a Cuaiasietstertser ies Earatad fel Oana oe eee fara ud eA 0 LOS MUNTII FAGARASULUI volum 2 pictus iog ibang Meas a : ee ss een je a tats Ais ch eh Se te Ss Hy » 432 pagini, 6 volume; Ba Koos plus harti mari anexitRevista v4 prezinta - numar de numéar - enciclopedia geografica a RomAniei. Cu foarte multe informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie - numar de numar - singura reprezentare fotograficd explicata a rari. Daca vedeti imaginile din revista prea incunecate sau prea deschise fnseamna ci monitoru! calculacorulai dumneavoastra nu este reglar; situaria este usor de remediat (daci aveti instalat Adobe Photoshop) cu Start/ Control Panel/ Adobe Gama (pentru versiunile mai vechi ale programului). Sumarul revistei este deschis celor care transmit informafii (stiri, fotografii, articole, monografii). contact: muntiicarpati@clicknet.ro, telefin 683.51.03 Autorii investesc pentru respectarea spafiului natural roménesc. Respects natura! Lasa doar urmele pagilor Ta numai fotografis, be ewe ate cen Bere nen ae eee ere Beene eo eee an Sreecopiaza GRATUIT yolumele 1-6, anul 2008 & * , I Log BUNA ca ese taped poner bisa Gar titiec Meni ie bento e Creasta, parcurgere de la vest Ia est Gime eva ei eeritRbe eUE-taihe:mage) Parcursuri pe versantal nordic Parcursuri pe versantal sudic .. Lacurile din masiv ..... eer SWE eve Pecans With croc tenr tapas cr) Recordurile speologice ale masivului pag. 56 eek tarts Pesterile de la Pison Negra ag Masivul, imagini explicate, dela vest la est pag. 4 mm Masivul, imagini explicate, de la est la Olt pag. 4 Cu bicicleta pe Moldoveann (2544 m) Vv Pegteri din Mugeteica Mugeteica, geomorfologie pag. 37 Vv Creasta Arpaselului, iama . Moldoveanu, iarna ... ‘Museteica, iama Caldarea Grohotisutui Exes cranes cesses ‘Muchia Tarata gi cirenitul Podriigel ‘Varful Dara ... Pesteca din Fereatra Mare a Sémbetei Pegtera din Muntele Dara Creasta Arpligelului, iarna VI Toate revistele si ghidurile se pot| C@=t! Prislop - Cofi a printa pentru a fi luate la drum, | Traversare Munfii Jezer~Munpii Fagragului pag. 17 ‘Valea/ Canionul tui Stan . pag, 28 Uita-te zilnic pe www.Romania-natura.ro, ‘hati mari, tn plus fat de cele 6 volume ghidul tau de incredere. = actet Nae aves Zilnic descoperi Bae Rien aera és informafii si imagini noi. harta Muntilor Fagarasului, anul 1910, 62 x 48 cm editor, redactor, tehnoredactor: SEE ce eeencioes ieee ca Giurgiu harta Pesterii 1 de la Pisou Negru, 51 x 30 cm pian eect per cee aa? harta Pegterii 3 de Ja Piscu Negru, 38 x 23 cm montiiearpati@romania-natura.ro, 683.51.03) a © Reproduceres oricérui material din revis harta Pesterii 4 de la Piscu Negru, 38 x 22 cm {in scopuri comerciale, nu esto permis, Materialele arta Pesterii din Valea Cofilor, 50 x 76 om amgajcazii fn general doar responsabilitates autorilor.1,2. fn imaginile 1-4 vedem creasta principalé a Mungilor Fagirayului, desftgurats de la vest (Culcarul Oleului) ptnt la cel mai inal virf din Romania, Moldoveanu (2544 merri). Dup& aceste imagini de ansamblu, prinse de ling cabana Cazia (Mungli Cosia), vom devalia ‘creasta, apropiind din ce in ce mai mult peisajul si explicindu-L foro: Thestita Gevanescu (Rimnieu loca)Pee eed ghid Muntii Fagiragului 3,4 fn imaginile: 1-4 avem creasta principal a Munrilor Figirasului, desfiguract de la vest ‘(Colearul Oltulni) pind Ia cel mai foal vir¥ din Rominia, Moldoveanu (2544 meer), Dupt aceste imagini de ansamblu, prinse de Ifing cabana Cocia (Muntii