1. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare a unei intreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv

- stabilirea valorii de piata,
- a valorii de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatiul economic al tarii.
Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele
schimbari semnificative cum sunt:
- modificari in marimea si structura capitalului social,
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzactiilor comerciale,
- cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de
piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

2. Clasificati diferitele tipuri de evaluari.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, transferai
activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri
comerciale, fiscale.

3. Enumerati fazele si etapele necesare realizarii unei evaluari de intreprindere.

Activitatea de evaluare a intreprinderii presupune parcurgerea a trei etape esentiale:
1.Faza initiala: Etapa 1 - cunoasterea preliminara
Etapa 2 - pregatirea actiunii
2.Faza de realizare: Etapa 3 - analiza diagnostic
Etapa 4 - diagnosticul de evaluare si analiza fundamentala
Etapa 5 - determinarea componentelor fundamentale ale evaluarii
Etapa 6 - evaluarea propriu-zisa
3.Faza concluziilor: Etapa 7 elaborarea raportului de evaluare
Etapa 8 documentarea lucrarilor de evaluare

4. Explicati rolul bilantului contabil ca punct de pornire in evaluarea unui activ sau a unei
intreprinderi si a bilantului economic ca instrument de lucru pentru evaluarea unei
intreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el
reflecta situatia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la infiintare si rezultatele
financiare obtinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.a evalua un activ sau o
intreprindere pe baza bilantului contabil constituie o abordare eronata din mai multe puncte
de vedere, cel mai important este faptul ca bilantul, fiind intocmit dupa anumite reguli si
principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul sa nu fie exprimat in valore de piata, iar
performantele sa fie cele care s-ar fi obtinut in conditiile normale de piata.
Bilantul economic al activului sau intreprinderii se realizeaza cu ocazia elaborarii a doua
lucrari indispensabile oricarei evaluari si anume determinarea ANC actin net corijat si CB
capacitatea beneficiare a activului sau intreprinderii.
Bilantul economic este un bilant teoretic de calcul, un bilant abstract elaborat de experti
exclusiv in scopuri de analiza, studiu, cercetare sau evaluare.
ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.

5. Explicati diferentele dintre pret si valoare; enumerati tipurile de valori folosite in evaluare.
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti
aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pretul ci
gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa
se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si
comparatorul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau
vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin
aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna, latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

6. Definiti valoarea de piata.

Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la
data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in
cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un
marketing adecvat.

7. Definiti valoarea justa.

Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre
doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

8. Definiti valoarea actuala a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar,
care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate

9. Definiti valoarea de origine.

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta
totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului in stare
de utilizare sau de folosire.

10. Definiti valoarea de utilizare.

Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun
susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata
prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii.

11. Definiti valoarea venala.

Valoarea venala este o valoarea obtinuta in momentul cedarii bunului, este un pret in mod
real, determinat exclusive de raportul cerere-oferta, obtinandu-se numai pe piata, este dificila
determinarea acestei valori inaintea tranzactiei.

12. Definiti valoarea de folosinta.

Valoarea de folosinta este data de costurile necesare pentru procurarea unui bun care prezinta
aceleasi posibilitati de utilizare pentru aceeasi durata de folosinta reziduala; numita frecvent
valoare de inlocuire.

13. Definiti valoarea de recuperare bruta.

Valoarea de recuperare bruta este valoarea unei proprietati(cu exceptia terenului) care se
obine mai degraba din valoarea materialelor pe care le contine decat din valoarea care se
obtine din continuarea utilizarii fara a necesita reparatii sau adaptari speciale.

14. Definiti valoarea de lichidare si valoarea de fuziune.

Valoarea de lichidare (valoare de vanzare fortata) este suma care ar putea fi primit n mod
rezonabil din vnzarea unei proprietati intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi
conforma cu perioada de marketing necesara specificata in definitia valorii de piata.
Valoarea de fuziune (valoare suplimentara) rezulta din contopirea a doua sau mai multe
participatii la roprietate si reprezinta o forma particulara a valorii speciale.

15. Definiti costul de inlocuire net.

Costul de inlocuire net (CIN) reprezinta reprezinta estimarea valorii de piata pentru utilizarea
existent a trenului, plus costul curent brut de inlocuire sau reconstuctie a cladirilor, minus
alocarea (valorica) pentru deteriorarea fizica si pentru orice alte forme relevante de depreciere
si neadecvare.

16. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?

Diagnosticul are drept scop
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ,
pe care utilizatorii raportului de evaluare ii cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid
consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii:
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea
ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

17. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Obiectivul ii constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu
tertii sau cu salariatii.
Mijloc de realizare :
-date si informatii din interiorul societatii prevazute intr-o lista anexa la contract ;
-date si informatii obtinute din afara societatii
-date si informatii obtinute din interferenta cu celelalte diagnostice
Constatari
- Tinand seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia - Dupa trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se
stabilesc:
- Oportunitatile existente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un caracter
previzibil pozitiv pt intreprinderea evaluata cum ar fi legislatie si reglementari specifice
favorabile.
- Riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil
negativ (invers oportunitatilor);
- Punctele forte, adica atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
. o buna organizare si functionare a intreprinderii;
. contract si statut corespunzatoare;
. relatii contractuale corecte;
. finantare asigurata;
. absenta litigiilor;
. reglementari fiscale aplicate corecte;
. obligatii fiscale indeplinite la timp;
. puncte slabe, adica deficiente constatate in organizarea si functionarea intreprinderii:
. statutul si contractul necorespunzatoare situatiei de fapt;
. existenta unor litigii contractuale cu tertii si cu proprii salariati;
. conflicte de munca;
. obligatii fiscale nerespectate.

18. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Obiectivul il reprezinta determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere in prezent si in
viitor.
Constatari
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale intreprinderii se va
calcula ponderea lor in volumul total al activitatii;
b) Se va efectua o analiza a clientilor cu pondere importanta sau mare si pentru acestia durata
de recuperare a creantelor ;se vor analiza clientii incerti;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de intreprindere, cuantumul
cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;
Concluzia
Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate f buna a
produselor si serviciilor
 puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.

19. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.

Obiectivul consta in stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund
nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului cumparator.
Constatari
- se impune cunoasterea potentialului de productie la un moment dat si evolutia sa in timp;
- stabilirea dinamicii imobilizarilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potentialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor
previzibil a intreprinderii;
Concluziile se prezinta sub forma:
- Oportunitatilor
- Riscurilor
- Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de productie;utilaje moderne, produse
si servicii competitive
- puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a productiei, o conducere defectuasa a
aprovizionarii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

20. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si

resurse umane.
Obiectivul il reprezinta analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la
realizarea activitatii intreprinderii.
Constatari se fac urmatoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
Organizarea ierarhica si functionala a intreprinderii;
Date cu privire la personal: pregatirea, gradul de ocupare; vechimea in intreprindere;
fluctuatiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea intreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere,
sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte: personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista
motivarea muncii.
puncte slabe: proasta functionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre
conducere si salariati.

21. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului
financiar si a starii de sanatate a societarii;
b) Evaluarea diferentelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel putin trei exercitii
financiare;
c) Utilizarea relatiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constatari In urma analizei efectuate, avand ca mijloace de efectuare datele si informatiile
continute in situatiile financiare, pe ultimii 3 - 5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice
evaluarii lor prin metode patrimoniale. Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe

22. Care sunt pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in
afara exploatarii (necesare intreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.

23. Prezentati semnificatia separarii tuturor bunurilor evidentiate in bilantul contabil in bunuri
necesare exploatarii si bunuri in afara exploatarii ca etapa in determinarea activului net
corectat.

24. Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea
activului net corectat?
Imobilizarile necorporale (chletuilei de constituire, marci brevete, licente, studii, tehnologii,
etc) nu se iau in caculul valorii activului net corijat (ANC) cu exceptia cheltuielilor de
cercetare si studiile care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati (nu si cele care sunt
efectuate pentru mentinerea potentialului existent), care sunt luate in calculul activului net
corijat cu sumele inregistrate in contabilitate.

25.Cum se evalueaza imobilizarile corporale ale unei intreprinderi pentru determinarea

activului net corectat?
Imobilizarile corporale necesare exploatarii sunt evaluate la valoarea de folosinta a activelor
respective atinci cand evaluarea nu se face intr-o optica de vanzare sau de lichidare a acestor
active. Aceasta valoare se obtine de regula pe baza costului istoric diminuat cu amortismentu;
economic (iinclusiv deprecierea). Valoarea de folosinta ar trebui sa fie aproape de valoarea de
piata, adica de pretul la care intreprinderea ar putea sa procure un bun identic pe o piata de
ocazie. Valoare de folosinta poate fi definita drept valoarea actualizata a intrarilor nete de
flixuri degajate prin exploatarea unui activ.

