in industrie si 59,8% in
servicii;
Somaj: 16% (estimare oficiala in 2012); nu exista date exacte, pentru 2014 ONU
estimand 20%.
18
Referitor la fenomenul saraciei, conform Human Development Index, Irakul este clasat pe
locul 120 in lume. O analiza a FMI releva fenomenul saraciei este manifest mai ales in zonele
rurale, unde procentajul era de aprox. 30% la nivelul anului 2013. Populatia saraca nu are acces
la electricitate, nu beneficiaza de locuinte, nu are acces la educatie, iar, referitor la serviciile de
sanatate, accesul este limitat.
Produse agricole: grau, orz, orez, legume, curmale, bumbac; bovine, ovine, pasari de
curte;
Produse industriale/industrii: petrol, produse chimice, textile, pielarie, materiale de
constructii, industrie alimentara, ingrasaminte chimice, industrii ale prelucrarii metalelor;
Productie electricitate: 62,3 mld. KWh (est. 2013 conform CIA World Factbook);
consum: 53,41 mld. KWh (est. 2013); capacitatea de generare: 11,2 mld. KWh (din care
92% pe baza de combustibil fosil iar 7,6% pe baza de hidrocentrale); importuri: 8,2 mld.
KWh. Aspectele denota precaritati ale sistemului de productie de electricitate, respectiv
necesitatea unor investitii/proiecte semnificative.
Productie petrol: 4,2 mil. barili/zi (iulie 2015); export: 3,2 mil.barili/zi (iulie 2015);
Rezerve certe gaze naturale: 3,17 trilioane mc; rezerve dovedite de titei: 140,3 mld. barili;
Exporturi totale: 94,43 mld.USD (est. 2014); 89,76 mld. USD est. 2013;
Produse exportate: petrol peste 90%, materii prime, alimente, animale;
Parteneri export: India 22.5%, China 19,6%, SUA 14,6%, Coreea de Sud 10,1%, Grecia
5,2%, Italia 4,3% (pt. anul 2013);
Importuri totale: 62,34 mld. USD (est. 2014); 56,68 mld. USD est. 2013;
Produse importate: produse alimentare, medicamente, produse manufacturate,
echipamente industriale, autovehicule etc.;
Parteneri import: Turcia 25.4%, Iran aprox. 20%, China 15,5; Siria 14,3%; SUA 4.6%;
Coreea de Sud 4,4% (pt. anul 2013).
Telecomunicatii: telefonie: fixa 1,8 mil. linii (2011); mobila 25,5 mil. utilizatori (3
retele GSM) ; cod tara Internet ".iq";
Aeroporturi: 104 (75 cu pista betonata: peste 3047 m 20; 2,438 la 3,047 m 36; 1,524
la 2,437 m 5; 914 la 1,523 m 6; sub 914 m 8); Heliporturi: 20
Conducte: petrol 5104 km; gaze naturale 2447 km; GPL 918 km; produse rafinate
1.637 km; exista doua magistrale de transport: una spre nord (Ceyhan, Turcia) si una spre
sud (Basrah).
Cai ferate: 2.850 km, in mare parte dezafectate si neutilizate
Cai rutiere: total 44.900 km, din care pavate 37.851 km
Porturi si terminale: Al Basrah, Khawr az Zubayr, Umm Qasr
19
Principalii indicatori:
Petrol -- ------------------------ 50% PIB; aproape de 100% - exporturi; peste 90% - venituri bugetare
Sectorul public -------------- 40% PIB
Industrie si constructii ----- 10% PIB
Cresterea economica
In anul 2014, scaderea PIB-ului irakian a fost de 2,1%, generata de o contractare brusca a
cresterii in sectorul non-petrolier, in timp ce in sectorul petrolier cresterea a continuat intr-un ritm
de aprox. 4,5%.
Deficitul bugetar
Finantarea deficitului bugetar de catre guvern va duce la cresterea datoriei publice la aprox. 79%
din PIB la finele anului 2016. Datorita prezumtivei cresteri a pretului barilului, precum si a
nivelului productiei de titei in Irak, datoria publica se va reduce in anii urmatori, treptat, estimarea
Moody fiind de sub 70% din PIB la nivelul anului 2019. Totusi, veniturile bugetare vor fi
tributare fluctuatiilor pretului petrolului.
Imprumuturi
In luna iulie 2015, FMI a aprobat un imprumut de 1,24 mld. USD, in registrul programului Rapid
Financing Instrument, cu rata mica a dobanzii si fara conditionari.
BM a semnat, in iulie 2015, un acord privind un imprumut de 350 mil. USD pentru finantarea
proiectelor prioritare de reconstructie in orasele recuperate de sub controlul ISIS. Totodata, sunt
demarate discutii referitor la un nou imprumut de 1 mld. USD, in vederea sprijinirii Irakului
referitor la acoperirea deficitului bugetar.
Irakul intentioneaza sa antameze imprumuturi in valoare de aprox. 2,02 mld. USD de la Banca
Nationala a Qatarului, Banca Islamica si Guvernul japonez.
De la Islamic Development Bank, statul irakian vizeaza un imprumut de 500 mil. USD
Referitor la emiterea de obligatiuni internationale, Irakul a stopat demersurile initiate din cauza
conditiilor (randament de 11,5%). Se intentiona obtinerea unor sume de aprox. 6 mld USD.
Agentia de rating Standard&Poor a acordat Irakului B- (minus) in luna septembrie 2015,
fiind cu 6 puncte sub nivelul recomandat pentru investitii, in principal din cauza criteriilor
aferente situatiei securitare si riscurilor investitionale, dimensiuni manifestand, in Irak, cel mai
ridicat risc comparativ cu orice alt stat suveran evaluat.
Rata de schimb este mentinuta (fiind utilizate rezervele valutare in acest sens)
\
Rezerve valutare
Rezervele valutare irakiene sunt apreciate ca fiind suficiente (guvernatorul Bancii
Centrale irakiene) pentru a mentine actuala rata de schimb. Nu este exclusa o devaluare, dar va fi
minora, scopul fiind de a creste veniturile bugetare afectate de prabusirea pretului barilului de
petrol, precum si de eforturile in razboiul anti-ISIS. Astfel, in cadrul unui interviu public,
guvernatorul Bancii Centrale irakiene a subliniat ca rezervele valutare sunt suficiente pentru a
acoperi importurile pentru o perioada de peste 6 luni, mult mai mult decat necesarul pentru a fi
mentinut stabil cursul de schimb. Pentru finele anului 2016 se estimeaza un nivel al rezervelor
valutare de 60 mld. USD (fata de 78 mld. USD in dec.2014). Totodata, demnitarul irakian a
21
precizat ca deficitul bugetar in 2015 va fi, in fapt, mai mic decat estimarile (20,9 mld. USD), la
aceasta contribuind reducerea cheltuielilor bugetare.
Conform guvernatorului Bancii Centrale, nu exista nicio temere privind inflatia. Este
analizata posibilitatea unei devaluari minore a monedei locale, calculate, pentru a se genera o
crestere a veniturilor la nivelul Ministerului de Finante, insa nu se doreste luarea unei asemenea
decizii deoarece nu vrem sa renuntam la ceea ce am obtinut referitor la rata inflatiei, respectiv
situatia perfecta de acum.
Productivitate precara a sectoarelor de stat (intr-o economie etatizata)
Conform aprecierilor unui consilier economic al premierului Haider Al Abadi, parte din
angajatii publici irakieni lucreaza efectiv doar cateva zeci de minute zilnic, insa sunt remunerati
cu salarii intregi.
Statul irakian gestioneaza si detine peste 190 de companii de stat (nn - fiecare dintre
acestea putand sa gestioneze mai multe unitati de productie), unde sunt angajati peste 800.000 de
cetateni irakieni. Conform National Investment Comission si UK Trade&Invest, sectorul bugetar
este responsabil de peste 50% din angajatii irakieni (aprecieri ale altor entitati mentioneaza un
procent de 40% in 2011).
Climatul de afaceri
Irakul este clasat pe locul 156 din 189 de catre BM pe dimensiunea doing business.
Totodata, in ceea ce priveste dimensiunea climat prielnic de afaceri, doar in 2014, Irakul a cazut
de pe locul 151 pe locul 156.
Cu referire la climatul de afaceri, FMI evidentiaza: Irakul este clasat pe locuri joase mai
ales in ceea ce priveste dimensiunile: demararea unei afaceri, accesul la credite, comert exterior,
implementarea prevederilor contractuale, rezolvarea situatiilor de insolventa. Totodata,
procedurile si costurile privind permisele de constructie si inregistrarea terenurilor trebuie
eficientizate. Infrastructura de transport, de comunicatii, precum si alte infrastructuri (nn -
critice), in mod particular in ceea ce priveste productia si distributia electricitatii, necesita
imbunatariri majore. Trebuie, totodata, mentionat ca Irakul este deficitar in ceea ce priveste
buna guvernare in sectorul public, sunt precaritati referitor la domnia legii, precum si faptul ca
sistemul juridic impieteaza implementarea unor programe eficiente in ceea ce priveste anti-
coruptia.
