Profidr.ing, Nicolae Robu ARHITECTURA CALCULATOARELOR‘ARHITECTURA CALCULATOARELOR CUPRINS 1. CONSIDERATI INTRODUCTIVE 1.1. Notiuni fandamentale 1.2, Aeiuni ce au loc la pornirea unui calcula 2. DESPRE MEMORIE 0 3. DESPRE INTERFETE ... 4, DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICA 4.1. Reprezentarea numerelor in calculator 4.1.1. Reprezentarea numerelor in virgult fix .. 4.1.1.1. Reprezentarea numerelor pozitive .. 4.1.1.2. Reprezentarea numerelor de orice semn 4.1.1.2.1. Reprezentarea prin semn-marime 4.1.1.2.2. Reprezentarea prin complement de unu 4.1.1.2. Reprezentarea prin complement de doi .. . Reprezentarea numerelor in virgulA flotants 4.1.2.2. Standardul IBEE 754 4.2. Dispozitive de adunare si seidere 4.2.1, Principit folosind bistabile J-K 4.2.2.3. Proiectarea unui sumator serial folosind bistabile D 4.2.2.4, Avantaje si dezavantaje ale sumatozrelor seriale 4.2.3. Sumatoare paralele 4.2.3.1, Principii 4.23.2. Sumatoare “ripple carry’ 4.2.3.3, Sumatoare “carry lookahead”pag. 4.3. Dispozitive de inmultir ... . 8 43.1. Principi 8 433.2. Sinteza unui inmultitor de numere in sermn-marime 7 4.3.3. Sinteza unui inmulfitor de numere in complement de doi, ‘CAPA, DESPRE MEMORIE aducerea tuturor celulelor sale la “1”. O memorie EPROM concreté poate fi stearsi si reprogramati de un numér de oti foarte ridicat, reprezentind 0 Gti de catalog a circuitului respectiv. EPROM vine de la Erasable Programmable Read Only Memory. ‘Memoria EEPROM se caracterizeaz prin aceea ci este inscrisi de utilizator, printr-un proces specific, dupai ce a fost pregatiti pentru aceasta prin stergere electric&, atdt stergerea cat si inscrierea memoriilor EEPROM se pot face chiar in contextul circuistic in care ele sunt exploatate. O memorie EEPROM concret& poate fi stearsa si reprogramati de un mum de ori foarte ridicat, reprezentind 0 dati de catalog a circuitului respectiv. EEPROM vine de la Electrical Erasable Programmable Read Only Memory. 23(CAPA. DESPRE MEMORIE 4 "ARHITECTURA CALCULATOARELOR 3 DESPRE INTERFETE Asa cum s-a precizat in capitolul 1, interfejele din structura unui caleulator au rolul de a asigura schimbul de informafii inte procesor sau memorie, pe de 0 parte, si dispozitivele de introducere a datelor, dispozitivele de extragere a datelor, respectiv memorille exteme, pe de alt parte, interfapa consti in nul sau mai multe porturi gi, eventual, 0 circuistic& conexa, ce indeplineste fimctii de comands local. rin termenul de port se desemneazi un registru, dimensionat, de reguld, la 8 bifi, avand rolul de a prelua date de la echipamentele periferice, respectiv de a scoate date spre echipamentele periferice, precum gi de a materializa diverse sarcini de comanda aferente transferului datelor. Porturile dedicate prelutrii datelor de la echipamentele periferice se numese “porturi de intrare”. Porturile dedicate scoaterii datelor spre echipamentele periferice se numese “porturi de iegire” (evident, porturile folosite pentru materializarea de sarcini de comands sunt, inevitabl, fie de intrare; fie de iesire). in principiu, un port de intrare -vezi figura 3_1- este prevazut cu: * 8 bome de intrare dedicate preluarii datelor de la echipamentul periferic, numnite “borne de intrare date” sinotate 10... © 1 bomi de intrare de comanda a scrierii in port