CUPRINS:

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………...11

2.LITERATURA DE SPECIALITATE. POLITICA DE RISC ŞI STRATEGIA

RISCURILOR…………………………………………………………………………………..13
2.1. Registrul riscurilor………………………………………………………………………...13
2.2. Politica de risc în cadrul entităților publice……………………………………………...17
2.3. Procesul gestionării riscurilor……………………………………………………………..18

3.STUDIU DE CAZ ȘI REZULTATE. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE AUDIT LA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DIMITRIE ŢICHINDEAL” BECICHERECU MIC………...20
3.1. Scurt istoric al entității auditate…………………………………………………………..20
3.2. Raport de audit intern la Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal”…………………...21

4.CONCLUZII………………………………………………………………………………….45

5.LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ…………………………………………………………………..48

6.ANEXE………………………………………………………………………………………..49

9
10
 1.INTRODUCERE

Auditul este un examen critic care permite să se verifice informaţiile date de întreprindere
şi să se aprecieze operaţiile şi sistemele aplicate pentru prezentarea acestora. Auditul reprezintă o
misiune de opinie, încredinţată unui profesionist independent (auditor intern/extern), care
utilizează o metodologie specifică şi justifică un nivel al diligenţelor acceptabil prin raportare la
norme.
Sfera auditului intern cuprinde: activităţile financiare sau cu implicaţii financiare
desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea
fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;
veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor
acordate la încasarea acestora; administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea,
concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale; sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi
sistemele informatice aferente.
În sinteză, vizavi de contabilitate, ,,auditul este procedura de control a contabilităţii şi
gestiunii unei întreprinderi”.
Activitatea de supervizare privind riscurile este importantă pentru evaluarea și
monitorizarea tuturor categoriilor de riscuri şi în vederea asigurării că administrarea riscurilor se
desfășoară într-un mod corespunzătoare prin procese de revizie a riscurilor.
Se recomandă ca analiza riscurilor să se facă periodic, cel puţin odată pe an, pentru a
evalua cât de mult timp persistă riscul, să se analizez dacă se modifică impactul riscului şi
probabilitatea apariţiei unor alte riscuri, în vederea raportării acestor modificări ale riscului.
Existența riscurilor influenţează priorităţile stabilite de conducerea entității şi oferă informaţii și
detalii cu privire la eficacitatea și eficiența controlului intern.
Se recomandă ca atât procesul inițial cât și procesul general de gestionare a riscurilor să fie
supus examinărilor periodice care să determine modul de funcţionare a acestuia. De asemenea se
urmărește existenţa unuia sau mai multor mecanisme de revedere și de revizuire a riscurilor cu o
periodicitate corespunzătoare şi să se stabilească anumite mecanisme cu rol de avertizare a
conducerii superioare privind evoluţia riscurilor care deja există în entitate precum și apariţia
unor riscuri noi și neprevăzute.
Acțiunea de gestionare a tutror riscurilor din cadrul entității şi acțiunea de analiză a tuturor
riscurilor sau de revizuire a tuturor riscurilor reprezintă de fapt două activităţi total diferite și
distincte care nu se substituie reciproc.
Conform legislației în vigoare marea majoritate a entităţilor publice, cu unele excepţii, sunt
obligate să își înființeze așa numitele Comitete de audit care sunt alcătuite din membrii din
conducerea entității și care au responsabilităţi clare și foarte bine definite cu privire la procesul
de gestionare al riscurilor și anume: ei trebuie să se asigure asupra existenței riscurilor şi asupra
faptului că evoluţia riscurilor este monitorizată; ei trebuie să prezinte o părere independentă cu
privire la modul de funcționare al procesului gestionării riscurilor şi să prezinte gradul de
asigurare necesar; ei trebuie să formuleze o opinie generală care să fie bazată pe activitatea de
gestionare a riscurilor.
Obiectivul general al entității este că trebuie să analizeze și să urmărească impactul
activităţilor de management al riscurilor şi succesul strategiei de management al riscului folosind
următoarele criterii, pentru analiza sau revizuirea riscurilor.
Riscul, mai este definit ca fiind incertitudinea unui rezultat reprezentând forma unei
posibilități cu caracter pozitiv sau a unei ameninţări, a unor acţiuni sau evenimente şi trebuie
administrat din perspectiva unei combinaţii între posibilitatea de a se întâmpla ceva şi efectul
produs în cazul materializării acestei probabilități.
Noțiunea de risc privită în contextul îndeplinirii obiectivelor, prezintă avantaje sau

11
oportunităţi şi dezavantaje sau ameninţări.
Astfel, dacă riscul are un impact negativ asupra atingerii obiectivelor, atunci acesta rămâne
o ameninţare, iar dacă riscul are conotații pozitive, acestea se vor constitui în oportunităţi, care
pot fi ignorate sau exploatate.
Percepţia asupra riscului, datorită unui control intern îmbunătăţit se poate transforma din
şansa de pierdere într-o oportunitate de câştig.
Riscul este un concept exprimat în termeni ai probabilităţii şi impactului, al cărui produs ne
dă valoarea riscului, cu incertitudini în cristalizare precum: natura aleatorie a evenimentelor,
cunoştinţele incomplete, dezvoltarea insuficientă a controlului, lipsă de timp. În practică, riscul
are la bază principiul incertitudinii, dar şi percepţia incertitudinii şi în acest sens este important
să identificăm toate informaţiile pentru a putea administra riscurile. Posibilitatea ca riscul să se
poată materializa împreună cu impactul aşteptat contribuie la stabilirea valorii acestuia.
Consecinţele sau impactul riscului, de regulă, sunt exprimate cantitativ ca o sumă
financiară, dar există şi foarte multe tipuri de impact care se pot exprima doar cu aproximaţie în
valori monetare (spre exemplu: prejudiciul pentru imagine, pentru reputaţie sau pentru brandul
entității). Determinarea și măsurarea riscului din perspectivă cantitativă și statistică, reprezintă o
regulă în privința calculării riscului din punct de vedere financiar. Din acest motiv cele mai
multe entități au aplicat un principiu unitar pentru majoritatea sau pentru toate tipurile de riscuri.
Însă, în contrast cu aceasta, percepţia zilnică a riscului este una multidimensională, de natură
calitativă şi cu implicaţii sociale şi în mass-media.
În procesul de gestionare a riscurilor resursele sunt întotdeauna limitate şi din aceste
considerente, organizaţiile vor căuta un răspuns optim în problema administrării riscurilor,
stabilind o ordine de priorităţi, care are la bază activitatea sau acțiunea de evaluare a riscurilor.
Practicienii recomandă responsabililor riscurilor să ţină cont de faptul că riscurile nu pot fi
evitate şi în aceste condiţii trebuie să aibă preocupări numai pentru a ţine riscurile „în frâu”,
adică pentru a le menţine la un nivel considerat acceptabil, tolerat de entitate, şi să nu încerce
eliminarea totală a acestora, deoarece această acţiune poate conduce la apariţia altor riscuri
absolut neaşteptate.
La punctul 2 din lucrare am prezentat pe scurt importanța identificării riscurilor din cadrul
unei entității, importanța monitorizării și evaluării tuturor riscurilor. Unul dintre cele mai
importante obiective ale echipei manageriale îl constituie tratarea riscurilor și minimalizarea lor
la un nivel cât mai scăzut, astfel încât să nu afecteze continuitatea activității entității.
Noul cadru normativ obligă entitățile publice să elaboreze un registru al riscurilor general
pe entitate. Acest registru însumează toate registrele individuale de riscuri care sunt înctocmite și
elaborate la nivelul fiecărui compartiment. Toate entitățile sunt obligate să urmeze o politică de
risc, să își elaboreze o strategie cu privire la identificarea, evaluarea, monitorizarea și tratarea
riscurilor. O atenție deosebită o acordă echipa managerială la procesul de gestionre și
administrarea a riscurilor.
La Punctul 3. Studiu de caz și rezultate.Întocmirea raportului de audit la ŞCOALA
GIMNAZIALĂ „DIMITRIE ŢICHINDEAL” BECICHERECU MIC, am prezentat întocmirea
raportului de audit intern.

12
 2. LITERATURA DE SPECIALITATE. POLITICA DE RISC ŞI STRATEGIA
RISCURILOR

2.1. REGISTRUL RISCURILOR

Există în prezent două culturi foarte importante atunci când vorbim de riscuri , deşi în
practică în cele mai multe entități, cele două culturi se combină între ele.
1. Cultura definită ca și adversă a riscului 1, care se caracterizează prin: echipa
managerială tinde să se limiteze doar la ceea ce au făcut până în prezent și ştiu să facă; se
consideră că stabilitatea, experienţa profesională şi cunoştinţele dobândite pe parcurs sunt
lucrurile cele mai importante și sunt valorile esenţiale; oamenii din cadrul instituției sunt reactivi,
ei având o reacție numai după ce se întâmplă ceva rău ; există o ierarhie foarte bine stabilită, iar
majoritatea deciziilor se hotărăsc și se iau de la vârful entității în jos; echipa managerială pierde
foarte mult timp în scopul determinării cât mai eficiente a tuturor activităților, în loc să se
orienteze către consumatori; în interiorul entității, strategiile sunt inflexibile, ele se schimbă
foarte rar, iar când se schimbă acesta constituie un eveniment foarte important; aceste abordări
specifice acestei culturi se mai numește și "cultură bazată pe vină ".
2. În antiteză cu această cultură există şi o cultură care acceptă riscul, numită cultură „se
poate face” (can do), care se caracterizează prin: valorile cele mai semnificative și apreciate au
la bază motivarea oamenilor precum și inovarea; conducerea entității este preocupată pentru
exploatarea oportunităţilor pe de o parte, iar pe de altă parte de cointeresarea personalului; luarea
deciziilor importante este decizia managementului, iar schimbarea deciziilor de rutină, abilitatea
acestora este transmisă prin diverse canale de comunicare întregii entități; conducerea entității
urmărește în general să asigurare toate serviciile solicitate de clienţii acestora; strategiile entității,
politicile contabile și politicile generale se schimbă destul de des având ca și obiectiv schimbarea
circumstanțelor; în cadrul entității a greși este văzut ca un lucru destul de acceptabil, chiar
încurajat, dar faptul că cineva ascunde greşeala este considerat inacceptabil.
În oricare dintre cele două variante, abordarea auditului intern şi recomandările acestora
vor trebui să reflecte clar aceste situaţii.
Au fost identificate multe beneficii în situația încorporării și introducerii managementului
riscului în cultura instituției, dintre care: Se acordă o atenţie mult mai mare identificării acelor
aspectelor care chiar contează; Se urmărește reducerea timpului pierdut de către conducere cu
rezolvarea anumitor disputele gratuite; Un număr redus de surprize; Reducerea numărului de
clienţi nemulţumiţi; Se încearcă protejarea cât mai mult a reputaţiei; Se acordă mai multă atenţie
în vederea corectării unor lucruri pentru a le putea face într-o manieră corectă; Se încearcă cât
mai mult să se atingă obiectivele entității; Există mai puţine reclamații și plângeri; Toată lumea
își asumă riscurile; se acordă sprijin pentru inovare; Nivelul costurilor de asigurare sunt reduse.
Obiectivele introducerii și abordării managementului riscului în cadrul entității sunt
asigurarea faptului că: Gestionarea riscului existent face parte din managementul strategic al
entității; în cadrul entității există o abordare pozitivă în ceea ce privește adoptarea riscului;
Riscurile sunt recunoscute și luate în calcul în orice moment al adoptării unei decizii; Toate
oportunităţile sunt maximizate deoarece entitatea își gestionează activ toate riscurile, iar
ameninţările care ar putea împiedica succesul sunt identificate și corectate.
Pentru a atinge aceste obiective entitatea va recurge la următoarea abordare:
 Stabilirea de răspunderi foarte clare, identificarea rolurilor şi liniilor de raportare în
vederea gestionării riscurilor vor fi stabilite, menținute în interiorul tuturor funcţiilor şi
compartimentelor;

1
Phil Griffiths (2005), Risk-Based Auditing , Gower Publishing Limited, Aldershot, England, pp.22

13
  vor fi introduse cât mai multe cursuri de perfecționare, oportunităţi și șanse pentru
învăţare pentru a le asigura echipei de manageri dobândirea şi dezvoltarea unor abilităţi şi
expertiză necesară gestionării riscului;
 analizele făcute asupra tuturor riscurilor sunt încorporate şi sunt considerate ca fiind parte
a procesului decizional, parte a planificării afacerii entității şi parte a revizuirilor
proceselor entității;
 măsurile stabilite pentru gestionarea eficientă a riscurilor individuale vor fi corelate cu
posibilitatea apariţiei şi a impactului potenţial al riscurilor în vederea atingerii
obiectivelor firmei;
 un registru de riscuri actualizat care trebuie să fie accesibil tuturor angajațiilor entității,
va identifica și stabili toate riscurile clasificate ca și riscuri strategice sau ca şi riscuri
operaţionale, oferă o apreciere şi înregistrare a măsurilor în curs al căror obiectiv și rol
este gestionarea riscurilor;
 se vor măsura performanţele activităţilor de management al riscurilor în antiteză cu
ţelurile şi obiectivele entității;
 se încercă o înţelegere a tuturor riscurilor precum şi gestionarea acestora la toate
nivelurile entității, cu partenerii şi acţionarii majoritari, combinată cu un tratament al
riscului în cadrul entității.
În literatura de specialitate riscul este un subiect predilect, ceea ce pe de o parte
demonstrează importanţa, iar pe de altă parte complexitatea lui în cadrul entităților.
Riscul este un termen foarte des utilizat, întrucât toate entităţiile se confruntă cu o mare
varietate de riscuri și anume riscuri interne, cât şi riscuri externe, dar niciodată nu pot fi avute în
vedere 100% de către conducerea unei entități sau de către angajați.
Riscurile posibile sau inerente se stabilesc pe fiecare obiectiv şi în cadrul acestora pe
fiecare activitate sau pe fiecare operaţie, iar prin existența și exercitarea diferitelor forme de
control intern, care limitează/diminuează riscurile, entitățile rămân să gestioneze și să
administreze numai riscurile considerate potenţiale sau riscurile reziduale.
Evoluția managementului riscurilor a avut un rol pozitiv asupra auditului intern şi a
reprezentat un salt cu implicaţii enorme, dintre care exemplific: orientarea atenţiei echipei de
auditori interni de la trecut la prezent precum şi de la prezent spre viitor; îndreptarea atenției
auditorilor interni asupra tuturor riscurilor aferente tranzacţiilor prezente şi viitoare şi eliminarea
de controale asupra operațiilor realizate; ajutor acordat managementului, care se preocupă de
obstacolele identificate în prezent și de care depinde succesul entității şi pe cale de consecință
toate informaţiile pe care le-a obţinut auditorul sau echipa de audit prezintă o mare valoare
pentru echipa managerială a entității.
În acelaşi timp, implementarea unui sistem de management al riscurilor contribuie în
foarte mare măsură la îmbunătăţirea și creșterea performanţelor entităților.
Conducerea entității, conform legislației în vigoare trebuie să identifice toate riscurile existente
la nivelul entității, să organizeze un sistem foarte clar de administrare a riscurilor şi să il
monitorizeze.
În prezent, în România există şi sunt derulate metode, proceduri și procesele
fundamentale de gestionare a riscurilor conform legislației în vigoare. Managementul riscurilor a
depăşit faza iniţială de analiză şi de dezvoltare a procesului de gestionare a lor, iar în prezent,
managerii se îndreaptă spre o fază de analiză permanentă, de continuă îmbunătăţire a modului de
gestionare și de administrare a riscurilor.
Cuvântul „risc” derivă de la cuvântul italian „riscare”, care înseamnă „a îndrăzni". În
acest sens, riscul este o alegere, nu o soartă .
Riscul este definit ca o ameninţare sau ca o acţiune, un eveniment care va afecta într-un
mod nefavorabil posibilitatea unei entități de a-şi atinge obiectivele sau de a-şi atinge cu succes
obiectivele și strategiile. Plecând de la această abordare, putem spune că riscul este în mod