22
23
11. Cresterea numarului de spitale (inclusiv a capacitatii celor existente cu aprox. 40 locuri/spital, necesarul fiind de
50.000 locuri) si de institutii medicale precum si diversificarea si modernizarea eficienta a aparaturii si instrumentarului.
Adoptarea standardelor internationale cu referire la management si calitate. Incurajarea investitiilor private in domeniul medical.
Reformarea sistemului de recompensare a personalului medical. Promovarea medicinei de urgenta.
12. Crearea Cardului National de Sanatate.
13. Adoptarea Sistemului de Asigurare de Sanatate pentru toti irakieni precum si a sistemului doctor de familie.
14. Cresterea eficientei sistemului educational. Cresterea capacitatii de scolarizare in ritm cu cresterea demografica.
Dezvoltarea nivelului Educatiei Superioare prin crearea de centre de cercetare pe dimensiunile: energie solara si eoliana,
masurarea concentratiei de uraniu la nivel national precum si a surselor de emisii Alpha, Beta si Gama; zona nano etc.
Introducerea studiului calculatorului/informatica ca materie obligatorie. Reactivarea legii obligativitatii scolarizarii. Oferirea de
infrastructura adecvata, inclusiv constituirea unei biblioteci electronice. Incurajarea dezvoltarii de institutii educationale
private.
15. Asigurarea de locuinte. Construirea de locuinte sociale prin Ministry of Housing and Construction. Implementarea
National Housing Strategy. Formularea in mod constant de programe de construire de locuinte.
16. Politici de mediu inclusiv prin reorientarea spre energia verde. Reorganizarea oraselor prin proiecte urbane de
transport nepoluante. Prevenirea poluarii radioactive. Prevenirea contaminarii solului prin scurgeri de titei.
17. Finalizarea proiectului de lege pentru Securitate Sociala pentru toti angajatii, inclusiv cei din domeniul privat,
liber profesionistii si artizanii, mestesugari etc.
18. Protejarea si potentarea patrimoniului cultural.
19. Acordarea unei atentii aparte dimensiunii tineret, femei si copii. Politici antidiscriminare.
20. Protectia consumatorului in contextul mai larg al dezvoltarii economice si a tranzitiei catre economia de
piata. In afara de controalele vamale, initierea unui proiect de lege in domeniul comertului referitor la reprezentantele
comerciale, comercianti etc. prin care sa fie protejata piata irakiana impotriva fraudelor, inselaciunilor. Dezvoltarea unui sistem
de control a calitatii.
Imbunatatirea comertului extern, a comertului de tranzit si a zonelor libere.
Consolidarea companiilor de audit irakiene si clasificarea acestora in conformitate cu standardele internationale.
Cresterea capacitatii aeroporturilor, incurajarea si sprijinirea initiativelor referitoare la crearea de companii aeriene
private.
Activarea oficiilor de protectie a consumatorului si facilitarea de modalitati in care a-si sustine drepturile. Dezvoltarea
unui sistem de control a calitatii marfurilor care sa fie plicat in punctele vamale.
Reconsiderarea politicilor fiscale in domeniul taxe.
21. Impunerea unui grad ridicat de strictete in cadrul sistemului de amenzi cu aplicare asupra pietei produselor
falsificate/contrafacute.
22. Sprijinirea proiectelor in care este angajata forta de munca locala.
C. Incurajarea tranzitiei catre sectorul privat
23. Restructurarea Companiilor de Stat si privatizarea graduala. Incurajarea parteneriatelor strategice cu
investitori calificati, atat irakieni cat si straini. Impunerea principiului competitivitatii pe baza calitatii serviciilor, sprijinirea
intreprinderilor mici si mijlocii prin facilitarea de imprumuturi. Construirea de zone/parcuri industriale cu facilitati specifice.
24. Sprijinirea investitiilor private in sectorul Electricitate dar si Telecomunicatii, Internet, Tehnologia Informatiei,
Servicii Postale.
25. Incurajarea si protejarea productiei si produselor locale in cadrul economiei de piata.
26. Urgentarea realizarii Faw Grand Port. Clasificarea proiectului ca fiind de importanta strategica. Dezvoltarea
sistemului de transport ca facilitate pentru tranzitia la sistemul privat al economiei. Finalizarea autostrazii Nr.2 (care leaga golful
arab cu Iordania, Siria si Europa).
27. Incurajarea orientarii catre sistemul privat si in agricultura. Auto-suficienta: asigurarea necesarului national din
productie proprie. Dezvoltarea sectoarelor conexe agriculturii, cum ar fi domeniile fertilizatorilor si pesticidelor, sisteme de
planificare etc. Mentinerea existentelor proiecte de irigatii si drenare. Masuri asiguratorii pentru fermieri. Crearea de fonduri
financiare ca suport pentru activitatile in domeniul agricol. Improprietarirea. Statul sa garanteze preturi de achizitie
incurajatoare pentru productia agricola locala; considerarea acestei politici ca prezentand importanta strategica.
28. Imbunatatirea calitatii retelei internet si a serviciilor internet prin stabilirea de noi sisteme precum si a domeniului
Tehnologia Informatiei (e-government etc.).
29. Activarea rolului bancilor de stat si a celor private in acordarea de imprumuturi pentru cetateni. Dezvoltarea
sistemului bancar si a celui financiar direct asociat.
D. Cresterea productiei de petrol si gaze pentru a imbunatati gradul de sustenabilitate financiara
30. Cresterea productiei de petrol si gaz. Limitarea arderilor gazului asociat exploatarilor petroliere si recuperarea
acestuia (prin investitii).
31. Construirea de noi rafinarii in Missan, Karbala si Nassirya.
32. Extinderea retelei de conducte pentru titei.
33. Dezvoltarea activitatilor de explorare pentru identificarea de noi rezerve de petrol si gaz.
34. Cresterea capacitatii de stocare a titeiului.
E. Reforma administrativa si financiara
35. Aplicarea sistemului electronic al administratiei financiare de stat
36. Realizarea si sistematizarea proiectului Card National Unic (de identitate).
37. Dezvoltarea mecanismelor si procedurilor referitoare la permisul de conducere si placutele de inmatriculare.
38. Activarea Consiliului pentru Servicii Civice si promovarea proiectului de lege a Serviciilor Civice.
39. Legiferarea Comisiei Generale a Echitatii, conform articolului 105 din Constitutie.
40. Adoptarea si implementarea Sistemului Electronic Special pentru dimensiunile Ajutor Financiar si Administratie.
41. Implementarea sistemului de e-governance in diverse structuri administrative.
42. Combaterea coruptiei (accent pe dimensiunea preventiva)
43. Rezolvarea tuturor problemelor si obstacolelor existente intre guvernul central si regiunea Kurdistan.
44. Formarea Garzii Nationale a Irakului care va include o diversitate de luptatori, inclusiv membri Peshmerga sau
alti localnici din zone ocupate, implicati in lupta impotriva ISIL.
45. Stabilirea sistemului intern de functionare al Cabinetului precum si imbunatatirea relatiilor intre Cabinet si
Parlament.
46. Separarea oficiilor administrative de cele politice.
II. 2. Hidrocarburile
Titeiul a dominat si domina economia irakiana, avand in vedere ca veniturile rezultate din
vanzarile acestei materii prime au constituit 60% din PIB si peste 99% din exporturi/incasarile
valutare. Rezervele confirmate, de 145 mld. barili, situeaza tara pe locul 4 in lume. Specialistii in
domeniu considera ca rezervele reale de titei ale tarii le-ar putea depasi pe cele saudite. Rezervele
de gaze sunt evaluate, conform unor aprecieri primare, la 3,2 trilioane metri cubi.
Sectorul a fost afectat de utilizarea, in ultimii 20 ani, a unor tehnici rudimentare de
intretinere a instalatiilor si folosirea unor echipamente intregi pe post de piese de schimb pentru
cele care functionau (in special in industria petrochimica), respectiv subinvestitii. Totodata,
sanctiunile internationale, precum si constanta conflictelor au afectat si acest sector. Precaritatea
sectorului energetic, respectiv productia redusa de electricitate afecteaza inclusiv sectorul petrol si
gaze, unde s-ar consuma aproximativ 10% din energia produsa in Irak.
Sectoarele upstream si downstream ale infrastructurii sectorului petrol si gaze sunt, in
parte, uzate fizic si moral, necesitand investitii considerabile pentru reparatii, reabilitari si
modernizari. Investitii impresionante sunt, de asemenea, necesare si pentru
dezvoltarea/exploatarea de noi campuri petroliere. Licitatiile pentru exploatarea de campuri
petrolifere din anii anteriori sunt apreciate ca prezentand transparenta si competitivitate.
