¥ v TEMA 1 ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR, A. ROMANIZAREA 1, Caracteristci generale Romanizarea populafilor autohtone — un proces istorie eomparabil eu indo-europenizarea gi cu migratia popoarelor din mileniul ld. Romanizarea: + a Taltturat diferenjcle dine localnici si romani pe plan: ‘© culturii materiale (uneltele de munca inventarul arheologic al asezarilor), + viei politic, + viet eligioase, + sa impus limba lating ca limb& de comuniares + greiurileautohtone au disparu,inlocuindu-se eu limba lating poplars. Romanizarea este 0 mutate lingvistid, etnicd i spiritual Ritmul romanizirii popoarelor europene a depins de: stadiul de evoluie istoried a populatiei respective: sentimental eric de lbertate; caracierul rizboinie seu pasnic al populaie: conceptile lor tradipile locale ec 2. Romanizarea in Dacia nortan: romaniearea fps! get-dacice sit a baa fri apa ay de romanizare include doud laturi fundamental: «colonizarea iors gto-daci cu populaie romania tinoFod vit in toate pile Imperiu oman (informatie de a Europt) aa eet ee osimilrea blpinailorgeo-det fe sure cafe ou adopt limb lating, ga sui al de vet oman provinclal, aupreltatobiceturile gi ciliata romand- ge ea newts CR TCI Romaniarea exe un proces lorie complex prin ere eivilaji toma pltunde afore compertinentcle we und provintneat duce Ie ntocuieslimbil populate supusecu limb lati Decl componenta esa a romaniiri este cea ingisticd, Cucerirea Daciei, urmatd de colonizarea ci a fost impusa de: + rear une romani pord-dundrene puternice, car ©. SERRSSREZS ST SRERGRTUGIER sea ox juste: fe preetiaunelarmate numeroase (legiun, rape auiliare), ‘construire unei vastelreqele de Grumuri, {tates uno: geomet lle orgs) “eapitala - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, ~ ageziri rurale (vici, pagi), Tatra, : “ile Fstie (ferme ayicote, ¢ SURSSURERUIRRREA ind 0 provinie de fromcr), cea ce justin stalonareatrupelor (vel Yegiuni gi alte formatiuni auxiliare) — aproximativ 55 000 de oameni. ces de romania cuneate mai multe etape: prempune snumite condi _evaliznzn prin intermedil unor factor pele romantatl fa acl Lap: precedent cuceririiDscei, dela millosu cola Hea te. ~ 44 te, Blirundered uno aspecte material roptane in Dacia pe cafe neofilal, pape. + witweupd 24h, 69 atin Perrine pumice. 06 ooltbrate elope lal pollice millage “papnes “lent, poporulul romén, © aiili-a etapa : 69 — 106 d.Hr, tod rages - are loc 0 romanizare oficals; aceasta zon8 fusese inclusd in provincia Mocsia fn 46 dr 3© a geto-dacié din stinga Dundrij - are loc pétrunderea unor elemente de viatd materials spirituala romana. + Intimpul Iui Decebal -utilizarea serierii cu alfabet latin © afV etapl : 106-271 di = romanizarea organizat8, masiv8, rapida, ireversibild a spatiului daco-moesian, ‘ccupares teritriului unui popor ante: ‘6 integrarea acest tertoriu in statul roman pentru teva genera; ‘© existenta unei populatiineromane numeroase; @asigurarea de cttrestaul omen a evolutei pugnice in toate domeniilevielii materiale si sprituae. ° neesentiale: ‘© contactele anterigare,_ @ existenta unui stadiv aVansat al civiizai cultural gi normelor juridice superioare; + apropieri emice sau rasiale. autahtonilor, care si permitd acestora receptarea valorile ‘Administratia + factor eu actiune permanent ‘Ammata + caracter ficial Veteranii - factor eu acfiune important Colonistit + factor eu acfiune important Urbanizarea + factor eu acfiune important Religia - factor eu acfiune important Dreptul + factor cu actiune importanta {invegimdnl th limba tating ~ factor decisiv ‘Administratia ‘= Dobrogea cucerits din 28 7H, inclusd in provincia romans Moesia tn 46 d.Hr. Dacia - devine provincie romand in anul 106 d.Hr. je rang consular (imperial); - Capitala ~ Ulpia Trsiana Augusta Dacica Sarmizegerusa: + condus4 de un guvernator de rang consular, ‘Armate + ‘Anmata romand era organizat I + legiunis = trupe auxilisre, fn Dacia au fost aduse ipe numeroase stajonate In caste Legiturle dinwe soldagi romani si autohtoni au fost esentale pentru procesul de "Se bucurau de respect prin spiritul de disciplina, stiinja de carte si ordine. * Eni latinofoni, = Tesiti din armata primese bani si ocupa diferite Fanti * Cei din tupele euxiliare primeau: eettjenie romans, pamént fn proprietate, dreptul de a se ccisitori in provincia respectiva. Colonist * In Dacia colonaarea a fostmasva, rapid organizat desta © Ernulatinofon + Acfoneaza in toate domeniteeconom + Urbanismul reprezinih o tsslurh a noului mod superior de organizare a socitsilor din spate ineluse in sistemul administrativ al Rome. + Aceastatrisaturd este evident sin spatial daco-moesic + Exist o diferent thre provinciile Moesia gi Dacia: Y InMocsia - taditia urban este anterioar cuceriei oman + oragele grecesti vest pontice isi menjin aulonomia intern, instirtite i ‘maginratuite ete Y In Dacia civlizatia oragului tncepe numa daceiet cueettoriton + Orage sunt: ~ musicint: Nopoca, Drobete, Reina ~ eolonia Ulpia Triana Augusis Davies Sarinizegetisa, Apulum: o alt wasaturd general « sivilfatietromane din spatial daco-moesi: + Activitatea ediita 4= Forul ee reetptestrat | a€ #8 Ulpia Traiana = Apeductele, sistemul de canalizare gicel de incalzire | —> ilustreazd (cu hipocaust), termele. depozitele, eyeaua de drumuri | geniul inginerese (Religia itustreaz4 convingitor sinteza spirituald daco-romand, + Caracteristici = varietatea divinitailor: greesti (predominant ta Dobrogea siriene), comane; ~ predomina adorarea divinitatilor romane; + fenomenul iterpretaio roman; + sineretismul religios: 1 se practic ambeleritur:incineraja gi tnhumatia, Dept roman clesicfavorizeaza intrepatrunderea emo-lingvistia, ‘Vita cultuala romans a avut un rol decisiv in fnvajera Timbiiatine (cultura gear) orientale (eyiptene, persane, Impactul asupra sutohtonilor © Adoptarea modului de vista roman ~ dupa cucerirea unor zone ale spatiului daco-moesic poate fi demonstrat user. © Autohtonit