P. P.

PANAITESCU

ROMANI
BULGARI

BU CUR EST'
1 9 4 4

www.dacoromanica.ro
ROMANI $1. BULGARI

www.dacoromanica.ro
 P. P. PANAITESCU

ROMANI
SI BULGARI

BUCURE5TI
1 9 4 4

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Romnii si Bulgarii sunt doud popoare vecine,
care au trait aldturi multe veacuri. Ele s'au for-
mat pe o temelie rasiald stfveche comund, aceia
a Tracilor, cari din veacul al XII-lea inainte de
Hristos ocupau cu triburile lor ambele maluri ale
Dunkii. Ca structurd social& exist de asexnenea
o mare asemdnare intre cele cloud popoare ; sunt
amndoud neamuri de tkani, plugari. Agricultura
este ocupatia marei majoritti a populatiei pe
amaindoud pktile Dunkii de Tos si vieata sdteasca
este caracteristich pentru economia si cultura celor
doi vecini. Acestea sunt temeliile pe care se poate
cladi prietenia si colaborarea in viitor intre cele
doud state, cad neamurile de muncitori si de tkani,
cu vieatd simpld, fix% pretentii de asuprire a ve-
cinilor, sunt fAcute sd se inteleag si sd se ajute,
ca sd-si apere in comun munca, Din paginile ce
urmeazd, desprinse din trecutul adesea dureros,
dar niciodata fail de nddejde, al Bulgarilor si al
Romnilor, se va vedea c'd prietenie si colaborare
intre ei a fost adesea in istorie, c'd Romnii si
Bulgarii s'au sprijinit de multe ori in lupta lor
pentru vieatd, pentru libertate si pentru culturd
si cd paginile de prietenie sunt mai numeroase si

www.dacoromanica.ro
6

mai semnificative deck cele de dumnie 0 lupta.

Acestea sunt mai mult datorite vecinilor puter-
nici i mari, puterilor imperialiste i nestioase,
care cutau sa pue stapanire pe roadele muncii
neamurilor de plugari i pentru ali atinge scopul
invrajbeau neamurile mici, ca sa le poata mai uor
supune influentei lor. In acest sens istoria legatu-
rilor dintre Romani i Bulgari are o valoare adanci
de educatie politica' pentru destinele viitoare ale
celor cloud popoare vecine. Interesele politice, ca
0 cele economice ale Romanilor i ale ,Bulgarilor
au fost aproape intotdeauna in istorie, cum sunt
0 acum, convergente; cultura ortodoxa pe un
plan de vieata sateasca dadea in trecut, ca i azi
de altfel, putinta unei comunican i pe plan spiri-
tual Dunirea nu a constituit niciodata o bariera
de netrecut, niel pentru legaturile comerciale, niel
pentru treceri de populatii in amandoug, directiile.
De aceea consideram relatiile romano-bulgare
ca o colaborare activa intre vecini, din care a ie0t
mult bine pentru amandoi i far de care nu se
poate intelege formarea politic& 0 culturala a lor
In decursul veacurilor.
Venirea Bulgarilor. Regiunile centrale 0 nordice
ale Peninsulei Balcanice, precum i Romania de
azi, erau ocupate in Antichitate de un popor mare,
impartit ins& in triburi numeroase, poporul Tra-
cilor. Cucerirea romana in aceste prti mai depr-
tate de coastele Mediteranei s'a produs destul de
tarziu, in vremea Imperiului. Impratul Claudius
formeaz provincia Moesia in Bulgaria 0 Serbia
de azi, iar imparatul Traian supunand regatul
Daciei lui Decebal, formeaza in Romania de azi
provincia Dacia. Pe cand sudul i centrul muntos