Irakul are 80 campuri petroliere cunoscute. Doar 17 campuri sunt exploatate in prezent (cu
rezerve estimate la 40 miliarde barili de titei). Exista zacaminte de titei neprospectate, care ar
putea creste rezerva de titei irakiana cu 100 - 200 miliarde barili. In context, diferite centre de
analiza claseaza Irakul, la nivel de potential de resurse petroliere, pe locul II mondial. Irakul
detine 9 campuri apreciate super giants (cu peste 5 mld. barili), precum si 22 de campuri
apreciate giants (peste 1 mld. barili fiecare). Conform unor analize SUA, campurile din zona de
sud a Irakului contin 70-80% din totalul rezervelor dovedite irakiene. Un procent estimativ de
20% s-ar regasi in zona de nord, respectiv campuri petroliere de langa Mosul (in prezent sub
controlul ISIS), Kirkuk (regiune aflata pe culoarul Internal Disputed Boundaries) si langa
Khanaqin. Desi nu exista estimari credibile referitoare la rezervele Regiunii Kurdistan, anumiti
experti sustin ca ar exista rezerve suplimentare de aprox. 45-50 mld. barili.
Conform planurilor anterioare ale Guvernului irakian, investitiile necesare acestui sector,
intr-o estimare pana in orizontul temporal 2030, se ridicau la 500 mld. USD, din care se astepta ca
80 mld. sa parvina din sectorul privat.
Gestionarea productiei de titei, precum si dezvoltarea infrastructurii tin de Ministerul
irakian al Petrolului, pentru intreg teritoriul irakian (exceptie fiind Regiunea Kurdistanul irakian),
prin trei companii de stat: North Oil Company, South Oil Company si Missan Oil Company. State
Oil Marketing Company (SOMO) este entitatea din portofoliul Ministerului irakian al Petrolului
responsabila cu exporturile de petrol. In ceea ce priveste Regiunea Kurdistanul irakian, spre
diferenta de Guvernul Federal, legea hidrocarburilor a fost promulgata in 2007 si au fost semnate
contracte de catre KRG cu diferite companii. Conform celor detaliate mai sus, inca sunt dispute
intre Bagdad si Erbil privitor la exporturile unilaterale de titei.
Avand in vedere prognozele de crestere a productiei, vor scoase la licitatie noi proiecte de
dezvoltare de campuri petroliere (posibil si in prezent, in paralel cu renegocierea contractelor cu
IOC incheiate anterior si care, in conditiile scaderii pretului barilului, s-au dovedit
dezavantajoase; nn Irakul este printre foarte putinele state unde s-a aplicat respectivul model
de contract cu IOC).
27
Capacitatile irakiene de rafinare sunt reduse. Exista 3 mari rafinarii, una dintre acestea
fiind semnificativ distrusa in cadrul actualui razboi impotriva Daesh (rafinaria Baiji). Celelalte
doua rafinarii importante, la Basra si Doura (Bagdad) functioneaza la subcapacitate, necesitand
imbunatatiri. Astfel, in prezent, Irakul se bazeaza pe importuri. Exista proiecte de construire de
noi rafinarii, atat in zona araba a Irakului, cat si in Regiunea Kurdistanul irakian (unde proiectele
emise de ministerul kurd de resort sunt build, own & operate). Foarte probabil, si rafinariile
intentionate a fi construite in zona araba vor fi pe baza de proiecte investitionale. Insa, in ceea ce
priveste unele oportunitati de afaceri compatibile companiilor romanesti, mentionam faptul ca o
serie de rafinarii mici necesita reabilitare/reechipare in vedere cresterii eficientei si a capacitatii de
rafinare.
Transportul hidrocarburilor
In zona de nord, principalul oleoduct este Kirkuk-Ceyhan (Turcia), cu o capacitate
efectiva de 600 mii -1 mil. barili/zi (proiectul prevedea o capacitate de 1,6 mil. barili/zi). Exista
planuri referitoare la construirea unei noi conducte, la o capacitate de 1 mil. barili/zi. Insa, in
aceasta perspectiva, sunt necesare reabilitari ale Strategic Pipeline, care nu este functionala in
integraliate (proiectata sa transporte titeiul dinspre campurile din sud catre nord, pentru
exporturi in Turcia). Irakul a propus anterior construirea unei noi conducte strategice, Basra
Kirkuk.
Spre vest, Guvernul irakian a semnat cu Iordania un Memorandum de Intelegere privind
construirea unei conducte intre sudul irakian si portul iordanian Aqaba. Referitor la acest proiect,
recent, au existat declaratii oficiale ale partii irakiene, prin ministrul irakian al Finantelor, care
subliniaza ca proiectul este inca in atentie (planurile initiale, care presupuneau diferite tronsoane
sa fie licitate sub diferite forme precum EPC, sau BOOT, nu mai este functional; in prezent,
autoritatile irakiene vizeaza un proiect investitional). La sud, oleoductul Iraq Pipeline to Saudi
Arabia (IPSA) este inchis inca din 1991 (urmare primului razboi din Golf).
ABOT (AlBasrah Oil Terminal), situat la Golful Persic, are o capacitate efectiva de
incarcare de aprox. 1,5 mil. barili/zi, iar infrastructura permite exporturi si cu petroliere de mare
dimensiune. Un al doilea terminal de export, KAAOT (Khor AlAmaya Oil Terminal) avea o
capacitate de doar 200 mii barili/zi. Inca din 2009, sunt in constructie 4 terminale offshore, fiecare
cu o capacitate planificata de 900 mii barili/zi. Doua dintre acestea au devenit operationale in
2012.
Pe cale rutiera, cantitati mici precum 10 mii barili/zi erau exportate, de la campurile situate
in apropiere de granita cu Siria, catre rafinaria Zarqa din Iordania.
Gaze naturale rezervele dovedite ale Irakului plaseaza tara intre primele in lume. Dintre
rezervele cunoscute, aprox. 70% se afla in provincia Basra, iar 2/3 dintre rezerve constau in gaze
asociate. Se estimeaza ca rezervele reale ale Irakului sunt cu aprox. 150% mai mari decat cele
cunoscute. Sunt activitati de prospectare in curs, partial suspendate ulterior lunii iulie 2014.
Domeniul gazelor din Irak capata relevanta sporita pentru UE in cadrul politicilor actuale
de diversificare a surselor de furnizare (alaturi de respectarea principiilor Protocolului Kyoto si
reglementarilor post Kyoto, avand in vedere limitarea emisiilor poluante cu 15% in cazul
utilizarii gazelor naturale). Astfel, se intentioneaza ca, peste 10 ani, UE sa importe anual 10
miliarde m3 din Irak prin coridorul sudic (TAP), alaturi de 10 miliarde m3 din Azerbaidjan.
Momentan, gazul de natural de sonda la exploatarile irakiene de titei este ars (intr-o proportie de
50% la nivelul anului 2013), risipindu-se aproximativ 12 miliarde m3 anual (astfel, 5 centrale
electrice pe baza de gaz erau, in anii anteriori, in mare masura fara activitate). Daca se mentine
ritmul actual de investitii la instalatiile petroliere, in 2025 se vor produce/recupera 17 miliarde m 3
de gaze de sonda. Se prevede ca mare parte din acest gaz sa fie utilizat in centralele irakiene
precum si, prezumtiv, in exporturi catre UE, aspect referitor la care este dorit un angajament al
guvernului irakian (Shell implementeaza un plan pe 25 de ani privind investitii necesare reducerii
arderii gazelor asociate si recuperarii). Desi inaninte de primul Razboi din Golf, Irakul exporta
28
gaze naturale catre Kuweit, in prezent, in anul 2015, s-a semnat un Acord cu Iranul (pentru o
perioada initiala de 6 ani) referitor la importul de gaze naturale din acest stat.
Oportunitati (se are in vedere prioritizarea de catre guvernul irakian a domeniului petrol
si gaze si intentiile de crestere semnificativa a productiei si exportului, ceea ce va necesita
investitii in exploatare, infrastructura de transport si de export, precum si de prelucrare; sunt
estimate sume necesare acestor proiecte de ordinul sutelor de mld. USD) - proiecte extractive, de
depozitare, transport si prelucrare:
- subcontractarea unor studii si proiecte de reabilitare/modernizare/constructie de rafinarii si
combinate petrochimice;
- contracte de exploatare campuri petrolifere si gazeifere;
- reabilitarea si punerea in productie a sondelor; readucerea in stare de functionare a instalatiilor
de extractie sau de depozitare avariate; transfer de tehnologie privitor la recuperarea gazelor
asociate;
- scolarizare, perfectionare si/sau instruire a personalului irakian din domeniul petrolier.
Exporturi/participare la realizarea de proiecte in domeniile:
- instalatii de procesare a titeiului (este planificata construirea a 4 mari rafinarii, in regiuni
precum Nasiriya, Kirkuk, Karbala; totodata, sunt in atentie si proiecte care implicari reabilitari)
conducte de transport petrol si produse petroliere, parcuri pentru rezervoare de titei si produse
petroliere
- livrari de echipamente si lucrari de foraj si extractie petrol;
- instalatii de transport, stocare si prelucrare gaze;
- instalatii complexe in domeniul petrochimiei si chimiei.
