La fe!

se ntmpl i cu Thrasymachos, dei aici teama filosofic

specific de ceea ce este ascuns, sau dorina filosofic specific de a atinge

ceea ce este ascwis apar ntr-un mcxl diferit. Aici probiema nu pri vete
rapaturile noastre cu realitatea fizic; nu este vorba de faptul c ntotdeauna

slllltem supui greelii, ai c oamenii ar putea ntotdeauna s mint n ceea

ce ne spwt; aici riscul sau sperana nu const n minciuni, ci n ipocrizie sau
prtinire, n faptul c oamenii ar putea s nu fie capabili de o judecat
obiectiv. Aceast diferent de interese filosofice, cred eu, reliefeaz unele
aspecte importante legate de funciile gramaticale ale unui cuvnt ca
" dreptate" i ct de mult difer acestea de cele ale unui cuvnt precum
"cunoatere'' sau "a vedea". Dar trebuie s ne ntrebm cum este posibil

pentru Thrasyrrudtcs - sau pentru nci atunci cnd i unnrim argumentarea

- s se plaseze n afara tuturor societilor i culturilor umane i s
nt:rez.read prin ele iluzia lor wliversal? Dac toate societle umane, din
toate timpurile, au corupt standardele legate de ce este drept sau le-au
cmferit wt caracter pirtinitor - standardele servesc nwnai interesele clasei
daninaite - atunci ann este capabil Thrasymachos s detennine acest fapt?
Dup ce standarde judec sau msoar el acele alte standarde sociale ca
fiind prtinitoare? Ce poate s nsemne cuvntul "prtinitor" n absena
oricror standarde prin care s fie msurat prtinirea, dincolo de orice
opoziie cu ceea ce este cinstit sau drept? R.$punsul ar prea s fie c
Thrasymachos nsui face o referin implicit la nelesul socratic al
"dreptlfii" i c stslds'dele lui pentru detectarea prtinirii sunt deprinse din

exigena pretins deA cmcetenii lui , n momentul n care judec ceva ca

drept sau nedrept. In exact acelai mod, Marx a avut o idee clar i
articulat despre adevrata dreptate prin prisma creia a judecat instituiile
societii n care a trit i le-a apreciat ca regretabil de defi.ciente30 Dac ne
ntrebn cwn de i-a famat aceast idee ntr-o societate corupt, rspunsul
ar prea s fie c el a nvat ceva i din sensurile cuvintelor, nu numai din
referina lor vizibil.
Important este c un concept precum cel de "dreptate" nglobeaz,

in noi toi, att form ct i substan; este convenonali zat, prin

practici sociale tradiionale i , n acel ai ti mp, cuprinde o idee, un ideal

pri n care apreciem aceste practici .