igi ssums in mod constient provesul asimilarii civilizatiei romane. B, ETNOGENEZA ROMANEASCA 1. Romanitate fora imperia In anul 271 -tmparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. . +O parte a populiei(ermati gi civil egaji prin interese de imperiu) plrdsese Dacia din liberd initia © Cea mai mare pare'a populate! romanizate continu st triasc Ta N de Dune (descoperiie arheologice din secolele al [V-lea ~ Vi-lea demonsteazd aceasta). + Procesul de romanizare a dacilor liberi se intensifict, © pare a acestora se stbileste pe teritoril fastei = deci sa pepetuato romanitate fara imperia prin populaja éaco-romana latinofon’. > Conseeinjeleretrageri auretiene: ‘+ deciderea vietii urban in fosta provincie; © majoritatea populsyiei urbane se retrage tn asezari rurale; + contactele cu comanitetea sud-dumareard sunt intense: _Imperiul romen — igi reinstaureazi dominaia in nordul Dungrii in anumite perioade > Dover ale dnt ei daco- 1 * Ageziri daco-romane nord-dunarene cunose o locuire nefntreruptt: ‘© vechi centre urbane: Sucidava, Diem, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. ® Q pare a Jocuitorilor vechilor orase se vetrase spre inutile rurale din cauza migratorilor si inlereiaad nol sez © La sfryitul mileniulut , factorul de eontinuitate a viert romanesti este obstea sfteased - comunitate de oameni cu 0 organizare social-economic proprie gi un tertorid bine delimitat, care tndeplineste Funct: 2 eBeial Seeonomie = politica + religioass, = cultural * Obstile teritoriale se grupeaza in unin de obsti (N. forga le numea ytomanii populare”) - una din formele de organizare politic8 pe léng8 Imperiul roman si regatele barbare. * _resirdngerea seciviuati economice, revenirea la economia natural i ruralizare. javea frstierel romane de pe linia Carpatilor a permis circulatia nestingheriti pe ambele versante (4 dacii beri patrund in inteiorulareuluicanpatic, 4 daco-romanit trec la E gi $ de Carpati > Refaceréa unitalit dacice a amplificat procesul de tomanizare: + Pifticarea neinterupté a unor actvitati specifice unl visi sedenture, incompatible cu nomadisinul: agricultura, mestegugurile, exploatarea minereurlor, comerl (care este ins msi restr). 5% Continuitatea ocupatillor ofers imaginea completa a unei civilizatii Tovale uniture superioara viet muteriale a migeatorilor. Acestia convielwiese cu autohtonii de Is care preiau elementele spevifice modului lor de trai din aria romanitiii rasiritene + Mentineres leudturilor cu Imperiul roman dupa 271, cure era interesat s& controleze fasta provincie. {In anumite perioade se realizeazd o adevaratd .stépanire” romana la N Dunérii: Dincletignus (284 - 305) adopta numeroase reforme: + administrativa ~ Dobrogea este organizutf ca o provincie separsil: Sevthia Minor (cu capitala la Tomis) rimane sub dominajia Imperiului pnd tn 602, ~ reconstruieste cetitle de pe veehiul limes danubian, Constantin cel Mare (306 - 337) ~ rerideste cetatile Histria, Ulmetum, Trophaeum Traianis = ridies basilici, terme, editicii publice > Tomis: = reinstaureaza Stipanirea romana la N Dune: Tibis Anastasios si Justinian (527 - $65) —> due o polities asemanatoare 2. Crestinarea duco-romanilor . Dierna, Drobeta, Importanta; inerestinarea daco-omanilor reprezint® o marurie solida a dBinuirii masive a bagtinasilor latinofoni in Dacia postromand, > Réspindirea crestinismului tn_timba_tatind la N Dundrii demonstreazi romanizarea iteversibilé a dacilor § continuitatea daco-romanilor. © Crestinismul la romani — a avut un caracter popular > S-a risplindit inital fra susjinerea polticd a structurilor Biseriti > Primi crestini au pltruns in Dacia odatd cu armatele gi colonistit«dugi de Traian “> Rispandirea crestinismului pind th secolul al IV-lea — influentata de polit ica ImpBratilor + unii i-au persecutat: Traian, Diocletianus, Gulerius Dovezi: inscriprile cu martini de la: Helmyris, Axiupolis, Noviodunum, Dinogetia. 2 Crestinismul a fost sustinut de: ~ Constantin cel Mare - 313, prin Fdietul de la Milano ~ avorda libertate de cult crestinismului Theodosius ~ interzice cultele pagine. © Rol important in raspandirea erestinismului -> misio = Teotim I - episcop de Tomis: ~ Sffinuul Loan Cassian ~ organizarea vietii monahale; ~ Dionisie cel Mie (originar din Dobrogea) ~inifiatorul cronolouiei ereytine; + Ulfilas — predica in limbile greaca, latina $i gor © Pentru comunitatile daco-romane majoritatea izvoarelor confirma rispindirea erestinismului in limnbe latina: + informatia de la istoricul antic Eusebiu din Cesareea atesi8 originea apostulied a ‘restinismului in spatiul carpato-pontic prin evanghelizarea Scythiei in sevolui I d.ltt, de eatre Sf. Apostol Andrei sau Sf. Apostol Filip, ~ inseripti de pe fragmentul de candelabra de bronz gisit la Biertan (jud. Sibiu) (donarium): Ego Zenovius votum posui” (,£u, Zenuvius, am pus oftunda”). + basilieierestine: Porolissum, Sucidava, Stiveni, © Crestinismul ~ in limba latind reprezintd o dovad8 important® 8 originii poporului roman gia limbii romaine dovadi a continuitatii daco-romanilor. © Din limba lating ~ provin si termenii de baz ai religiei erestine: ~ biseriod — basilica (cladie, [cas reliyios); ~ Dumnezeu ~ Domine Deus; ~ duminied - dies dominic; + Inger — Angelus etc. Conetusie ‘© Crestinismul ca forma morald si romanizarea ca important muajie eto-culturalé sau completat reeiproe reprezentind pilonii de rezistentl gi dainuire a romnitati nord-duntrene in faa teiburilor miyratoare + Prin erestinismul propagat tn limba latina s-8 constitut gi eonsolidat popalatia somaniect nord-danubiana, care va deveni poporul roman. Romnii, ca popor, ay fost cei dint eretini tn S-E Euro ‘© Romanitates din sudul si nordul Dunii se eonsolideas fn secolul al 1V-Iea ~ al Vi-tea 2 Aulohtoni se integreaza definitv gi deplin linia oriemtale Raporturile daco-romanilor ew migratoril In fasta provineie roman convieruiau © — daci liberi latinofoni,«© populatfi migratoare: + sarmati-iazigi (prezenyl atestatd num: + gol (care s-au mutat din Moldova Teansilvaniei). ‘© gepiali (s-au ayezat in V Banatului, Crigana si Transilvania de N si centrala), nu gu avut un rol demn de vonsemnat in procesul etnogentzei romanilor. cepind cu secolul al Vil-lea ~ slavii (venifi din V Ucrainei yi zona Niprului). ‘in Banat), Muntenia si s-au agezat numai in parle de N si S-E ale > Un nou val de migrri Ei au phiruns in: +) Cimpia Muntean® (pe care 0 numesu Hlagca™ jure vlahitors + SE Trunsilvanies ¢ Maramures: + Cluj Somes © Salaj (Nusfaeu), Influengaslavs nu a fost att de puternied inet sf schimbe carscterul romani al populate’ ltinofone, S-a imbogatit vocabularu eu nel euvinge save. in 602 limesul dundrcen al Imperiuls Bizantn a fost definitv seipuns gi slevi din ceaiunile nord-dundrene au névlit {nS Duna, seu sabi acolo sia simile populatia batinsa ~ colonizaren Peninslet Baleaniee { Grupurite de pastori sau regrupat in zonele montane gi istoria fi consemnenza ca find vluhi su aroméni. © In Bulcimi, romanitatea nord-dundicand a devent o insula in marele ocean slay. ¥ 4. Sinteza romineasea Romanii s-au format pe un teritoriu vast care se intindea la nordul gi la sudul Dundrii, inglobind fostele provineit romane Dacia gi Moesia. . Cuceritorii omani s-au suprapus peste o serie de populatii tracice, inrudi tre ele: dacii, eet $i moesii % Prima sintezs —a fos sceea dine daci si romani, care stl la baza formrii poporuluiromdn, > —Dupl retragerea aureliand, in fosta provincie Dacia rimine o populatie romanizats, latinotond. > Inperioada marilor migrail,acestei popula din spatiul daco-moesie, ise adaugl populaii germanize (sec. si slave (see.V1). % A dows sinteza ~ se produce la nordul sia sudul Duns in decursul mai multor seco, intre ponulatia davo-comana > in 602~ slavii tree masiv in Imperiul Roman de Rasitil, unde se stabilese: ~ dat@ important in evolutia romanitaiirAsdritene. — separarea latinitiii din Peninsula Baleanic& de cea nord-dundreand, ~> Ia sud de Dundre ~ majoritatea populate romanive este asimilatd de slovi ~> Ia nord de Duntre ~ populatia romanicé mai numeroas’ asimileaz elementele slave rise Rezuliatul celor dous sinteze —> formarea poporului roman -> proces incheiat, in linii mari, la sflrgitul secotului al VIll-tea, Limba romind ~ este o limba neolatina, La formarea limbii romane au concurat tei clemente: 1) substrata! —traco-dac; bb) stratul ~ latin; ©) adstratul ~ sla. La formarea limbii romane @ conttibuit latina populara (vulgara -vorbitd in Dacia, dar si la sudul Dunatii. {> Initial, ea a integrat elemente ale Yimbii dacilor(eirea 160 de cuvinte referitoare ln cadrul natural si vechi ocupati > Unerior,intuenta slvg determing mouificdr fonotive side vocebula. > Acesieinfluente nu au modifica caracterul fundamental romanie al limbii romdne — demiénstrat de fondul principal de ccuvinte: latin side structura graratial gi lexical lating, % Din cele 1000 - 1500 de euvinte de baz ale limbii roman, 60% sunt de origine lating si numi 2006 de Signe sla % Limba romana a aparut ca un idiom diferesat de latina din ere proyenen in cursul secolelor V-VII. C. ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR STR: 1. Context * Romanitetea romanilor cuprinde in ansamblul © ideea despre deseendenia romand a romanilor, © stiruinja elementului reman in Dacia postaureliind, unitate de neam a romdnilor, © Iasinitatea limbii romaine, *esenja romana a unor obieeiuri gi datin’ popula | &_constiinta roménilor despre originea lor romana, in contextul migrafiei slavilor in sudul Dundrié- romanitatea orientata se identified cu poporul roman; 7 vdatorth ‘+ cronicile bizantine din acea epoca acorda atentie teritorilor locuite de roma © politic imperiutui fa Dunarea de Jos, 4 repetatelor incursiuni ale populiilor migratoare peste Dundre. 2, Romfnii vizutide catre istorieii oriental > 980, 1020-inpratul bizantin Vasile al I:lea Macedonesnul - aminteste de poporul romén — via «La ofigitied denumici de wah se afl °'"¢- humele unui trib celt (volcae) amintit de Caesar in De bello Gallico; 4 ingermana veche erau desemnativecini din sud si apus (oath — roman gi gal romanisat) 4 in germand,termenol a suerit 0 resirdogere, efeindu-se nual Ia locvitori din Peninsula talc (idleher) tty biograful apostoluuistavitor - Meroe a splicat demumirea de wlach italienilor~ dec, via ~ stdin, ‘oun neslay de limba romanic& ‘Termenul de vlah a cunoseut diferite variante: vas beatin gla slavi sudies solo =a slavi rsariten voalachus la latino-catlitiepusen lack ~ la unguri unde s- transformat tn ah et. + Apatite acest nume dat de etre strSini roménilor tn evel mediu: ‘¢ marcheaza sflrsitul etnagenezei roméne, 4 exprimd caracterul stu romanie, cu conyinut etic. Imparatul bizantin Constantin al Vil-tea Porfirogenetul (912-959) ~ afirma originea romana a poporulul gi limb roméne (denumeste populatia coméneaseastraveche ~ romani, iar pe bizantini ~ rome). in trataul geograflui persan Gardie inttulat Padoaba istoriflor(mijloeul secolutu al XI-lea) ~ informatie despre originea poporului roman. in secolul al Xil-lea {oan Kynnamos (seeretar al impératului Manvel Comnenul) in Epitome descr 0 campanic @ bizantinilor contra ungurilor din 1167, in éare spune despre viahi: ,se zie c& sunt coloni vengi demult din tala" 3. Rominii vizuti de istoricii occidentali > Despre romanitatea romanilor se afirma in ‘© coréspondenta panei Inocentiu al [I-1ea si lonité Caloianes (Cel Frumos); © eronicile maghiarilor Anonymus si Simon de Keéza (anterioare intemeierii Tarilor Roméne) ~ fird ton de ostiltate fat de romani, cnd romdnii din Transilvania nu erau exelusi de la drepruri de starul ungar; © umanisti secolului al XV-lea, cdnd romani aveau deja un eedru politic propriu (Tara Romaneasea si Moldova —incepind cu secolul al XIV-lea). Preocupares lor fal de romani exisca din dou motive: © preocuparea accidentalilor de a stavili ofensiva otomand: © preocuparea pentru antichitatea