26. Cum se evalueaza imobilizarile financiare ale unei intreprinderi pentru determinarea
activului net corectat?
Structura frecvent intalnita la acest element al bilantului contabil se refera la titluri de
participare la capitalul altor intreprinderi(actiuni, parti sociale, etc) si credite acordate sau
plasamente.
Titlurile care se coteaza se evalueaza prin metode indicate de organismul de reglementare al
pietei de capital, cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la
nivelul cel mai redus dintre media ponderata a preturilor la tranzactiile care au avut loc in
ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din aceeasi zi, cu conditia sa fie un pret
relevant, adica sa se refere la cel putin 0.5% din numarul de titluri ale emitentului. Titlurile
care nu coteaza si se constituie intr-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda
capitalizarii dividendelor.
Titlurile care nu coteaza, dar se constituie intr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeasi
metoda a capitalizarii dividendelor, dar pot fi utlilizate si alte metode bazate pe evvaluarea
globala a intreprinderii in care s-a investit.
Creditele acordate, plasamentele sunt luate in calculul activului net corijat cu valorile
contabile, cele in valuta fiind insa actualizate la raportul de schimb al monedei nationale din
ultima zi a lunii anterioare celei in care au demarat studiile pentru evaluarea intreprinderii.

27. Cum se evalueaza stocurile ale unei intreprinderi pentru determinarea activului net
corectat?
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, carburanti, piese de schimb, obiecte de inventar,
etc) se evalueaza la pretul de achizitie precticate in luna anterioara celei in care se face
evaluarea, iar daca intrarile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recenta
perioada.
Stocurile din interior (productie in curs, semifabricate din productie proprie, etc) se
evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a
produsului.
Stocurile de iesire (produse finite) se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin
beneficiile estimate in aceste preturi.

28. Cum se evalueaza creantele ale unei intreprinderi pentru determinarea activului net
corectat?
Se elaboraeaza o balanta in vechimea creantelor si se calculeaza ajustari pentru deprecierea
creantelor incerte sau cu termene de incasare depasite, creantele se iau in calculul activului
net corijat cu valoarea din contabilitate, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ultima zi a a lunii anterioare celei in care are loc evaluarea
intreprinderii.

29. Cum se evalueaza disponibilitatile banesti si alte valori mobiliare de plasament ale unei
intreprinderi pentru determinarea activului net corectat?
Disponibilitatile banesti intra in calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele
in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a a lunii
anterioare celei in care are loc evaluarea.
Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul
evaluarii.

30. Cum se evalueaza obligatiile financiare si nefinanciare in valuta, cheltuielile inregistrate

in avans, veniturile inregistrate in avans si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli ale unei
intreprinderi pentru determinarea activului net corectat?
Obligatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama rezultatelor
financiare ale intreprinderii.
Cheltuielile inregistrate in avans sunt incluse in categoria creantelor.
Veniturile inregistrate in avans sunt incluse in categoria datoriilor nefinanciare.

31. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei intraprinderi?
- metoda substractiva ANC = total activ reevaluat corijat total datorii
- metoda aditiva ANC = Capital Propriu +/- diferente din corectii aduse bilantului (dif din
reevaluari)

32. In ce consta metoda substractiva de calcul al activului net corectat?

Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val.
matematica) a tuturor datoriilor actualizate. ANC = total activ reevaluat corijat total datorii

33. In ce consta metoda aditiva de calcul al activului net corectat?

Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele
din reevaluarea elementelor patrimoniale. ANC = Capital Propriu +/- diferente din corectii
aduse bilantului (dif din reevaluari)

34. Cum se calculeaza valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi, valoarea substantiala
redusa si valoarea substantiala neta a unei intraprinderi? Explicati semnificatia acestora.
Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt
inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate
utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului
prevalentei economicului asupra juridicului.