Este mentionabil ca, pana in 2013, doar 10% din teritoriul irakian a fost prospectat ca
atare referitor la rezervele de hidrocarburi. Totodata, costurile de extractie din Irak, datorita
caracteristicilor terenului, sunt considerate a fi mult reduse fata de alte spatii (cu referire mai ales
la dezvoltarea de noi campuri petroliere, cele vechi prezentand dificultati inerente privind
costurile de extractie).
Surse web:
www.oil.gov.iq Ministerul Petrolului;
http://www.boti.oil.gov.iq/ - Baghdad Oil Training Institute;
http://gfc.oil.gov.iq/ - Gas Filling Company
http://www.heesco.oil.gov.iq/ - Heavy Engineering Equipment State Company (!necesita
reabilitari majore, context in care apar oportunitati de cooperare bazate pe transfer de
tehnologie si know-how)
http://www.idc.gov.iq/ - Iraq Drilling Company
http://oec.oil.gov.iq/ - Iraqi Exploration Company
http://moc.oil.gov.iq/english/ - Missan Oil Company
http://mrc.oil.gov.iq/ - Midland Refineries Company
http://ngc.oil.gov.iq/ - North Gas Company
http://www.somooil.gov.iq/ - Oil Marketing Company SOMO
http://opdc.oil.gov.iq/ - Oil Products Distribution Company
http://www.scop.gov.iq/ - State Company for Oil Projects
www.iotc-basra.com Oil Tank Company
http://www.noc.oil.gov.iq/ - North Oil Company
www.prdc.gov.iq Petroleum Research & Development Center
http://www.sgc.oil.gov.iq/ - South Gas Company
http://www.soc.gov.iq/ - South Oil Company
http://www.src.gov.iq/en/ - South Refineries Company
II. 3. Energie/electricitate
29
Este unul din sectoarele cele mai afectate de razboaie, de lipsa mentenantei, lipsa de piese
de schimb si vandalizarea liniilor de transport si distributie. Capacitatea de productie este limitata.
Intreruperile curentului ating uneori 16-18 de ore/zi in centrul Irakului, 12 ore/zi in sudul Irakului
si 2 ore/zi in Regiunea Autonoma Kurdistan. In context, se poate aprecia, avand in vedere si
traditionalitatea cooperarii romano-irakiene in domeniu, faptul ca sectorul electricitate prezinta,
la randul lui, importante oportunitati de colaborare/afaceri, pe toate dimensiunile asociate.
Obs: productie electricitate: 62,3 mld. KWh (est. 2013, conform CIA World Factbook);
consum: 53,41 mld. KWh (est. 2013); capacitatea de generare: 11,2 mld. KWh (din care 92%
pe baza de combustibil fosil iar 7,6% pe baza de hidrocentrale); importuri: 8,2 mld. KWh.
Conform presedintelui National Investment Comission of Iraq, deficitul de energie in
Republica Irak este de 12000 MW.
Ministerul irakian al Electricitatii a formulat strategii privind constructia unor centrale cu
ciclu combinat, extinderi ale liniilor de transport, finalizarea centralelor termice demarate in
perioada derularii programului titei contra hrana si organizarea unor programe de pregatire a
personalului irakian. Impedimentele majore in concretizarea planurilor formulate au constat in
riscurile de securitate, inclusiv vandalizarea instalatiilor, iar, mai nou, lipsa de resurse financiare.
In pofida resurselor semnificative irakiene de gaze naturale, in 2015 Irakul a semnat un
acord pe 6 ani (initial) cu Iranul privind importuri de gaze naturale care vor fi utilizate mai ales ca
materie prima in scopul generarii de energie.
Informatiile detaliate referitoare la sectorul electric irakian pot fi consultate pe site-ul
Ministerului Electricitatii din Irak http://www.moelc.gov.iq/. Totodata, pe site sunt prezentate si
unele licitatiile internationale, precum si oportunitati de cooperare/proeicte.
Precum si in alte sectoare, in perioada actuala majoritatea proiectelor sunt bazate pe
investitii si/sau mai ales plata intarziata. In sectorul energetic, proiectele avute in vedere sunt
numeroase, de la productie, transport, distributie etc. Statul irakian, prin Ministerul Elelctricitatii,
prefera emiterea unor proiecte de amploare care sa fie preluate de agenti economici cu capabilitati
ridicate. Totodata, prin ministerul de resort sunt achizitionate produse ale sectorului energetic, pe
baza de licitatii sau invitatie directa pentru agentii economici inregistrati la nivelul institutiei.
Investitiile necesare sectorului energetic, intr-un orizont de timp de 20 de ani, sunt estimate de
catre The Economist la 140 mld. USD.
II. 4. Sectorul industrial
Ministerul irakian al Industriei si Mineralelor gestioneaza un numar semnificativ de
companii de stat (peste 70 la inceputul anului 2015; parte dintre ele au fost asimilate in alte
companii). Majoritatea sectoarelor industriale erau acoperite de activitatea acestor companii de
stat (alaturi de alte companii de stat din portofoliul altor ministere). Etapele politico-militare si
economice parcurse de Irak ulterior anilor 90 au generat actuala situatie in care mare parte a
companiilor nu sunt functionale sau productive si/sau rentabile.
Intre domeniile industriale principale din Irak, mentionam:
Produse textile: imbracaminte, bumbac (vata) de uz medicinal, tesaturi, pielarie; fabrici:
34 unitati de productie dintre care 8 in proprietatea statului (intreprinderea de stat pentru
industria lanii, State Company for Woolen Industries; intreprinderea de stat pentru industria
bumbacului, State Company for Cotton Industries; intreprinderea de stat pentru industria de
pielarie, State Company for Leather Industries; intreprinderea de stat pentru imbracaminte, State
Company for Ready-made Clothing; intreprinderea de stat pentru industria textila, State
Company for Textile Industries situata in provincia Wasit; intreprinderea de stat pentru
industria bumbacului, State Company for Textile Industries situata in Hilla; intreprinderea de
stat pentru covoare manufacturate, State Company for Handmade Carpets).
30
State Company for Tires: producea cauciucuri pentru masini si alte produse din cauciuc.
Capacitatea de productie proiectata era de 600.000 cauciucuri/an. Nu se cunoaste
productia actuala (cel mai probabil inexistanta).
Northern & Southern Fertilizer State Company: uree. Capacitatea de produstie proiectata
era de 1,5 milioane tone/an.
Petrochemical State Company: polietilena cu densitate inalta si joasa, clor si hidroxid de
sodiu. Capacitatea de productie proiectata este de 60.000 tone/an (polietilena cu densitate
redusa), 30.000 tone/an (polietilena cu densitate ridicata).
Al-Mishraq Sulfur State Company: sulf si acid sulfuric. Capacitatea de productie
proiectata era de 820.000 tone/an de sulf si 400.000 tone/an acid sulfuric. Nu este
cunoscuta capacitatea de productie actuala.
Phosphate State Company
State Company for Paper Industries
State Company for Batteries
State Company for Rubber Industries
Ibn Sina State Company: diverse tipuri de acid.
That-al-Sawari State Company: producea ambarcatiuni, materiale izolatoare etc.
Conform unor reprezentanti ai Camerelor de Comert irakiene, aproximativ 70% din
capacitatea industriala este paralizata. Nu exista politici definite ca atare referitor la modul de
abordare a acestui sector economic, insa, conform mediului local de afaceri, principal metoda
vizata de statul irakian consta in preluarea, pe baza de investitii, de catre agenti economici privati,
a facilitatilor industriale (sens in care sunt necesare facilitati/stimulente similare sectorului
agricol insa nu exista o legislatie a investitiilor in industrie adecvata conditilor incumbate de
necesitatea redresarii acestui sector). Astfel, in prezent, se asteapta investitii in companiile de
stat, precum cele selectate in 2015: fabrica de baterii, fabrica de tutun si tigari, fabrica de hartie,
fabrici de ulei comestibil, fabrica de anvelope, fabrica pentru industria cauciucului, fabrici de
ciment, fabrica de cabluri electrice, combinate siderurgice, fabrica de zahar, fabrica de produse
din domeniul elelctric (ventilatoare, aparate de calcat etc.), fabrica de medicamente si aparate
medicale, combinate petrochimice (ingrasaminte agricole):
pentru a se primi un pret corect, iar acesta sa devina fond de investitii etc.) devine
primordiala.
In ceea ce priveste relatia bilaterala cu Romania pe acest palier, rezulta oportunitati de
cooperare mai ales in ceea ce priveste transferul de tehnologie si know-how romanesc. Ca
apreciere a BPCE: desi productia/produsele locale au intaietate la achizitiile publice (in marja
unei diferente de pret de 10%), in cazul preluarii unor asemenea unitati industriale si a necesitatii
respectarii conditionarilor de functionare in regim de stat, pot sa apara dificultati in asigurarea
pietei de desfacere in cadrul competitiei cu alti furnizori.