clasicd, pentru vestigii materiale sau populatii gi limbi de origine anti + Primul umanist italian ~ Poggio Bracciolini ~ afirma continuitatea elementului roman in Tari Romane locuite de 0 populatie romand de la Traian incoace gi latinitatea limbii romane (pents prima data argumentat cu probe culese direct din spatiul romnesc). + Flavio Bionde, secretar apostolic si erudit umanist italian ~ afirma originea limbii romaine, nea Silvio Piccolomini, care intre 1458-1464 a fost papa sub numele de Pius al il-lea 2 ‘ispandit teoria despre origines romana a poporului roman, itonio_Bon! ‘omanii sunt urmasii coloniei si ai legiunilor romane din Dacia; acest adevér e dovedit de limba lor romand, pentru care romdnii s-au luptat, findnd la ea mai mult ddecdt la propria lor fina Politizarea ideilor romanititi romndnilor > In secolul al XVI-ea idees de romnitates-2 imbogttit cu dows clemente: * Inceputul serisulu fn limba romans; + inceputul politi ideii origi latine « poporului roman, > Domnia lui Mihai Viteazul © a marcat o epoct in storia rominilor gi in cea a ieii romanit + {-a Mtcut cunoseuti pe romani fn intreaga Europa datorité victorilor sale asupra tucilor si titarilor oa atras ostiitaten nobitimit maghiare; eronicarii maghiari, dupa moartea lui au contestat originea roman « roménilor si Iau judeeat aspru pe domnitor(,.Nero verus”). > ina doua jumétate a secolului al XVIL-earivalittea ausro-otomand se reflect gt mrturiile despre romani * Joan Lucius (Lusi) in eronica sa din 1666, umrind istoria Croaiiel si Dalmatiei, ace considerati si asupr: vecinilor ~ un capitol despre originea romana a poporului romin: nu a negat continuitatea elementului roman f 8Dacia taiana, der a sustinut e2 el a fost sporit printr-o imigrare provocats de eBtce bulgari de la sud, ls nord de Dunare. © Tstoricul austria 1 Chr, Enge! ‘+ elimind din teoria lui Lucius afirmarea continuitiii elemennului roman in Da 4 adavgl le teoria sa nuania peiorativa din ,teoria exilatilor gi raufScatorilor" Tansat@ de istorografia umantsea polonezs. ‘© EL Sulzer, ofier de justite al armatei ausiiece: @susfinea cf romanii mu se rgeau din colonigtii oman + poporul romén sear fi format la S Dundrii, de unde au imigrat in secolul al XTl-lea ~ aga a aparut teoria imigrationir8 — sistematizat3 in secolul al XIX-lea de Robert Roesler~ tcoria roeslerians © Teoria lui R.Roesler @ apérut dup& realizarea dualismutui austro-ungar; a avut un caracterinteresat gi nestiintific; « {ncereat st demonstreze cf stépénirea austro-ungard in Transilvania se baza pe argumentele dreprutui istori. Teoria roeslerind aducee argumente ca: ‘¢- dacii ar fi fost exterminati ca popor in timpul razboaielor eu romani romanizarea nu ar fi fost posibila in numai 165 de ani; tofi locuitori ar fi plrasit Dacia tn timpul retragerti aureliene; poporul roma sa fi format la $ Dunéri unde au primitinfluena slava si au devenit ortodoesis near existaizvoareistorice care s& ateste prezenta rominilor la N Dundritinainte de secolul al XIll-lea, deci roménii ar B venit dupa maghiarl in Transilvania Teoria imigrationisté a fost combatuta de: ‘¢ istorieii roméni incepand cu Scoala Ardeleand si pana astézi; ‘ istoriei seni ca: B. Gibbon, Th. Momsen, J. Jung ete © Lucrarea lui Robert Roesler_- Snidii romanesti. Cercetéri ew privire lu istoria veche a Roméniei (1871, Leipzig) ccombtuts de istoricul romin ~ A.D-Xenopol in Studit asupra Sidruin(ei romémnilor in Dacia Traiand (1884, ta3i) a aplirat intro epocd de intense dispute politice si najionale fn leglturd cu drepturle romanilor din Transilvanie. ‘© Lucrarea lui A.D. Xenopol: . 4 assistematizat dovezile continuitStit romanilor le nordul Dunst folosind argumente: ~ istorice + loaiee Ideile esentiale referitoare la etmogeneza roménilor in onceptia lui A.D. Xenopol: =. Elementul tracic reprezinté baza einicd « poporulus roman, ~ este aceasté bazi se suprapune elemental roman, = Migrafile barbarilor au impins populatia daco-romand spre mun = Prezenja termenilor erestini de origine latin se explicd prin permanentele legaturi.intre populatia romenizatl din dreapta Dundrii cu cea din stinga ei ~ Acheologia, toponimia, hidronimia adue dovezi incontestable ale continuitdti dadilér #1 daco-romanilor. + Dintre migrateri, slavii au avut o influent& mai putemicd asupra poporului romn gi a limbii romane, ~ Poporul romén este 0 imbinere # elementelor tracie, roman gi slav din care cel roman este predominant gi fandamental sid poporulu nostra caracterul unei nationality! romenice” (A.D. Xenopol). + Istorioul Lucian Boia: ,negarea continuittsii roménesti gi aducerea roménilor la sud de Dunare a corespuns evident obiectivelor austro-ungare in secolele al XVill-tea si al XIX-lee, continudnd sf fie un punct de dogma in istoriografia maghiera de esti, cu scopul de a asigura maghiarilor primatul cronologie tn Transilvania™(Isiorle $1 Init in congtinta romaneascd), D, ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA [STORICILOR DIN SPATIUL ROMANESC 1. Cronicarii medievali CCronicari romini ~ misionari national ai romantitiirominilor ~ au realizat nuanat yi grads o sinteza refertoare In slucidarea acest probleme, ationénd tn doua direct: : * in stnul propriului neam, urmérind informatea eonafionalilor si + _inafara cadrului politico-geograficroménese,urmrind combatereateorilor gresiteapdrue fh sirdindtat. ‘Nicolaus Olahus (1493 -1568)- primul roman ea = asusjinut unites de neam, limbs, obiceiur se una din cele mai importante luerarserise este hcrarea/fungeria, Grigose Ureche (¢1$90-1647) — prim eroniesenanst moldovean din secolul XVII (Letopiserul Tilt Moldovel) > afirmarea gi demonstarea romaniii roménilor © _Istnitate fib come Miron Costin (1633-1691) cronicar moldovean care a acordat oatentie deosebitéoriginii rominilor 9‘= storia romanitor incepes cu cea a dacilor antici cuceriti de romanii lui Traian ~ vonsiderat desedlecdtorul cel aie. © dupa retfageres romanilor din Dacia a ramas pe loc multt