35.Dispuneti de urmatoarele elemente din bilantul contabil al unei intreprinderi:

36. Dispuneti de urmatoarele elemente din bilantul contabil al unei intreprinderi:

37. Dispuneti de urmatoarele elemente din bilantul contabil al unei intreprinderi:
a. Determinati activul net corijat prin ambele metode
ANC1 = 1204000-1020000 = 184000
ANC2 = 155000 + 29000 = 184000
b.Determinati valoarea substantiala bruta, valoarea substantiala bruta redusa si valoarea
substantiala neta.
Vs bruta = 1204000 + 11000 + 5000 = 1220000
Vs redusa = 1220000 1020000 = 2000000
Vs neta = 122000 1020000 = 200000

38. Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea

intreprinderii?
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat,
in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu
cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul
totalitarii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmatorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul fmanciar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor
degajate de intreprindere.

39. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei intreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii
beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din
bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net
sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de
evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adaugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferente de curs
valutar;
B. a doua categorie de corectii sunt legate de amortismente - se inlatura orice exces de
amortizare si se adauga orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea
fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile
trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de
experti in munca si protectia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant
pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada,
anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale - se retin numai acele
profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corectii legate de sinergii
G. alte corectii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatarilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scadea valoarea
intreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discutii cu conducerea asupra viitorului intreprinderii din care trebuie sa
rezulte ca intreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode
lichidati ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se
recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in
evaluari pt fuziuni, divizari, majorari de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si
viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si
viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.

40. Prezentati si explicati patru corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul contabil
pentru determinarea capacitatii beneficiare.
A. prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferente de curs
valutar;
B. a doua categorie de corectii sunt legate de amortismente - se inlatura orice exces de
amortizare si se adauga orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea
fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile
trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de
experti in munca si protectia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant
pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada,
anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale - se retin numai acele
profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corectii legate de sinergii
G. alte corectii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatarilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scadea valoarea
intreprinderii.

41. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei
intreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale
corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionale;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionale;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.

42. Calculati capacitatea beneficiara in toate cele patru variante.

CB = (21000 + 22000 + 22500)/3 = 21833,33
CB = (1200 + 12500 + 13000)/3 = 12500
CB = (21000 + 22000 + 22500 +12000 + 12500 + 13000)/6 = 17166,66
CB = (13000 + 21000 + 22000)/3 = 18666,66

43.a.Precizati ce corectii se aduc profitului contabil in vederea calcularii capacitatii

beneficiare.
b.Calculati capacitatea beneficiara

44. Ce este actualizarea?

Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de
marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

45. Societatea alfa a cheltuit in urma cu 3 ani suma de 2.000 lei. Stiind ca rata de capitalizare
este de 10%, calculati echivalentul in prezent al sumei cheltuite.
Y = X(1 + i) i = nr.de ani = 3 ani, i = rata de capitalizare = 10%
Y = 2000(1+10%)3 = 2662 lei
46. Societatea Alfa prevede sa cheltuiasca peste 3 ani suma de 3000 lei. Stiind ca rata de
capitalizare este de 10% calculati echivalentul in prezent al sumei cheltuite.
X = Y x 1/(1 + i) i = nr.de ani = 3 ani, i = rata de capitalizare = 10%
X = 3000 x 1/(1 + 10%)3 = 2253.94 lei

47. Prezentati trei metode de determinare a ratei de actualizare.

- rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,
- rata de actualizare = dobanda obligatiunilor de stat + prima de risc,
- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii
de baza fara risc)

48. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii. Desigur,
se intelege ca, atunci cand firma nu utilizeaza credite, rata de actualizare va fi egala cu costul
capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Cpr/v+CD* (1-Ci), unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Cpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit

49. Cum se determina costul capitalului propriu al unei intreprinderi?

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor
dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
- Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii +
crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite
si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi: KCPR = DIV * "TC" SCPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
"TC" = profitul net al firmei
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