Conform estimarilor irakiene, este necesara constructia si echiparea unui numar de spitale
la nivelul zecilor (in 2010 existau in Irak 229 de spitale de stat, dintre care 46 in Bagdad, precum
si peste 2300 de clini de prima asistenta). Totodata, este nevoie de un influx de aproximativ
10.000 cadre medicale pentru a fi indeplinite nevoile actuale. Se remarca si pe aceasta dimensiune
un potential de colaborare, inclusiv pe palierul transferului de tehnologie si know-how precum ar
managementul de unitati medicale. Conex acestui sector, o oportunitate de cooperare bilaterala pe
palier economic este reprezentata si de exportul/cooperare in montajul de ambulante si unitati
medicale mobile (mai ales in contextul securitar actual si al efectelor generate).
II. 6. Constructii
34
Datorita perpetuarii situatiei de insecuritate din Irak, serviciile de transport marfa pe caile
rutiere din Irak sunt prestate in cea mai mare parte de firme irakiene de transport sau de firme din
tarile invecinate cu personal irakian.
Irakul dispune de aprox. 44 mii km de drumuri pavate/asfaltate. Majoritatea lucrarilor de
infrastructura rutiera (drumuri, poduri) au fost efectuate in anii 70-80, cu un termen de garantie
de aprox. 20 de ani. In consecinta, avandu-se in vedere si distrugerile caizate de conflict,
infrastructura necesita semnificative lucrari de reabilitare/ reconstructie.
Rutele interne cele mai uzitate pentru transportul bunurilor sunt:
Baghdad Mosul Kirkuk Dohuk (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);
Baghdad Kirkuk Erbil Mosul (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);
Baghdad Kut Amara Basrah;
Baghdad Ramadi Rutba;
Baghdad Hilla Diwanya Samawa Nasiriya Basrah;
Kut Nasiriya Basrah.
Rutele spre exterior:
Baghdad Ramadi Trebil granita cu Iordania (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);
Baghdad Ramadi - Rutba granita cu Siria (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);
Baghdad Mosul Zakho - granita cu Turcia (in prezent, ruta nu este utilizata din cauza ocupatiei ISIL);
Baghdad Baquba Khanaqin Mundhiriya - granita cu Iranul
Basrah - Safwan
In general, majoritatea bunurilor si marfurilor importate in cantitati mari erau introduse in Irak
prin sud, porturile Umm Qasr si Al Zubayr, iar de aici sunt transportate rutier pe tot cuprinsul tarii,
prin nord, prin Turcia sau Iran. Zona centrala a Irakului este evitata urmare atentatelor teroriste.
e. Punctele importante de trecere a frontierei spre Irak sunt:
Din Turcia: Habour Border Gate (Turcia) / Ibrahim al-Khalil (Irak-Regiunea Kurdistanul irakian); Silopi, Turcia / Zakho, Irak;
Din Arabia Saudita: Arar, Saudi Arabia / Arar, Irak
Din Iordania: Karameh, Iordania / Trebil, Irak
Din Kuwait: Abdali, Kuwait / Safwan, Irak; Umm Qasr, Kuwait / Tampa Gate (ruta militara, accesul este limitat)
Din Iran: 5 puncte de trecere a frontierei (2 in nordul Irakului in RAK, 1 in partea centrala a Irakului si 2 in sudul Irakului)
Din Siria: Al-Tanf, Siria / Al Walid, Irak; Abu Kamal, Siria / Al-Qaim, Irak; Al-Yaroubiyeh, Siria / Rabiah, Irak
Majoritatea (mai putin punctele de trecere frontiera cu Iranul) intampina probleme privind functionarea
urmare dezvoltarilor politico-militare din 2014.
In domeniul transporturilor, avandu-se in vedere actualul stadiu de dezvoltare, sunt
necesare un numar considerabil de proiecte, inclusiv in ceea ce priveste transportul urban. Se
poate aprecia ca, ulterior revenirii Irakului pe palier financiar, vor fi demarate proiecte in toate
sectoarele tinand de transporturi: facilitati de mentenanta a flotei Iraqi Airways, proiecte de noi
linii de cale ferata, cu relevanta conexa - proiecte privind montarea/construirea in Irak de
componente partiale si integrale de produse ale industriei automotive, santiere navale,
infrastructura navala, autostrazi (exista si in prezent proiecte semnificative de drumuri si
sutostrazi, bazate pe finantare internationala) etc.
II.8. Agricultura
Contribuie cu aprox. 3,3% la PIB si asigura locuri de munca pentru aprox. 22% din forta
de munca autohtona.
Sectorul a inregistrat un recul puternic incepand cu anul 1990 (rata medie anuala negativa
de crestere a fost de -2,6%), in special urmare a demobilizarii productiei interne provocata de
consecintele programului titei contra hrana. Pentru peste 50% din populatia tarii nu sunt
asigurate conditii de securitate alimentara. Mare parte din necesarul irakian de alimente provine
din importuri, iar supravietuirea unei parti importante a populatiei depinde de ratiile alimentare
finantate de guvern.
Aproximativ 25% din suprafata teritoriului irakian, respectiv aproximativ 11 milioane
hectare, este utilizata pentru agricultura. Regiunea nord-vestica, teritoriile kurde, beneficiaza de
agricultura sustinuta de apa de ploaie. Insa, regiunile dintre Tigru si Eufrat, precum si zonele de
36
sud, necesita sisteme de irigatii (dimensiune pe care Romania a avut o contributie semnficiativa
in trecut, apreciata ca atare de partea irakiana).
Alte nevoi primare ale sectorului se refera la activitati de cercetare si pregatire a
personalului care sa se familiarizeze cu liberalizarea pietei si infiintarea unor culturi competitive,
atat in ceea ce priveste companiile de stat, cat si cele private. Sectorul se confrunta cu lipsa acuta
a utilajelor agricole necesare exploatarii eficiente a terenurilor. Exista un program guvernamental
de subventionare a sectorului agricol (iar aprox. 2% din buget era alocata acestui sector), insa
evolutiile comertului exterior irakian denota o crestere a importurilor de produse vegetale si
animaliere. Un alt sector conex agriculturii care necesita revigoare este industria prelucrarii
produselor agricole. Principalele produse sunt grau, orz, orez, legume, curmale, bumbac si cafea.
Printr-un program guvernamental elaborat Public Distribution System Irakul importa produse
de baza precum grau (faina), ulei comestibil, orez, zahar si lapte praf.
Achizitii de alimente de catre stat, in cantitati semnificative la nivel anual, astfel: 4,8 milioane
tone grau; 1 milion tone zahar; 600 mii tone ulei; 1,2 milioane tone orez; 20 mii tone lapte praf.
Achizitiile/importurile sunt efectuate prin Ministerul irakian al Comertului
(http://www.mot.gov.iq/ - site unde sunt publicate licitatiile publice), respectiv prin companiile de
stat din portofoliul acestui minister, in numar de 7 (Grain Board of Iraq pentru achizitiile de
grau, State Company for Food Stuff Trading pentru lapte praf, ulei comestibil si zahar etc.):
Conform www.indexmundi.com:
Ulei de floarea soarelui:
Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate
2013 319 (1000 MT) 47.00 %
2014 370 (1000 MT) 15.99 %
Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate
2013 389 (1000 MT) 92.57 %
2014 380 (1000 MT) -2.31 %
Grau:
Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate
2013 6600 (1000 MT) 8.91 %
2014 6500 (1000 MT) -1.52 %
Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate
2013 3246 (1000 MT) -17.78 %
2014 2800 (1000 MT) -13.74 %
Orz:
Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate
2013 950 (1000 MT) 72.73 %
2014 1000 (1000 MT) 5.26 %
Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate
2013 10 (1000 MT) -80.00 %
2014 10 (1000 MT) 0.00 %
entitatile omoloage irakiene in vederea convenirii unor certificate tip sanitar veterinare care ar
contribui semnificativ la dimensiunea asiguratorie a exporturilor romanesti. Spre exemplificare a
potentialului de absorbtie al pietei irakiene:
Poultry:
Market Year Domestic Consumption Unit of Measure Growth Rate
2014 832 (1000 MT) -0.12 %
2015 810 (1000 MT) -2.64 %
Market Year Imports Unit of Measure Growth Rate
2014 722 (1000 MT) 7.28 %
2015 710 (1000 MT) -1.66 %
distributie de apa potabila. Astfel, Irakul este o piata importante de cooperare privind sistemele de
purificare a apei, instalaiile de desalinizare i alte soluii pentru sistemele de ap i canalizare.