populstie care a revistat névalirilor burbere ~ di acesteelemente s-a format poporul roman; ‘© originea poporului roman era atestata de: + numele pe care ei i strinii au dat populatei care locue Ta toate tinuturite romaine; ej [atnitatea limbii romaine; “84 "urmele Hisate de romani in Dacia, ra scris primul tratat Savant consécrat originii neamului ~ De neamul moldovenitor. > StolnjeukCenstantin Cantacuzino (¢]640:1716) ~ in Tara Roméneasca — cu lucrarea Isioria Tari Romdnest: ‘© susfine e& romanii au credinfa c& sunt urmasii romanilor ise mandresc cu descendenta lor. > Dimitrie Cantemir (1673-1723) - Hronieul romano-moldo-vahilor, «cea mai fntinst lerareistorica de analiza oriinii roménilor, © inaugureazi efgrtulistoriografieiroméne de a determina gi fixa locul roménifor in istorfa universal descendenja pur romana din Traian (,sdditorul sf rdsdditorul nostra" #” staruinta neintrerupi si unitatea romano-moldo-vighilor in spatiul carpato-dundrean: # dainairca clementului roman in Dacia gi dup8 retragerea aurelian& . Cronicarii sagi din Transitvania > In.a douajumatate a secolului al XViL-Iea cronicari ssi au adoptato teorie umanist german: ~ eu scopul de a demonstra presupusa lor origine daca; = contfuzia lor a provenit de la identificares dacilor eu gotiy ‘Teoria lor a fost desfinjatd de comitele sayilor, Valentin Frank von Frankenstein, in secolul at XVIl-lea gia disparut definitv fn secolul al XVItl-ea. > Ej au continual safirmie n lucriile lor origina lating a roménilor: ~ istoricul brajovean Martin Schmeitzel ~ a contbuit In réspndirea teoriei originié romane a roménilor ir serindtae. > In lucrrisecuiesti deta inceputul secolultl al XVII-ea se afirma ed tot oman din cele tre ri omne sunt urmasi romanilor 3. Ideea romanititit romanilor In epoca modern’ si contemporand v ‘deea romanitti in epoca moderna ~ arms politied in revendietrinajionale. ‘Ina dousjumatate secolului al XVII-lea: + in Transilvania ~ 1a urmasi lui Joan Inochenti Micu; ‘tn Tara Romaneasca si Moldova — tn memorile unor boier {in secotl al XIX-Iea ~ Scoala Atdeleand are o contributie deosebtd tn afirmarea idefi romanitsii romtnilor: "4 lupti pentru emanciparca roménilor translvaneni, ynusi tn inferiritate de clita conduetioar. smaghiard, lupi@ la care s-au angajat urmasii lui loan Inochentie Micu (care invocau exterminarea § alungarea dgcilor din noua provincie,inexistentacasdiorilor mixate ete ‘+ militeazt pentru deepturipolitice si culturale; © in Principate, istoritt grei stabil ici (Daniel Philiphide, Dionisie Fotino), si romfni (Jendchité Vacdresew Naum Rémriieanu) ~ abordeazi ca pe un fenomen natural fuziunes daco-romand, © In setblut al XIX-lea, tn Prinipate, Scoala Latnistaavea ca ceprezenta pe August Teeboniu Lauria: ‘considera ci istoria romanilor incepe de a fundarea Rome, # urmirea ,purificaree” limbii romaine pentru 8 0 apropia edt mai mult de limba lating originard (intr 1871-1876 scoate Dicyionarul limbil romane, in care sunt eliminate elementele nelatine) ~ tentativi dea crea limba arificial care a disereditat scoala latnist® © Reprezentantiiromantismului au evidentiatcurajul si spiritul de sacrificiu al dacilor. * Odatd cu formérea statului nayional roman gi dobéndirea independentei teza originii pur ltine « poporul romin a inceput 4 fie consideratho eroare: + BLP. Hasdew a sis 0 serie de uerir: Pieritaw dacii ? (1860) ~ in care demonstra o& Scoala Ardeleans gi urmasii ef au facut « iterpretare forfatd @ izvoatelor antice referitoure la exterminarea neemului dae sik colonizarea Daciei eu romani puri, Daei nu au pier, iar colonizarea s-a flvut cu romani d diverse origini. Dect poporul romin s-a format cin edteva clemente din eare nigi unul mu fost predominant. + demonsireazi ef substratul dacic al poporului comén nu poate fi comtestat; ~ 8 formulat teoria cireulateicuvintefor,ardtind cf structura uneilimbi este dat de cireulai euvintelor, nu de aumérul lor + toil cae sostinea cdi u auto pondere limita tn sea roménesteks Groce Toes, DimitikArheolos 1 Vasile Parvan 2 -cugit s4 fixeze sinteza daco-romand intr-un echilibra perfeet.- romani sunt in cet ‘mai inalt grad si daci gi romani. P © CC. Giurescu (in 1935) sustines c& majoritatea locuitorilorDaciei romane au constituit-o dacii si c& scomanisnul a biruit In Dacia jlinded el a edstigar pe auohtonl”. © Evidentierea rolului dacilor 2 cunoseut si forme exagerate: Nicolae Dengusiany ~ Dacia preistoricd (1913) ~ Dacia tnsinte de cucerirea romand a fost centrul ‘unei mari civilizati, care s-a revlrsat asuprs intregil lumi + In etapa prosov' id neyatd 2a comunismului in Roménia - a fost exageratd influenta slava, nef romanitatea roménilor (Mibai Roller). © Istoriogeafia dupa 1989 a readus echilibrul in problema romanitati (istoricul Lucian Bois tn lucrarea Isvorie $i mit fn constiinta roménease3): © singura raportare incontestabila I origin este oferi de limba © esenfa romanicd a limbii comane, la care se adaugé gi numele de romén inclina balanta spre romani ager publicus postal asimilare autohteni uutonomie barbar casiru colonie coloniaare continuitate erestinism dialect economia natural episcop episcopie einogeneza etnonim hipocaust idiom interpretatio Romana legiune mantir ‘migratori municipium obste séteasc politeism privilegii romanitate oriental sedemtar DICTIONAR ppimént pubti la romani, provenit din cucerti si exproprieri tn Italia gi provinei rnume dat fectruia din cei 12 apostoli ai lui Hrstos care au rlspSndit fnvattura cresting, modificarea de ctire o colectivitate a persoanelor, insttutlor, elementelor culturale ete, provenite din afara sa si integrarea lor in propria ei civilizatie, astfel incdt 3 nu le mai perceapa ca staine bastinsi, care apartin unei populati cere rlieste din timpuri stravechi Taie2uh aAuinit loc (auto = insusi: chton = pimand). dept une! comunitati de a se administra dupa legi proprii in cadrul unui stat condus de o autoritte central rnume dat de greci si romani