Cozia), vom detalia creasta, apropiind din ce tn ce mai mult peisajul gi exDee eo aaicaeter ned ghid Muntii Fagarasului 10 Doar vreo 3 metri fnalfime are bisericn de Ia mat (craseul 16), aflatt la nord de ereasta principal a masivului, Foor Toi Gingiu (Bucuresti) Chica Pievrelor tasee 1-3, 16 20. Chicile, primele tnaltimi mai mari de 1600 metri din vescul Faghrapului sunt persia formate pe caleare sau au spre baz zone calcaroase, cu relief specific (traseul 3). fo: lad GinggiaRites eer a eo een eee eae] ghid Muntii Fagarasului Muntele ‘Vemesoaia 30 Chica Pietrelor (craseele 1, 2) este adine pripistioass pe fata sa estica, spre Valea (Curpanului (eraseul 3). Save Prislop este important punet de reper pe craseul 49 (care ured din sudul masivulut spre Chica Fedelesului). Tar foro: lex GuuapiaKeeton eee are Pe aan ea ghid Mungii Fagarasului 33. De pe Muntele Vemesoaia (traseu $2), vedem Valea (mediana) Suru, dominart de muntele ascutit Micléus, atipic ea forma pentru Masivul Fagdrasului. Langa panca cu grohotis ‘care coboari din Miclius este de asemenca o forma de relief neobignuita tn masiv. foro: les Giuzginghid Mungi Paghrapul Budislavu 2343, Lacul Porcisa ‘umseu 4 Budislavu Avrigului 34 Valea superioard Budislavs- succesiune de jgheabus i cascade -vazuta de pe Muntele Yemeqosia (tase 52). ican ‘raseu 52 140 Pe partea stangl a imaginii urcam din Caineni, de la Olt, pe Muchia ZAnoaga (traseul 49); Ia stina Piatra Albi gisim locuri bune de cort si surst puternict de ap’. Tar de la stand, spre stinga cum privim, un intins areal dexvaltat pe calcare ssteapti sf fir explorat. La tnceput de ‘mai, "peticele” de zapada care se vid pot avea grosimi side peste doi metri.. foro: Tea Giuria 9ghid Mung Fagingului Jcca mai de pret a oierilor: capul, brinza cea mai grast. Cel care [prepant laptele la stfna {singurul care se numeste cioban in uncle ‘pari ale yirii) este cu att mai mult recunoscut ca bun meseriay cu ft cayul ficut de el sine pina in primavara, fird a mai avea nevoie de ici © preparare/ framfntare ulterioar4 primeia, 45 De pe Muntele Budislavu, vedem c {in detaliu nodul orografic al Ciortei.See tae eC Renee an CP ka reer a ghid Muntii Fagiragului 70 Zona alpins Ciortea, superbl pe ‘vreme cu vizibilitate bund (cu linie Intrerupul, poteci, cti de acces). sutor Tea Gurgs *%\ Boia (Boia) (Capa Bites) 80 Caldarea Lacului Budislavu (trasee 4, 52), loc ideal de campare pentru cunossterea arealuluialpin gi speologic incanjurttor. [Nu lisagi corcul nesu foror Ina Giusgiu, Adcian MibaloeRete en tC eee ean Sentence eee ghid Muntii Fagarasului Ciorcea 1 2407 89 Pe malul vestic al Lacului Budislavu, se dezvoles un relief carstic: ppierderi si apariti de apa, o pegter, Iapiezuri, peroti calcarosi. Totordea Giurgiu, Gabriel Silvigaam 90 Harta Lacului Budislavu. Echipajcle Alpin (compuse din elevi de Ia Scoala 280 din Bucuresti) si membei ai Clubului de Speologie "Emil Racovira" Bucuresti au cules aproape wate datele despre lacuri ‘care vil sunt prezentate In acest ghid. 12Natura Romanici, nr, 2, aprilic 2008; www.Romania-natura.ro ghid Muntii Fagarasului 100 tn 1976, impreuna cu Gabriel Silviganu si Dan Nano, sum descoperit Pestera de la Tacul Budislavu (2080 metri alticudine, 17,5 metri dexvol tare, 2,5 metri denivelare, for- ‘mati calcar), Era prima cavitate din masiv pisité Ia peste 2000 m altitudine gi a doua din tart aflat mai sus ‘Vemesosia si Galbena, ajungem la nivelul nodului ‘orografic al Ciortei. Pe Virful Capul