II. 9. IT&C
Restabilirea functionalitatii sectorului telecomunicatiilor este o prioritate economica
majora. Primele licente de telefonie mobila au fost acordate in decembrie 2003 firmelor Asia-Cell
pentru nordul tarii (o firma kurda-irakiana), Orascom Egipt pentru regiunile centrale si Atheer
Kuwait pentru sudul tarii.
Aceste licente au fost reinoite in 2007 urmare unei licitatii a Ministerului Comunicatiilor.
Astfel, din 2008, operatorii de telefonie activi pe piata irakiana sunt Asia Cell, KOREK (in nord),
Zain (firma kuwaitiana care a cumparat afacerea de la Orascom pentru centrul si sudul Irakului)
si Newroz Telecom. Licentele 3G au fost emise recent.
Retelele de acces la internet si echipamentele aferente se afla in atentia Ministerului
Telecomunicatiilor. Conexiunile utilizatorilor se realizeaza wireless din cauza atentatelor teroriste
care pot distruge oricand cablurile.
Gradul de utilizare a internetul este estimat la pana la 5 milioane de utilizatori. In ceea ce
priveste telefonia mobila, estimarile din anii precedenti arata un procent de aprox. 80%.
In august 2015, taxele au fost crescute cu 20% in sistemul de telecomunicatii, ca o
masura de crestere a veniturilor bugetare.
In prezent, Irakul nu ofera servicii de telecomunicatii, televiziune si internet integrate. In
context, avandu-se in vedere si capabilitatile Romaniei in domeniul IT&C, oportunitatile de
cooperare sunt semnificative (servicii de consultanta si instruire; echipamente pe baza de fibra
optica; imbunatatiri ale sistemelor publice; software - sisteme si protocoale de retele; sisteme de
acces broadband; echipament si accesorii conexe wireless computing; cybersecurity; e-
government etc.) In ceea ce priveste exporturile, cunoscand dezvoltarea unor companii romanesti
in domeniu, sunt perspective de export a unor produse si, mai ales servicii, din domeniu, cu
valoare adaugata mare.
39
Proiectele care nu indeplinesc niciuna dintre conditiile de mai sus se gestioneaza de catre
comisiile de investitii provinciale.
In scopul reducerii birocratiei, CNI a infiintat biroul unic (One Stop Shop -
http://investpromo.gov.iq/one-stop-shop/) pentru acordarea licentei de investitor. Biroul
furnizeaza, de asemenea, informatiile necesare desfasurarii activitatilor legate de investitii. Se are
in vedere ca, in viitorul apropiat, biroul unic sa furnizeze suport logistic si analize de piata.
Principalele avantaje oferite investitorilor straini (prevazute in Legea Investitiilor nr. 13
din 2006) sunt:
10 ani scutire de plata taxelor si impozitelor, perioada fiind extinsa la 15 ani pentru
proiectele detinute 50% de cetateni irakieni;
scutirea de plata taxelor de import pentru activele si materialele necesare implementarii
proiectelor si care sunt importate in termen de 3 ani de la demararea implementarii acestora;
protejarea proiectelor fata de actiunile de nationalizare din partea Guvernului irakian;
posibilitatea de repatriere a capitalului investit si a profiturilor, dupa plata taxelor in
vigoare;
posibilitatea listarii companiilor investitoare la Bursa de Valori irakiana;
investitorul devine proprietar al terenului in cazul proiectelor privind constructia de
locuinte.
In ceea ce priveste domeniile vizate de autoritatile irakiene pentru atragerea de investitii
straine, potrivit Legii Investitiilor nr. 13 din 2006, sunt mentionate: agricultura; productia de
electricitate; sanatatea (construirea de spitale); constructia de locuinte (cca. 2 milioane in
urmatorii 5 ani); industria de petrol si gaze (de ex.: construirea a 4 rafinarii); telecomunicatii;
turism; transporturi. In ceea ce priveste constructia de locuinte, pentru a fi competitive,
companiile straine trebuie sa contruiasca la un pret mediu pe metru patrat de aprox. 500 USD.
Realizarea locuintelor in regim de investitii presupune recuperarea sumelor investite intr-o
perioada de 5-7 ani (nu exista reguli stricte deoarece fiecare proiect se negociaza independent).
In domeniul electricitatii, productia Irakului nu asigura cererea actuala si se doreste construirea a
cel putin 8 centrale electrice pe gaze naturale (IPP-Independent Power Project).
In Regiunea Autonoma Kurda a fost promulgata Legea Investitiilor nr. 4/2006.
In luna octombrie 2015, in Parlamentul irakian erau dezbatute amendamente la Legea
Investitiilor, respectiv o noua Lege a Investitiilor.
Detalii suplimentare: http://investpromo.gov.iq/, iar pentru Regiunea Kurdistanul irakian:
http://www.kurdistaninvestment.org/.
III.7. Reglementari comerciale
Directiva CPA nr. 19 din 19 septembrie 2003 a suspendat, initial pana la 31.12.2003,
tarifele vamale, taxele si impozitele asupra marfurilor exportate sau importate. Totodata,
documentul interzice exportul diferitor produse alimentare si piese de schimb. Directivele nr. 38
si 47 reglementeaza regimul comercial. Incepand cu 31 mai 2004 a fost introdusa o taxa pentru
reconstructie in cuantum de 5% aplicabila tuturor importurilor irakiene. Exceptiile de la aceasta
taxa se refereau la importurile de alimente, medicamente, imbracaminte, asistenta umanitara. Un
nou tarif vamal, care stabilea taxe cuprinse intre 5-80%, trebuia sa intre in vigoare in martie 2011.
Aplicarea acestuia a fost amanata pe termen nedefinit. In august 2015, decizie asociata unui
pachet de reforme initiat de premierul Abadi, a dus la cresterea tarifelor vamale, functie de
grupele de produse.
Pentru exporturi in Republica Irak, cerintele generice sunt urmatoarele:
Cargo Manifest
Customs Import Declaration
Commercial Invoice
Pro Forma Invoice
45
Packing List
Certificate of Origin
Air Waybill
Bill of Lading
Import Licence
Insurance Certificate
Commercial Registration
Detalii exacte privind taxele vamale pe grupe de produse pot fi obtinute via:
http://madb.europa.eu/ (Market Acces Database) sau via http://ec.europa.eu/, capitolul trade.
III.8 Bariere comerciale generale (conform US business guide for Iraq)
Vize de afaceri: este necesara viza, aceasta putand fi obtinuta la Ambasada Republicii
Irak la Bucuresti (este importanta invitatia din partea unui eventual partener irakian). Pentru
Regiunea Kurdistanul irakian, este permisa intrarea fara viza, pentru o perioada scurta de timp,
insa nu este permisa intrarea din Regiune catre zona araba a irakului.
Coruptia: Irak-ul este perceput a se regasi printre statele cu nivelul cel mai ridicat de
coruptie (nn in august 2015 a fost demarat un proces de reforme, lupta anti-coruptie fiind
prioritizata de premierul irakian Haider Al Abadi). Probleme pe aceasta dimensiune se regasesc
mai ales in ceea ce priveste activitatea functionarilor publici, in domeniul achizitiilor publice,
deturnare de fonduri publice etc.
Situatia de securitate: violentele continue au incetinit dezvoltarea economica in multe
zone ale Irakului.
Boicotul Ligii Arabe (BLA): in anul 2009, Consiliul de Ministri a insarcinat ministerele
sa nu mai aplice reglementarile prevazute de BLA, dar anumite ministere (in numar mic), au
ignorat instructiunile emise de Consiliul de Ministri si au mentinut aspecte din BLA in ceea ce
priveste inregistrarea patentului. Boicotul primar impotriva companiilor si produselor israeliene se
aplica in continuare.
Achizitiile guvernamentale: capacitatea guvernului central de organizarea de licitatii este
considerata slaba privind dimensiunile: atribuirea proiectelor, emiterea aprobarilor,
implementarea, finantarea si efectuarea platilor.
Protectia drepturilor de Proprietate Intelectuala: responsabilitatile cu privire la drepturile
asupra proprietatii intelectuale sunt sunt raspandite intre mai multe ministere, astfel: registrul de
brevet si registrul de design industrial sunt gestionate de Ministerul Planificarii, prin Organizatia
Centrala privind Standardele si Controlul Calitatii (COSQC); drepturile de autor sunt controlate
de Ministerul Culturii; marcile comerciale sunt administrate de Ministerul Industriei si
Mineralelor. Irakul este membru al Conventiei de la Paris pentru Protectia Proprietatii
Industriale, al World Intellectual Property Organizations Convention, al Arab Agreement for the
Protection of Copyrights si al Arab Intellectual Property Rights Treaty.
Punerea in aplicare a reglementarilor referitoare la drepturile proprietatii intelectuale este
dificil de realizat. Exista o larga disponibilitate a bunurilor de consum si electronice contrafacute.
