INVESTITIILE STAINE DIRECTE IN ROMANIA

Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta

scopul unei entitati ( persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un
interes (pe termen lung sau scurt) intr-o companie rezidenta in alta tara. Investitiile
directe depind de o serie de factori, cum ar fi:

- costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul
marginal obtinut din aceasta operatiune;

- existenta unor conditii ce fac ca productia in stainatate sa fie mai putin costisitoare
decat exportul aceluiasi produs;

- productia proprie in stainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea
licentelor.

Sub aspect conceptual, investitia staina directa presupune internationalizarea unor

active tangibile si intangibile in urm conditii: agentii economici implicate sa fie situati in
spatii nationale diferite, interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung ,
investitorul sa exercite controlul asupra activelor in care s-a realizat investitia.

MOTIVE PENTRU A SE INVESTI IN ROMANIA:

Inca din 1990, Romania a devenit una dintre cele mai importante piete emergente din
Europa Centrala si de Est receptoare de investitutii straine directe.
Romania avand costuri manufacturiere competitive si un nivel ridicat al productivitatii, a
reprezentat in sine, o adevarata oportunitate pentru investitorii straini care urmareau
relizarea unor profituri ridicate prin implementarea unor activitati productive orientate
catre export, in proximitatea granitei cu Uniunea Europeana, iar astazi chiar in cadrul
pietei unice europene. In ultimii ani, investitorii straini au constientizat ca Romania
reprezinta o piata de consum puternica si matura, si au orientat trendul investitional
catre consumul in masa prin dezvoltarea de proiecte cu precadere in domeniul
serviciilor, ITC, cercetare si dezvoltare si inovare tehnologica in cadrul pietei unice
europene

Avantajele oferite de Romania: Pentru a stimula investitiile straine directe si

pentru ca investitorii straini sa considere Romania o posibila locatie pentru dezvoltarea
afacerilor lor, tara noastra ofera urmatoarele avantaje oferite de piata si de pozitia
geografica:
- una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est (peste 21 milioane de
locuitori);
- locatie atractiva - permite un acces facil la tarile din fosta URSS, Balcani, din Orientul
Mijlociu, Africa de Nord;
- locatie atractiva - se afla la intersectia a 3 viitoare rute de transport europene:
coridoarele nr 4, 7 si 9.

Elementele principale ale metodologiei de nregistrare statistica a fluxurilor de ISD pe

plan international sunt: Fondul Monetar International, Organizatia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica, Uniunea Europeana, si n Romnia: Banca Nationala a
Romniei, Oficiul National al Registrului Comertului. n vederea stabilirii unei
proceduri care sa permita monitorizarea fluxului real al investitiilor straine
consideram ca se impune colaborarea ntre Agentia Romna pentru Investitii
Straine institutia responsabila pentru aplicarea politicii Guvernului n domeniul
atragerii de capital strain - Banca Nationala a Romniei, Oficiul National al
Registrului Comertului si Institutul National de Statistica. De asemenea, apreciem
ca o sursa de informatii credibila si completa care poate fi utilizata n scopul identificarii
sumelor real investite n Romnia de catre partenerii straini o constituie situatiile
financiare, anuale si trimestriale, care sunt elaborate de agentii economici conform
precizarilor Ministerului Finantelor Publice.
ncepnd cu anii 80, investitiile straine directe au devenit o componenta din ce n ce
mai importanta a circuitului economic mondial, nregistrnd ritmuri de crestere
superioare celor ale comertului mondial, iar din anii 90 reprezinta o sursa n continua
ascensiune a investitiilor n tarile n dezvoltare.
Cel mai mare volum al investitiilor straine directe la nivel global s-a nregistrat n
anul 2000, respectiv 1387 miliarde USD, dupa care au urmat 3 ani de declin, stopat n
anul 2004 caracterizat de o crestere modesta a fluxului global de ISD cu 2% comparativ
cu anul precedent, evolutie determinata de rezultatul evolutiilor nregistrate de factorii
macro si microeconomici precum si de cei institutionali care determina evolutia ISD. De
asemenea, n ultimii ani am remarcat declinul continuu al fluxului de ISD catre
tarile dezvoltate si cresterea ponderii tarilor n dezvoltare n atragerea de ISD
concomitent cu mentinerea caracterului de concentrare a ISD atrase, cinci tari
(China, Hong-Kong, Brazilia, Mexic si Singapore) nsumnd o pondere de 60% din
fluxul total de ISD atras de tarile n dezvoltare.