Gemenilor, in canionul din estul lui, Clubul de Speologie “Emil Racovitt” a descoperit pesteri, ‘oto: Dinu BogbezReet cnc Gea Chaar ctternarte ghid Muntii Fagarasului foto: Tea Gigi, Gabi! Silvagaau (Bueueesti)Rites cere ae eo een eee ea] ghid Muntii Fagarasului Neguiu ‘Muchis Tunsului oe Piscul Sarayii_ case = tase ‘eruseu 48.1 Serunga 6 21,56 7,57, 60 ' ‘Ciobanului_ . ‘raseu 25 t se trasee 6,22 130 Imagine din zona VE. Scirigoara (2261 m, taseul 5). foto: Macs Brim (Bucuresti) 140 Uredind de la Breaciu spre VF, Scara, foto: Candin Galasain (Bre300)etree eee eee Ue a ene eee) ghid Muntii Fagarasului 160_Custura Sinigi (traseu 6), veut de Negoiu, La dreapta este Caldarea Pietroasi a Negoiului, eu locuri foarte bune pentru foto: lat Gon 170 Custura Sarai (deserierea ji de iarnd la traseul 6). foto: Calin Fobegs (Bucu st) Giobanult raseu 25ees cone tremers cae! N 180 De pe Muntele Podeanu, pentru of suntem la nivetul ci, Cust Saratii nu mai apare atat de impresionanta cum de obicei ne apere privirii varuta din alte locuri, in Mun¢ii Fagarasulvi, vara sau iama, perspectivele ‘transforma de multe ot locurile grefc in pasaje ce par a nu avea dificultati ‘sau ne aratd ctile ugoare drept pante care par inabordabile; prinziind cexperienyi, ne vom tngela mai greu de la distanta asupra abstacolelor reale ale terenulu, foto: ea Giurgi 200 Lacul de sub Negoiu (traseu 56). 7 fe 210 Lacul mic de sub Negoiu "220. Strunga Ciobamului, vacuta cind (traseu 56), urc&m dinspre cabana Negoiu (traseu 25). foto: Adrian Stoenict (Bucuresti)ghid Muntii Fagarasului |din spectaculoasele picioare nordice ale ‘masivului.Stott ae eC meaner ned ghid Muntii Fagarasului 222, Tntrarea in Pestera de sub Negoiu (2230 mets alticudine), prin apropierea clreia trece poteca trascului 21, se afl la aproximativ 15 minute de coborfie fash de ‘Clubul de. 'Saua Cleapatma (2355 metri). Descoperiti in 1978 de speologie ek Giurgiu, Gabriel Silvisamu, Dan Nanu, echipa [Clubutui de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti. La data descoperiti, record natjonal de altitudine pentru } z pesterile formate in gisturi. Entre anii 1978-1987 a fost a ‘cavitatea cu ghcari situatd la cca mai mace alticudine in gare, foro: Tea Giurgin, Ana Candea (Bucurestighid Mung Fagaragul Strunga_ potcea (sigur pe vreme nefavorsbila) ‘Negoiu (nord) - Strunga Doamnei (sud), care oooleste VF, dintrc Strungi (2476 m) 223 Vedere de pe trescul marcat cu punct rosu Ginvizibil cand este ziipada) care coboara de pe VE. Lespori (trascu 57) catre Gaua Lespezi. foto; Cristian Megulete (Bucuresti) 240. Lacul Calgun, trascu 7. 224 Venind din sudul masivului, de la conflucnta Izvorul Scirii - Negoiu, urcam © by ‘pe triunghi rogu (traseu 56) si sosim sub cascada din aval de Lacurile Negoiu. at ‘Mai sus de cascada se deschide o cildare glaciard framoasi, cu numerosse locuri de cort, destul de putin umblatt de catre curisti. ‘foro: Trestian Gavanescu (Rémmaicu Valeea) 250 Lacul de pe Valea Calyun 1, 66). (crasce 61, 66). aaSeen Ue eee ce ote) ghid Mungii Fagirasului '260. De pe Valea Cipriorul (crasee 59, 60), [de la 1400 m alticudine, privim frontal ‘stdncirile spalate de sub VE. Lespesi. 