a datelor prezente pe liniile /0...17, numit& “bornd de scriere” si notat’ EXTWR (abreviere de la “external write”); © 8 bome de iesire dedicate transmiterii datelor spre provesor, numite “borne de iesire date” $i notate O0...07; 2s(CAP. 3 DESPRE INTERFETE * [bom de intrare de comand’ a disponibilizirii cite procesor a datelor ‘inscrise fn port, numiti “bornd de citire” si notati RD (abreviere de la “read”; bom de iegire de semnalare a faptului cA in port existé o datd inscris incd necititd, numith “bornd de semnalare” si notati IBF (abreviere de la “input buffer full”), + 1 bornd de intrare de validare/invalidare, numita “bornd de selectie notati CE sau CS (abrevieri de la “chip enable”, respectiv “chip select”). ritiiiit 4 BOOT OF 05 OF OF OF OF RB | rorrpswmare ric eAL_ o_o ws is 7 TR Terr rrr fT Fig. 3_1. Bomele clasice ale unui port de intrare. Introducerea datelor in calculator cu ajutoral unui port de intrare tipic ste ilustrata prin cronograma din figura 3_2. nn X BATE STIX —4 mF f De Vf Fig. 3.2. Cronograma semnalelor ce intervin la introducerea datelor ‘in caleulator cu ajutorul unui port de intrare tpi. CCronograma din figura 3.2 vrea si spun urmitoarele lucruri: Cand datele pe care perifericul trebuie si le introducd in calculator sunt stabile, are loc activarea de cétre periferic a semnalului EXTWR, prin trecerea sa la nivel “0”. Valoarea activa a semnalului EXTWR determin preluarea in port a datei prezente la bomele sale 10-17. Buffer-ul portului ajungind astfel plin, semnalul fanion IBF trece la “1”, Prin testarea acestui semnal, procesorul af ci o dati este pregatiti pentru el in port si executl 0 operajie de citire cu referire la acesta, preludnd data prin bomele 00-07, 2% Seen ea ‘CAPS, DESPRE INTERFETE, sub comanda semnalului RD. La incheicrea operatiei de citire, portul isi va ‘rece din nou semnalul IBF la “O", fiicnd, astfel, cunoscut, atét pentru pprocesor, cAt si pentru perferic, faptul c& buffer-ul de intrare este gol. Pentru a se evita pierderea de date prin suprascriere —suprascrierea inseamnd ppreluarea in port a unei noi date inainte ca precedenta s& fi fost cititi-, ‘fericul trebuie si nu activeze semnalul EXTWR decét in timp ce semnalul /BF este la “0”. Pe de alta parte, procesorul trebuie s& nu citeascl portul decat in timp ce semnalul /BF este 1a”I”, pentru c&, altfel, va accesa fie 0 dati fird semnificatie, stabilita in port cu ocazia punerii sub tensiune, fie o dati care a fost deja citita. {in principiu, un port de iegire vezi figura 3_3- este previzut cu: = 8 bome de intrare dedicate prelultii datelor de la procesor, numite “borne de intrare date” si notate 10.17; «1 bom de intrare de comand’ a scrierii in port a datelor prezente pe liniile 10...17, numit& “bornd de scriere” si notati WR (abreviere de la “write”), © 8 bome de iesire dedicate transmiterii datelor spre echipamentul periferic, numite “borne de iesire date” si notate 00..07; © bornd de intrare de informare a portului asupra faptului c& echipamentul periferic a preluat datele inscrise in el, numitt “bornd de citire” si notati EXTRD (abreviere de la “external read"); «boa de iesire de semnalare a faptului c& in port existh 0 datd inscrisi si ined necititi, numiti “bornd de semnalare” si notati OBF (abreviere de la “output buffer full”); © 1 bomi de intrare de validare/invalidare, numitt “borndt de selectie” si notati CE sau CS (abrevieri de la “chip enable”, respectiv “chip select”). bey sys pe pepe pat WUE WS we ee pore sire riric (00 01 02 05 04 05 06 07 IXTRD TET tt ttt T Fig. 3_3. Bomeleclasice ale unui port desire. anCCAP. 