14
invariabil o ameninţare, adică s-ar putea întâmpla în viitor, ameninţare care se referă la un
eveniment, adică acel eveniment trebuie să se întâmple, pentru ca riscul să se cristalizeze, iar în
situația producerii lui, va avea impact asupra atingerii obiectivelor entității.
Din punctul de vedere al unui auditor intern, riscul poate fi considerat ca fiind pulsul
entității, deoarece auditorii interni urmăresc să se asigure că entitatea adoptă problematica
riscului îl administrează și îl gestionează, mai bine decât să accepte și să tolereze ameninţările
ceea ce conduce la pierderea oportunităţilor.
Considerăm cu tărie că managementul riscului poate fi şi un proces pozitiv, riscul nu este
numai ceea ce decurge în mod greşit, ci activităţi despre care trebuie să te asiguri că sunt corecte
sau că le-ai înţeles corect.
Riscul este privit ca o multitudine de provocări, care apare în activităţile pe care le
desfăşurăm, şi, mai important când suntem la momentul de a lua o decizie, situaţie în care riscul
poate deveni major.
Este foarte important pentru o entitate ca înainte de identificarea și stabilirea riscurilor, să
își definească clar toate obiectivele în funcţie de riscurile reale şi posibile.
Riscul1, mai este definit ca fiind incertitudinea unui rezultat îmbrăcând forma unei
probabilităţi de natură pozitivă sau a unei ameninţări, a unor acţiuni sau evenimente şi trebuie
administrat din perspectiva unei combinaţii între posibilitatea de a se întâmpla ceva şi impactul
pe care l-ar produce materializarea acestei posibilităţi.
Riscul2, privit în legătură cu îndeplinirea tuturor obiectivelor unei entități, prezintă
avantaje sau oportunităţi şi dezavantaje sau ameninţări, deci , riscul nu trebuie să fie privit doar
dintr-o perspectivă negativă.
În situația în care riscul are un impact negativ împiedicând atingerea obiectivelor entității,
atunci el rămâne o ameninţare, iar în cazul în care riscul prezintă conotații pozitive, ele se vor
transforma în șanse și oportunităţi, care pot fi ignorate de către managementul entității sau pot fi
exploatate.
În entitățile în care funcționează un control intern bun riscul se poate transforma din
şansa de pierdere într-o oportunitate de câştig.
Riscul este un concept care se exprimă în termeni ai probabilităţii şi impactului, al cărui
produs dă valoare unui risc, cu incertitudini în cristalizare precum: natura întâmplătoare a
evenimentelor, cunoştinţele care niciodată nu pot fi complete, ineficiență a controlului, lipsă de
timp ş.a
În practică, riscul se bazează pe incertitudini, iar probabilitatea ca riscurile să se
materializeze împreună cu impactul aşteptat conduce la stabilirea valorii acestuia3.
Consecinţele sau impactul riscului, de regulă, sunt exprimate cantitativ ca o sumă
financiară, dar există şi foarte multe tipuri de impact care nu se pot exprima în valori monetare,
decât estimativ, cu mare aproximație (spre exemplu: prejudiciul pentru imagine, pentru reputaţie
sau pentru brandul entității).
În cadrul procesului de gestionare a riscurilor unei entități resursele financiare sunt
întotdeauna limitate şi din acest motiv, entitățile caută o rezolvare privind administrarea
riscurilor, stabilind o listă cu priorităţi, care rezultă din activitatea de evaluare a punctajului
riscurilor.
Auditorii interni recomandă responsabililor riscurilor să ţină cont de faptul că riscurile nu
pot fi anulate sau evitate complet şi în acest caz trebuie să aibă preocupări cu privire la ţinerea
riscurilor „în frâu”, adică menţinerea la un nivel considerat acceptabil, tolerat de entitate. Se
1
Marcel Ghiță, Cornelia Nicolau, Zaharică Florea-Ianc, Ion Pereș, Ovidiu Constantin Bunget, Cristian Elian Pereș,
(2009), „Guvernanța Corporativă și Auditul Intern”, Editura Mirton Timișoara
2
Phil Griffiths (2005), „Risk-Based Auditing ”, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, pag.42
3
HOTĂRÂRE nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public
intern, publicat în M. O. nr. 17 din 10.1.2014

15
recomandă să nu încerce eliminarea totală a acestora, deoarece această acţiune poate conduce la
apariţia altor riscuri absolut neaşteptate.
Supravegherea, administrarea și gestionarea riscurilor se realizează prin controlul intern
al entității, care este iniţiat de entitate şi care poate conduce la acceptarea riscurilor, tratarea
riscurilor, transferarea riscurilor sau în cazuri extreme încetarea acelor activităţi care provoacă
riscurile.
În „lupta" cu diminuarea riscurilor controlul intern trebuie să fíe flexibil, respectiv să
dezvolte controlul în anumite zone sau să reducă controlul ce apare ca fiind excesiv, care
complică procedurile şi încetineşte modul de respectare a acestora şi, de asemenea, ridică nivelul
costurilor.
În auditul intern, pe lângă conceptul de risc sunt întâlnite şi alte concepte şi anume1:
 riscul inerent; acesta este riscul care există în mod evident și în mod natural în orice
activitate, este cunoscut și sub denumirea de riscul brut sau total, și apare înainte de
aplicarea unor măsuri de intervenţie care conduc la reducerea lui, și anume controlul
intern. Orice ar face echipa managerială și angajații unei entități există un risc inerent,
el este un dat.
 riscul rezidual; acest risc se identifică după exercitarea controlului intern, el trebuie
acceptat şi supravegheat pentru a se menţine în limitele rezonabile ca și nivel, se mai
numeşte şi riscul net. Este adevărat că acest risc rezidual va rămâne întodeauna,
întrucât el nu poate fi eliminat în totalitate fără urmări, şi nici nu este indicat. În faza
inițială riscul rezidual este egal ca mărime cu riscul inerent, pentru ca apoi să înceapă
să scadă prin aplicarea sistemelor de control.
 apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizaţia este dispusă
să îl accepte, respectiv riscul tolerat de entitate, adică riscul rezidual.
Apetitul de risc reprezintă de fapt modul în care privim riscul rezidual, după ce l-am
administrat în baza strategiei adoptate şi dacă este acceptabil sau nu.
Noțiunea de apetit pentru risc2 este un concept greu de înţeles şi în practică această
noțiune variază de la o entitate la alta, de la un departament la altul, întrucât se manifestă plecând
de la modul de implicare al personalului şi de nivelul de cultură al entității.
Astfel, angajații entității își asumă responsabilitatea pentru bunul mers al lucrurilor iar în
caz contrar trebuie să prezinte explicaţii când lucrurile merg altfel decât au planificat și au
preconizat.
Apetitul de risc se determină plecând de la mai multe posibilități și modalităţi în funcţie
de un număr mare de variabile, dintre care exemplificăm: cele financiare, de timp, de calitate ş.a.
Acest apetitul de risc trebuie stabilit înainte ca riscul să se manifeste, în caz contrar vom
accepta o abatere care s-a produs. Situația ideală și viabilă de gestionare a riscurilor o reprezintă
găsirea unui echilibru între riscul pe care îl acceptăm sau cu care convieţuim, adică riscul
rezidual să fie egal cu riscul pe care trebuiesă îl tolerăm, adică apetitul de risc.
Resursele disponibile în procesul de gestionare a riscurilor sunt limitate, iar riscurile nu
pot fi eliminate, entitatea trebuie să identifice care este nivelul acceptat, considerat tolerabil
pentru entitate, respectiv apetitul de risc al acestora.
Managementul riscurilor are ca și obiectiv definirea clară a acestora, identificarea şi
evaluarea, riscurile pornind de la impactul şi probabilitatea de materializare a acestora, pentru ca
apoi să stabilească unele modalităţi adecvate de administrare a riscurilor semnificative.
Conform legislației în vigoare o modalitate de gestionare a riscurilor unei entități o
reprezintă Registrul riscurilor care se întocmește, elaborează la nivelul entităţii şi este în

1
HOTĂRÂRE nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public
intern, publicat în M. O. nr. 17 din 10.1.2014
2
H.M.Treasury (2004), „Cartea portocalie”, Gestionarea riscurilor, principii și concepte, pag.15

16
responsabilitatea managementului general.
Registrul riscurilor se ataşează procesului de management al riscului, după care se
elaborează un plan de acţiune care are ca scop monitorizarea tuturor riscurilor, întocmirea lui
este obligatorie, iar responsabilitatea elaborării registrului riscurilor revine echipei manageriale.
Din aceste motive, fiecare manager trebuie să elaboreze, pentru compartimentul pe care îl
coordonează, propriul registru de riscuri, iar prin centralizarea acestora, se obţine Registrul
riscurilor la nivel general al entităţii. Conducătorul entităţii are obligația să stabilească un
responsabil cu elaborarea Registrului riscurilor entităţii, care are ca și sarcină și actualizarea
sistematică a acestuia, în fiecare an.
Registrul riscurilor general al entității se compune din însumarea tuturor registrelor de
riscuri de la fiecare compartiment din cadrul entității.
Registrul riscurilor este structurat pe obiective şi/sau compartimente la care se ataşează
riscurile şi responsabilul cu aceste riscuri. Riscurile acestea reprezintă riscurile inerente la care se
evaluează expunerea la risc, prin realizarea produsului dintre probabilitate şi impact.

2.2. POLITICA DE RISC ÎN CADRUL ENTITĂȚILOR PUBLICE

Entitățile din dorinţa de a-și menține riscurile la un nivel mic îşi elaboreze o politică de
risc în domeniu, iar pe baza acesteia își elaborează o strategie privind administrarea riscurilor.
În situaţia în care procesul de managementul riscului nu se află în atenția și în
supravegherea echipei manageriale atunci vor exista mai multe șanse ca această activitate să nu
se desfăşoare eficient.
În prezent se tinde spre necesitatea și importanța integrării oamenilor în procesul de
management al riscurilor ("oamenii buy-in") şi, integrarea și privirea managementul riscurilor să
fie o componentă a muncii lor viitoare.
În acelaşi timp, rămâne ca o problemă importantă a politicii de risc identificarea unei
persoane responsabile care să urmărească administrarea riscurilor din întreaga entitate.
Rolul acestei persoane, în mod pro activ, constă în implicarea în orientarea eforturilor în
vederea stabilirii unor sisteme de înglobare a politicii și strategiei de riscuri în activitatea zilnică.
Persoana responsabilă cu managementul riscurilor la nivelul entității este necesar să
posede cunoştinţe şi abilităţi cu privire la conceptul de risc, structura riscului, care sunt tipurile
de riscuri, cum este simțit și evaluat apetitul de risc, răspunsul guvernanței corporative față de
risc, auditul intern, identificarea abilităţilor de comunicare în abordarea problematicii riscului.
Unii teoreticieni, care susţin ideea directorului de riscuri care să rezolve enigmele
riscurilor şi să le dea un sens pentru management şi Consiliul de administraţie. Alţi teoreticieni
consideră că persoana potrivită trebuie să fie un expert intern care să poată conduce organizaţia
cu respectarea politicii de risc a acesteia.
Persoana responsabilă de managementul riscurilor, de întocmirea registrului de risc
trebuie să răspundă cel puțin la următoarele activităţi1:
 traducerea viziunii percepției echipei manageriale asupra managementului riscurilor;
 participarea în identificarea, dezvoltarea şi implementarea politicii corporative de risc;
 participarea, integrarea oamenilor în procesul de management al riscului;
 trebuie să posede cunoștințele necesare privind pregătirea profesională şi a conștientizării
acțiunilor importante, atunci când este cazul;
 atitudine activă și răspunsuri la cerinţele actelor normative în vigoare care au impact în
structura sistemelor de management al riscurilor;

1
Phil Griffiths (2005), „Risk-Based Auditing ”, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, pag.84

17
  instrumentarea unei abordări strategice faţă de managementul riscurilor în cadrul entității
cu ajutorul programelor, a abordărilor corespunzătoare, a unor tehnici şi aranjamente de
raportare;
 convingerea faptului că derularea acestei afaceri, acțiuni răspunde, în mod adecvat, la
provocările ce dau naștere unui nou risc, în mod continuu;
 modul de raportare a riscurilor din partea echipei manageriale din cadrul entității poate fi
utilizat în vederea furnizării asigurării susținerii controlului intern de către conducere;
 ajutarea în facilitarea proceselor, exerciţiilor şi a programelor de management al
riscurilor;
 căutarea să se implementeze un management al riscurilor în întreaga entitate ca o parte
integrantă a proceselor existente precum competenţa de decizie, responsabilitatea şi
managementul performanţei.
Persoana răspunzătoare me managementul riscului, adică conducătorul entității sau
ordonatorul de credite pentru o unitate administrativ teritorială este de a contribui la creșterea și
îmbunătăţirea stabilirii, identificării, evaluării, verificării şi monitorizării riscurilor de către toți
salariaţii de la toate nivelele din entitate şi astfel să furnizeze un sistem eficace de management
al riscului la nivelul entității.

2.3. PROCESUL GESTIONĂRII RISCURILOR

Entitățile reprezintă graiurile oamenilor, cultura lor, modul în care oamenii trebuie să
lucreaze chiar și cu erorile lor, şi reprezintă o componentă esenţială a managementului riscului.
Procesul de management al riscurilor reprezintă de fapt aplicarea sistematică a tuturor
politicilor de management, metodelor, procedurilor şi practicilor în vederea stabilirii contextului
economico-social, identificării, analizării, evaluării, tratării, monitorizării şi comunicării riscului.
Noțiunea de management al riscurilor constă în definirea riscurilor, identificarea şi
evaluarea impactului şi a probabilităţii de materializare în vederea stabilirii unor modalităţi de
gestionare și de administrare a riscurilor semnificative.
Managementul riscurilor este privit și trebuie tratat ca un proces dinamic, care
funcţionează prin parcurgerea unui ciclu al managementului al riscurilor și care cuprinde mai
mulţi paşi rezonabili:
 în primul rând se identifică riscurile, etapă la care participă toți angajații care deţin
expertiză în domeniu şi responsabilitate, care au ca și sarcină determinarea tuturor
riscurilor imaginabile şi evaluarea acestora;
 prezentarea importanţei cu privire la evaluarea riscurilor ce au fost depistate pornind de
la cele două elemente, respectiv probabilitate şi impact;
 administrarea și gestionarea riscurilor presupune cunoştinţe asupra importanţei riscurilor
şi stabilirea unei strategii de administrare a lor, în vederea asigurării faptului că toate
riscurile identificate sunt sub control;
 procesul de verificarea a riscurilor identificate presupune o supervizare a întregului
proces de management al riscurilor. Rezultatul acestui proces contribuie la actualizarea
strategiei privind managementul riscurilor aplicat în întreaga entitate (ERM).
S-a dovedit faptul că multe sisteme de management al riscurilor eşuează deoarece se
încearcă impunerea unor formule logice asupra entităților sau oamenilor, structurilor sau
sistemelor, formule care pot fi necomplete sau prea complicate, prezentate în termeni vagi sau
percepute insuficient şi prezentate într-o continuă mişcare.
Măsuri de administrare riscurilor, care ar trebui să fie dezvoltate în jurul celor două
concepte și anume probabilitate şi impact, astfel:
 se recomandă încheierea acţiunii în cazul în care riscurile au valori ridicate sau costurile
de supraveghere a acestora sunt exagerat de mari;

18
  dezvoltarea controlului intern, este considerată cea mai bună soluţie în identificarea și
tratarea riscurilor;
 se recomandă împărţirea riscurilor sau dacă este posibil transferul acestora;
 se recomandă înființarea unui plan viabil pentru situaţii de urgență sau împrejurări
neprevăzute;
 toți angajații trebuie să își asume riscurile, care rezultă din strategia adoptată;
 transmiterea privind riscurile, către echipa managerială, care adesea este omisă, deşi în
realitate nu există posibilitatea ca riscurile să nu existe în cadrul unei entități. Situația
ideală este ca prin sistemul de control acestea să fie reduse la un nivel acceptabil,
riscurile sunt medii, mici sau chiar ridicate. Valoarea acestor riscuri trebuie comunicată
echipei manageriale astfel încât managementul general să aibă cunoştinţă despre
existenţa unui risc, care poate astfel afecta atingerea obiectivelor stabilite de entitate.
 se recomandă tolerarea riscurilor în situația în care în urma evaluării acestora impactul şi
probabilitatea sunt considerate ca fiind rezonabile şi pot fi acceptate;
 prezentarea și analizarea riscurilor care pot crea un blocaj datotiră faptului că nu pot fi
soluţionate decât din exteriorul acelora care le administrează;
O modalitate practică de administrare a riscurilor o reprezintă REGISTRUL RISCURILOR
care se organizează la nivelul entităţii, în responsabilitatea managementului general.