261 De pe Valea Capriorul (trasee 59, 60), putem face - pe vreme bund - un circuit cu punct mexim deghid Mungii Fagirasului FCC AeA aL Ue a a ALL ae) a a 262 Marea cascada de pe Valea Capriorul wi (tsee 59, 60), In sud de VE. Lespezi. foto: let Gigi, Rovara DumiteagcnSinn carte een CPi aaa neater mad ghid Muntii Fagarasului vreusului pe Lesperi (crasee 7, 37, 60) - dupit ce am trecut de boldenele din imagines 3423 - este domoali end ‘yenim dinspre sud-est. ‘Varful este delimitat spre est sinord de abrupruri Putemice; catre vest, trectind peste VE. Calgun (2505 m), @ ‘reastd inaccesibila turistului obisnuit duce la Strange Doamnei. 000! los Giuggiu >| 285 Yenind dinspre Muntele Podeanu spre creasta principal a Fagiragului (traseu 57), ‘aint ca poteca marcatié cu.Seer one ae ee OPN ae 290. Pe partea nordica a VF. Lesposi au fost descoperite 7 pesteti (acces pe trasecle 7, 57, 60) si alte 5 pesteri au fost gasite In apropicrea VF. Cityun (2505 m), situat imediat la vest de VE. Lespezi. Toate posterile sunt dezvaltate tn gisturt si ou apirut In gonoral datorita trectiunii gravitationalc, adic prin tuperea din munte a stratelor de rocd in vecinatatea marilor abrupturi. Pegtera 4 (2501 metrialtitudine) este cavitatea cu ‘gheati situztt cel mai sus in Romania, Pestera 3 so afld Ia cea mai mare altitudine din Romania, 2512 ‘metti. Pegtera 5 (la 2508 m), este cea mai lungl $i ramificati cavitate in sistuti din sari; situaea pe Tocul 4 tn lume la dezvolttri gi pe Ioeul 8 fn lume ta deniveliri (135 mori lungime; -12,2 m denivelare), ‘Nu este exclusi descoperinea sia altor cavitigi in acest perimetna, fotogifi: Tet Gigi, Gabel Sian (Clubut de speologie "Emil Racoviti” Bucuresti) 295 Alt aspect tipic de galerie din pegterile de pe VE. Lesperi, acolo unde prezenta ghet (temporari sau permanent) influenteari ea dervoltarea gi modelarea galesiilar. eae) ghid Muntii Fagarasului ‘Clubul de speologie f “Emil Racovité"| Bucurestitone ee ae OP nc agent eeeen ira ghid Muntii Fagarasului Aa saat int 300 De pe Muntele Podeanu (traseu 57), 3 dezvaluie partea supericard a zonei Muget ‘ro: la Giusgia 320 Cetatea Poienari se aflt mai jos de barajul Vidraru, pe malul drept geogratic al Argesulut; accesibila de pe drumul sransfigarisan, Exists inainte de 1453. 7 foro: fet GiorgiPee nem Pea ed ghid Mungii Fagarasului Cetatea Poienari scurt istoric (extras de pe wwu.patzinakia.c, acolo unde poteti gsi foarte multe date inedite si interesant prezentate despre istoria Romanie) Valentin Salageanu Cetatea este mentionati pentru prima oari intrun do- ccument emis de Ludovic al V-lea Postumul, in 1453, in care regele ungur le cere sibienilor si execute reparati folosini cetitii ca punct de rezistenta impotriva turcilor. In documentele cancelasiei Valahiei, fortificatia apare abia in 1481. in vederca Fontficatia a fost edificata in dou mari faze: in cea din- ti este construit tumul rectangular, apartinind, conform tipologici si datelor stratigratice, sfargitului secolului al XIII- fea ori mai probabil inceputului celui urmatos iarin cea de a doua sunt ridicate zidurile de incinta cu turnurile semicircu- tmditia orald le atribuic lui Vlad Tepes. Jn afara de aceste doua faze mai putem inregistra o alta de mai mict amploare, care a constat in suprainaltarea curtinelor, folosindu-se ca material cirimida. Felul in care aceasta se racordcaza zidului realizat din piatri, in- dreptateste presupunerea ci iniltarea s-a efectuat ulterior probabil ca urmare a unui asediv, aceste refaceri putind fi puse si in legiturt cu nivelisile interioare, datate pe baza materialului ceramic pe la jumatatea secolului XV, insa la 0 data ulterioard fazei a doua, Avind in vedere ca singural asediu cunoscut noua este cel al ostilor turcesti din vara fui 1462, am