www.dacoromanica.ro
 7

al Peninsulei Balcanice era supus influentei cul-

turale greceti, Bulgaria de azi la nord de Bal-
cani, munti care se numeau pe atunci Hemus,
precum i Dacia erau sub influenta romang. In
aceste doui regiuni vecine, spre deosebire de cele
dela sud, s'a fAcut o inteng colonizare romana,
toate inscriptiile morm&ntale 0 din temple erau
In limba latin', iar Trull au invdtat limba latina
i s'au romanizat aproape complet. St&p&nirea ro-
man& in Dacia a tinut pan& in vremea imphratului
Aurelian (271), care a pArhsit provincia in st6p&-
nirea Gotilor, dar populatia roman& a con-
tinuat s& trAiasc sub stpanirea barbar& i s' al.&
relatii de tot felul in special economice i religioase
cu Romanii din Moesia (Bulgaria de azi). Pima
la venirea Slavilor, in veacul al VI-lea dupa Chri-
stos, Moesia Inferioar, ca i cea Superioar au
fost aproape exclusiv romane. In. vremea impdra-
tului Justinian, istoricul Procopios a scris o carte
despre intgririle 0 monumentele ridicate de acest
imprat 0 toate localiatile dela Dun4re au nu-
miri latine, ba chiar romanice (adica o limb& de-
rivat& din cea latina, apropiat& de romn de azi).
Pfin& la crearea situatiei ethnice de acum, Romanii
0 Slavii au trAit foarte indelungati vreme im-
preuna, am zice in comunitate de munc. De aceea
limba Vulgar& de azi, CUM a arhtat in special inv&-
tatul bulgar Stojan Romanski, a suferit o impor-
tant& influent& a limbii romne, sau mai bine zis
a limbii romanice din Balcani, influent& care se
vede nu numai in lexic (cuvinte), dar 0 in struc-
tur gramaticala. 1VIulti filologi au remarcat
faptul ca limba bulgarA dintre toate limbile slave
este singura care are articol 0 anume articol la
sf&r0tul cuvintelor ca in romnete, i e de ase-

www.dacoromanica.ro
8

menea singtuu care nu are terminatii deosebite

pentru cazurile substantivelor ca in celelalte limbi
slave prin influenta limbei romane. De asemenea
toponimia (numirile de locuri) in Bulgaria a pa-
strat multe urme romane (Isker-Oescus, Vidin,
Bononia), dovada a convietuirii cu Romanii.
Acelasi lucru s'a petrecut si in Dacia din Nordul
Dunarii, numai ca ad rezultatul convietuirii intre
Slavi si Romani a fost desnationalizarea celor
dintai de catre cei din urma, pe cand in sudul Du-
nhi, in Bulgaria, s'a petrecut fenomenul invers.
La trecerea Slavilor de sud prin Dacia, nu toate
triburile slave au traversat Dunarea, ci mai multe
au ramas in Dacia, formand acolo ramura Slavilor
Dacici. Acesti Slavi Dacici au trait mai multe vea-
curi in Romania de azi, pana ce in veacul al XII
au fost complet romanizati. Slavii Dacici erau de
acelasi neam cu Slavii Bulgari si limba lor era
aproape identica cu vechea bulgara. De aceea,
and se vorbeste de influenta slava in limba ro-
mana, trebue sa intelegem prin aceasta influenta
bulgar si nu cumva influenta altei limbi slave.
Aceasta influenta slava in limba romana a fost
importanta: un foarte mare numar de cuvinte
romanesti sunt de origine slavo-bulgard, atat in
terminologia privitoare la vieata sufleteasca (dra-
goste, blajin, mandru), in cea social (rob, cneaz,
voevod), militara (voinic, rzboiu, viteaz, straje),
In cea privitoare la credintele supranaturale (vraj,
naluc, varcolac, cobe, nazdravan), nume de ani-
male (in special pesti), unelte agricole, etc. De
asemenea numirile de locuri in Romania (de am-
bele parti ale Carpatilor) au suferit o importanta
influenta slava ca si onomastica (nume de oameni).
Totusi, nu se poate spune ca, irrfluenta slava este

www.dacoromanica.ro
 9

un element constitutiv al limbii romane, nu numai

pentruca cuvintele cele mai fundamentale i mai
des intrebuintate sunt de origine latina', dar i
pentruca structura gramatical a limbii romane
este latina: verb ele i sub stantivele slave impru-
mutate de limba romana s'au supus conjugrii i
declinarii de origine latina a limbii romane i nu
s'a pastrat nimic (afara de vocativul femenin in o)
din declinarea i conjugarea slava in romanete.
Pe de alt parte toate comunittile cretine dela
Dunarea de Jos, cu mai multe episcopate, erau
latine i numele episcopilor i reprezentantilor
acestor comunitti la sinoadele ecumenice sunt
caracteristice latine i serse cu litere latine.
In veacul al VI-lea au venit asupra acestei po-
pulatii comune ca limb i ca origine, Slavii. Slavii
s'au format prin Polonia, pe malurile Vistulei,
pana la coastele Mrii Baltice. Cu prilejul marei
migratiuni a popoarelor, cunoscute i sub numele
de navalirea barbarilor , Slavii au pornit din
patria lor primitiva i au apucat in trei directii;
formand astfel trei grupe de popoare: Slavii Rasa-
riteni (Rui i Ukrainieni), Slavii Apuseni (Poloni
1 Cehi) i Slavii de Sud (Bulgarii i Sarbo-Croati).
Acetia din urma au trecut in veacul al V-lea prin
Dacia i Panonia (Ungaria de azi,) i au ateptat
un prilej nimerit s'a tread, Dunarea in Imperiul
Roman de Rasarit,care pe atunci luase numele de
Bizantin, dupa capitala sa, Bizantul sau Constan-
tinopol.
Cata vreme a trait Justinian i cativa dintre
urmaii Mi mai razboinici, Slavii s'au multumit cu
navliri pradalnice asupra oraelor i satelor din
Imperiu, adesea insotiti de Avari. Dar &and im-
paratii 1i trecur4 toate fortele in Asia de undo