50. Cum se determina costul capitalului imprumutat al unei intreprinderi?

ntreprinderile ii completeaz resursele de finantare prin intermediul capitalurilor
mprumutate care se concretizeaz in credite bancare si mprumuturile obligatare. Ambele
forme ale datoriilor trebuiesc compensate de ctre intreprindere prin plata de dobnzi i
acoperirea altor cheltuieli financiare. Costul mprumutului este dat de diferena dintre sumele
primite cu titlu de mprumut, pe de o parte, i vrsmintele fcute pentru rambursrile
periodice, plata remuneratiei i a altor cheltuieli financiare aferente capitalului mprumutat,
pe de alt parte. Costul real al mprumutului se calculeaz n funcie de operaiunile pe care le
presupune i menionate prin cheltuielile contractuale. Astfel, pentru un credit clasic., fara
comisioane diverse, fr prim de emisiune sau rambursare. costul mprumutului este dat de
dobnda nominal. Costul creditului bancar pe termen mijlociu urmeaz frecvent evoluia
ratei bancare pe termen scurt. n timp ce creditul pe termen lung urmeaz evoluia costului
obligatiunilor pe piaa financiar. ntruct creditele bancare nu presupun cheltuieli
suplimentare precum creditele obligatare, costul actualizat ai creditelor bancare se aproprie
foarte mult de rata nominal a dobnzii. deseori idcntificndu-se cu aceasta. Nivelul costului
creditului bancar, respectiv dobnda absolut depinde de trei elemente: mrimea creditului,
rata dobnzii i perioada de creditare. n funcie de aceste valori costul creditului bancar este
dat de relaia:
D = (CrxRxT)/ l00, unde D = dobnda exprimat n sum absolut Cr = mrimea creditului R
= rata dobnzii exprimat n procente T = perioada de creditare

51.
a.costul capitalului propriu = K = Rn+(Rr - Rn)x = 5% + (20%-5%) x 1,20 = 0,23
b. costul capitalului. imprumutat dx(I-cota impozit pe profit ) = 5%x (1-16%) = 4,20 lei
c. cost mediu ponderat reprezint costul mediu a1 finanrii ntreprinderii att din fonduri
proprii ct i din fonduri mprumutate = (4,20+0,23)/2 = 2,215

52. Ce reprezint coeficientul primei de risc (coeficientul ) i cum se clasific aciunile n

raport cu acesta?
Coelibientul semnific volatilitatea aciunii intreprinderii de evaluat. exprim i msoar
sensul i mrimea abaterii rentabilitatii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte
ntreprinderea. n raport cu aciunile se clasific n:
- Aciuni volatile, cu > 1, care semnifica faptul ca o variatie de +- l% a indicelui general al
pietei determina o variatie mai mare de +-1% a rentabilitatii actiunii intreprindrerii (chimie,
sticlarie, echipamente electrice si electronice, etc.)
- Actiuni mai putin volatile cu < l care exprima o variabilitate degresiva a rentabilitatii
actiunii intreprinderii (material rulat. imobiliare, asigurari.,etc.)
Actiuni cu cu = l, pentru care o variatie a rentabilitatii generale antreneaza aceeasi variatie a
rentabilitatii actiunii intreprinderii (unitati de tip holding, constructii industrial, banci, etc.)

53. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei intreprinderi?

Valoarea patrimoniale sau valoarea propriuzisa este activul net corijat obinut ca diferen
ntre activul bilantului economic i datoriile inscrise in acest bilan.

54. Ca re sunt limitele valorilor patrimoniale?

Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative u pentru stabilirea
paritii n caz de fuziune, absorbtie, asocieri etc.
Valorile patrimoniale sunt, de regul. evitate ca valori exclusive de tranzacie, datorit unor
limite:
-caracterul incomplet: elementele necorporale deci partea invizibil nu este luat n calcul;
-caracterul strict static: nu au n vedere strategia intreprinderii;
-caracterul complex: uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din
activul ntreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt
importante;
-caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizrii unei evaluri patrimoniale
viabile;

55. Care sunt elementele de calcul necesare pentru a evalua prin rentabilitate o intreprindere?
Pentru a evalua prin rentabilitate o intreprindere sunt necesare trei elemente de calcul care
direct sau indirect intra in logica lucrurilor:
a. indicatorul de performanta financiara care poate fi profitul net, dividendul sau fluxul de
trezorerie degajat de ntreprindere
b. rata de capitalizare sau de actualizare deleiminata de catre experi
c. perioada de referinta ex primata n numar de ani (n).