putea data aceste refaceri in domnia lui Radu cel Frumos, fritele lui Viad Tepes, adica in intervalul primei domnii: noiembrie 1462. - noiembric 1473. Acecasi legend mentionata anterioy ne spune ct dom- nul, dorind a pedepsi tingovetii din Targoviste, fi va Iva in zina de Paste gi fi va pune fa construirea cetatii. Cercetand docurmentele vorn afla inst ct episodul respectiv au sar fi putut petrece decat in anol 1457, singurul in care Viad Tepes sna aflet la Targovipte de Paste, datare care, precum am men- sionat deja, corespunde surprinzitor cu datele cercetarilor arheologice si pe care o vom accepta ca atare. La aceasta data snir fi ridicat asadar curtinele din jurul tumului rectangular tumurile semicirculare si podul de acces in cetate, fa toate acestea folosindu-se ca material piatra. Tot acestei perioade apartine in mod evident cisterna, ingrijit luerata, ce se afla in partea de nond-est a incint © mare parte din portiunea nordic’ a zidului nu s€ rai pistreaza pribusindu-se odata cu stinca pe care se sprijinea, 26 1a cutremural din 1915, Construcyiile sunt ridicate direct pe stined, folosindu-se bame de stejar pentru nivelare si coezi- ae. Inoiiperile interioare ale tumusilor sernicireulare ou par- tea superioant la aprosimativ acelasi nivel cv cel de calcare al interionuni ceratii dupa nivelare, iar ele sunt pardosite cu carimizi dreptunghiulare, la nivelul podelei fiind practicate deschideni de tragere pentru antilerie, La o inaltime de 3,5 rm. intesionul turnusilor semicilindrice era amenajat un culoar de stra ori o platform, precum ne Iasi sa intelegem urmele {grinzilor de lemn fa aidal turnusilor amintite. Revenind fa tumul dreptunghiularde la inceputul seco- Jului XIV; putem preciza ca acesta 2 avut la incepat trei caturi despirtite prin plangee de lemn, accesul ficindu-se pe seas mobile. La o data ulterioara, probabil in timpul refacerii din vemea Ini Radu cel Frumos dact yinem seam e& material folosit a fost carimida, s-a ridicat un al patrulea nivel. Gh. I. Cantacuzino observa ca singura intrare in cetate se alla in colgul de nord-vest. Masia Ciobanu, Nicolae Moisescu si Ciobanu Radu Stefan observa o intrare vizibila pe vest si consident cd accesul se ficea prin intermediul unui pod mobil ce avea i rolul de poarta cici nu se pot observa rosturile unde eventual ar fi fost fixatd aceasta. Majoritatea ceramicii des- coperite in acest sit apartine sfirsitului de secol XIV si in- ceputului veacului XY, fapt care denota on folosirea indelun- {gatd a aceluiasi tip, of, avind in vedere ca ridicarea cetasii in tinderea i maxima s-a produs in jurul mijlocului de secol XV 0 locuire intensi in perioada in care exista ca singura forti- ficayie tumul rectangulac, Unul dintre elementele care ne atrag atenti sunt ture nusile semicireulare care se mai pistreaza pe latura sudiea, de certa influenta bizantina. V; Vatasianu asemana turnul rectan- ‘Transilvania, datand din prima gularcu cele ce pot fi gis. jumatate a secolului al XIUl-lea. intradevar fnsa, ccle mai apropiate exemple pe care le putem invoca sunt cele din Tart Haregului de la Richitova, Malaiegti, cetatea Hategului i Cetatea Coltuhu Poienari ne prezinti un paradox: pe de 0 parte s-a spus A, daca am compara starea cetatilor din Moldova acestor vre~ muri cv cea a celor din Valahia, am constata rapiditatea cu care in sudul Carpatilor au pitruns inovatile in tehnica de constructie folosite atat in Occident cat si in Orient, iar pe de alta observim cit