19
 3.STUDIU DE CAZ ȘI REZULTATE. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE AUDIT LA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DIMITRIE ŢICHINDEAL” BECICHERECU MIC

3.1. SCURT ISTORIC AL ENTITĂȚII AUDITATE

Nume: Şcoala Gimnazială "Dimitrie Ţichindeal" Becicherecu Mic

Strada: Gării, nr. 1
Localitate: Becicherecu Mic
Judeţ: Timiş
Comuna de astăzi este alcătuită doar din satul Becicherecu Mic,în anul 2004 satul
aparţinător Dudeştii Noi separându-se şi formând o nouă comună.
Becicherecu Mic este aşezat pe următoarele coordonate geografice: 45 grade 49' latitudine
nordică şi 38 grade 43' longitudine estică, la altitudine de 91 m deasupra nivelului mării.
Istoricul şcolii

Primele şcoli care au funcţionat în Becicherecu Mic au fost şcolile confesionale

organizate pe lângă cele 2 biserici, catolică şi ortodoxă,în anul I776 şcoala fiind menţionată
pentru prima data în actele oficiale.
Şcoala cu clasele I-IV a fost construită cu finanţare de la Imperiul Austro-Ungar,
comunitatea contribuind cu forţa de muncă. Piatra de temelie a fost pusă în 1896. Lucrările au
durat 4 ani, iar în anul 1900 a fost dată în folosinţă. Pe faţada exterioară sunt elemente de
basorelief în stil baroc târziu.
Din anul 1976 Şcoala se îmbogăţeşte cu o altă clădire "Şcoala Nauy" după numele
fostului proprietar, unde vor funcţiona 3 clase din ciclul primar şi atelierul şcoală.
Atelierul şcoala era dotat cu 12 bancuri de lacătuşerie şi instrumente de măsurat. De partea
practică se ocupau prof.Giurici.Miloş şi Milin Sava.
Tot în anexele clădirii, se creşteau viermii de mătase, îndeletnicire obligatorie în acea
perioadă. În grădina şcolii era amenajată o plantaţie de duzi.
,,Şcoala Nauy’’ a funcţionat până în anul 1990.
În anul 2007 a fost dată în folosinţă Sala de sport, într-o locaţie ce poate fi transformată şi
în sală de festivităţi.
Directorii Şcolii Becicherecu Mic au fost:
1. 1901-1918 - Gregor Soos
2. 1919-1923 - Turturea George
3. 1923-1930 - Catalina Teodor
4. 1930-1938 - Catina Nicolae
5. 1938-1958 - Han Ioan
6. 1958-1968 - Bârgăoanu Dumitru
7. 1968-1970 - Cârstea Iuliana
8. 1970-1980 - Bârgăoanu Dumitru
9. 1980-1985 - Bârgăoanu Samfira
10. 1985-1989 - Bârgăoanu Dumitru
11. 1989- 1999 - Han Viorica
12. 1999-2007 - Marcov Covinca
13. 2007-2009 - Cojocaru Luminiţa
14. 2009- Prezent- Cian Delia
Grădiniţa se înfiinţează în anul 1903, clădirea având şi astăzi aceeaşi destinaţie. Prima

20
educatoare a fost Gabrielle Belopotreki 1903-1918, urmându-i Serena Simici 1920-1950.
Localul şcolii sârbeşti a fost fondat în 1902, apoi în incinta clădirii au funcţionat Biblioteca
Comunală şi Muzeul Dimitrie Ţichindeal din anul 1987 până în anul 2000 când imobilul a fost
retrocedat Bisericii Ortodoxe Sârbe.De aici şi denumirea de Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie
Ţtichindeal, denumire primită în anul 2010,la propunerea administarţiei locale de la acea dată şi
în memoria primului dascăl român, care a înfiinţat prima şcoală în Banat, născut în Becicherecu
Mic.

3.2. RAPORT DE AUDIT INTERN LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DIMITRIE

ŢICHINDEAL”

Echipa de auditori interni formată din auditorii: Ec. Nicolae (Ezaru) Anca Stela și Ec.
Ardelean Ioan– supervizor, efectuează un audit de regularitate/conformitate la Şcoala
gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” Becicherecu Mic.
În conformitate cu prevederile art.15 al. 2. din Legea nr. 672/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Hotărârii de Guvern nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor
metodologice de exercitare a activităţilor de audit intern şi ale Planului anual de audit public
intern în perioada 02.02.2016-18.04.2016, vom efectua misiunea de audit intern la
Departamentul Economico – Financiar cu tema „Sistemul contabil şi fiabilitatea
acestuia”.Perioada supusă auditării 01.01.2015 – 31.12.2015.
Scopul misiunii de audit este de a evalua și de a examina dacă sistemele de management
financiar şi control aferente stucturii auditate au la bază principiul transparenței, precum și
principiul conformității în ceea ce privește legalitatea, regularitatea, economicitatea,
eficientizarea şi eficacitatea.
Obiectivele generale ale misiunii de audit intern sunt:
1. Elaborarea si fundamentarea bugetelor proprii, precum si autorizarea, legalitatea
si necesitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetului local
2. Respectarea cadrului legal, normativ şi procedural în ceea ce priveşte activitatea
contabilă;
Din declaraţie de independenţă a Dnei Ec. Nicolae (Ezaru) Anca Stela, a rezultat faptul că
nu sunt incompatibilități cu misiunea respectivă de audit intern.
Din declaraţie de independenţă a Dlui Ec. Ardelean Ioan, a rezultat faptul că nu sunt
incompatibilități cu misiunea respectivă de audit intern.
Echipa de auditori interni au transmis departamentului economico –financiar o notificare
cu privire la declanşarea misiunii de audit intern.
Echipa de audit în conformitate cu Planul de audit public intern pe anul 2015, urmează ca
în perioada 02.02.2016 – 18.04.2016 să efectueze o misiune de audit intern cu tema „Sistemul
contabil şi fiabilitatea acestuia”.
Scopul misiunii de audit public intern îl reprezintă examinarea responsabilităţilor asumate
de către conducerea entităţii publice şi personalul de execuţie cu privire la organizarea şi
realizarea activităţilor şi îndeplinirea obligaţiilor în mod eficient şi eficace.
La o dată ulterioară are loc prezentarea echipei de audit; prezentarea de către auditorii
interni a obiectivelor generale și obiectivelor speciale ale misiunii de audit public intern;
prezentarea scopul misiunii de audit intern; modul de desfăşurare a metodologiei de desfășurare

21
a misiunii de audit intern, numele și prenumele persoanelor de contact; precum și alte aspecte
necesare desfășurării în bune condiții a unui audit de calitate.
Echipa de audit a obținut de la departamentul economico- financiar următoarele
documente: Stabilirea tuturor legilor şi a tuturor regulamentelor care sunt aplicabile entității
auditate; se obține un exemplar al organigramei entității şi copie dup statul de funcţii; Obţinerea
documentelor justificative legate de întocmirea, aprobarea, şi execuţia bugetara; Obţinerea
fişelor posturilor pentru personalul ce încadrează Departamentul Financiar contabil; Intrarea în
posesia tuturor procedurilor scrise şi procedurilor formalizate; Identificarea personalului
responsabil; Intrarea în posesia unui exemplar de raportul de audit intern întocmit înainte de
efectuarea acestei misiuni; Intrarea în posesia rapoartelor de control efectuate de către alte
instituţii.
La cele două obiective stabilite de auditorii interni, aceștia au stabilit următoarele obiective
auditabile, după cum urmează:
La obiectivul intitulat Elaborarea şi fundamentarea bugetelor proprii, precum şi
autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetului
local, auditorii interni au identificat ca și obiecte auditabile:
1. Elaborarea bugetelor proprii
2. Fundamentarea bugetelor proprii
3. Autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale
bugetului local
La obiectivul intitulat Respectarea cadrului legal, normativ şi procedural în ceea ce
priveşte activitatea contabilă, auditorii interni au identificat ca și obiecte auditabile:
1. Contabilitatea imobilizărilor şi a investiţiilor
2. Contabilitatea materiilor şi materialelor, precum și cele de natura obiectelor de
inventar
3. Contabilitatea datoriilor şi creanţelor
4. Contabilitatea transferurilor
5. Reflectarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii
6. Întocmirea situaţiilor financiare anuale
7. Asigurarea evidenţei tehnic-operative
Ulterior identificării și stabilirii obiectelor auditabile, auditorii interni au identificat pentru
fiecare obiectiv și obiect în parte, riscurile semnificative corespunzătoare acestora, după cum
urmează:
La obiectul auditabil intitulat Elaborarea bugetelor proprii, auditorii interni au identificat
ca și riscuri semnificative:
a. Bugetul propriu nu a fost elaborat conform reglementărilor legale în materie;
b. Nu sunt prevăzute distinct creditele bugetare destinate stingerii plăţilor restante la
finele anului anterior celui pentru care se întocmeşte bugetul
c. Nu există un management al riscului şi nu se gestionează riscurile posibile în
cadrul serviciului
La obiectul auditabil intitulat Fundamentarea bugetelor proprii, auditorii interni au
identificat ca și riscuri semnificative:
a. Nerespectarea de către ordonatorii de credite ai bugetelor locale a obligaţiei de a
fundamenta veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul
precedent, în situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în ultimii 2 ani
este mai mic de 97% pe fiecare an

b. Nu s-au avut în vedere prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi

sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi pentru următorii 3 ani
c. Nerespectarea principiilor responsabilității fiscale și regulilor fiscale

22
 d. Nerespectarea de către ordonatorii de credite ai bugetelor locale a obligativității
publicării în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice sau afişarea la sediul
autorităţii administraţiei publice a proiectului de buget local
La obiectul auditabil intitulat Autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse
prevederilor iniţiale ale bugetului local, auditorii interni au identificat ca și riscuri semnificative:
a. Includerea investiţiilor în proiectul bugetului fără ca, în prealabil să fie elaborate
şi aprobate documentaţiile tehnico-economice
b. Includerea în programul anual de investiţii a unor obiective de investiţii noi şi/sau
în continuare pentru care nu există documentaţia tehnico-economică, aprobată potrivit legii
La obiectul auditabil intitulat Contabilitatea imobilizărilor şi a investiţiilor, auditorii
interni au identificat ca și riscuri considerate semnificative:
a. Nedesemnarea numelor și prenumelor celor care au ca și sarcini conducerea
evidenţei contabile a imobilizărilor şi investiţiilor
b. Omiterea completării Registrului numerelor de inventar
c. Omiterea completării fişelor mijloacelor fixe
d. Fişele mijloacelor fixe nu sunt completate cu toate datele cerute de imprimat
e. Transferul imobilizărilor corporale între două locuri de folosinţă s-a facut fără a
se întocmi documentul Bon de mişcare al mijloacelor fixe
f. Reevaluarea activelor fixe corporale nu a fost făcută cu regularitate
g. Neîntocmirea/întocmirea incompletă a procesului-verbal de custodie pentru
imobilizările aflate în custodie la terţi
h. Evidenţierea greșită în contabilitate a sumelor reprezentând plăţile sau cheltuielile
efectuate în vederea achiziţionării unor imobilizări sau construirea de obiective reprezentate de
custodii, de recepţii parţiale sau de recepții finale.
i. Evidenţierea eronată în contabilitate a costurilor de achiziţie şi a valorii de ieşire

La obiectul auditabil intitulat Contabilitatea materiilor şi materialelor, și a obiectelor de

inventar, auditorii interni au identificat ca și riscuri considerate semnificative:
a. Nenominalizarea persoanelor răspunzătoare cu conducerea evidenţei contabile
materiilor şi materialelor, precum și a celor de natura obiectelor de inventar
b. Omiterea întocmirii fişelor de magazie pentru materii, materiale şi obiecte de
inventar
c. Omiterea completării fişelor de magazie pentru materii, materiale şi obiecte de
inventar
d. Neidentificarea stocurilor fară mişcare
e. Evidenţierea eronată în contabilitate a plăţilor/cheltuielilor efectuate cu
achiziţionarea materiilor şi achiziţionarea materialelor, precum și a obiectelor de inventar
f. Înregistrarea greșită în contabilitate a sumelor reprezentând costurile de achiziţie,
de prelucrare şi a sumelor reprezentând valorea de ieşire
La obiectul auditabil intitulat Contabilitatea datoriilor şi creanţelor, auditorii interni au
identificat ca și riscuri semnificative:
a. Nenominalizarea acelor persoanele care poartă răspunderea cu privire la modul de
conducere datoriilor din punct de vedere contabil şi modul de conducere creanțelor din punct de
vedere contabil
b. Omiterea ținerii unei evidențe a contractelor după clauza referitoare la scadența
plății, dacă se percep sau nu penalități de întârziere
c. Nu exista corelație între modalitățile de plată folosite cu modalitățile prevăzute în
contracte