populayei din aféra granijelor lor, considerate inferioare tabérd militar’ fortfieath cepartizaté unei unitali militae avind drept scop aplrarea unor puncte strategice. cel mai Snalt rang in ierarhiacitadind romans. popularea unui certoriu eu oameni din slteregiuni viejuires nefnrerupt® a unui popor unde acesta sa constitu. religi fondacd de lisus Hristos. particuleritate local (teritorilé) a unei limbs gra etapa dezvoltarii cconomice in care tot ceca ce era necesar vieti era produs into ccommunitate restrins membra al clerului superior: conduce o eparhie si se subordoneaz unui mitropolit sau athiepiscop. cepathie; unitate administrativa bisericeascd condusa de un episcop, proces istore, linguist si cultrat de formare ani poper. znume de poper. instlatietermica plasatd in subsolurile edi plivae sau publics. Aer cal ‘ireula pin condictele de tig instalate la nivel! podelei sau prin tigle eu protuberante care dinjau la nivelurle superioare. termen general care derumeste o unitate lingvistict (ex. limba, dialer sau rai). Limbs) aadorarea sub nume romane @ unordivinittineromane. unitate pedestr de elt formats din cetafni romani persoand care a indaratsuferint,chinur su moses pent convingerile sal. popula este s-au deplasat dino regiune in alta datortsunorfactort natura, pole sew economic perscand, ds regu preot, care propagi cestnismul in rile cual religie dominant omunitateorSseneasc® in Imperial Reman eu tertoritpropri si autonomie administrative si juries. forma de organizare a comurititilorrurle caraterizaté prin impletres propritatit private cu propriesiea colectivi, prin intense legituri economice ‘ire membr, ea si prin autocondvcere, tig eae reeunonse existent mai multor divin dreptri speciale spafiu emo-lingvistic ee reuneste totaitaten populailor de fimba latins din partea de est a Imperius Roman, proces ‘store. indelungat, organiaat si suit de stare roman, pf seve populate neromane au preluat $i asimila Hiba lating, institubile, mogul devia cultura gi tile romane. atomic, stabil; cae-g desfégoard vita tn aceayi loo. ucontopitea unor divintii asemandtoare, dar de origine diferil intr-una singurd ansamblu de idei i ipoteze cuprinse in serieriistorice, dito anumita perioad8 de timp, referitr lao anumité problema. them = circumscriptc militero-administativa bizanting condusd de un strateg. radii ttosioa ansamblu de tnformati (cu confinut real sau legendar) privitoare la anumitefapte din trecut transmist din gefefatie in generatie, teorie istoriografica ware” Modi delimitats narural sau administraiv, individualizaté prin traditii, cultura si / sau ‘organizare politics tn cadrul spasiului romanese. veteran = soldat din toate categoriile de trupe eliberat din cadrul armatei dup incheierea anilor de serviciu militar. CRONOLOGIE 82-44 ir. + Burebista, conducdtor de origine getic& care a realizat uniunea triburilor geto-dace. 46 d.Hr. > _integrarea Dobrogei in provincia Moesia, 69-106 Hr. > a Ill-actapd a romaniziri Daciei ~ romanizarea oficial a geto-dacilor din Dobrogea, 87-106dHr. + domnia fui Decebal 101-102 “+ rAzboniele dintre Decebal si Traian finalizate prin cucerirea Daciei si transférmarea acesteia in 105-106 provineie zomand, 270-275 =» domnia impératului Aurelian, > fstragerea aureliand”; retragerea administratici si a armatei romane din Dacia “ domnia imparatului Diocletianus. omnia imparatului Constantin cel Mare, > Edienul de la Milano prini‘care Constantin cel Mare recunostea crestinismul ca religie oficiala. 527-565 p ,domnia impiratului Justnia 602 > "+ trecerea masivé a slavilor in Imperiul Roman de Résérit unde se stabilesc. - prdsirea Dobrogei de cdtre romani. sfisec. VIL > migratfa bulgarilor (ruranif) spre Baleani sf sec. VII > incheierea, in linii mari a procesului de formare a poporului soma, 1860 1 lucrarea Pierit-ou docié ? de B.P. Hasdzv, 1871-1876 ‘August Treboniu Laurian scoste Dictionarallimbii roméne, 1871 — apare la Leipzig lucrarea lui Robert Roesler Studi rominestt. Cercetdel cu privire la tstoria veche a Romdniei 1884 > apare la [agi lucrarea lui A.D. Xenopol, Studi asupra sidruintel romdnilor fn Duvia Traiand. . TEMA2 VIZIUNI DESPRE MODERNIZARE IN EUROPA SECOLELOR XIX ~ XX: CURENTE $I POLITIC] CULTURALE, IDENTITATI NATIONALE SI IDENTITATE EUROPEANA, A, CURENTE $I POLITIC! CULTURALE IN EUROPA SECOLELOR XIX $I XX 1. Context > Motorul secolului XIX — eredinja in puterileratiun > Modernizarea societitii europene fn secolu! al XIX-lea ~ transformari fundamentate in dome © cultural ~ pri ¢ -extinderee insiructiet geola © crearea unor culturi omogene; © economic si social-politic prin: © industializare, © urbanizare, Modernizerea din secolul al XIX-lea s-a manifestat prin: © revolutia industrials, ceea ce a determinat: + urbanizarea, 7 = migrafia populatei rurale etire oras ~ deci, cresterea populatiei urbane; ‘® _afirmarea ideologiei liberate ori ideilor demooratice % Secolul al XiX+lea, cel al burgheziet triummfatoare, care sti la baza alirmArii curentelor literare gi artistiee, ereaz’ ¢ Europa a cultui deci prin elfubetizare gi 2veeey eeorcy TEMA 3 SECOLUL XX — INTRE DEMOCRATIE Si TOTALITARISM. IDEOLOGHI $1 PRACTICI POLITICE iN ROMANIA $1 IN EUROPA. 