hotarirea de a fortifica accasti cetate este oarecum retardatani, deoarece importanta ci in contextul luptei antiotomane a roménilor este minora. Astfel s-a presu- pus ea rolul acestela ar fi fost de refugiv aviind in vedere ca acolo se afla visticria, dar prin aceasta uzanta se revine la 0 conceptie defensivi depagiti: accea a izolariiPere ees ee eee termes ghid Muntii Fagarasului 330. Cind vremes nu e cefoasd, unul dintre principalele -virfuri ale masivului poate fi observat de pe barajul Vidraru. f Gioreiu }332_De pe malul drept geografic al Larului [Vidraru, de la cabana Cumpans, pleack traseul '55, spre Valea Topologului si VE. Negoiu. foro: Emilia Macinescu (BucRae ares ea ee acetate eee Rad ghid Muntii Fagarasului 340 Cabena Piseu Negru (traseul 58, 1185 metri altitudine, pe drumul transfigintsan) 350 ‘Transfigintsanul serpuie pe ‘Valea Capra si imediac tn aval fa dde imagines urmatoare, foto: Diana Oprescu (Pitesti) este unul din locurile de popas si pornire de aici pe multe trasee marcate gi nemarcate, —! foto: let GossSaar eae a Po nna crater anna ghid Mungii Fagarasului (360 Museteica (2442 m, traseul 64) este varful de pe care vedem - de Ia Ciortea (spre vest) pan la Dara (In est) - toate vfurile mari din cea mai importantt onl montand a Rominici. foro: Toa Ginegisee ee eae eee ghid Mungii Fagarasului361,363 De Pareees (2482, Sect ret Capra, foro: Lea Guuagiu Teserul Ceprei 2417 m, erseu 8 ghid Mungii Fagirasului ‘Virfurile Capea, 2494 am, in fap gi ‘Vanitoarea lui Buteanu, 2507 m, in spatele lis trasee 30, 31,ehid Mon Pagal ‘Varfurile Capra, 2494 m, tn fara gi ‘Vanioarea lui Buveanu, 2507 m, in spatele lui; trasee 30, 31 fer er ges ree erent [364 De pe Mugeteica (2442 m, traseul 64), Caldarea Fundul Caprei se last cercetats tn amanuntime: priviri, foto: Fa Gioia Buda, 2431 raseu 64 370 Pe versantul sudic al masivului,| ‘angi creasea principala, tSeen co ee ec heater ea) ghid Mungii Fagarasului Mogeteioa 2442 piciorul pe care se 380 Pe versantul sudic al masivuli, 400 Urcind pe piciorul din spetele oe eee Pee a ene ccabanei Capra (colpul din stings jos), oe spre Mugereica (2442 m, raseu 64).. fore Diaza Opeerey (textRies eet ae a en otro eas) ghid Mungii Fagarasului Culmes. Piscu Negru 420 Vedere de pe Muntele Podeanu, spre 'versantul cu vai gi chei prapistionse din / 428 De pe Museteica (2442 m, traseu 64) foro: Tet Giaggiu ‘vedem creasta care face legiturd cu colmes principalt a Fagarasului (traseul 9). for Tat Giuegin Arpagul Mic Buda 2460 2431 traseu 64[ScateSstee MGM aera EP at haueac nen cerned ghid Muntii Fagurasului 430 Panorama Insta imediat de la est sub VE, Mugeteica, foto: Iot Giurgiu, Robert Gergely 440 De pe VF. Mugeteica, culmea de legiturd cu creasta principald a masivului. foto: let Giurgiughid Muni Fagirpui 450 Panorami de pe Muntele Podeanu, fow: lea Garis 460 Panorama de la sud de Piatra ‘Taiacd (2395 m, rraseu 71). GiuginVa aratam in PREMIERA foarte multe locuri. Pentru’ca teritoriul romanesc - montan si peisagistic - este atat de putin cunoscut incat oricare dintre articolele si ghidurile noastre este o premiera informationala, fotografica, geografica. Articolele din revista sunt ca elementele unui mare dictionar. Le putem folosi separat dar va indicim si legaturi dintre ele sau spre informatii importante. Dorim sa va ajutam a descoperi diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc.gid Munsit Regia 470 La 2265 metri altitudine, sub Vf. Museteica, 'Pegtera Ri (104 