23
 d. Înregistrarea în contabilitate a datoriilor instituţiei faţă de terţi nu se realizează
cronologic şi sistematic în baza documentelor justificative
e. Fişa furnizorilor nu este completată cu toate datele solicitate de formular nefiind
precizate şi scadenţele datoriilor
f. Nu există concordanţă între situaţia contabilă şi monitorizarea lunară
g. Neactualizarea tuturor sumelor datorate sau a sumelor de încasat
h. Înregistrarea greșită în unele conturi, altele decât acele conturi în care ar trebui să
fie înregistrate aceste operaţiuni
La obiectul auditabil intitulat Contabilitatea transferurilor, auditorii interni au identificat
ca și riscuri considerate semnificative:
a. Nenominalizarea persoanelor răspunzătoare cu conducerea evidenţei contabile a
transferurilor
b. Evidențierea și înregistrarea greșită a transferurilor primite
c. Lipsa documentelor justificative la înregistrarea în contabilitate a transferurilor
La obiectul auditabil intitulat Reflectarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii,
auditorii interni au identificat ca și riscuri considerate semnificative:
a. Nu au fost numite persoanele răspunzătoare cu conducerea evidenţei contabile a
rezultatelor obținute în urma inventarierii
b. Rezultatele obținute în urma inventarierii nu au fost consemnate într-un proces
verbal
c. Procesele -verbale privind rezultatele obținute în urma inventarierii nu conţin
toate elementele prevăzute de legislaţia în vigoare
d. Documentele, care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate, privind procesul
inventarierii nu sunt întocmite cu respectarea cadrului legal, normativ şi procedural
e. Nu au fost respectate toate procedurile în procesul de desfăşurare şi de finalizare a
inventarierii bunurilor materiale, la toate gestiunile la care a fost efectuată inventarierea
f. Evidenţierea eronată în Registrul-inventar a sumelor care reprezintă diferenţe
rezultate în urma efectuării inventarierii, a sumelor care reprezintă soldurile conturilor care au
fost inventariate
g. Înregistrarea greșită a soldurilor conturilor care au fost inventariate în cadrul
Registrului-inventar
h. Netrimiterea spre debitori a extraselor de cont cu privire la sumele pe care aceștia
le datorează, etc
La obiectul auditabil intitulat Întocmirea situaţiilor financiare anuale, auditorii interni au
identificat ca și riscuri considerate semnificative:
a. Nu au fost închise din punct de vedere contabil conturile care trebuie să aibă sold
la sfârşitul anului (exemplificăm în acest caz: contul casa, contul de disponibilităţi în cont în
lei/valută, conturile de cheltuieli, conturile de venituri)
b. Nu se respectă principiul independenţei exerciţiului adică momentul recunoaşterii
veniturilor şi momentul recunoaşterii cheltuielilor
c. Nu se calculează şi nu se înregistrează în contabilitate valoarea provizioanelor
(deprecierea reversibilă)
d. Nu se realizează decontările interne
e. Nu există pentru toate activitățile procedurile scrise cu privire la activitatea
premergătoare întocmirii situaţiilor financiare anuale
f. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu activitatea premergătoare elaborării
situaţiilor financiare
g. La sfârşitul anului nu au fost regularizate excedentele care au rezultat din execuţia
bugetelor instituţiilor publice cu execuția bugetul de stat

24
 h. Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind stabilirea soldurilor sintetice
şi analitice
i. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu activitatea de stabilire a soldurilor
conturilor sintetice şi analitice
j. Preluarea eronată a sumelor din conturile analitice în conturile cu grad sintetic
k. Nu există proceduri scrise sau monografii referitoare la întocmirea unei
componente a situației financiare și anume Bilanţului contabil
l. Nu au fost respectate procedurile de întocmire pentru Bilanţul contabil
m. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu activitatea de întocmire a Bilanţului
contabil
n. Raportări greşite cuprinzând date nereale în cuprinsul Bilanţului contabil
o. Nerespectarea corelaţiilor bilanţiere
p. Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind întocmirea Contului de
rezultat patrimonial
q. Nerespectarea procedurilor de întocmire a Contului de rezultat patrimonial
r. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu activitatea de întocmire a Contului de
rezultat patrimonial
s. Raportarea unor date eronate în Contul de rezultat patrimonial
t. Nerespectarea procedurilor de întocmire a Fluxului de trezorerie
u. Nedesemnarea persoanelor responsabile cu activitatea de întocmire a Fluxului de
trezorerie
v. Nerespectarea corelaţiilor Fluxului de trezorerie
w. Lipsa documentelor justificative pentru rectificarea bugetară
x. Nerespectarea procedurilor de întocmire a Contului de execuţie a veniturilor
y. Nerespectarea corelaţiilor Contului de execuţie a veniturilor
z. Preluarea incorectă a sumelor cuprinse în fişele de conturi sintetice în contul de
execuţie al veniturilor
aa. Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind elaborarea Contului de
execuţie a cheltuielilor
bb. Nerespectarea corelaţiilor Contului de execuţie a cheltuielilor
cc. Nerespectarea procedurilor de întocmire a Contului de execuţie a cheltuielilor
dd. Preluarea greșită din fişele de conturi sintetice în contul de execuţie aferent
cheltuielilor a sumelor
ee. Nu există toate procedurile scrise în ceea de privește raportarea datelor cu caracter
financiar și contabil, în afara procedurilor privind situaţiile financiare
ff. Nenominalizarea tuturor persoanelor răspunzătoare cu elaborarea raportărilor
financiar-contabile

Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” Becicherecu Mic

Auditorii interni au calculat și ierarhizat riscurile pentru toate obiectele auditabile

corespunzător obiectivelor identificate în cadrul misiunii de audit, conform (tabelului nr. 1.)

Tabelulul nr. 1. Calculul și ierarhizarea riscurilor

N Obiective Obiecte Riscuri identificate
Nr. auditabile
Criterii de analiză a Punctaju Ierarhizarea
c
riscului l total riscurilor
crt
. Probabilitate Impact
(P) (I)

25
 Elaborarea şi Elaborarea Bugetul propriu nu a fost elaborat 2 3 6 Mare
fundamentare bugetelor conform reglementărilor legale în materie
a bugetelor proprii Nu sunt prevăzute distinct creditele 2 3 6 Mare
I.
proprii, bugetare destinate stingerii plăţilor
precum şi restante la finele anului anterior celui
autorizarea, pentru care se întocmeşte bugetul
legalitatea şi Nu există un management al riscului şi nu 2 3 6 Mare
necesitatea se gestionează riscurile posibile în cadrul
modificărilor serviciului
aduse Fundamentarea Nerespectarea de către ordonatorii de 2 3 6 Mare
prevederilor bugetelor credite ai bugetelor locale a obligaţiei de
iniţiale ale proprii a fundamenta veniturile proprii pentru
bugetului local anul curent cel mult la nivelul realizărilor
din anul precedent, în situaţia în care
gradul de realizare a veniturilor proprii
programate în ultimii 2 ani este mai mic
de 97% pe fiecare an
Nu s-au avut în vedere prognozele 2 3 6 Mare
principalilor indicatori macroeconomici şi
sociali pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget şi pentru
următorii 3 ani
Nerespectarea principiilor 2 3 6 Mare
responsabilității fiscale și regulilor fiscale
Nerespectarea de către ordonatorii de 2 3 6 Mare
credite ai bugetelor locale a obligativității
publicării în presa locală, pe pagina de
internet a instituţiei publice sau afişarea la
sediul autorităţii administraţiei publice a
proiectului de buget local
Autorizarea, Includerea investiţiilor în proiectul 2 3 6 Mare
legalitatea şi bugetului fără ca, în prealabil să fie
necesitatea elaborate şi aprobate documentaţiile
modificărilor tehnico-economice
aduse Includerea în programul anual de 2 3 6 Mare
prevederilor investiţii a unor obiective de investiţii noi
iniţiale ale şi/sau în continuare pentru care nu există
bugetului local documentaţia tehnico-economică,
aprobată potrivit legii
Respectarea Contabilitatea Nespecificarea tuturor persoanelor care
I cadrului legal, imobilizarilor şi poartă răspunderea contabilității
1 2 2 Mic
I. normativ şi contabilitatea imobilizărilor şi a contabilității
procedural în investiţiilor. investiţiilor
ceea ce Omiterea completării Registrului
1 2 2 Mic
priveşte numerelor de inventar
activitatea Omiterea completării fişelor mijloacelor
contabilă 1 2 2 Mic
fixe
Fişele mijloacelor fixe nu sunt
completate cu toate datele cerute de 1 2 2 Mic
imprimat
Transferul imobilizărilor corporale între
două locuri de folosinţă s-a facut fără a
1 2 2 Mic
se întocmi documentul Bon de mişcare al
mijloacelor fixe.
Reevaluarea activelor fixe corporale nu a
1 2 2 Mic
fost făcută cu regularitate
Neîntocmirea/întocmirea incompletă a
procesului-verbal de custodie pentru 1 2 2 Mic
imobilizările aflate în custodie la terţi
Evidenţierea eronată în contabilitate a
sumelor reprezentând plăţile sau
cheltuielile care s-au făcut pentru
achiziţionarea unor imobilizări sau pentru 1 2 2 Mic
construirea de obiective (din care
exemplificăm: custodii, recepţii parţiale şi
recepții finale etc.)
Evidenţierea eronată in contabilitate a
1 2 2 Mic
costurilor de achiziţie şi a valorii de ieşire
Contabilitatea Nespecificarea persoanelor care răspund 1 2 2 Mic
materiilor şi de conducerea privind evidenţa contabilă
contabilitatea a materiilor şi a materialelor, precum și a
materialelor, obiectelor de inventor.

26
precum și a Omiterea întocmirii fişelor de magazie
celor de natura pentru materii, materiale şi obiecte de 1 2 2 Mic
obiectelor de inventar
inventar. Omiterea completării fişelor de magazie
pentru materii, materiale şi obiecte de 1 2 2 Mic
inventar
Neidentificarea stocurilor fără mişcare
1 2 2 Mic
Evidenţierea eronată în contabilitate a
sumelor reprezentând plăţile care se
realizează în vederea achiziţionării 1 2 2 Mic
materiilor şi materialelor, și a obiectelor
de inventar
Evidenţierea eronată în contabilitate a
sumelor reprezentând costurile de
1 2 2 Mic
achiziţie, costurile de prelucrare precum
şi a valorii de ieşire
Contabilitatea Lipsa numelor pentru persoanele care
datoriilor şi răspund de conducerea evidenţei
1 2 2 Mic
creanţelor contabile aferentă datoriilor şi cea
aferentă creanţelor
Neținerea unei evidențe clare care să
cuprindă date referitoare la obligațiile de 1 2 2 Mic
plată care reies din clauzele contractuale
Nu există legătură între modalitățile de
plată cuprinse în contract și cele care de 1 2 2 Mic
fapt se utilizează
Înregistrarea în contabilitate a datoriilor
instituţiei faţă de terţi nu se realizează
1 2 2 Mic
cronologic şi sistematic în baza
documentelor justificative
Fişa furnizorilor nu este completată cu
toate datele solicitate de formular nefiind 1 2 2 Mic
precizate şi scadenţele datoriilor
Nu există concordanţă între situaţia
1 2 2 Mic
contabilă şi monitorizarea lunară
Neactualizarea sumelor datorate sau de
1 2 2 Mic
încasat
Înregistrarea greșită în conturi care nu au
1 2 2 Mic
legătură cu aceste operaţiuni
Contabilitatea Lipsa persoanelor care au ca și sarcini de
transferurilor serviciu conducerea evidenţei contabile 1 2 2 Mic
penrtu sumele reprezentând transferurile
Înregistrarea eronată a transferurilor
1 2 2 Mic
primite
Lipsa documentelor justificative la
înregistrarea în contabilitate a 1 2 2 Mic
transferurilor
Reflectarea în Persoanele care conduc evidenţa
contabilitate a contabilă a rezultatelor reprezentând
2 2 4 Mediu
rezultatelor inventarierierea nu au fost numire printr-
inventarierii. un act intern
Rezultatele obținute în urma inventarierii
nu au fost consemnate într-un proces 2 2 4 Mediu
verbal
Procesele -verbale privind rezultatele
obținute în urma inventarierii nu conţin
2 2 4 Mediu
toate elementele prevăzute de legislaţia în
vigoare
Documentele, care au stat la baza
înregistrărilor în contabilitate, privind
procesul inventarierii nu sunt întocmite 2 2 4 Mediu
cu respectarea cadrului legal, normativ şi
procedural
Nu au fost respectate toate procedurile în
procesul de desfăşurare şi de finalizare a
inventarierii bunurilor materiale, la toate 2 2 4 Mediu
gestiunile la care a fost efectuată
inventarierea
Evidenţierea greșită corespunzătoare 2 2 4 Mediu
sumelor rezultate din urma inventarierii, a
sumelor reprezentând soldurile conturilor
care sunt inventariate și înregistrate în
Registrul-inventar

27
 Stabilirea și înregistrarea greșită a
sumelor reprezentând soldurile aferente
2 2 4 Mediu
conturilor inventariate și înscrise în
Registrul-inventar
Nu au fost transmise extrasele de cont cu 2 3 6 Mare
sumele care sunt datorate de către debitori
Întocmirea Neînchiderea conturilor care trebuie să 2 3 6 Mare
situaţiilor aibă sold la închiderea exercițilui
financiare financiar sau a anului (contul casa, contul
anuale de disponibilităţi în lei/contul în valută,
conturile de cheltuieli și conturile de
venituri)
Nu s-a respectat principiul independenţei 2 3 6 Mare
unui exerciţiu, adică momentul în care se
recunosc veniturile şi momentul în care se
recunosc cheltuielile
Nu au fost calculate şi nu au fost 2 3 6 Mare
înregistrate în contabilitate sumele
reprezentând provizioanele, (deprecierea
reversibilă)
Nerealizarea decontărilor interne 2 3 6 Mare
Inexistenţa unor proceduri 2 3 6 Mare
scrise/monografii privind activitatea
premergătoare elaborării situaţiilor
financiare
Nedesemnarea persoanelor responsabile 2 3 6 Mare
cu activitatea premergătoare elaborării
situaţiilor financiare
La sfârşitul anului nu s-au regularizat 2 3 6 Mare
excedentele care au rezultat din execuţia
tuturor bugetelor aferente instituţiilor
publice cu execuția bugetului de stat
Inexistenţa unor proceduri 2 3 6 Mare
scrise/monografii privind stabilirea
soldurilor sintetice şi analitice
Nedesemnarea persoanelor responsabile 2 3 6 Mare
cu activitatea de stabilire a soldurilor
conturilor sintetice şi analitice
Preluarea eronată a sumelor din conturile 2 3 6 Mare
analitice în conturile sintetice
Inexistenţa unor proceduri 2 3 6 Mare
scrise/monografii privind întocmirea
Bilanţului contabil
Nu s-au respectat toate procedurile de 2 3 6 Mare
întocmire aferente pentru Bilanţul
contabil
Nedesemnarea persoanelor responsabile 2 3 6 Mare
cu activitatea de întocmire a Bilanţului
contabil
Raportarea unor date eronate în Bilanţul 2 3 6 Mare
contabil
Nerespectarea corelaţiilor bilanţiere 2 3 6 Mare
Inexistenţa unor proceduri 2 3 6 Mare
scrise/monografii privind întocmirea
Contului de rezultat patrimonial
Nerespectarea procedurilor de întocmire a 2 3 6 Mare
Contului de rezultat patrimonial
Nedesemnarea persoanelor responsabile 2 3 6 Mare
cu activitatea de întocmire a Contului de
rezultat patrimonial
Raportarea unor date eronate în Contul de 2 3 6 Mare
rezultat patrimonial
Inexistenţa unor proceduri 2 3 6 Mare
scrise/monografii privind întocmirea
Fluxului de trezorerie
Nu există toate procedurile cu privire la 2 3 6 Mare
elaborarea și întocmirea Contului de
execuţie aferente veniturilor
Nerespectarea corelaţiilor Contului de 2 3 6 Mare
execuţie a veniturilor
Nerespectarea procedurilor de întocmire 2 3 6 Mare
a Contului de execuţie a veniturilor

28
 Sumele din fişele aferente conturilor 2 3 6 Mare
sintetice au fost preluate într-un mod
eronat și înscrise în contul de execuţie
aferent veniturilor
Inexistenţa pentru toate activitățile cu 2 3 6 Mare
privire la întocmirea Contului de execuţie
aferent cheltuielilor a procedurilor scrise
Nerespectarea corelaţiilor Contului de 2 3 6 Mare
execuţie a cheltuielilor
Nerespectarea procedurilor de întocmire a 2 3 6 Mare
Contului de execuţie a cheltuielilor
Au fost transcrise eronat sumele din toate 2 3 6 Mare
fişele corespunzătoare conturilor sintetice
în cadrul contul de execuţie aferent
cheltuielilor
Nu sunt proceduri pentru toate activitățile 2 3 6 Mare
referitoare la sistemul de raportare a
datelor cu caracter financiar-contabile,
mai puțin cele referitoare la situaţiile
financiare
Nu au fost stabilite numele persoanelor 2 3 6 Mare
care răspund de activitatea de elaborare a
raportărilor financiar-contabile
Asigurarea Nu există un sistem cu privire la evidenţa 2 3 6 Mare
evidenţei tehnic -operativă
tehnic- Inexistenţa unor proceduri scrise cu 2 3 6 Mare
operative privire la alocarea şi gestionarea
numerelor aferente facturilor emise
electronic.
Nu au fot numite persoane care să aibă 2 3 6 Mare
atribuţii cu privire la modul de organizare
a evidenţei tehnic-operative
Bunurile materiale nu sunt evidenţiate 2 3 6 Mare
analitic în contabilitatea instituţiei, pe
mijloace fixe, obiecte de inventar şi
materiale
Evidenţa operativă a bunurilor materiale 2 3 6 Mare
nu se ţine pe fişe de magazie
Evidențierea greșită în evidenţa tehnic – 2 3 6 Mare
operativă, înregistrarea greșită în evidenţa
pe gestiuni, evidenţa documentelor care
stau la baza înregistrării de venituri etc.).