56. Ce reprezint valoarea de rentabilitate i cum se determin? Dar valoarea de rentabilitate

limitat i valoarea de rentabilitate continu?
Valoarea de rentabilitate (metoda capitalizrii veniturilor) se determin prin aplicarea la
capacitatea beneficiar (CB) a intreprinderii, exprimat prin profitul net a unui multiplicator
capitalistic y. Se mai determin i pornind de la fluxul de disponibilitati ce formeaz
capacitatea de autofinanare (CAF) sau de la maria brut de autofinanare (MBA) la care se
aplic un multiplicator (y) ce poate lua valoarea standard sau prin referire la alte ntreprinderi.
V=MBA x Y sau V=CAF x Y
Valoarea de rentabilitate limitat i valoare de rentabilitate continu sunt derivate ale valorii
de rentabilitate si se obtin astfel:
Valoarea de rentabilitate limitata = CB/(1 + i)n + Vr/(l + i)n, unde CB -se exprim prin
profiturile nete anuale viitoare limitate ia un numr de ani, Vr - valoarea rezidual a
ntreprinderii,
Valoarea de rentabilitate continu = CB + CB/i, unde CB - profitul net mediu anual
previzionat, CB/i -valoarea de rentabilitate.

57. Calculati valoarea de rentabilitatea si valoarea de rentabilitate continua

CB = 22,792 lei/an, rata neutr de plasament a dispobiblitilor este de 12%.
Valoarea de rentabilitate = CB/i = 22,792 / 12% = l89.93 lei
Valoarea de rentabilitate continua = CB + CB/i = 22,792 + 22,792/l2% = 212.722 lei

58. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei

intreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acle profituri ale intreprinderii care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital ctre intreprindere dup analizarea resticiilor de distribuie conform
legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile intreprinderii dup scaderea cheltuielilor si
impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI lNDlRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la teri
+ economia ia impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria
la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli carenu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capial
+/- deducerea / cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditii / datoriilor Flux de
trezorerie

59. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?

Metoda DCF consta in nsumarca fluxurilor de disponibilitti care rmn in fiecare an in
unitate, pana in anul n, cnd se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul
de abordare a afacerii sale;
in acest an n se Stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii.
60. Care sunt cele patru etape (pai) in evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibilitati actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
l. Calculul flurului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de licltiditati nete pe o perioada mai lunga. dar compatibila cu
orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii: deci o buna viziune. o intelegere a fluxurilor
trecute: vnzri. preturi. structura cheltuielilor. riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an
proiectat: orizontul prognozat este in general, estimat tinnd seama de constatrile
diagnosticelor, marcnd momentul cnd prorpictarul va decide viitorul intreprinderii in anul
utim prognozat: valoarea reziduala. de regula se calculeaz prin aplicarea unui multiplicator z
la cash flow-nl ultimului an prognozat (Vr = Z x CF) sau aplicnd modelul Gordon l. unde K
este coeficientul de ajustare pentru risc. iar g este creterea pe K-g, termen lung a fluxului de
numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxtnilor nete
viitoare si a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobnda obligatiilror sau titlurilor de stat.

6l.Calculati cash flow-ul.

CF = EBE - NFR- lr - impozit profit + rezultat financiar + active cedate nete =
CF = 23000 4000 20000 + 55440 = 54440.

62.Calculati valoarea activului prin metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate.

63. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii i in cte grupe se pot clasifica?
Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe
fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de evaluare combinate pot fi grupate in doua categorii. in funcie de tehnicile
aplicate:
-tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
-tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile

64. In ce const metoda practicienilor? Dar metoda Retail?

Metoda practicienilor este denumita i metoda "indirect" sau german i consta in
ponderea valorii patrimoniale i a valorii prin rentabilitate retinndu-se media aritmetic
simpla
Vg = (ANC + CB/i)/2, unde Vg-valoarea globala a ntreprinderii, ANC-activ net corijat, CB/i
-valoarea prin rentabilitate
Sau media ponderata
Vg= (K1 x ANC x K2 x CB/i)/K1+K2, unde coeficientii de pornire K1 si K2 pot lua fiecare
valori de cel mult 5.
Pe baza ei se paote calcula indirect GOODWlLL-ul ntreprinderii
GW = (CB/i + ANC)/2
Memda Retail este o variant a metodei indirecte sau germane Vg = (ANC + CBXy)/2

65. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
-partea invizibil" adica acele elemente, de regul intangibile. care nu sunt contabilizate.
Elementele intangibile sunt imobilizrile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de
cercetare dezvoltare, licente, marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.

66. Care este delinllla goodwill-ului?

Goodwill este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care ii compun.
Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea ntreprinderii este direct proportionala.