n ceea ce priveste dinamica elementelor componente ale ISD, participatiile la

capitalul social al companiilor reprezinta cea mai importanta componenta a ISD,
ponderea sa n fluxul global de ISD variind ntre 58% si 71% n perioada 1995-2004, cu
atingerea cotelor nalte n perioada de recesiune a ISD. n timpul aceluiasi interval
1995-2004, mprumuturile intra-companie au avut o pondere medie de 23% iar
profiturile reinvestite de 12% n fluxul global de ISD ceea ce le demonstreaza gradul
mai redus de stabilitate.
Analiza indicatorilor macroeconomici, n perioada 1990 1996, evidentiaza
transformarile importante ce s-au produs pe plan economic si social, dar si ntrzierile
nregistrate n promovarea mecanismelor de piata, n pregatirea premiselor pentru
asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii romnesti. n perioada 1997-2000
consideram ca n Romnia s-a actionat numai pe o latura a balantei macroeconomice,
respectiv pe cea a cererii, n vederea contractiei acesteia, neaplicndu-se politici
combinate, de reducere a unor segmente ineficiente ale cererii si de stimulare a celor
cu efecte pozitive, de multiplicare n economie, totul pe fondul cresterii ofertei interne
rezultat al procesului de ajustare-dezvoltare a sectoarelor productiei nationale. Per
ansamblul perioadei 2001-2004, s-a obtinut o crestere a produsului intern brut al
Romnei de 25,2%, ceea ce corespunde unui ritm mediu anual de crestere economica,
apropiat de nivelul maxim permis de potentialul economiei, respectiv de 5,8%. Anul
2005 a reprezentat continuarea cresterii economice desi la un nivel mai redus
comparativ cu anul anterior si reducerea inflatiei.
Romnia a fost cel mai mare receptor de investitii straine directe din cele 8 tari
din Sud-Estul Europei, acumulnd 38,4% din totalul capitalului strain atras de
aceasta regiune n perioada 1990-2004 si 9,1% din stocul de ISD atras de tarile din
Europa Centrala si de Est n acelasi interval. Comparativ cu ambele grupe de tari,
respectiv din Europa de Sud-Est si din Europa Centrala si de Est, ISD per cap de
locuitor este scazut n Romnia, la fel si ISD ca procent din PIB, ceea ce
ilustreaza potentialul de crestere a volumului de ISD. Stocul ISD ca procent din PIB
a fost de 25,2% la sfrsitul anului 2004 comparativ cu 27,1% pentru tarile din Europa de
Sud-Est, respective 3,84% pentru tarile din Europa Centrala si de Est.

In decizia partenerilor straini de a investi n Romnia, n perioada 2000-2005 cel

mai important factor a fost cresterea economica urmat la distanta considerabila
de integrarea n structurile europene. Principalul factor care a influentat negativ
atragerea de capital strain direct a fost reprezentat de cresterea costului fortei de
munca, masurata n studiu de evolutia ascendenta a salariului mediu brut. Pe
termen mediu apreciem ca impactul integrarii europene va creste considerabil n
cazul deciziei de a investi n Romnia iar evolutia cursului de schimb va nceta sa
reprezinte un factor de descurajare a ISD atrase de tara noastra.

n ceea ce priveste beneficiile determinate de ISD n economie, n cazul Romniei, n

perioada 1991 2005, am constatat ca ponderea ISD n produsul intern brut, desi la un
nivel redus, urmeaza un trend ascendent cu mici oscilatii, nregistrnd un vrf de 7,8%
n anul 2004, la nivelul anului 2005 nregistrndu-se o pondere de 6,9%. ISD n
perioada 1991 2005 au avut o pondere oscilanta n exporturi, atingnd un punct
minim n anul 1990, respectiv 0,93% si un prag maxim de 24,4% n anul 1998, datorat
cresterii fluxului de investitii straine directe atrase si reducerii dinamicii exporturilor.
De asemenea, cele mai mari tari investitoare n Romnia sunt Olanda, Austria,
Germania, Franta si Italia, aceeasi distributie fiind urmata si n cazul exportului tarii
noastre, ceea ce ilustreaza nca o data ca investitiile straine si comertul urmeaza
aceeasi evolutie datorata avantajelor economice comparative oferite de Romnia.
Consideram ca ponderea ridicata a partenerilor din Uniunea Europeana n comertul
exterior romnesc si integrarea n piata globala sunt rezultatul dispersiei capitalului
strain atras de Romnia ntre un numar mare de companii, inclusiv ntreprinderi mici si
mijlocii.