În această etapă se stabilește un nivel al riscului şi se calculează punctajul total al acestuia

în baza formulei de calcul:
PT = P x I,
unde: P T= punctajul total; P = probabilitate; I = impact

Pentru continuarea analizei, am grupat riscurile în următoarele trei categorii:

• Riscuri mici 1,0 – 2,9
• Riscuri medii 3,0 - 5,9
• Riscuri ridicate 6,0 - 9,0
Elaborarea și întocmirea acestei situații de calcul al riscurilor identificate de auditori
semnalează și un grad ridicat de subiectivitate.
Auditorii au testat Analiza contabilităţii imobilizărilor şi investiţiilor, care a constat în:
examinarea operaţiilor aferente recepţiei activelor imobilizate; examinarea completării
Registrului numerelor de inventar; urmărirea completării fişelor mijloacelor fixe; examinarea
transferurilor de imobilizări între două locuri de folosinţă ale entităţii; verificarea reevaluării
activelor imobilizate; urmărirea imobilizărilor aflate în custodie la terţi; examinarea
înregistrărilor din contabilitate.
Constatările auditorilor interni:
În funcţie de operaţiile care intervin în evidenţierea existenţei, mişcării şi deprecierii

29
mijloacelor fixe, de căile de intrare şi ieşire din patrimoniu, se întocmesc documente specifice,
care se pot grupa pe trei categorii:
- documente privind intrarea în patrimoniu a mijloacelor fixe;
- documente care consemnează deprecierea lor;
- documente privind ieşirea din gestiune.
Intrarea mijloacelor fixe în gestiunea instituţiei a avut loc prin achiziţii cu titlu oneros,
donaţii sau plusuri la inventar, iar în folosinţă temporară prin concesiune, sau închiriere.
Indiferent de modul de intrare în gestiune, pe baza documentelor justificative ce
evidenţiază căile de intrare a mijloacelor fixe, s-a întocmit recepţia mijlocului fix, respectiv
consemnarea în Procesul verbal de recepţie.
Evidenţa operativă a imobilizarilor corporale, intrate şi ieşite din instituţie, de categoria din
care fac parte şi locul unde se află, se ţine cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecărui
mijloc fix i se acordă un număr de inventar, în ordine cronologică, pe baza documentelor primite.
Se introduc în evidenţă pe grupe de mijloace fixe, prin înregistrarea cronologică a mijloacelor
fixe intrate în instituţie. Bunurile materiale sunt evidenţiate analitic în contabilitatea instituţiei,
pe mijloace fixe. Evidenţa operativă a bunurilor materiale se ţine pe fişe de magazie.
Transferul imobilizărilor între două locuri de folosinţă din cadrul şcolii se realizează în
baza procesului verbal de predare primire , fiind întocmit bonul de mişcare a mijlocului fix.
Obiectivele de investiţii sunt rezultatul materializării unor categorii de cheltuieli într-o
gamă variată de lucrări care îmbracă forma unor obiecte distincte.
Decontarea lucrărilor executate a obiectivelor de investiţii se face în baza următoarelor
documente: situaţii de lucrări întocmite de executanţi; facturi emise de executanţi; facturi şi
certificate de calitate emise de furnizorii de echipamente, dotări, utilaje tehnologice; procese
verbale de recepţie a lucrărilor ascunse şi a fazelor determinante; procese verbale de recepţie la
terminarea lucrărilor.
În perioada auditată Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” Becicherecu Mic, are
obiective de investiţii în baza Planurilor strategice, a Planurilor operaţionale şi a Bugetelor de
Venituri şi Cheltuieli.
Astfel, documentului intitulat ”Lista obiectivelor de investiţii cu finanţare parţială sau
integral de la bugetul de stat repartizate pentru Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal”
Becicherecu Mic”, la capitolul A Obiective de investiţii în continuare, 1 obiectiv , şi anume:
obiectiv de investiţii în continuare “ Institutul de cercetări avansate de mediu – finanţare prin
Programul Operaţional Sectorial Creşterea competitivităţii Economice”(POC CCE- AXA II
Operaţiunea 2.2.1) .
Anual pe baza fundamentării tehnico- economice, a Planului de achiziţii lucrări anual, se
înaintează propunerea Listei de cheltuieli de investiţii la ordonatorul principal de credite.
Sumele se află în contractul instituţional şi complementar.
Concluzii: În baza acestui test nu se va elabora FIAP .
În faza de raportare, auditorii au menționat durata misiunii de audit : 02.02.2016 –
18.04.2016. Perioada auditată : 01.01.2015 - 31.12.2015.
Scopul misiunii efectuate de către auditorii interni constă în evaluarea respectării cadrului
legal, normativ şi procedural în ceea ce priveşte activitatea contabilă de la Şcoala gimnazială
„Dimitrie Ţichindeal” Becicherecu Mic care se bazează pe respectarea tuturor principiilor,
tuturor regulilor procedurale şi a celor metodologice care le sunt aplicate, de a crește valoarea
acestuia prin intermediul recomandărilor pe care auditorii interni le formulează, iar în situația
constatării și identificării unor nereguli sau iregularităţi, de a se corecta.
Scopul misiunii de audit a fost de a asigura că:
- în cadrul Biroului Economico - Financiar sunt stabilite obiectivele, atribuţiile, sarcinile,
delegările de competenţă şi există o planificare, coordonare, monitorizare şi managementul
riscului la nivelul activităţii financiar-contabile;

30
 - în cadrul Biroului Economico - Financiar există proceduri care reglementează activitatea
financiar și activitatea contabilă;
- s-a efectuat inventarierea patrimoniului instituţiei, s-au identificat toate operaţiunile
necesare cu privire la scoaterea din funcţiune pentru mijloacele fixe care îndeplinesc condițiile
prevăzute de lege, evidențierea tuturor materialelor de natura obiectelor de inventar care
îndeplinesc condițiile pentru scoaterea din uz a acestora şi declasarea bunurilor materiale
respectându-se prevederile legale în vigoare;
- au fost întocmite registrele contabile, situaţiile financiare trimestriale si anuale;
- au fost stabilite prin norme proprii documentele, circuitul acestora şi persoanele
împuternicite să efectueze operaţiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor, a fost organizată evidenţa angajamentelor bugetare şi legale, iar plata cheltuielilor
s-a făcut prin respectarea legislaţiei in vigoare;
- sistemul informatic financiar contabil asigură prelucrarea datelor înregistrate în
contabilitate în conformitate cu cadrul legal în vigoare, există o dotare corespunzătoare cu
echipamente hard şi soft şi acest sistem oferă siguranţa în gestionarea datelor;
- există proceduri şi se respectă acestea privind păstrarea, şi arhivarea documentelor
contabile.
Obiectivele misiunii de audit intern sunt: Organizarea şi conducerea contabilităţii;
Respectarea cadrului legal, normativ şi procedural în ceea ce priveşte activitatea contabilă.
- Auditorii interni au efectuat și au exercitat un audit de conformitate cu privire la
respectarea tuturor principiilor, regulilor şi procedurale în ceea ce priveşte activitatea financiar -
contabilă.
Tehnicile de audit intern utilizate:
- verificarea se efectuează pentru ca auditorii să se asigure ca documentele sunt reale,
exacte și clare și sunt conforme cu actele normative în vigoare, să se asigure de eficacitatea
controlului intern utilizând ca și tehnici de verificare, următoarele:
- comparaţia. Această tehnică constă în compararea informațiilor în vederea confirmării lor
din cel puțin două surse;
- examinarea. Această tehnică are ca și obiectiv identificarea erorilor, greșelilor
iregularităţilor;
- confirmarea. Această tehnică presupune faptul că auditorii trebuie să solicite informaţii în
vederea validării lor din surse diferite și independente;
- garantarea: Această tehnică presupune faptul că auditorii verifică mai întâi înregistrările
contabile, după care verifică și documentele care au calitatea de documente justificative;
- urmărirea: se verifică modul de derulare al procedurilor începând cu documentele
justificative, verificând apoi articolul care este deja înregistrat în scopul verificării realităţii
tuturor tranzacţiilor.
Pe lângă tehnicile de audit amintite mai sus, auditorii mai folosesc pe teren și
următoarele tehnici:
- observarea fizică: auditorii interni își formează o părere proprie cu privire la modul de
întocmire a documenției;
- interviul sau note de relaţii: în cazul în care auditorii vor să își clarifice anumite aspecte
legate de misiunea respectivă, are dreptul să solicite note de relații de la persoanele care au
legatură cu obiectivul respectiv sau să ceară un interviu acelor persoane.
- analiza: elementele entității supuse auditului se pot descompune și ele pot fi identificate
de auditori, pot fi măsurate, etc.
Instrumentele de audit intern care s-au utilizat:
- Chestionarele privind luarea la cunoştinţă – reprezintă un document prin care auditorii
care efectuează misiunea de audit obţin informaţii privitoare la contextul socio - economic, la
modul cum este organizată entitatea în interior, cum funcționează respectiva entitate supusă

31
auditului;
- Chestionarele de control intern managerial – îi ajută pe auditorii interni în activitatea de
identificare și depistare a erorilor, disfuncționalităților, precum şi care sunt măsurile de corectare
pe cât posibil a acestor neajunsuri;
- Listele de verificare - LV: auditorii verifică dacă toate domeniile supuse auditului intern
sunt conform cu reglementările legale.
CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI
Auditarea activităţii financiare și a activității contabile a avut în vedere organizarea şi
conducerea activităţii contabile, precum şi respectarea cadrului legal, normativ şi procedural în
ceea ce priveşte activitatea contabilă pe perioada 01.01.2015-31.12.2015.
Evaluarea respectării condiţiilor de regularitate pornind de la verificarea legalităţii
documentelor justificative de înregistrare în contabilitate, iniţierea procedurilor privind
inventarierea patrimoniului şi până la înregistrarea efectivă a veniturilor şi a cheltuielilor, a
rezultatelor inventarierilor, a întocmirii situaţiilor financiare anuale, a asigurării evidenţelor
tehnic – operative, a arhivării documentelor, s-a materializat în întocmirea unor liste de
verificare, teste bazate pe eşantionare, verificări efectuate prin listele de control, observări la fața
locului pe teren, interviuri, prin care s-a identificat iregularitatea, care a fost înscrisă în
formularul de constatare (FIAP).
Analiza activităţii financiare și a activității contabile a determinat analizarea și evaluarea
procedurilor existente care stă la baza organizării şi funcţionării sistemului.
În continuare, prezint cele mai importante constatări identificate de mine, consecinţele
economico-financiarea ale acestora in activitatea entității, pe baza cărora am formulat
recomandările în vederea corectării abaterilor semnalate, micșorării riscurilor existente şi
îmbunătăţirii sistemelor de control intern managerial a activităţilor auditate în vederea atingerii
obiectivelor prestabilite.
Contabilitatea imobilizărilor şi a investiţiilor.
Activele reprezintă o resursă controlată de instituţie ca rezultat al unor evenimente trecute
şi de la care se aşteaptă beneficii economice viitoare.
Activele imobilizate (imobilizările corporale) sunt activele unei instituţii, destinate
utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia. Sunt reprezentate prin bunurile şi
valorile unei instituţii publice deţinute durabil mai mult de 1an, care nu se consumă la prima
utilizare iar valoarea lor se recuperează eşalonat prin includerea în cheltuielile mai multor
perioade contabile în funcţie de durata de viaţă utilă.
Ţinând cont de complexitatea şi trăsăturile care le definesc, activele imobilizate
(imobilizările ) pot fi clasificate în: necorporale, corporale şi financiare.
Constatări:
În analiza efectuată de către auditori asupra organizării contabilităţii imobilizărilor şi
investiţiilor în perioada 2013-2015, a modului în care sunt întocmite documentele justificative
impuse de cadrul legal, s-a pornit de la evidenţa operativă a acestora reflectată în registrul
numerelor de inventar . Urmare a verificărilor efectuate auditorii interni au constat următoarele
situații, pe care le voi prezenta în continuare.
În funcţie de operaţiile care intervin în evidenţierea existenţei, mişcării şi deprecierii
mijloacelor fixe, de căile de intrare şi ieşire din patrimoniu, se întocmesc documente specifice,
care se pot grupa pe trei categorii: documente privind intrarea în patrimoniu a mijloacelor fixe;
documente care consemnează deprecierea lor; documente privind ieşirea din gestiune.
Intrarea mijloacelor fixe în gestiunea instituţiei a avut loc prin achiziţii cu titlu oneros,
donaţii sau plusuri la inventar, iar în folosinţă temporară prin concesiune, sau închiriere.