Guvernul irakian a declarat ca este angajat sa stopeze comertul cu produse contrafacute din
motive de siguranta a consumatorilor. In luna iulie 2011, guvernul a implementat un noua cerinta
de pre-certificare pentru categoriile de produse cele mai des importate. Este, astfel, necesara
pentru produsele care sosesc in porturile din Irak emiterea unui certificat de conformitate emis in
tarile de origine.
Inflatia nu a fost si, conform trendurilor mentionate de oficialii irakieni, nici nu va fi
problema majora in Irak.
Rezolvarea disputelor si litigiilor comerciale internationale: nu sunt respectate
standardele internationale. Guvernul irakian este angajat in elaborarea unei legi de arbitraj pe baza
UN International Commission on International Trade.
46
asociate riscurilor politice din Irak: riscul de neconvertibilitate a valutei locale, riscul de
expropriere si riscul de violenta politica.
EximBank Romania este entitatea financiara romanesca care a initiat servicii inclusiv in
ceea ce priveste riscurile politice din Republica Irak.
Conform ultimului raport emis de Iraqi Insurance Diwan (noiembrie 2014), peste 30 de
noi companii de asigurari au intrat pe piata irakiana, fiind inregistrate si licentiate.
III. 11 Sistemul bancar
Bancile din Irak ofera servicii de depozit si de creditare cum sunt carduri de debit si de
credit, facilitati de schimb si de transfer, produse pentru finantarea comertului (scrisori de credit).
In 2012, 43 de banci aveau licenta de operare in Irak; 36 dintre acestea - banci private
(inclusiv cele 8 banci islamice si filialele unor banci straine). Sunt initiate demersuri referitoare la
deschiderea, in 2015, a unor noi filiale a unor banci din Republica Islamica Iran si din Turcia.
Bancile de stat sunt: Rafidain, Rasheed, Banca Comerciala a Irakului, Banca Socialista a
Irakului, Banca Agricola, Banca Imobiliara, Banca Industriala. Primele trei banci de stat detin in
total 85% din activele bancare irakiene. Banca Comerciala a Irakului a fost infiintata special
pentru a gestiona importurile statului.
Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei banci in Irak este de 100 mld.IQD, aprox.
85 mil.USD. Investitiile in banci se supun Legii Bancii Centrale a Irakului nr. 56/2004 si Legii
Bancilor nr. 94/2004.
In octombrie 2003, Banca Centrala a Irakului a autorizat bancile private locale sa
prelucreze plati internationale, transferuri si acreditive in devize. Din 2008, Ministerul Finantelor
a permis bancilor private sa emita scrisori de credit de pana la 2 mil.USD.
In realitate majoritatea transferurilor si platilor internationale se fac prin bancile de stat:
Rafidain Bank, Rasheed Bank si Trade Bank of Iraq. Bancile private sunt conduse in marea lor
majoritate de persoane care au lucrat la Banca Centrala a Irakului, Rafidain Bank, Rasheed Bank.
BANCI DE STAT
Date contact:
Nr. Denumire Adrese Observatii
Telefoane/E-mail
Are urmatoarele atributii:
-elaboreaza si implementeaza politica monetara a
Tel: (+ 964-1) 8165170 Irakului;
Central Bank of
1 Baghdad - Al-Rasheed Street Fax: (+964-1) 8166802 -gestioneaza rezerva de aur a statului;
Iraq
cbi@cbiraq.org -gestioneaza platiile externe;
-autorizeaza functionarea bancilor pe teritoriul
Irakului si controleaza activitatea acestora;
2 Rafidain Bank Baghdad /Banks Street user3001@ rafidain-bank.org
http://rasheedbank.gov.iq/ Exista un MoU intre EximBank Romania si
3 Rasheed Bank Baghdad / Al-Rasheed Street
natbank@uruklink.net Rasheed Bank
Karadat Mariem / 28 Nissan
4 Socialist Bank Nu exista date
Compound
5 Agriculture Bank Baghdad / Al-Rasheed St./ Al-Sink http://www.agriculturalbank.gov.iq
6 Real Estate Bank Baghdad / Karadat Mariem http://reb-iraq.com/
7 Industrial Bank Baghdad / Al-Sinak bank2004@maktoob.com
608 Al- Yarmouk district, St.No.1 , Tel:(+964 -1) 5433561/2/3
8 Trade Bank Of Iraq Building No.20 info@tbiraq.com ***
Baghdad - Iraq Web: www.tbiraq.com
BANCI PRIVATE
Baghdad / Karada Kharge / Tel: (+ 964-1) 822-7083 Participare straina 49% United Gulf Bank (Bahrain)
1 Bank Of Baghdad
District 902 info@bankofbaghdad.net
Baghdad / Al-wehda area / Participare straina 49% Ahlli United Bank (Bahrain)
2 Commercial Bank of Iraq commerce.iraq@hotmail.com
Kawla Bint Al-azwar Street
Baghdad / Al-wehda area / Tel: (+ 964-1)
3 Investment Bank of Iraq
district 902 / Str.No.2 / 360-4243
48
*** Banca a fost creata in 2003, fiind administrarata de un consortiu condus de JP Morgan Chase si format din: JP Morgan Chase,
Standard Chartered Bank, Australia & New Zealand Bank, Bank Millennium SA, National Bank of Kuwait. Majoritatea clientilor sunt din
interiorul Irakului, anume ministere si companii de stat. Banca sustine existent de contracte de colaborare cu cele mai mari agentii de credite
pentru export. Auditul bancii este realizat de Ernst & Young.
Principala banca irakiana care gestioneaza activitati de comert exterior este Trade Bank of
Iraq/TBI. Totodata, TBI poate furniza garantii in vederea incurajarii anumitor importuri, emite
garantii de export si finanta anumite proiecte de infrastructura critica.
In ceea ce priveste garantarea exporturilor, Eximbank Romania este institutia care poate fi
contactata. Numeroasele banci private si islamice din Irak sunt in expansiune in ceea ce priveste
activitatea. Este, insa, de mentionat ca, la nivelul anului 2015, peste 20 de banci private au intrat
in atentia autoritatilor urmare unor suspiciuni de implicare in activitati ilicite. Totodata, numarul
bancilor private este in crestere, Turcia si Iranul deschizand recent filiale ale unor banci in Irak.
Banci cu participare straina
- transportul public: sistemul este precar, in special tranportul urban; desi exista linii de
autobuze si microbuze, cu trasee definite, transportul public se bazeaza pe taxiuri;
- sistemul medical: exista mici clinici de medicina generala si cabinete dentare private, dar
aprovizionarea cu materiale si produse sanitare este uneori precara. Conditiile de igiena sanitara
necesita imbunatatiri;
- conditii privind traficul auto: definit in general de un grad ridicat al aglomeratiei;
- permisul de conducere: deocamdata, autoritatile irakiene admit, pentru o perioada
nedefinita, valabilitatea documentelor internationale si nationale;
- informatii privind cazurile de accidente de circulatie: Ministerul irakian de Interne
dispune de un serviciu specializat pentru informarea ambasadelor asupra accidentelor rutiere in
care sunt implicati cetateni straini;
- reglementari vamale: autoritatile irakiene aplica criterii apropiate de cele impuse de
majoritatea altor statelor: fiecarei persoane i se permite accesul in punctul vamal cu 200 tigarete
(10 pachete standard), 2 litri de vin, 1 litru de bautura spirtoasa; nu sunt mentionate restrictii
privind bijuteriile personale; suma maxima de valuta forte este de 10.000 USD;
- regimul medicamentelor: nu sunt impuse restrictii asupra medicamentelor de uz
personal, este insa recomandabil sa fie insotite de retete autorizate de administrare, pentru fiecare
caz in parte. Substantele psihotrope, stupefiantele si derivatele acestora sunt interzise, iar
pedepsele sunt de o severitate ridicata;
- regimul animalelor de companie: nu sunt impuse restrictii de intrare sau de carantina
animalelor de companie aduse din strainatate. Asistenta veterinara este deficitara urmare a
specificului local unde detinerea de animale de companie nu este manifesta la scara larga.
Pentru oamenii de afaceri irakieni, referitor la procesul de obtinere a vizelor de intrare
in Romania (viza de afaceri) trebuie sa fie avute in vedere urmatoarele:
Aprobarea solicitarilor de viza de intrare in Romania este de competenta MAI-IGI
(Ministerul Administratiei si Internelor Inspectoratul General pentru Imigrari).
Procesarea cererilor de viza se efectueaza, in sistem informatizat, la CNV (Centrul
National de Vize, aflat sub coordonarea MAE-DGAC / Ministerul Afacerilor Externe Directia
Generala Afaceri Consulare) in cooperare cu IGI.