67.Prezentati cateva dintre formulele de calcul al goodwill-ului

GW = (CB ANC x i)/2 unde CB-capaciatea beneficiara a intreprinderii, i-rata neutral de
plasament a disponibilitatilor pe piata financiara, ANC x i-pragul de rentabilitatea al
intreprinderii
GW = Vg ANC unde Vg-valoarea global a ntreprinderii, ANC-activ net corijat
GW = Vg VSN unde Vg-valoarea global a ntreprinderii,VSN-valoarea substanial net.

68.
a.Calculati valaorea globala a intreprinderii folosind metoda practicienilor
Vg = (ANC + CB/i)/2
ANC = 9800-8000 = 1800
Vg = (1800 + 540/10%)/2 = 279
b.Calculati goodwill-ul pe baza metodei indirecte
GW = Vg - ANC = 279-1800 =1521
c. Calculati goodwill-ul pe baza metodei directe
GW= (CB - ANCxi)/t = (540-18000)/20% = 87.300
d. Calculati valaorea globala a intreprinderii folosind metoda bazata pe goodwill
ANCxi = 18000
Vg = 18000 + 20% = 21600
e.Calculati pregul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate = 18000
f.Calculati superprofitul (renta de goodwill)
Renta de goodwill = 18000-540 = 17.460 lei

69. n ce const metoda rmunerarii valorii substaniale brute?

Aceasta metoda const in totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii angajate i
organizate pentru a realiza obiectul tu de activitate fr a ine cont de modul de finanare a
acestora.
Valoarea substantiala brut este egala cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea
actual a bunurilor pe care intreprinderea le folosete fr a fi proprietar (inchiriate,
imprumuturi, leasing, etc.) minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt
inregistrate in patrimoniu. nu se gsesc n ntreprindere. Cu ct valoarea substanial brut
este mai mare, cu att remuneraia sa va fi mai putemic micornd profitul i diminund
valoarea goodwill-ului.
70.Detreminati valoarea globala a intreprinderi calculand o renta a goodwill-ului redusa la 5
ani.

71.In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii (CNPE)?

Valoarea globala a unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare pentru a crea o
intreprindere avand aceleasi caracteristici ca intreprinderea evaluata. Mijloacele utilizate de o
intreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment
(NFR), fiind denumite capitaluri permanente necesare exploatarii (CNPE). Capitalurile
permanente trebuie sa finanteze activul fix net si necesarul de fond de rulment pentru ca
intreprinderea sa se afle in echilibru financiar.

72Determinati valoarea globala a intreprinderii folosind metoda remunerarii CNPE.

73. n ce constau metodele analogice (comparabile) de evaluare a ntreprinderilor? Prezentai

cteva dintre criteriile de comparaie.
Aceste metode se bazeaz pe comparaii efectuate cu tranzacii bine identificate, realizate n
condiii similare i care se refera la investitii apropiate de cele pe care ne propunem s le
evalum, un activ pe care dorim s l evalum valoreaza tor att ct valoreaz activele
comparabile n tranzactii efectiv realizate pe piete organizate.
Criterii de comparaie: raportul pre-beneficiu (PER-price earning ratio), alti multiplicatori ai
pieei, modelul lui Bates, modelul Gordon&Shapiro, valoarea de randament.

74. Ce reprezint PER (price earning ratio) i cum se calculeaz?

PER este un indice bursier care pune in relatie pretul i beneficiul actual, adic nr. de ani de
beneficiu pe care un investitor este dispus s plteasc pentru procurarea unui titlu.
PER = (Cursul aciunii la bursa)/beneficiul pe aciune

75.Calculati PER (price earning ratio) in fiecare dintre cei trei ani.
Anul N
Beneficiu pe actiune anul N = 50.000.000/60.000 = 833,33 lei
PER anul N = 2.900/833,33 = 3,48 lei
Anul N+l
Bencnciu pe actiune anul N+1 = 60.000.000/60.000 = 1.000 lei
PER anul N+l = 2.900/1.000 = 2,9 lei
Anul N+2
Beneficiu pe aciune anul N +2 = 70.000.000/60.000 = 1.l66,66 lei
PER anul N+2 = 2.900/1.166,66 = 2,48 lei

76.Evaluati societatea Alfa utilizand ca metoda de evaluare metoda PER (price earning ratio).