32
 Indiferent de modul de intrare în gestiune, pe baza documentelor justificative ce
evidenţiază căile de intrare a mijloacelor fixe, s-a întocmit recepţia mijlocului fix, respectiv
consemnarea în Procesul verbal de recepţie.
Evidenţa operativă a imobilizarilor corporale, intrate şi ieşite din instituţie, de categoria din
care fac parte şi locul unde se află, se ţine cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecărui
mijloc fix i se acordă un număr de inventar, în ordine cronologică, pe baza documentelor primite.
Se introduc în evidenţă pe grupe de mijloace fixe, prin înregistrarea cronologică a mijloacelor
fixe intrate în instituţie. Bunurile materiale sunt evidenţiate analitic în contabilitatea instituţiei,
pe mijloace fixe. Evidenţa operativă a bunurilor materiale se ţine pe fişe de magazie.
Transferul imobilizărilor între două locuri de folosinţă din cadrul şcolii se realizează în
baza procesului verbal de predare primire , fiind întocmit bonul de mişcare a mijlocului fix.
În perioada auditată entitatea, are obiective de investiţii în baza Planurilor strategice,
Planurile operaţionale şi a Bugetelor de Venituri şi Cheltuieli.
Obiectivele de investiţii sunt rezultatul materializării unor categorii de cheltuieli într-o
gamă variată de lucrări care îmbracă forma unor obiecte distincte.
Decontarea lucrărilor executate a obiectivelor de investiţii se face în baza următoarelor
documente: situaţii de lucrări întocmite de executanţi; facturi emise de executanţi; facturi şi
certificate de calitate emise de furnizorii de chipamente, dotări, utilaje tehnologice; procese
verbale de recepţie a lucrărilor ascunse şi a fazelor determinante; procese verbale de recepţie la
terminarea lucrărilor.
În perioada auditată entitatea, are obiective de investiţii în baza Planurilor strategice, a
Planurilor operaţionale şi a Bugetelor de Venituri şi Cheltuieli.Sumele se află în contractul
instituţional şi complementar.Monitorizarea cheltuielilor de investiţii se face de către Serviciul
Tehnic lunar şi se trimite la instituția superioară “Fişa de monitorizarea programului de
investiţii”.Totodată pe baza planurilor de achiziţii produse şi lucrări, în baza Bugetelor de
Venituri şi Cheltuieli aprobate de către conducerea şcolii se solicită aprobarea Listei de investiţii
cu finanţare din venituri proprii, cercetare şi fonduri speciale. Nu s-au constatat disfuncţii
semnificative.
Contabilitatea materiilor şi contabilitatea materialelor și a celor de natura obiectelor
de inventar.
Stocurile cuprind bunuri achiziţionate şi deţinute pentru a fi vândute, produse finite sau
producţia în curs de execuţie a entităţii, materiile prime şi alte materiale aflate în stoc pentru a fi
utilizate în producţie şi materiale cumpărate sau realizate de către instituţie care sunt păstrate
pentru a fi distribuite unor terţi fără nici o contravaloare cerută sau pentru un preţ nominal.
Constatări:
Urmare a verificărilor efectuate prin sondaj a înregistrărilor contabile şi documentelor
justificative privind materiile prime şi a documentelor justificative privind materialele, a celor
de natura obiectelor de inventar pentru lunile octombrie - decembrie 2015 se constată faptul că:
La nivelul entității, există un sistem informatizat integrat, privind preluarea informaţiilor în
contabilitatea analitică şi sintetică a materiilor prime, a materialelor consumabile şi a obiectelor
de inventar. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate furnizează toate
informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. Bunurile materiale sunt evidenţiate analitic
în contabilitatea instituţiei, pe obiecte de inventar şi materiale. Evidenţa operativă a bunurilor
materiale se ţine pe fişe de magazie. Înregistrările contabile respectă cadrul legal în vigoare.

33
 Urmare a verificărilor efectuate asupra balanţelor de verificare pentru perioada 2013-
2015, precum şi asupra Dării de seamă anuală se constată faptul că există solduri mari pe analitic
în gestiuni. Urmare a interviurilor luate directorului economic, această situaţie este datorită
faptului că la cumpărarea materialelor, şeful de depozit transferă materialele din magazia
centrală în gestiunile scolilor şi a depatamentelor, dar gestionarii acestor gestiuni nu înregistrează
lunar consumurile. Din evidenţa contabilă a materialelor de natura stocurilor, am identificat
stocuri care nu au avut mişcare. O parte din acestea, constând în manuale şi formulare tipizate
care nu se mai utilizează.
Recomandări:
Auditorii recomandă întocmirea unei proceduri specifice, scrise şi formalizate privind
evidenţa analitică şi sintetică a bunurilor de natura stocurilor.
Se recomandă instruirea tuturor gestionarilor cu privire la modul de efectuare a
înregistrărilor consumurilor la materiale în sistem informatizat integrat SAP. Efectuarea
înregistrărilor consumurilor la materiale în aceeaşi lună în care se consumă. Se recomandă
propunerea pentru casarea manualelor şi a formularelor tipizate care nu se mai utilizează.
Contabilitatea datoriilor şi creanţelor.
Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia
cu furnizorii, clienţii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de
stat, Comunitatea Europeană cu debitorii şi creditorii diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor,
decontările între instituţii publice, precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare
şi alte decontări. Din punct de vedere financiar contabil, datoriile reprezintă obligaţii actuale ale
şcolii provenite din evenimente trecute prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse care încorporează beneficii economice viitoare. Din punct de vedere financiar și din
punct de vedere contabil, datoriile curente reprezintă resursele furnizate de terţi pentru care
entitatea trebuie să acorde o prestaţie, numerar sau echivalente de numerar. Datoriile curente, ca
surse atrase de finanţare, sunt prezente în contabilitatea entităţii din momentul creării
angajamentelor faţă de terţi şi până în momentul achitării lor. Auditorii au analizat activitatea de
conducere a contabilităţii datoriilor. La acest obiect auditabil a fost analizat modul de reflectare
în contabilitate a principalelor operaţii derivate din contractele comerciale.
Urmare a verificărilor efectuate privind analiza conducerii contabilităţii datoriilor se
constată următoarele: înregistrarea în contabilitate a datoriilor instituţiei fată de terţi se realizează
cronologic şi sistematic în baza documentelor justificative ; este completată fişa furnizor cu toate
datele solicitate de formular fiind precizate şi scadenţele datoriilor; există concordanţă între
situaţia contabilă şi monitorizarea lunară. În ceea ce priveşte situaţia contului 462 “Creditori sub
un an”, la data de 31.12.2015 se constată un sold de 20.742.407 lei. Urmare a interviului luat
directorului economic precum şi documentele prezentate spre verificare şi analiză, explicaţia a
fost că soldul se datorează faptului că pentru realizarea contractelor de cercetare, a programelor
cu finanţare nerambursabile s-au primit sume doar ca avansuri iar pentru decontare s-au plătit
sume la valoarea devizului.
Se recomandă recuperarea sumelor împrumutate pentru susţinerea proiectelor externe
nerambursabile.
Urmare a analizelor efectuate asupra balanţelor de verificare, precum şi asupra Dării de
seamă anuală se constată faptul că la sfârşitul anului 2015 sunt creanţe de încasat în valoare
totală de 37.326.461 lei. Auditorii remarcă faptul că la debitori 461 “Debitori sub un an”, la data

34
de 31.12.2015 se constată un sold de 20.779.931 lei. Urmare a interviului luat directorului
economic precum şi a documentelor prezentate, explicaţia a fost că predomină sumele
împrumutate între activităţile entității.
Contabilitatea trezoreriei.
Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiei pot fi folosite doar în limita
disponibilităţilor aflate în cont. Contabilitatea asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare potrivit bugetului aprobat.
În cadrul Departamentului economico-financiar activităţile referitoare la modul de
conducere a evidenţei contabile, a activităţilor referitoare la operaţiunile de casă şi la
operațiunile de bancă au fost distribuite personalului din cadrul direcţiei şi se regăsesc în fişele
de post. Urmare a testărilor efectuate, auditorii au constatat că plăţile s-au efectuat numai după ce
cheltuielile au fost angajate, lichidate şi ordonanţate şi au existat credite bugetare
deschise/repartizate sau disponibilităţi în conturi de disponibil. La efectuarea plăţilor s-a avut în
vedere ca acestea să se încadreze în subdiviziunea bugetului aprobat, să corespundă naturii
cheltuielilor respective şi să existe toate documentele justificative care să justifice plata. Toate
plăţile au fost efectuate după ce au fost verificate:
- dacă semnăturile de pe documentele justificative, aparţin persoanelor desemnate să
exercite atribuţii ce decurg din procesul executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii;
- dacă beneficiarul sumelor a fost cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă
serviciul efectuat şi dacă suma datorată beneficiarului este corectă.
Totodată, s-a avut în vedere ca documentele de angajare şi ordonanţare să primească viza
de control financiar preventiv, să fie întocmite cu toate datele cerute de formular, să existe
confirmarea serviciului efectuat şi dacă documentele sunt vizate pentru "Bun de plată".
Auditorii au urmărit şi modul de utilizare a ordinului de plată, respectiv: verificarea
emiterii ordinelor de plată pe numele fiecărui creditor; examinarea datării şi numerotării
ordinelor de plată; înscrierea ordinelor de plată într-un registru distinct; verificarea emiterii
ordinelor de plată pe baza documentelor justificative; s-a verificat prin compararea cu extrasele
de cont cu ordinele de plată.
Auditorii au verificat prin sondaj modul de întocmire a documentelor justificative pentru
efectuarea plăţilor şi încasărilor prin casierie, întocmirea, formalizarea şi aprobarea
instrumentelor de plată, legalitatea instrumentelor întocmite pentru plăţi şi ridicări de numerar
din trezorerie, dacă instrumentele de plată sunt însoţite de documente justificative, formalizarea
şi aprobarea acestor documente şi dacă acestea certifică exactitatea sumelor de plată, recepţia
bunurilor şi executarea serviciilor sau lucrărilor, conform angajamentelor legale încheiate. De
asemenea, au fost verificate, prin sondaj, carnete de cecuri pentru ridicare de numerar.În cadrul
Departamentului economico-financiar evidenţa cecurilor pentru ridicare de numerar este ţinută
de către o persoană desemnată prin fişa de post. Evidenţa cecurilor este ţinută pe fişe cu regim
special, care se primesc de către biroul financiar pe bază de semnătură.
Auditorii recomandă respectarea actelor normative în vigoare privind modul de întocmire a
documentelor justificative pentru efectuarea plăţilor şi încasărilor prin trezorerie, întocmirea,
formalizarea şi aprobarea instrumentelor de plată, legalitatea instrumentelor întocmite pentru
plăţi şi ridicări de numerar prin trezorerie .
Se recomandă respectarea OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar și
contabile.

35
 Contabilitatea cheltuielilor cu personalul.
Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale, sporurile,
premiile, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate
temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate
de instituţia publică personalului pentru munca prestată.
Auditorii au constatat că entitatea auditată are un sistem informatizat integrat. Acesta
contine un modul de salarizare care realizează calculul salarial complet, generează statele de
plată, fluturaşii de salariu, centralizatorul de drepturi şi contribuţii şi fişierul pentru plata
salariilor prin bancă, generează nota contabilă de salarii. Pentru fundamentarea cheltuielilor de
personal în cadrul şcolii se pleacă de la organigrama instituţiei şi a statului de funcţii. Aceasta
cuprinde numărul de posturi, gradul lor de ocupare cu personal, precum şi diferenţierea
personalului pe trepte de salarizare. Pontajele sunt preluate de departamentul resurse umane
însoţite de concediile medicale, după caz şi sunt introduse în programul de salarii. Sunt calculate
salariile şi reţinerile din acestea fiind listate statele de plată şi centralizatorul de salarii.
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul se ţine în conturi distincte, după natură şi destinaţie.
Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Centralizatoarele
de salarii aferente perioadei testate anexate notei contabile de salarii poartă toate semnăturile
persoanelor autorizate, precum şi viza de CFPP. Ordonanţările de plată sunt completate corect,
poartă toate semnăturile persoanelor în drept la fel şi ordinele de plată, ordonanţările sunt vizate
pentru CFPP. Lunar a fost întocmită declaraţia 112 Declaraţia privind obligaţiile de plată a
contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate. Între
aceasta şi nota contabilă de salarii nu există neconcordanţe .
Reflectarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii.
Constatări:
Organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv din cadrul şcolii s-a
efectuat potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 și OMFP nr. 2861/2009 pentru
aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de
pasiv.
În temeiul prevederilor Legii nr. 82/1991 entitatea auditată a efectuat inventarierea
generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute cel puţin o dată pe an pe parcursul
funcţionării şi ori de câte ori a intervenit o predare-primire de gestiune.
Inventarierea anuală a elementelor de activ şi de pasiv s-a desfăşurat, în lunile august -
decembrie ale fiecărui an auditat. Din verificarea documentelor puse la dispoziţie de către
Direcţia Generală Administrativă, Departamentul Economico - Financiar şi din discuţiile purtate
de auditori cu persoanele implicate, s-a constatat că procedurile specifice la nivelul instituţiei
privind inventarierea patrimoniului au fost întocmite.
Rezultatele inventarierii au fost înscrise de către comisiile de inventariere într-un proces-
verbal, care a fost semnat de către toţi membrii a comisiei de inventariere şi de către gestionari.
Procesul-verbal de evaluare a rezultatelor inventarierii conţine următoarele elemente: data
întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere; gestiunea supusă
inventarierii, data începerii şi finalizării inventarierii; rezultatele inventarierii; concluziile şi
propunerile comisiei de inventariere privind plusurile şi lipsurile constatate şi persoanele
vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în legătură cu acestea; volumul bunurilor
depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri

36
de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic; propunerile privind scoaterea din uz a
imobilizărilor şi altor bunuri, sau trecerea dintr-o categorie în alta; alte aspecte legate de
activitatea gestiunii supuse inventarierii.
La finisarea inventarierii, procesele – verbale ale subcomisilor de inventariere, listele de
inventariere, calculele şi alte documente au fost transmise comisiei centrale în vederea informării şi
luării deciziilor. Comisia centrală a întocmit Procese - verbale de evaluare a rezultatelor inventarierii
patrimoniului entității la finalizarea inventarii anuale. Rezultatele inventarierii au fost stabilite
prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa
tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate. Rezultatele inventarierii au fost
înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă, cât şi în contabilitate. Rezultatul inventarierii s-a
înregistrat în contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991. Pe baza registrului-inventar şi
a balanţei de verificare întocmite la 31 decembrie a fost întocmit bilanţul care face parte din
situaţiile financiare anuale, ale cărui posturi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991,
trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a
elementelor de activ şi de pasiv stabilită pe baza inventarului.
În urma verificării efectuate, privind rezultatele inventarierii s-a constatat faptul că,
procesele verbale de la fiecare gestiune în parte, nu au fost consemnate într-un document
standardizat, unele comisii au întocmit “proces verbal de evaluare a rezultatelor inventarierii” (în
majoritatea cazurilor), iar altele au întocmit „proces verbal de constatare”, iar în alte cazuri
documentul nu este completat la toate rubricile conţinute.
De asemenea, urmare a verificării efectuate pe anii 2013, 2014 şi 2015 a proceselor-
verbale cu stabilirea rezultatelor inventarierii patrimoniului unităţii s-a reliefat faptul că
procesele –verbale pentru anii 2014 si 2015 nu sunt avizate de către oficiul juridic.
Auditorii interni recomandă organizarea unor instruiri periodice, în cadrul cărora
personalul implicat în activitatea de inventariere să fie informat asupra tuturor procedurilor care
trebuiesc aplicate , în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi asupra consecinţelor
nerespectării acestora. Punerea la dispoziţia comisiilor de inventariere a tuturor documentelor
necesare (standardizate), pentru o desfăşurare corectă şi unitară a activităţii de inventariere.
Respectarea cu rigurozitate a tuturor normelor care reglementează activitatea de inventariere a
patrimoniului.
Întocmirea situaţiilor financiare anuale.
Pentru auditarea acestui obiectiv, auditorii au verificat situaţiile financiare întocmite de
către Departamentul Economico - Financiar al entității pentru perioada 01.01.2013-31.12.2015
prin examinarea soldurilor verificarea fluxurilor de trezorerie, verificarea corelaţiei soldurilor,
compararea sumelor din balanţa de verificare şi bilanţ.
Auditorii au constatat că situaţiile financiare întocmite au respectat prevederile Legii
contabilităţii nr. 82/1991, ale reglementarilor cuprinse în OMFP nr. 1752/2005, privind Noile
reglementări contabile, referitoare la: forma şi conţinutul bilanţului, ale contului de profit şi
pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, informaţiile adiţionale ce trebuie furnizate sub forma
notelor la conturile anuale.La întocmirea acestor situaţii financiare s-au avut în vedere datele
prevăzute în balanţele de verificare, datele existente în contabilitate. Bilanţul reprezintă un
document contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu
la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. De asemenea,
situaţiile financiare sunt întocmite în conformitate cu Normele metodologice privind întocmirea