Partenerul irakian de afaceri se va prezenta la Ambasada Romaniei la Bagdad (programul
de lucru cu publicul al sectiei consulare este: DUMINICA, LUNI si MIERCURI, orele 10.00
14.00), cu urmatoarele documente:
INVITATIA OFICIALA din partea firmei din Romania (invitatie tip emisa de/prin
IGI; ca exceptie la procedura invitatiei tip IGI, companiile romanesti, listate de ANAF
ca mijlocii si mari contributori, pot sa emita invitatii pe care sa le inregistreze la MAE
Romania, respectiv Directia Relatii Consulare din cadrul Directiei Generale Afaceri
Consulare cu invitatia avand tampila de inregistrare DRCo, invitatul se prezinta la
sectia consulata a Ambasadei);
FORMULARUL DE VIZA (Visa Application Form) completat la toate rubricile;
PASAPORT (original si copie paginile cu date personale, fotografie si mentiunea
valabilitatii);
2 FOTOGRAFII COLOR (4/3 cm);
ASIGURARE MEDICALA DE CALATORIE (original si copie);
DOVADA MIJLOACELOR FINANCIARE (in general - extras cont bancar);
DOVADA CAZARII in Romania.
Optional, pot fi solicitate de catre personalul consular si alte documente cum ar fi: cazier,
adeverinta medicala, scrisoare din partea companiei irakiene etc.
AMBASADA RETINE DOAR COPIILE documentelor prezentate de solicitant la ghiseu.
La intrarea in Romania, detinatorul de viza trebuia sa aiba asupra lui documentatia in baza
careia a obtinut viza romana. La intrarea in Romania, cetateanul strain trebuie sa fie in masura sa
53
faca din nou dovada ca dispune de suma de 100 euro/zi, pentru intreaga durata a sejurului in tara
noastra.
Termenul legal de raspuns la solicitarea de viza este de 30 de zile lucratoare de la
inregistrarea cererii la Ambasada Romaniei. Invitatia nu asigura avizul favorabil din partea CNV
si/sau IGI, iar viza acordata (aplicata in pasaport) nu garanteaza neparat intrarea cetateanului
strain in Romania, decizia finala apartinand reprezentantilor autoritatii de frontiera si/sau
politiei vamale.
Exceptie la procedura emiterii unei invitatii tip IGI sunt cazurile in care aplicantii detin
vize valabile SUA, UK sau Schengen (in aceste cazuri, invitatia poate fi simpla, respectiv doar
inregistrare la DRCo). Mai mult, viza Schengen valabila, cu intrari multiple, permite
detinatorului sa calatoreasca in Romania fara a aplica de viza romanesca (in limita perioadei
mentionate de viza Schengen).
E-mail: bpce.bagdad@yahoo.com
Adresa: Arasat Al Hindia, Hay Babel, Zukak 31, nr.452/ Mahala 929, Bagdad
Biroul Consular Erbil: erbil@mae.ro
IV. 5. Consideratii generale
Legislatia si reglementarile comerciale irakiene, infrastructura precara si riscurile
considerabile de securitate constituie tot atatea obstacole cat si oportunitati pentru comunitatile de
afaceri care urmaresc initierea si derularea unor tranzactii in/cu aceasta tara. Pe piata irakiana se
cristalizeaza o serie semnificativa de oportunitati de cooperare/afaceri.
Contractele finantate de la bugetul statului, prin ministere sau prin administratiile
provinciale reprezinta oportunitati importante de afaceri in Irak si sunt legate, in principal, de
reabilitarea infrastructurii tarii. Proiectele initiate de ministerele si institutiile irakiene denota
oportunitati semnificative. Subcontractarea de la contractorii cu capabilitati integratoare va
deveni, in actual registru irakian (de criza economico-financiara), principalul palier care sa
prezinte oportunitati economico-comerciale (se are in vedere si procesul de tranzitie la economia
de piata). Firmele interesate sa obtina calitatea de subcontractor trebuie sa stabileasca contacte
directe cu contractorii principali, singurii autorizati sa-si aleaga partenerii de afaceri. Subliniem,
in acest context, importanta semnificativa a prezentei pe spatiu a entitatilor romanesti interestate
de dezvoltarea de cooperari. Legatura personala cu eventualii parteneri irakieni prevaleaza in fata
multor altor criterii strict economice.
Referitor la imbunatatirea procesului licitatiilor publice, in 2015, la nivelul Ministerului
Planificarii a fost infiintat Procurement Help Desk (proiect realizat in parteneriat cu guvernul
SUA). Conform ambasadorului american la Bagdad, inainte de infiintarea acestui departament,
fiecare minister gestiona cum credea de cuviinta licitatiile; spre exemplificare, a fost mentionat un
caz in care, la Ministerul Electricitatii, era necesar a fi indepliniti 28 de pasi/etape in care erau
implicate 15 departamente diferite iar intreg procesul a durat 10 luni. Help Desk va oferi detalii si
documentatii catre celelalte institutii irakiene pentru a se demara un proces de standardizare a
procesului licitatiilor, in baza normelor internationale.
\
IV. 6. Recomandari/aprecieri:
a) Irakul reprezinta o economie de mari dimensiuni, cu perspective de crestere
semnificativa (principalul vehicul al dezvoltarii va fi constituit, in continuare, de cresterea
productiei de petrol, estimata a atinge in decurs de cativa ani 6 mil. barili/zi; estimarile
anterioare mentionau peste 9 mil. barili/zi in 2020); caracterul rentier, respectiv lipsa de
diversificare economica este o problema care afecteaza economica irakiana insa procesul de
contracarare a acestui impediment va denota oportunitati de cooperare;
b) oportunitati de cooperare majore se regasesc in majoritatea sectoarelor/domeniilor
economice irakiene: petrol si gaze, constructii, energie, comert, agricultura, infrastructura,
industrie, financiar-bancar, IT&C etc.;
c) volatilitatea politico-militara trebuie luata in considerare ca atare in procesul de
creionare a unei strategii de afaceri, precum si schimbarile implicate de procesul de tranzitie catre
economia de piata a unui stat ale carui sectoare economice erau integral etatizata (de exemplu, in
ultimii ani, mediul privat a ajuns sa fie responsabil de aproape 50% din importurile irakiene);
e) Pentru anii 2015-2016, data fiind situatia bugetara deficitara, majoritatea proiectelor
irakiene de anvergura vor fi bazate pe investitii sau plata intarziata (in general: 3-5 ani). In
anii 2014-2015, urmare inrautatirii situatiei locale, inclusiv pe palier economic, si o serie de
companii romanesti au fost afectate de suspendarea unui numar de 6500 de proiecte.
d) Recomandam:
- confirmarea istoricului si experientei partenerilor (sunt cazuri de companii romanesti care
au fost inselate de agentii locali, acestia accesand conturile bancare ale firmei fara acordul
managementului romanesc, in scop de frauda);
55
- acordarea unei atentii sporite palierului legislativ irakian (spre exemplificare: au aparut
situatii problematice in care vizele eliberate pentru angajatii companiilor romane cu proiecte in
Republica Irak nu s-au incadrat standardului viza de munca, implicand necesitatea unor noi
demersuri cronofage si costisitoare);
- in cazul existentei unui interes economico-comercial fata de spatiul irakian, reprezentarea
fizica a companiei in spatiul local este de foarte mare importanta privind cresterea sanselor de
initiere de cooperari/proiecte; aspectul poate fi privit ca parte a unui proces de adaptare partiala a
registrului de afaceri romanesc la mediul local, in paralel cu adaptarea mediului irakian la
cerintele unei economii de piata;
- daca exista interes fata de proiecte getionate de minister anume se recomanda inregistrarea
companiei la acel minister (inregistrarea putand sa fie si numai o scrisoare de intentie, un profil
al companiei, CV-ul etc.) in perspectiva unor viitoare invitatii directe; nu este obligatorie, la
acesata etapa, inregistrarea ca atare a companiei in Irak;
- riscurile de securitate sunt, in general, definite de wrong place, wrong time; conform unor
oficiali ai MAE Irak, expatriatii care sunt implicati in proiecte in Republica Irak nu au fost tinte
predilecte ale atentatelor teroriste;
- pentru diferitele sectoare prioritizate de executivul irakian, crearea de entitati
asociative/consortii intre firmele de profil romanesti cresc sansele contractarii de proiecte (in
genere, pentru implementarea diferitor proiecte economice in Irak, sunt necesare capabilitati
inregratoare in domeniul de interes).
Relatia traditionala bilaterala de prietenie, precum si numeroasele proiecte economice si
comerciale de anvergura desfasurate in trecut de Romania pe spatiul irakian au generat si
mentinut o imagine foarte buna si apreciata a tarii noastre.
IV. 6. Alte link-uri utile
http://www.iraqdirectory.com/
www.iraqitic.com
http://www.iraqoilreport.com/
http://www.iraqenergy.org/
http://www.iraq-businessnews.com/
www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/iraq/
www.trade.gov/iraq
http://www.uniraq.org/
www.customs.mof.gov.iq
www.baghdadbusinesscenter.org
http://www.iraq.alloexpat.com/iraq_information
www.cbi.iq Central Bank of Iraq
http://tbiraq.com/ - Trade Bank of Iraq
www.ficc.org.iq Federatia Camerelor de Comert irakiene