3. DESPRE INTERFETE, Extragerea datelor din calculator cu ajutorul unui port de iesire tipic este ilustrat prin cronograma din figura 3_4. Cronograma din figura 3_4 vrea si spund urmitoarele lucruri: (Cind procesorul vrea si scoati 0 dati spre periferic, executi 0 operatie de scriere cu referire la port, cea ce provoacd activarea semnalului WR , prin trecerea sa la “O”. Valoarea activi a semnalului WR determina Preluarea in port a dated prezente la bornele sale 10-17. Buffer-ul portului ‘ajungind astfel plin, semnalul fanion OBF trece la “O”. Prin testarea acestui semnal, perifericul afl c& o dati este pregatiti pentru el in port si executli o operajie de citire, preluind data prin bomele 00-07, sub comanda semnalului EXTRD . La incheierea operatiei de citire, portul igi va trece din nou semnalul OBF la “1”, ficdnd, astfl, cunoscut, at pentru procesor, cat si pentru periferic, faptul e& buffer-ul de iesire este gol. Pentru a se evita ierderea de date prin suprascriere, procesorul trebuie si nu serie in port decat in timp ce semnalul OBF este la “1”. Pe de alti parte, perifericul ttebuie s& mu citeascd portul decat fn timp ce semnalul OBF este la "0", pentru c&, altfel, va accesa fie o dati fird semnificatie, stabilits in port cu ‘cazia punerii sub tensiune, fie 0 data care a fost deja citt8. Fig. 34. Cronograma semnaiclor ce intervn I extragerea datclor ‘din caleulator eu ajutoral unui port de ieir tipi. __ Se precizeaz cé bomele de iesire date ale porturilor de intrare sunt finute, in cea mai mare parte a timpului, in starea de inalti impedanta, fiind activate doar in timp ce un astfel de port este citit efectiv de cltre procesor, adic&: in timp ce att semnalul CE, cét si semnalul RD sunt active. De ‘asemenea, se menfioneazi ci semnalele RD si WR au efecte doar in timp e portul este validat de semnalul CE, in timp ce semnalele EXTRD si EXTWR nu sunt legate de semnalul de validare / invalidare, 8 (CAPS. DESPRE INTERFETE Ca si locaiile de memorie, porturile au asociate adrese. Adresele de porturi pot fi parte a unui spatiu unic de adrese Ia nivelul calculatorulu, alfturi de adresele de locajii de memorie sau pot constitui un spatiu de adrese distinct, complementar spafiului de adrese de locatii de memorie. Din considerente didactice, vom merge pe varianta din urmi, adic: vom presupune c& se dispune de un spatiu de adrese ée locatii de memorie, avand ca “martor” semnalul MRQ, si de un spatiu de adrese de porturi, avind ca “martor” un semnal numit [ORQ. O adres& de 9 anumitd valoare se refera, Ja un moment, la o locatie de memorie sau la un port, dup& cum in acel ‘moment este activ semnalul MRQ sau, dimpotivi, semnalul TORO. Dack nici unul dintre aceste semnale nu este activ, atunci codul prezent la bomele de adrese ale calculatorului evident, la orice borne, un cod existl, inevitabil, intotdeauna, fie c& este valid, fie cf este invalid- nu reprezint& o adres& gi in consecinfa, el nu trebuie s& conducs nici la seleetia unei locatii de memorie gi nici la selectia unui port. Acest lucru se asiguri decodificéind adresele conditionat de semnalele MRQ , respectiv JORO. Porturile se introduc in schemele calculatoarelor conectind intre ele, borni la born, bomele de iesire date ale porturilor de intrare, bomele de intrare date ale porturilor de iesire si bomele de intrare-iesire date ale ‘memoriei. Conectarea nu trebuie infeleas’ obligetoriu directa, ci posibil prin intermediul unor circuite tampon. 