37
şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice. Nu au fost constatate disfuncţii privind
întocmirea situaţiilor financiare.
Asigurarea evidenţei tehnic - operative.
În urma verificării documentelelor justificative întocmite şi operate în contabilitate privind
intrarea şi ieşirea de bunuri materiale din patrimoniul entității, se constată următoarele:
Bunurile materiale sunt evidenţiate analitic în contabilitatea instituţiei, pe mijloace fixe,
obiecte de inventar şi materiale. Evidenţa operativă a bunurilor materiale se ţine pe fişe de
magazie. Toate bunurile materiale aflate în gestiunea instituţiei sunt depozitate în condiţii
corespunzătoare, fără să se constate cazuri de deprecieri sau degradări. Toate spaţiile de
depozitare a bunurilor materiale sunt în siguranţă, în grija gestionarilor în timpul orelor de
program, iar în afara orelor de program se asigură paza cu personalul angajat al instituţiei,
accesul în aceste spaţii este limitat şi se desfăşoară numai în prezenţa gestionarului.
Evidenţa operativă a patrimoniului se ţine de către gestionari pe fişe de magazie în
conformitate cu OMFP nr. 3512/2009. Am constat că materialele existente în depozitul central
sunt etichetate corespunzător. A fost verificată prin sondaj existenţa la gestiuni a fişelor de
magazie și se recomandă întocmirea fişelor de magazie ale obiectelor de inventar la toate
gestiunile în conformitate cu OMFP nr. 3512/2009.
Arhivarea documentelor financiare și a documentelor contabile
În conformitate cu prevederile OMFP nr. 3512/2009 privind documentele financiare și
contabile şi a Legii contabilităţi nr. 82/1991, instituţiile trebuie să păstreze la arhiva proprie
registrele de contabilitate, toare documentele contabile întocmite în cadrul entității, precum şi a
documentelor care au calitatea de documente justificative.
Din verificările efectuate, auditorii opinează că la nivelul Departamentului Economico -
Financiar există norme referitoare la arhivarea documentelor, procedura privind arhivarea,
păstrarea şi reconstituirea documentelor a fost elaborată, este afişată pe site-ul entității.
Verificarea modului în care se execută prezenta procedura în cadrul Departamentului
Economico - Financiar revine directorului economic. În cadrul Departamentului Economico -
Financiar au fost desemnate persoanele care sunt responsabile privind pregătirea documentelor
pentru arhivare şi predarea acestora la arhiva entității. Arhivarea documentelor justificative şi
contabile s-a făcut parţial, nerespectând în totalitate prevederile legale şi regulile generale
(grupate în dosare, numerotate, şnuruite şi parafate). Dosarele aferente anilor 2013-2015 sunt în
arhiva depatamentului , nu sunt predate la arhiva entității.
Auditorii recomandă respectarea procedurilor proprii privind arhivarea documentelor
elaborate în baza Legii nr.16/1996 cu modificările ulterioare, a Legii contabilităţii nr. 82/1991
modificată şi completată, a O.M.F.P. nr. 1917 din 2005, a O.M.F.P. nr. OMFP nr. 3512 / 2008
privind documentele financiar-contabile şi anume : Documentele se vor aranja în dosare în
ordinea cronologică producerii sau înregistrării în contabilitate; Arhivarea efectivă a
documentelor (legarea documentelor în dosar); Numerotarea filelor din dosar şi aplicarea
semnăturii pentru confirmarea exactităţii numărului de file; Înscrierea pe coperta dosarului a
următoarelor informaţii: denumirea în clar a structurii, denumirea compartimentului care a creat
dosarul, numarul de dosar din inventar, indicativul din nomenclator, conţinutul pe scurt al
dosarului, datele de început şi de sfârşit, numărul de file, termenul de păstrare; Întocmirea
inventarelor dosarelor; Predarea dosarelor pe baza inventarului la arhiva unităţii; Informaţiile
deţinute în format electronic vor fi stocate pe DVD-uri şi alte forme de stocare electronice şi vor

38
avea aceleaşi termene de păstrare ca şi cele pe suport de hârtie.

Aspecte cu caracter negativ identificate de auditorii interni:

Auditorii interni au reținut următoarele aspecte negative cu privire la elaborarea

bugetului

Din audit, s-a constatat faptul că la elaborarea bugetului pentru anul 2015 la Şcoala
gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” Becicherecu Mic nu au fost prevăzute distinct credite bugetare
destinate stingerii tuturor plăţilor restante la finele anului anterior, respectiv anul 2014.
Astfel, cu toate că la data de 31.12.2015, Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal”
înregistra plăţi restante, aşa cum au fost definite acestea la art.2 pct.44^1 din Legea nr.273/2006
a finanţelor publice locale, către diverşi furnizori în sumă totală de 8.830 lei, în bugetul local
pentru anul 2015 nu au fost prevăzute credite distincte în vederea stingerii acestora.
Exemplificăm în acest sens plata restantă în valoare de 5.200 lei reprezentând
contravaloarea facturii nr.23/19.08.2014 emisă de S.C. Datads S.R.L, care era scadentă la plată
la data de 30.09.2014.
Situaţia plăţilor restante pentru care nu au fost prevăzute distinct credite bugetare în
vederea achitării acestora este valoare de 5.200 lei.
Cauza care a condus la producerea acestei deficienţe rezidă în neînregistrarea în evidenţa
contabilă a entităţii a obligaţiilor restante ale acesteia către unii furnizori, conform prevederilor
legale în materie, respectiv la momentul când tranzacţiile s-au produs şi nu pe măsura ce
obligaţiile de plată au fost achitate furnizorilor.
Nu au fost respectate prevederile art.14 alin.6 din Legea nr.273/2006 privind finanţele
publice Locale, actualizată, conform căruia:
,,La elaborarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), ordonatorii de credite şi autorităţile
deliberative au obligaţia să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăţilor restante la
finele anului anterior celui pentru care se întocmeşte bugetul.”
Valoarea estimativă a abaterii mai sus menţionate este în sumă de 5.200 lei, reprezentând
plăţile restante către diverşi furnizori, pentru stingerea cărora nu au fost prevăzute credite
distincte în bugetul anului 2015.
Această deficienţă a avut drept consecinţă fundamentarea nerealistă a bugetului local.
Recomandare: dispunerea măsurilor de către conducătorul entităţii în vederea elaborării
bugetului, astfel încât să fie prevăzute distinct credite pentru achitarea tuturor plăţilor restante
din anii anteriori.

Referitor la fundamentarea bugetului local

Din auditul efectuat, s-a constatat faptul că bugetul de venituri şi cheltuieli al Şcolii
gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal” nu a fost fundamentat cu respectarea tuturor prevederilor
Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, în sensul că deşi gradul de realizare a
veniturilor proprii programate în bugetele ultimilor doi ani a fost mai mic de 97% pe fiecare an,
veniturile proprii pentru anul 2015 nu au fost fundamentate cel mult la nivelul realizărilor din
anul precedent, respectiv anul 2014.
Astfel, cu toate că potrivit ,,Situaţiei privind gradul de colectare a unor venituri proprii”
gradul de realizare a veniturilor proprii în anul 2013 a fost de 94%, iar în anul 2014 de 92%, în
bugetul pentru anul 2015 veniturile proprii au fost fundamentate la un nivel superior faţă de
realizările anului precedent.
Abaterea a fost cauzată de aprecierea nerealistă a posibilităţilor de realizare a unor venituri
fiscale şi nefiscale ale bugetului local.
Prin fundamentarea eronată a veniturilor proprii din bugetul aferent anului 2014 nu au fost

39
respectate prevederile art.14(7) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, care
stipulează:
Art. 14 alin.7
,, În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele
prevăzute la art. 1 alin. (2) în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de
credite fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din
anul precedent.”
Consecinţa acestei abateri rezidă în faptul că, stabilirea unui nivel nerealist de încasare a
veniturilor a determinat şi programarea unor cheltuieli bugetare, pentru care, în procesul
execuţiei bugetare nu s-au asigurat sursele de finanţare.
Recomandare: dispunerea măsurilor de către conducătorul entităţii, astfel încât, în situaţia
în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în buget în ultimii 2 ani este mai mic
de 97% pe fiecare an, veniturile proprii pentru anul curent să fie fundamentate cel mult la nivelul
realizărilor din anul precedent.

Aspecte negative identificate de auditor cu privire la înregistrarea în evidenţa contabilă

a entităţii a sumelor datorate furnizorilor
Din verificarea modului în care au fost realizate înregistrările în contul 401,,Furnizori” şi
contul 404 ,,Furnizori de active” s-a constatat faptul că evidenţierea sumelor datorate
furnizorilor nu s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materie.
Astfel, s-a constatat faptul că obligaţiile de plată către furnizori au fost înregistrate în
evidenţa contabilă doar în momentul în care se efectua şi plata acestora.
Au fost identificate situaţii în care, facturi emise de furnizori şi transmise entităţii în cursul
anului 2015, au fost înregistrate în evidenţa contabilă doar în anul 2016, în momentul în care se
realiza şi achitarea integrală a contravalorii acestora.
Exemplific în acest sens următoarele situaţii:
- factura nr. 3/15.11.2015 emisă de S.C.Ioana Izabela S.R.L., care a fost înregistrată în
contabilitate cu nota contabilă nr. 4/05.01.2016 şi achitată cu O.P. nr. 4/ 06.01.2016;
- factura nr. 125/13.12.2015 emisă de SC Incorsoa S.R.L., care a fost înregistrată în
contabilitate cu nota contabilă nr. 4/21.01.2016 şi achitată cu O.P. nr. 29/21.01.2016;
Situaţia completă a facturilor care au fost înregistrate în evidenţa contabilă doar în
momentul achitării integrale a acestora și este în valoare totală de 15.978 lei.
De asemenea, au fost identificate şi situaţii în care, obligaţii aferente unor facturi emise de
furnizori şi transmise entităţii în anul 2015 respectiv 2016, au fost înregistrate doar în momentul
în care s-au realizat plăţi parţiale din contravaloarea acestora, fiind înregistrată doar valoarea
care era achitată, restul neachitat urmând să fi înregistrat pe măsura efectuării plăţilor.
Cauza producerii acestei deficienţe rezidă în interpretarea eronată a prevederilor legale în
materie de către persoana care conduce evidenţa contabilă la nivelul entităţii.
Nu au fost respectate prevederile art.11 din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, republicată,
potrivit căruia: „deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte
drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în
contabilitate, sunt interzise”.
Au fost încălcate şi prevederile pct. 3.2.,, Momentul înregistrării’’ din OMFP. nr.
1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice care stipulează că :,,potrivit principiilor contabilităţii de
angajamente, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când
tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul său este
încasat sau plătit.
Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării
drepturilor şi obligaţiilor.’’

40
 Prin înregistrarea în contabilitate a datoriilor către furnizori aferente anului 2015 doar în
anul 2016 nu a fost respectat - Principiul contabilităţii pe baza de angajamente enunţat la
pct.2.7.1.1 din OMFP 1917/2005, potrivit căruia toate veniturile şi toate cheltuielile se raportează
la exerciţiul la care se referă, fără a se ţine seama de data încasării veniturilor, respectiv data
plăţii cheltuielilor.
Consecinţele economico financiare ale acestei abateri de la prevederile legale sunt
următoarele:
- în cazul facturilor emise de furnizori şi transmise entităţii în cursul anului 2015, dar
neînregistrate până în momentul achitării acestora în anul 2016, consecinţa rezidă în influenţarea
contului de rezultat patrimonial al anului 2014, prin majorarea cheltuielilor operaţionale,
respectiv cheltuielilor cu lucrări şi servicii executate de terţi;
- în cazul facturilor emise de furnizori şi transmise entităţii în cursul anului 2015, dar
înregistrate doar pe măsura achitării parţiale a contravalorii acestora, consecinţa rezidă în faptul
că evidenţa contabilă a entităţii nu a asigurat cunoaşterea situaţiei datoriilor acesteia, situaţiile
financiare trimestriale nereflectând realitatea referitor la acest aspect.
Recomandare: dispunerea măsurilor de către conducătorul entităţii în vederea înregistrării
în evidenţa contabilă a sumelor datorate furnizorilor cu respectarea prevederilor legale în
materie.

Referitor la reflectare în evidenţa contabilă a creanţelor datorate de terţi provenite din

contractele de închiriere şi concesiune
Din auditul efectuat asupra realităţii şi exactităţii datelor reflectate în situaţiile financiare,
s-a constatat faptul că entitatea nu a respectat în toate cazurile, principiile contabilităţii de
drepturi şi obligaţii (de angajament) în înregistrarea operaţiunilor economico-financiare,
respectiv înregistrarea unor creanţe.
Astfel, din auditarea categoriei, „Venituri din concesiuni şi închirieri” s-a constatat faptul
că la nivelul entităţii nu s-a condus evidenţa contabilă a conturilor de clienţi „cont 411” aferentă
veniturilor realizate din concesionarea şi închirierea unor bunuri din patrimoniul Şcoala
gimnazială „Dimitrie Ţichindeal”.
Deşi la baza stabilirii acestor venituri există contracte de închiriere/ concesionare încheiate
cu persoane fizice sau juridice, nu s-au întocmit facturi pentru chiria sau redevenţa datorată
conform clauzelor contractuale, documente care să fie înregistrate în contabilitate în contul ,,411
Clienţi”, entitatea limitându-se doar la înregistrarea veniturilor încasate, venituri care, au fost în
anul 2015 în valoare totală de 408.981 lei.
Această deficienţă a fost cauzată de necunoaşterea prevederilor legale în materie de către
persoana care conduce evidenţa contabilă la nivelul entităţii şi de nestabilirea prin fişa postului a
unor atribuţii de serviciu în sarcina unei persoane din cadrul entităţii, în vederea emiterii
facturilor pentru chiria sau redevenţa datorată de terţi, potrivit prevederilor contractuale.
Prin neîntocmirea facturilor şi neînregistrarea sumelor reprezentând chirii şi redevenţe
datorate de terţi nu au fost respectate prevederile art. 6, alin. (1) şi 16 din Legea contabilităţii nr.
82/1991, potrivit cărora:
Art.6 alin.1.„Orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document care
stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.”
Art.16 ,,Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe
categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.”
Nu au fost respectate nici prevederile Cap III ,,Prevederi referitoare la elementele de
bilanţ” pct.3. ,,Terţi “ şi pct.3.1.2 ,,Clienţi şi conturi asimilate” din OMFP nr.1917/2005, pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice care stipulează următoarele:
pct.3 ,,Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile

41
acesteia cu furnizorii, clienţii”
pct.3.1.2. ,,În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de
mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate (contul 411)”.
Consecinţa acestei abateri rezidă în faptul că bilanţul contabil nu prezintă date care să
reflecte în mod corect cuantumul creanţelor din operaţiuni comerciale de încasat la data de
31.12.2015.
Recomandări:
- dispunerea de măsuri de către conducătorul entităţii pentru conducerea evidenţei analitice
a clienţilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991, republicată şi ale OMFP
nr.1917/2005;
- stabilirea prin fişa postului a unor atribuţii de serviciu în sarcina unui angajat al entităţii
în vederea emiterii facturilor pentru chiria sau redevenţa datorată de terţi potrivit prevederilor
contractuale.