1. Context ‘Secotul XX reprezinta perioada din ‘storia omenirii in.care: s-au impus principiile egate de dem scratie si respectarea drepturilor omului ssau inslaurat regimuri totalitre, s-av ineleat drepturile omului in aceste wri Cele doua razboaie mondiale eu stat la otigines aparitil si proliferarii migearilor si regimurilor totalitare. ‘Toratitarisraul a ajuns la masuritate fn preajma anului 1930 tn URSS, Germania si Italia, 2. Deosebiriintre sistemete politice democratice si totalitare Coracteristc regimurilor totalitare ~ controlul exercitat de stat asupra tuturor sectoarelor societAti lideral stocputernie si partidul unie aveau un rol hotarater; ~ baza sociald a regimului - masele incoctrinate politic cu ajutorul mijloacelor de propaganda; contralul economiei — prin dirs controlul culturi si societsti civites entra menfinerea regimurilortotaitare — teroarea, bazaté pe diverse mijloace de represiune: ‘elui comun al firilor socialiste ~ realizarea unei societati comuniste, in care omul trebuie si Fach fay mai incdi Iintereselor colective si apoi celor parsiculare. Marx a prevazut taza preparatorie « comunismului ~ 0 democratie fa care producfia va fi organizatd cu asociati libere si egaltae de production ~ stant pe mijloacele de producti si pe ativiatile economice $i sociale ~ fara mumita ~ imptica existent regimuritor constitutional: contractulsosal dire popor si putere erasers in consi {© fondate pe gins earezentatve i © pe separata puesto. + considestu e4 natonea este sursa suverentaisconstiia preveden alegerea de eae cetijen prin suftagin niversal a deputsilr eunii Tn adundr, care votesz8 lege, bugetul. controle actvitatea puter legisiative (Adunarea National ~Franza, Camera Comunelor ~ Marea Bri ¢-separarea puterilor in stat ~ principi fundamental al democrat orale. ¢Demnoccti iberls presupuine: 4 liberaten de expresic a opiniei public, ®iberstea preset. ¢ Parigele polite strctureaza si organizeaza opinia publi @ In Europa democratia liberaia a imbricat forma regimului-parlameniay. ¢Puterea aparine unui guvern Sustinut de majoriatea depuratiior: © preponderenia apariine adundti legislative ales: @ puterea executiva este dirljaté de clive un get de guvem si de seftl steal (regele sou preyedintele Republic 3. Ideologia comunistd si respecturea drepturitor omului La baza ideologiei bolsevice a stat marxism-leninismul Proletariarul avea rolul de s aduce la putere regimul comunist prin revolute. Punctele cheie ale regimului comunist: propaganda $i teroarea si se baza pe un putemic aparat represiv in frunte cu politia politics, ind regimuri totalitere, regimurile comuniste au avut ca scop impuneres, prin activist sterelor > politice si economice; culturale gi spirituale, Restructurarea radicala a vechiului sistem de valori si a institutilor culturale ave va finalitate consiruires ,omului nou”, Mijloace de realizare ‘© impuneren prin fort @ noiidirecyi: fa cultura reundnd : ‘| Tntreruperea leglturilor cu Europa Occidental © iunie 1948 ~ destiintarea Academici Romane si inlocuirea acesieia cu una noua”, Academia Republicii Populare Romane ~ subordonata politicii partidului. © instituirea eontrolului asupra vist, 2 controlului total asupra 19) iivikiméntuluis b) Bisericii a) 1988 Legea invejamannului ‘+ formele de fnvatimént care nu depind direct de stat > desfiingate seu interzise; + _invaiamannul medi gi superior sunt reorganizate dupa modelul sovieti. b) BHeAéA tints unor campanit ateiste : + 1948 ~ Legea cultefor —> este destiingatd (prin unires forieté cu Biserica Ortodaxt) gi puss sub imerdictie Bisetica Gre¥-Catolied —> unul dintre cultele traditionale ale tari eu rol majoritar in istora $i cultura nayionals. © folosirea cenzuri ‘+ S609 ~ scoaterea din circuitul public a oriciror informatii, cArti sau idei care ar fi putut s& contrazic& ‘orientarea oficial, + Autorii i tidurile interzise se regisese int-un volum inttulat > ,Publicatii interzise” — 1948 — peste 8000 de titur i reviste interise > Auexistat mai multe etape eu trisdturi distincte tn care s-a manifestat monopolul ideologic comunist 1 etapa, (1948 - 1958) + ‘campania asivl de rusificare -+ de exerpht Istoria Romniei de Mihsil Roller (1947) > revizuire complet fs recutului ti: + aiideli cationale + a conceptului de patriotism. ¢ teansformarea culturiromne intr anexa a culturi sovitice ‘+ Inflintarea de edituri, insirui,biblioteci, muzee cu profil roméno-rus: + sin geoli devine materi obligatorie— limba rus. © proleteultismul - aflat in centru! politici euturate a regimuluis " ~ reprezintlo-orientare cultural care aves ca scop si asigure alianja dintre cele dou clase principale ale societatiiromanesti (clasa muncitoare gi yarénimea) si si redea principle de viata si modelele umane imbritigate de acestea. A tlea etapa (1958 ~ 1965) xLinia nationals impust de Gheorahe Gheorghiu Dei are efect si pe plan cultural + Forme de manifesta : = redescoperirea valoritor nationale: + proces de derusificare care culmineazA, in 1963, cu inchideres. Institutut Muzeului Romano-Rus, 2 editurilor si bibliowecilor. ‘A ilf-a etapa (1965 ~ 1974) —> cea mai prielnied pentru vieja cultural © Invdtiminuul ~ cunoaste © perioads de modernizare si deschidere © Scade importanta marxismului © reste ponderea disciplineforexacte gi tehnice. Reabilitarea sociologiei. Istoria este rescrisa pe alte coordonate, A TV-a etapa (dup 1974 ~1989) -> perioada nefasta pentru cultura romana: © ,cultul personalitgii" ~» se impung in toate domeniile culturiy ® _istoria este aservita acestei practici —> se ajunge la situstia in care lui Nicolae Ceausescu fi este .glsita « genealogie ce ajunge pln Is Burebista, DICTIONAR clasé politica iferentierea in cadrul societitii a unei paturi distincte si restrdnse de persoane care indeplinese un rol semnificativ in conduserea societtii ccultul personalitsyii =. practic politics ce atribuie un rol exagerat unei personalitati politice in evolutia socieidfi, ceea ce produce deformarea viel politice dinw-o {ard deseentralizare = procesul prin care organismele administratiei locale primese competenfe sporite in raport eu autoritatea eentrelé, destalinizare = proces ideologie prin care responsabilitates partidului pentru crimele si represiunea social din perioeda stalinista este pusd pe seama unora dintre membrii de viet ai nomenclaturi, acestia find, rival politici ai persoanelor aflate la putere in parti egalitate polities ~Pfncpiu conform cfruia tot eetfenii ni stat au accleas! dreptur st indatoric politic. principiu conform c&ruia toate eultele recunoscute ale unui stat sunt egale, -lermen conseorat prin ucrarea Arhipelagul Gulag al lui Alexandr Soljenitin -Gulag este prescurtarea in limba rust a Administratiei