77. Care sunt cele trei tipuri de agregate care pot li folosite n funcie de referentialul bursier
disponibil n materie de comparaii dc piat?
Mnltiplii de activ net, multiplii de cash now, multiplii care conduc la o valoate a
ntreprinderii.
78. n ce const modelul Bates?
Are in vedere principiul potrivit cruia un investitor cauta numai s-i plaseze mai bine
capitalul su, orice consideraie nefinanciara fiind exclus din rationamentul sau, preul pe
care este gata s-l plteasc este egal cu suma actualizat a veniturilor pe care el sper s le
obin.

79. Se aplic modelul Bates

Va = Dl/(1+i) + D2/(1+i)2 + D3/(1+i)3 + D4/(1+i)4 +D5/(l+i)5 + Pt/(l+i)5
Va = 100/(l+10) + l20/(1+l0%)2 + l30/(l+l0%)3 + l40/(l+10%)4 + 150/(l+l0%)5 + 1000/(1-
l0%)5= l.042,877 lei

80.In ce const modelul Gordon&Shapiro?

Inspirat din modelul Bates, dar mult mai simplu, care actualizeaza o secvena de venituri pe
mai muli ani, acest model presupunnd o durat nelimitat a investitiei.

81.Care este pretul actual al unei actiuni Alfa?

Va = dlfr-g) = 25/(7%-2%) == 500 lei/aciune d-dividend curent, r-rata de actual izare, g-rata
de cretere dividend

82. n ce const modelul valorii de randamnet din cadrul metodelor analogice (comparabile)?
Se fondeaz pe dividendul i pe randamentul actionarului, valoarea de randament face deci
legtura ntre valoarea de pia i rentabilitatea pentru acionar. Aceast metod se utilizeaza
mpreuna cu alte metode analogice (comparabile Bates, PER, Godon&Shapiro).

83. Care este randamentul annual pe actiune?

PER = pret pltit aciune/ctig actiune = 2500/140 = 17,85 lei/aciune

84. Care sunt valorile patrimoniale care se pot stabili pentru o actiune care nu coteaz i cum
se determin?
Valoarea contabila = Anc (activ net contabil)/numr de aciuni
Valoarea intrinsec = Activ nel corijat/nr. de aciuni
Valoarea de lichidare = (Activ net corijat - ch.licltidri)/nr. de aciuni

85. Deliniti valorile prin rentabilitate se pot stabili pentru o aciune care nu cotcaz i cum se
determin?
Valoarea de randamnet = dividend/rata de capitalizare
Valoarea de productivitate = beneficiul pe aciune/rata de capitalizare

a.Calculati valoarea contabila a unei actiuni

VC = Anc/nr.aciuui, Anc(activ net contabil)=TA-TD = (100.000-4.000.000 + 3.000.000 +
2.000.000) - (400.000 3.000.000) = 3.000.000
VC =3000000/1000 = 3.000 lei aciune
b.Calculati valoarea inirinseca a unei actiuni
V intrinsec = ANC (activ net contabil corijat)/nr. aciuni
ANC = TA-TD - Active fictive = 8.000.000 -7.000.000 400.000 + 200.000 = 600.000
V intrinseca = 600.000/1.000 = 600 lei/aciune
c.Calculati valoarea de lichidare a unei actiuni
V lichidare = (ANC-ch.lichidare)/nr.actiuni = -900.000/1.000 = - 900 lei/actiune
d.Calculati valoarea de randament a unei actiuni
V randamnet = dividend/rata de capitalizare = 3.000/10% = 30.000 lei
e.Calculati valoarea de productivitatea a unei actiuni
V prductivitate = beneficiu aciune/rata de capitalizare = 1.000/10% = 10.000 lei

87. Cum se evalueaz titlurile care coteaz?

Prin modele bursiere cum ar fi Modelul Modolowski i modelul Bates.
Modelul modolowski sc det. PER = Preul pltit pe aciune (investitia)/Ctigul pe actiune
(beneficiul net)
O evaluare rapid se face pe baza metodologiilor stabilite de organismele de burs. Una
dintre cea mai recomandata const n stabilirea valorii aciunii la nivelul cel mai mic dintre:
preul mediu ponderat al valorii mobiliare respective la ultima edin n care au fost
tranzacionate i preul de nchidere din cadrul aceleai edine, cu condiia ca pretul de
nchidere s rezulte din tranzactionarea a cel puin 0.5% din valorile mobiliare ale
emitententului de acelai tip si aceeasi clasa aflate n circulaie.