Referitor la calcularea şi înregistrarea amortizării activelor fixe corporale

Din auditul efectuat s-a constatat faptul că amortizarea activelor fixe corporale nu s-a
calculat şi înregistrat lunar, ci numai la finele exerciţiului bugetar 2015.
Astfel, în baza notei contabile nr.144/31.12.2015 , suma de 78.132 lei, reprezentând
amortizare, s-a înregistrat în Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” la finele exerciţiului
bugetar supus verificării.
La determinarea cuantumului amortizării nu s-a utilizat formularul intitulat „Situaţia
privind calculul amortizării pe luna ....anul....” al cărui model este reglementat prin anexa 1g) din
Norme metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul M.F.P. 3471/2008, care să ajute la
calcularea şi înregistrarea lunară a sumelor aferente amortizării activelor fixe.
Prin calcularea şi înregistrarea amortizării numai la finele anului 2015, şi nu lunar, au fost
încălcate prevederile art. 14 (6) şi art. 26 din „Norme metodologice privind reevaluarea şi
amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi al persoanelor juridice fără
scop patrimonial”, aprobate prin Ordinul M.F.P. 3471/2008, precum şi cele cuprinse la Cap. III
„Prevederi referitoare la elementele de bilanţ”, pct. 1.2.5. „Amortizarea”, alin (3), din „Norme
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice”, aprobate prin
Ordinul M.F.P. nr. 1917/2005, care reglementează următoarele:
O.M.F.P. nr. 3471/2008
Art. 14 „(6) Amortizarea se înregistrează lunar în contul de cheltuieli 6811 "Cheltuieli
operaţionale privind amortizarea activelor fixe", titlul 71 "Active nefinanciare", articolele şi
alineatele corespunzătoare.”
Art. 26 „Înregistrarea în contabilitate a amortizării activelor fixe corporale şi necorporale
se efectuează pe baza "Situaţiei privind calculul amortizării pe luna... anul...", al cărei model
este prevăzută în actele normative în vigoare, care este întocmită de persoana din cadrul
compartimentului de contabilitate (financiar-contabil) care conduce evidenţa sintetică şi analitică
a activelor fixe corporale”.
O.M.F.P. nr. 1917/2005, Pct. 1. 2. 5. alin. ( 3) „Amortizarea se înregistrează lunar,
începând cu luna următoare recepţiei sau punerii în funcţiune, după caz, a activului.”
S-a constatat, de asemenea, că amortizarea lunară şi implicit valoarea rămasă de
amortizat nu s-au înscris în documentul "Fişa mijlocului fix", contrar cerinţelor prevăzute de
art.14(9) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul M.F.P. 3471/2008, potrivit cărora
„Instituţiile publice au obligaţia să înscrie în documentul "Fişa mijlocului fix" (cod 14-2-2)
valoarea rămasă de amortizat şi amortizarea lunară aferentă activelor fixe corporale aflate în
patrimoniu.
Cauza care a condus la producerea deficienţei mai sus prezentate este necunoaşterea

42
modului de aplicare a legislaţiei în materie de către persoana care conduce evidenţa contabilă a
entităţii.
Consecinţa abaterii mai sus prezentate rezidă în faptul că situaţiile financiare aferente
anului 2015 nu au prezentat corect valoarea rămasă a activelor entităţii auditate şi nici rezultatul
patrimonial stabilit la nivelul unităţii administrativ- teritoriale, întrucât cheltuielile înregistrate
lunar în contabilitate nu au fost majorate cu sumele aferente amortizării activelor fixe corporale
şi necorporale supuse amortizării.
Recomandare: dispunerea de măsuri de către ordonatorul de credite în vederea efectuării
lunare a calculului şi înregistrării în contabilitate a valorii amortizării, astfel încât situaţiile
financiare trimestriale să reflecte situaţia patrimonială a entităţii.

Referitor la evidenţierea în contabilitate a garanţiilor de bună execuţie primite în relaţie

cu terţii
Urmare auditului s-a constatat faptul că în contabilitatea entităţii nu au fost evidenţiate
garanţiile de bună execuţie constituite prin reţineri succesive din situaţiile de plată prezentate de
executanţi lucrărilor de investiţii.
În cursul anului 2015, potrivit contractelor de lucrări, au fost constituite în favoarea
Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” garanţii de bună execuţie după cum urmează:
- suma de 89.720,60 lei în baza contractului nr. 63/03.07.2015 încheiat cu SC Instalet SRL;
- suma de 31.365,45lei în baza contractului nr. 76/12.11.2015 încheiat cu SC Complet
Astra SRL
Cauza care a determinat producerea acestei abateri rezidă în necunoaşterea prevederilor
legale în materie, de către persoana care conduce evidenţa contabilă a entităţii.
Nu au fost respectate prevederile cap. IV din OMFP nr.1917/2005 privind Normele
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice unde, referitor
la contabilitatea elementelor extrabilanţiere se precizează că ,, drepturile şi obligaţiile, precum şi
unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii se înregistrează în contabilitate
în conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă” şi ,,în aceasta categorie
se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii”
Contrar prevederilor legale mai sus menţionate, evidenţa disponibilităţilor din garanţia
constituită pentru buna execuţie nu s-a condus cu ajutorul contului extrabilanţier 8050
„Disponibil din garanţia constituită pentru bună execuţie”.
Consecinţa acestei abateri, rezidă în faptul că nu există o evidenţă a garanţiilor de bună
execuţie constituite în favoarea entităţii.

Contabilitatea transferurilor
Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” este instituţie publică, aflată în subordinea
UATC Becicherecu Mic.
În exerciţiul bugetar 2015, ordonatorului terţiar de credite al Şcoala gimnazială „Dimitrie
Ţichindeal” i-a fost aprobat un buget definitiv în sumă totală de 1.676.000 lei, din care acesta a
înregistrat angajamente legale de 1.631.675 lei şi a efectuat plăti în sumă de 1.625.008 lei,
diferenţa de 6.667 lei între angajamentele legale şi plăţile efectuate fiind reprezentată de
contribuţiile şi impozitele datorate bugetelor, aferente cheltuielilor cu salariile din luna
decembrie 2015.
Din plăţile totale de 1.625.008 lei, cheltuielile de personal au fost de 1.312.333 lei (80,7 %
din total), diferenţa de 312.675 lei (19,3 % din total), fiind aferentă în cea mai mare parte
cheltuielilor cu bunurile şi serviciile destinate desfăşurării activităţii curente.
În legătură cu fundamentarea sumelor solicitate de către ordonatorul terţiar de credite a
rezultat că faţă de bugetul iniţial aprobat unităţii şcolare, de 1.723.000 lei, bugetul definitiv a fost

43
diminuat cu 47.000 lei din care cea mai mare diminuare a fost constatată la cheltuielile cu
salariile.
Referitor la justificarea sumelor solicitate de către ordonatorul terţiar de credite a rezultat
faptul că la nivelul unităţii şcolare s-a întocmit contul de execuţie a sumelor alocate de la bugetul
local, partea de cheltuieli, plăţile totale efectuate, de 1.625.008 lei, fiind justificate în baza
documentelor înregistrate în evidenţa contabilă, astfel după cum aceasta este prezentată prin
balanţa de verificare sintetică elaborată la 31.12.2015 la nivelul entităţii.

Nu au fost constatate disfuncţii privind contabilitatea transferurilor.

44
 4.CONCLUZII

Prezentul Raport de audit public intern a fost elaborat în baza obiectelor auditabile
cuprinse în lista centralizatoare, a întocmirii unui Program de audit şi a Programului de
intervenţie la faţa locului, a constatărilor identificate, în etapa de colectare şi de prelucrare a
tuturor informaţiilor, şi în timpul muncii pe teren.
Toate constatările au formulate plecând de la probele de audit pe care auditorii publici
interni le-au obţinut în urma testelor efectuate și întocmite de auditorii interni şi însuşite de către
personalul departamentului economico-financiar.
În ceea ce privește contabilitatea trezoreriei, creditele bugetare aprobate în bugetul
instituţiei pot fi folosite doar în limita disponibilităţilor aflate în cont. Contabilitatea asigură
înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare
potrivit bugetului aprobat.
La efectuarea plaţilor s-a avut în vedere ca acestea să se încadreze în subdiviziunea
bugetului aprobat, să corespundă naturii cheltuielilor respective şi să existe toate documentele
justificative care să justifice plata. Toate plăţile au fost efectuate după ce au fost verificate: dacă
semnăturile de pe documentele justificative, aparţin persoanelor desemnate să exercite atribuţii
ce decurg din procesul executării cheltuielilor bugetare, potrivit legii; dacă beneficiarul sumelor
a fost cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă serviciul efectuat şi dacă suma datorată
beneficiarului este corectă.
Auditorii au urmărit şi modul de utilizare a ordinului de plată, respectiv: verificarea
emiterii ordinelor de plată pe numele fiecărui creditor; examinarea datării şi numerotării
ordinelor de plată; înscrierea ordinelor de plată într-un registru distinct; verificarea emiterii
ordinelor de plată pe baza documentelor justificative; s-a verificat compararea cu extrasele de
cont cu ordinele de plată.
Auditorii au verificat prin sondaj modul de întocmire a documentelor justificative pentru
efectuarea plăţilor şi încasărilor prin casierie, întocmirea, formalizarea şi aprobarea
instrumentelor de plată, legalitatea instrumentelor întocmite pentru plăţi şi ridicări de numerar
din trezorerie, dacă instrumentele de plată sunt însoţite de documente justificative, formalizarea
şi aprobarea acestor documente şi dacă acestea certifică exactitatea sumelor de plată, recepţia
bunurilor şi executarea serviciilor sau lucrărilor, conform angajamentelor legale încheiate.
În ceea ce privește cheltuielile cu personalul, contabilitatea decontărilor cu personalul
evidenţiază drepturile salariale, sporurile, premiile, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă,

45
precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte
drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată.
Entitatea auditată are un sistem informatizat integrat. Acesta contine un modul de
salarizare care realizează calculul salarial complet, generează statele de plată, fluturaşii de
salariu, centralizatorul de drepturi şi contribuţii şi fisierul pentru plata salariilor prin bancă,
generează nota contabilă de salarii. Pentru fundamentarea cheltuielilor de personal în cadrul
şcoliii se pleacă de la organigrama instituţiei şi a statului de funcţii. Aceasta cuprinde numărul de
posturi, gradul lor de ocupare cu personal, precum şi diferenţierea personalului pe trepte de
salarizare. Pontajele sunt preluate de departamentul resurse umane însoţite de concediile
medicale, după caz şi sunt introduse în programul de salarii. Sunt calculate salariile şi reţinerile
din acestea fiind listate statele de plată şi centralizatorul de salarii. Contabilitatea cheltuielilor cu
personalul se ţine în conturi distincte, după natură şi destinaţie.
Lunar a fost întocmită declaraţia 112 Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor
sociale, impozitului pe venit si evidenţa nominală a persoanelor asigurate. Între aceasta şi nota
contabilă de salarii nu există neconcordanţe .
În ceea ce privește reflectarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii, organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv din cadrul şcolii s-a efectuat potrivit
prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, ale reglementarilor contabile aplicabile, precum şi ale OMFP nr. 2861/2009 pentru
aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de
pasiv.
În temeiul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, entitatea verificată a efectuat inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv
deţinute cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării şi ori de câte ori a intervenit o predare-
primire de gestiune.
Inventarierea anuală a elementelor de activ şi de pasiv s-a desfăşurat, în lunile august -
decembrie ale fiecărui an auditat. Din verificarea documentelor puse la dispoziţie de către
Direcţia Generală Administrativă, Departamentul Economico - Financiar şi din discuţiile purtate
de auditori cu persoanele implicate, s-a constatat că procedurile specifice la nivelul instituţiei
privind inventarierea patrimoniului au fost întocmite.
Situaţiile financiare întocmite au respectat prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, ale
reglementarilor cuprinse în OMFP nr. 1752/2005, privind Noile reglementări contabile,
referitoare la: forma şi conţinutul bilanţului, ale contului de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor
de trezorerie, informaţiile adiţionale ce trebuie furnizate sub forma notelor la conturile anuale.La
întocmirea acestor situaţii financiare s-au avut în vedere datele prevăzute în balanţele de
verificare, datele existente în contabilitate. Bilanţul reprezintă un document contabil de sinteză
prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu la sfârşitul exerciţiului
financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
În ceea ce privește asigurarea evidenţei tehnic – operative, bunurile materiale sunt
evidenţiate analitic în contabilitatea instituţiei, pe mijloace fixe, obiecte de inventar şi materiale.
Evidenţa operativă a bunurilor materiale se ţine pe fişe de magazie.
În concluzie auditorii consideră că rezultatele obținute în urma evaluării activității
financiare și contabile se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare iar sistemul
contabil din cadrul Şcoala gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” este fiabil, se inscrie în parametri
normali.
Structura auditată trebuie să elaboreze un programul de acţiune pentru a putea
implementa toate recomandările pentru ca apoi să raporteze membrilor echipei de audit, periodic,
stadiul și modul de implementare al recomandărilor.
Echipa de auditori interni pe baza testărilor şi a analizelor efectuate evaluează activitatea
financiar-contabilă conform grilei:

46
Nr. OBIECTIVUL CRITERII DE APRECIERE
crt FUNCŢIONAL DE CRITIC
ÎMBUNĂTĂŢIT
.
1 Elaborarea şi fundamentarea X  
1 bugetelor proprii, precum şi
autorizarea, legalitatea şi
necesitatea modificărilor aduse
prevederilor iniţiale ale bugetului
local
2 Respectarea cadrului legal,  
2 normativ şi procedural în ceea ce X
priveşte activitatea contabilă.

47
 5.LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ
a. Cărți

1. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, (2008)„Audit intern și guvernanță

corporativă”, Editura Universitară;
2. Boulescu Mircea, (2007)„Audit intern – entităţi economice”, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti;
3. H.M.Treasury (2004) – „Cartea portocalie – Gestionarea riscurilor, principii și concepte”
4. K.H.Spencer Pickett (2005), The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley&
Sons Ltd, The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England;
5. Marcel Ghiță, Cornelia Nicolau, Zaharică Florea-Ianc, Ion Pereș, Ovidiu Constantin
Bunget, Cristian Elian Pereș, (2009), „Guvernanța Corporativă și Auditul Intern”, Editura
Mirton Timișoara;
6. Ghiţă, M., Sprânceană, M., (2009) - „Auditul Intern”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti;
7. Morariu A., Suciu Gh., Stoian F., (2008)- „Audit intern şi guvernanţă corporativă”,
Editura Universitară, Bucureşti;
8. Phil Griffiths (2005), „Risk-Based Auditing”, Gower Publishing Limited, Enhland
9. Victor Munteanu, Marilena Zuca, Ștefan Zuca, (2010) – „Auditul intern la întreprinderi și
instituții publice”, Editura: WOLTERS Kluwer.

b.Legislație

***HOTĂRÂRE nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea

activităţii de audit public intern, publicat în M. O. nr. 17 din 10.1.2014;
***OMFP nr. 1423/2012 – privind modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr.
946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de
control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control
intern/managerial;
***Legea 672/2002, legea privind auditul public intern, republicată 2011 , Republicat în M.O.,
Partea I nr. 856 din 5 decembrie 2011.

48