2»‘CAP. 3 DESPRE INTERFETE, ‘ARHITECTURA CALCULATOARELOR 4 DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICA 4d. nm rin calculator 4.1.1, Reprezentarea numerelor in vit xa 4.A.d.1, Reprezentarea numerelor pozitive Intr-un sistem de numeratie de baz r, un numar K se exprima prin notafia: 0Se, 2140 212=10rest1 => 21=2-1041 => 10-2540 => 52241 => 22140 152041 Se precizeazi ci numérul ciffelor binare necesare reprezentirii unui ‘numar “a” pozitiv intreg este: 32 ‘CAP. 4, DESPRE PROCPSOR, UNITATEA ARITMETICO-LOGICA ion (G.1.1.1-10) 111-11) Kim ey Deg PhO PO He, Prin inmulfiri succesive cu 2 ale numérului initial i ale pirfilor fractionare ale produselor, rezulté: KE Dm 0 beg PM ab Oy FOP Hg TOY (41.1.1-12) Kp ae bey: Db egy LOM HC ZOD (4.1.1.1-13) & Kap 22 egw : (4.1.1.1-14) Ky (4.4.1.4-15) Asadar, ciffele binare ale unui numir pozitiv fractionar se pot obtine prin inmulfiri succesive cu 2 ale numérului in cauza, respectiv ale pistilor fractionare ale produselor, ele ~ciffele- find partile intregi ale produselor, inmulfrile se efectueazi pnd la determinarea unui numar satisfic&tor de cifre. 0.8125:2=140.625, 0.625-2=140.25 0.25-2=040.5 0.5:2=140.0 ‘ ea 0.8125 ;9=0.1101, = 0.8124;9=0-11001...2‘CAP DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICA Ciffele binare ale unui numfr pozitiv format din parte intreagx si parte fractionarai se determina aplicdnd regulile de mai sus pentru cele dou’ pari. Exemplu: 42.8125-42+0,8125=101010;+0.11017=101010.11013, 4112. ta relor e seman 1.2.1. Reprezer i rime Fie 4 un numfr oarecare gi a reprezentarea sa in semn-mérime. Atunci, @a. 2.11) Be Em (4.1.1.2.1-2) ‘semanul “.” nu se reprezint& in calculator prin nimic, ¢l find considera in mod inplict unde: daca A= 0 "1 daca A<0 (4.1.1.2.1-3) 8 acy ¥ieLamen 4.1.12.1-4) Reprezentarea numerelor in semn mérime se poate surprinde matematic cu ajutorul urmatoarei expresii: (0:1), dacax>0 ry sox) = 1s (12), decae-co (4.1.1.2.1-5) 0 sau 1 dacax=0 unde: ‘Mare proprietatea ca (-M; M) este intervalul in care se presupune cdi se 0 ez=|2-29— Hh e.2-2), daca <0 (4.1.1.22-6) (0 sau 2-2", dacax= 0 unde: Mare proprietatea cit (-M; M) este intervalul in care se presupune cd se aflts numerele de reprezentat, neste numérul ciffelor din dreapta bitului dedicat semnului: 411.22-7) si 4.1.1.2.2 2 exemplifica nele_el-, Tabelele din figurile 4.1.1.2.2_1 reprezentarea numerelor in complement de unu, in ipotezele: © CM; M)=(2; 2) © r=0.25 7‘CAP. DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICK Roniead FUSPISOAS HOOT OSO Oa] [OTs ]0.50] 0.75] 100] 125] 150) 175 de “CAP. 4, DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO.LOGICA ewsrae ee ashram} arf = “Valoarea |1.000|1.125]1-250)1.375]1.500|1.625)1.750)0.000/0.1 (3 75|0.500]0,625)0,75010.875) Rezulta: it ts tT leel =4yin=3 ro Fie: Fig 1122 1 Ryentmen tn comple ese ener dal (2:2, considerate cu rezohutia 0.25. 