Identificarea si analizarea modificarilor structurale n economie determinate de

ISD n perioada 1990-2005. n perioada 1991 2005, n domeniul industrial,
ponderea numarului de societati comerciale cu participare straina la capitalul social
(17,8%) a fost mult mai mica comparativ cu ponderea valorii capitalului social subscris
(52,0%), ceea ce ilustreaza capitalizarea sectorului industrial. De asemenea, se
remarca faptul ca pentru societatile comerciale cu participare straina la capital, industria
este un domeniu intensiv n capital si nu n numarul de societati comerciale, ceea ce
creaza premisele ca sectorul industrial sa fie caracterizat de produse cu o valoare
adaugata mare, produse cu un grad ridicat de prelucrare. O evolutie similara se
nregistreaza si n sectorul transporturi. O evolutie interesanta prezinta sectorul de
servicii profesionale, avnd pe ntreaga perioada analizata carateristica de intensiv n
capital, n anul 2005 majorndu-si ponderea numarului dar si valorii n cadrul numarului
si capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina.
Sectorul turism privit din punct de vedere al societatilor comerciale cu participare
straina la capitalul social detine o pondere mai mare n ceea ce priveste numarul
acestora, comparativ cu valoarea capitalului social subscris n acest sector de activitate,
n anul 2005 constatndu-se cresterea acestei diferente.
Sectorul constructiilor pe segmentul societatilor comerciale cu participare straina la
capitalul social este intensiv n capital si nu n numarul acestora, n perioada 1991-
2005. De asemenea n anul 2005 se remarca cresterea accentuata a ponderii valorii
capitalului strain atras de acest sector, la 7.1%, concomitent cu mentinerea la un nivel
aproximativ similar a ponderii numarului de societati comerciale cu participare straina la
capital n acest sector. Ponderea valorii capitalului social subscris de societatile
comerciale cu participare straina la capital n domeniul agricol, este n continuare
scazuta nregistrnd n perioada 1991- 2005 doar 0,9%, ceea ce atesta posibilitatile
nca neexploatate din agricultura Romniei. In domeniul comertului, att ponderea
numarului acestora ct si valorii capitalului social subscris de acestea au nregistrat un
trend descendent, cu toate acestea mentinndu-si caracteristica de sector intensiv n
numar de societati comerciale.
Romnia mai poate acorda dupa momentul aderarii numai stimulente financiare.
n acest context, consideram necesara elaborarea unei noi legi pentru stimularea
investitiilor directe, care sa respecte cerintele europene n materie si sa
pozitioneze Romnia la nivelul competitorilor sai din regiune.
Romnia este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin
aderarea la Uniunea Europeana si pretul redus al fortei de munca superior calificate
att n comparatie cu vechii ct si noii membrii ai Uniunii Europene. Apreciem ca
aceasta tendinta va fi mentinuta si n anul 2006, cnd Romnia va atinge un nou
record absolut n ceea ce priveste volumul de capital strain direct atras n
economie, peste 5,5 miliarde Euro.
Aderarea la Uniunea Europeana este asociata cu cresterea investitiilor straine directe,
prin cresterea nivelului de predictibilitate, stabilitate legislativa si nu n ultimul rnd prin
reducerea continua a costului finantarii. n opinia noastra singurele posibilitati ale
Romniei dupa aderare constau n investitii greenfield, de la zero si investitii
brownfield, situatie n care investitorul achizitioneaza firma, dar nlocuieste
aproape n totalitate fabrica, echipamentele, forta de munca si linia de productie.
Ca o tendinta normala ntlnita n toate tarile dezvoltate, ncepnd cu primii ani
dupa aderarea la structurile europene n Romnia vor creste simtitor ca rol si
valoare fuziunile si achizitiile transfrontaliere si/sau cele internationale.

CONCLUZII:

In prezent Romania este tara membra a UE, insa cu cele mai mari decalaje economice
si sociale fata de ceilalti europeni. PIB-ul/locuitor, productivitatea muncii, exportul,
salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din UE. Astfel obiectivul cel
mai important pt Romania este dezvoltarea economiei bazata pe valorificarea la maxim
a oportunitatilor oferite de integrarea in UE care face din Romaina o adevarata atractie
pt investitorii staini.
Aderarea la UE a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc care a inceput sa
se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislative mai stabil si existent unor
practice de afaceri transparente. Un cadru legislativ comun furnizat de Piata Unica va
creste eficienta generala a economiei romanesti prin imbunatatirea alocarii resurselor,
cresterea gradului de specializare si incurajarea concurentei. In conditiile imbunatatirii
mediului de afaceri, Romania este dj o tinta atractiva pt investitiile straine. Atragerea
unui volum mare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la managementul
efficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piata.
Prin investitiile staine directe realizate, firmele urmaresc obtinerea celui mai mare
castig, posibil din valorificarea avantajelor proprii. Drept urmare, acestea internalizeaza
pietele externe, generand fluxuri interne de bunuri, servicii, cunostinte etc. Asadar,
firmele realizeaza ISD atunci cand dispun de avantaje care pot fi valorificate cu
rentabilitate mai mare in afara granitelor nationale.