m lungime) are o sali cu gropi de gestatic, unde sunt adugi pe lume ursulei, 480 De pe VE. Museteica (2442 m, eraseu 64), Maal ‘Caldtrile Caprei. (Chui d e : Gingia Tezerul Capreit Vandvosrea 247 eae ui Boteanu trasee 9,58 2507; trasee 30, 31ghid Mungii Fagdrasului 490,500 Perimetrul Caseadei Capra, ‘viout de pe Museteica (2442 m, traseu 64). Capra rrasce 9, 58Sire eeu cen ae a eee Ose ae oer ea) ghid Munqii Fagarasului ‘Vedere de pe Museteica (2442 m, traseu 64), foto: Disa Opseson (Parez) S11 15 julie 2000, zapadt proaspiict, foro: Thestian Gavanesou (Rémaicu Wiican)ghid Muntii Fagarasului ar, 2, aprilie 2008; www.Romania-natura.ro| bi relief Mesveactnu hina, sraseu 63 oi a Podeanu 520 Vales superioard Museteica, viouts din apropierea virfului (2442 m, taseu 64). foro: ek Giurgiu, Mugurel Moca 530 Valea superioerd Muyetcica, visutt din yaua dintre Mugeteica si Mesteacinu. (Gecembrie 2005). foto: Diana Opreseu (Picestl)Reenter aes hte aan ent meee ghid Mungii Fagarasului £ 4 540 Pegtera M1 din Valea Mugeteica (69 ‘metsi denivelare, 203 m lungime) exte cea mai J adinot din Mungii Figirapului; explorarea are sanse de a fi continuati, foe: et Giugpu, Sonia Mibal, Robert Gesgely 550 De pe Vi. Museteica, ereasta principalt a masivului se de=valuie pani departe spe est. foto: loa Gigi 42Reece tee a Ona a mooeeekes ghid Muntii Fagaragului ‘unde sunt presente multe forme DY esstice bine deavoltate. SN ro: es Giorgi, abel Stragana 561 in matul sténg geografic al vali cu aspecte carstice de la nord de VF, Raiosu 1 (2397 m, traseu 64) se afl4 o forma carstick spectaculoas’, o palie, depresiune care are un curs tempor, api care apa gi dispare fn interiorul ei. fore let Gisreoghid Mung Fagaraalui pare LP =k 570 De pe Vi. Museteica (traseu 64) - format pe calcare, yedem Creasta Ritiosu, cu aceeasi seructurt geologicd. Prima perspectivi cind revii la exterior din pesterile sicuate. chiar pe VE. Mugeteica (2442 m) se termini pe cel mai inale viirf al masivului, Moldovesnu, ein cag 580 Lacul Raiosu se afl fh valea eu acelasi nume: (veri imagines anterioara), 44inici, nr. 2, aprilie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mungii Fagarasului ‘Vaiugs 2483 590 Caldarea Paltinului, la sud de creasta principal a mas foto: Trestian Gtvinescu (Ramicn Wleea) 600 De pe Muntele Podeanu vedem Valea superioard Capra, situati la miazici de creasta principala a Fagirasilor. foro: ea Giorgi ant ony ro Dn _ A 45ghid Muntii Fagarasuluiieee ere ea ee eeu eae Comer nad ghid Muntii Fagaragului foto: Trestitn Gevinesru (Réimnicu Wileer)ene uc as ee a ec ghid Mungii Fagarasului 670 Lacul Capra (2230 m, erascu 9), foro: Due Gheorghiesca (Gurrea de At 680 Lacusile Capra si Carita, foto: Thestlan Gavinesou (Rémalou Wess)Neen esse ato SLC eee ghid Mungii Fagarasului Lacurile Capriga si Capra, vazute —— de pe VF. Capra (trasce 30, 31). foto: Gabrie! Sika gam (Bucuresti) 700. Lacurile Caprita si Capra, 749 De pe Vanacoarca lui Butcanu (2507 m, trascc_ }30, 31) privim de-a lungul crestei principale. foto: Gabsel Silviganu (Bucuresti)Site Cea een eel haan ee atona ghid Muntii Fagarasului Mey FabduhCaprei 751 De pe Vindcoarea lui Buveanu (2507 m, trasee 30, 31) vedem spre sudul masivului trei culmi care sunt fiecare msi mari dectt alri mungi din Romania. Gebriel Sibazany (Bucure: 752 De pe Vanitoarea Ini Buteanu (2507 m, trasee 30, 31), spre virful cel mai inalt din gars. foro: Cabsiel Ssayanu (Buen sesti) ‘Vistea Mare. 2527 rasee 10, 37 '