generale a Lagirelor. Pain exensc, temenul defineye calor instrupilor de pedeapsé politics din-un stat totalitar, cgalitate confesionall gulag 20ideocratie _ peaanare wacetemareice basil eel ween proletouitism = curent cultural ale cdrui principiiestetice sé'Yéduceau In ideea formérii une} cular ‘»Pur proletare” gi care respingea valorle culturii existent. revolufie culturala = Concept aplicat in China maoist, ranspus in practicd in Romnia prin tezele plenerei din julie 1971 rezolutie hottie luatd tn urma unei dezboteri colective sovietizare = ac{iunea unor persoane si autoritaji din URSS prezente fnts-un stat din Europa de E dup 1943, cu misiunea de a se implica direct in introducerea modulbi de viats, de ‘gandice gi 2 regimului politic sovietic. Stat national = concept politic refertor la un stat apartindnd unei natiuni; stat eare formeaz4 un singur tot (fir4 provincii autonome). vot universal = drept acordat tuturor eetitenilor unei fir, indiferent de rasa, nafionalitate, sex, credina religioasi, grad de pregitire i stare ‘materiali de a participa Ia alegerile care desemneuz4 organele reprezentative ale unui stat CRONOLOGIE 1947 + Istoria Roméniei ~ Mihai Roller. 1948 iunie + desfiinjarea Academiei Romane. 1948 + Legea invétimannului, Legea cultelor. 1948-1958 + campania de rusificare a Romaniei. we ae * 958-1965 + Linia nafionala impusa de Gheorghe Gheprghiu Dej ~ derusificatea tari 1965-1974 = Cea mai prieinicd etapa a regimului corfunist totalitar. 1974-1989 > perioadd nefastd in regimul totalitar comunist; deciderea regimului totalitar, TEMA 4 CONSTITUTIILE DIN ROMANIA |. Era necesard existenta unei constitutit > Necestatea unei consttutii - a fundament al organizari instituional-poitice - a apdrut in societatea romfneascd fn conditile procesului de modernizare a vie social-economice, politce si cuturale dela sférstul secolului al XVIN-tea Inceputul Secolului al XIXea > N. Torga~ ideea de constnuie cea dint necesitate in statele romdnes™ Projecte constitutionale > Primal proeet de consi ~ Consrnyta cdreunarlar ~ eabora, 1a Tayi in 1822 ~ inden tendiga introducer sistemuli modern de guvernare,necsiatea separ putertorn sit Repularentele Organice ~ docimente eu ol de consituie~ elaborate de boierimea roman Mire anit 1827-1828 si finaizate n 1831 au rdmas tn vigoare pin in 1858 > In urma rizboiulai Crimell (1853-1856) emancipaea de sub dominaja rusé a avut implica si esupra ctdrul constnuional al Prinipatelor Romine ~ siructurat in conformitate cu Convenyia de la Paris (1858) ~ rezlat al seordvii dine puteeasuzerant, Imperial otoman i puterie gaan, > Convene de ta Pars col ge constintie pent Principates +a sabilit un nou statut politic ~ juridical Principatelor. + Se constilau Principatele Unite le Moldover si Tait Rominesti sub suzeraitetea otomand si garatia coed a Mailor Pater. + Er instaurat gent prima dat stl de drept- marcénéuese o rupurtradigalé de guverarea autoriterst specified epocilor de dominate oman i rasease. + Separerea puterfor in sat + pltrea exeoutva : dom, guvem (Separat pentru flecare tara + puteres levislaiva : domn, Adunare lepsltiva (separt pentru fecare ar); # puterea judecttoreascé : Inalta Clirte de Justitic 51 Casatie de la Focsani (institutie comun’) > Prin lovitura de stat din 1864 ~ ALL Cua a tips tn how act eonstitional ~ Stata! Dezvolator altComventici de la Paris ~ imbina democraia (era menjinut principio separiti puteior n sat) cu domnin personla, (rerogative importante revencau domnitoruhi ~ Domina ~ ales pe vias prin vot cemetary srbua : mumes ming, sanfion tele, dizotva Adare), 213. Constitutiile Romaniet care au promovat principii democratice > Tnlaturrea i Al. Cuza si aducerea prinjului strdn —aurgentatelaborarea unei noi leg fundamental asta [866 - a avut ca model Cénstitutia belgian din 1831 ~ considerat8 atunci cea mai liberal Jin Europa, > Adunarea Constituantd (aleasd In aprilie 1866) ~ adoped noua Constitutie (8 ttluri gi 133 articole), care este promulgata de dom la | iulie 1866. © Caracteristicile Constitute’ este prima constitute interna romaneast © promulgats far aprobarea Marilor Puteri: @ este un act de facturd liberala. © Principii: @ suveranitatea national’; © guvemarea reprezentativa si responsabill; © separarea puterilor in star; . ° responsabilitate ministerial; ‘monarhia ereditaré; = Tibertatea constingei + libertatea invayamdntalui = liberatea presei nao 8» libertatea fntrunirlor si asocierior. o-Prineipiul separdei putrilor in stat Puterea executivi : Domn~atcibutii: - numeste si revoca minitrs + drept de amniste politics: * _numeste si confirma in tate funtile politic; = dreptde a bate moneda: > conduce armata; = drept de a dizolva Porlamentul; = initia legislaivas = drept de veto absolut; = _ aconda distinett si decorati, Guvern - exert altri de domn puterea executiv8; = _ prezintd proiecte de legi Pulterea legisativa : Parlamehtal(Sichmeral)—avibuti-“"" ~ drept de iniiaiva gi saneviune a legitor; os + dreptde interpelare: ~ acord sau retage increderea sa guvemuluis * Adunarea Deputailordiscut si voteaz8 bugerul a. Aduithréa Deputayitor b. Senatul Puterea judecitoreased - exercitaté prin + Curti de judecats * Tribunale. + instanfa supremd : Inala Curte de Casatie ‘2 Sistemul electoral — bazat pe vot cenzitar. Pentru Adunares Deputatilor -> 4 colegii Pentru Senat + 2eolegii > tmportanfa Constituiia din 1866 : creat cadrul necesar functionasiiinstitutiilor moderne; ‘© areglementatstatutul monarhiei in Roménia; © a fost perceputd pe plan extern ca o manifestare a independenteit © prevedea ereditatea domnici si atributille unui domn suveran, depasind statutul de autonomie, recunoscut prin tratatele internationale; ‘2 | iFammintea nimic de suzeratitatea otomand si de garantia colectiva a puterilor europene. é Infipruirea startui nafionsl uniter romén in 1918 reclame unifiarea organist de stat si u legislaiei menite s& favorizeve progres iti najuni ~ Consttuca din 1923, 2