1). a=-1, Nira TTS) S74) 3)2)2)° 172,35) 4757 e 77 ‘Se va avea: = se i = -1yg=-0012= 1001 yq= 11102, rae chart grog -0ta= 100s IO poems 1110+ “Valoarea |1.000]1.125]i-250]1.375|1.500|i,625]1.750)0.0 1010 a 1<-1000+ de une Ls 1001 Fu 4112 Piaezama rnp deme aniaan 8, PM ce considerate cu rezolutia 1. Evident, valoarea unui numér x al cirui cod in complement de unu este cI) va fi data de expresii [M -els), daca el(s) € (01) a] M-(2-2* els), daca elf) € (1; 2~ daca el(x) ¢ (0;2-2) (4.1.1.2.2-8) Se demonstreaz ci in reprezentarea complement de unu, suma dou numere se poate obfine in doi pasi, astfel: in primul pas, se adund intre ei complementii de unu ai celor douk ‘numere, intun proces in care bifii de semn sunt tratafi exact ca oricare alii «© inal doilea pas, se adunt la suma obfinutd fn pasul unu, in pozit ‘mai putin semnificativa, transportul rezultat in respectivul pas unu, ‘transport ce, evident, poate fi fie 1, fie 0. 38 »‘CAP. 4, DESPRE PROCESOR. UNITATEA ARITMETICO-LOGICA ‘Avantajele reprezentirii numerelor in complement de unu sunt: ‘© permite efectuarea adundrii prin introducerea in calcule a bifilor de semn in mod nedistinctiv fafa de restul bijilor ‘© permite inlocuirea sciderii prin adunarea la descdzut a complementului de unu al sc&z3torului Dezavantajele reprezentérii numerelor fn complement de unu sunt: ¢ dedicd dowd coduri pentru numérul 0: ce face ca valorile reprezentabile cu ajutorul ei si fie cuprinse in intervalul (-M; M) si nu [-M; M), cum se intémpla in cazul altor reprezentiri © face dificilé executia operatillor de inmultire si impair # necesiti parcurgerea a doi pasi pentru efectuarea operafici de adunare, ceea ce conduce la dublarea timpului de adunare, in raport cu alte Yeprezentiri 4.1.1.2.3. Reprezentarea prin complement de doi Fie A un numér oarecare si a reprezentarea sa in complement de doi. ‘Atunci, dact: Ad. Wea key tgea~ Sel) rezult: amin) (4.1.1.2.3-2) ONS seman” nu se reprecits ncleulstor prin nine, lind considera in mod implicit daca A20 * {ee <0 (4.1.1.2.3-3) fey daca A> 0seudaca'¥j >i=>¢,., =0 : Vielen Ey. daca AAe,., #0, unded,,,= NOT(C,..) (4.1.123-4) 40 ‘CAP. 4 DESPRE PROCESOR UNITATEA ARITMETICO-LOGICA Asadar, numerele pozitive se reprezint& in complement de doi exact ca §) prin semn-mirime, respectiv ca si in complement de unu. ‘Numerele negative au bitul de semn si bifii situati in dreapta celui mai din dreapta bit nenul, precum si pe acesta insugi, la fel ca in cazul reprezentirii semn-mirime, iar ceilalti biti -valori complementare in rapott cu acest caz. Lungimea de cod a reprezentitii complement de doi este dati de relatia: te amtog, 411235) unde: 1; rezolufia cu care se iau in considerare numerele de reprezentat in Interval [-M; M). Reprezentarca numerelor in complement de doi se poate surprinde matematic cu ajutorul urmatoarei expresii: 2 e(0), dacax>0 ctx) =}2-Hhe 1a), docax<0 (4.1.1.2.3-6) Mt unde: ‘Mare proprietatea cit [-M; M) este intervalul in care se presupune se afl numerele de reprezentat Evident, numirul ciffelor binare din dreapta bitului dedicat semnului este 1: nele ¢2-1, (4.1.1.23-7) Tebelele din figurile 4.1.1.23.1 si 4.11232 exemplifica reprezentarea numerelor in complement de doi, in ipotezele: © £-M, M~[-2; 2) © r=0.25 respectiv: © EM M=L8; 8) orl a