www.dacoromanica.ro
10

venea cotropitoare primejdia arab, Slavii tre-

curd, in valuri nenumrate cu triburile lor in Pe-
ninsula Bolcanica i o acoperir aproape in intre-
gime, ajungnd ping, la Adriatica si chiar pnd, la
Moreia (Peloponez) (sec. VII). Aceast avezare in
mas a Slavilor in Peninsul ava de rezultat dislo-
corea elementului roxnanic, care, precum am spus,
era masat pnd, atunci in partea de nord si mai
ales in valea Dunrii. De aceea Romnii sau Vla-
hii, cum Ii porecliser, Slavii, care sunt urrnasii
acestui element romanic, se prezint imprtiti in
trei grupe cliferite, izolate intre ele Fin populatii
slave. Anume: Daco-Romnii, adie Romnii din
Romnia de azi, Macedo-Romanii i Istro-Ro-
mnii, acestia din urm fiind un mic rest al popo-
rului Romnilor Apuseni, care era rdspndit in
Evul mediu in Dalmatia, Croatia si Serbia. Dar
In dud, de aceste trei grupe, care subsist i azi,
mai era la sfrsitul Evului Mediu si un al patrulea
grup de Roxnini, azi desnationalizati, anume Ro-
mnii sau Vlahii din muntii Hemus (Balcani), care
cum vom vedea, au avut un more rol istoric, and
dinastia domnitoare a celui de al doilea imperiu
bulgar. Despdrtirea Romanilor in diferite grupe
izolate nu s'a fcut imediat la ndflirea Slavilor,
ci treptat, inteo perioad de mai multe veacuri.
Am ardtat mai sus cd, precum in Romnia din
Nordul Dundrii a existat in prima parte a Evului
Mediu o populatie slavd, care a exercitat o influent
adane asupra Bomanilor, a existat i in Bulgaria
o populatie romneased, in muntii Balcani, iar dupd
cucerirea Macedoniei de Bulgari i Romnii din
Macedonia au trait impreun cu Bulgorii. Este
adevirat ea, tarul David al Bulgarilor din Mace-
donia, a cdrui capitald, se afla pe lacul Presba, a

www.dacoromanica.ro
 11

fost ucis pe la 960 de nite Vlahi din acele parti,

dar nu putem trage din acest fapt concluzia unei
dumnii intre Bulgari 0 Romni in acea vreme.
Dimpotriv, un scriitor bizantin, Checavxnenos,
care a scris un manual de strategie dup recuce-
rirea Macedoniei de cdtre Bizantini, spune c
Vlahii de acolo sunt pericu11o0 (pentru Bizantini),
deoarece se rscoald impreun cu Bulgarii 0
amenint s puie mana 0 pe rap, ptrunzAnd
In trguri sub pretexte comerciale. Dup ce im-
pratul bizantin Vasile II Bulgaroctonul cucerete
definitiv Imperiul Bulgar, el ja anume msuri
pentru conducerea religioas a trilor supuse de
dnsul.
Anume se reinfiinteazA arhiepiscopia dela Ohrida
cu strvechiul titlu de Justiniana Prima . In
edictul imperial se ordon ca de aceast arhiepis-
copie bulgar s tie 0 toti Vlahii. din Bulgaria .
Aceasta inseamn ea' in privinta religioas Romnii
din Bulgaria aveau o organizatie comun cu a
Bulgarilor 0 Grecii pn la cucerirea trii nu au
putut s-i despart, ci i-au mentinut in aceimi
comunitate religioas. De altfel pentru a denumi
pe Romni, Grecii au adoptat termenul intre-
buintat de Slavi: Vlahi.
Dup caderea Primului Imperiu Bulgar sub sta.-
panirea bizanting, care a fost deplin pe la anul
1020, Bizantinii au stpfinit ceva mai putin de
dolt& veacuri intreaga Bulgarie pang la Dunre,
precum si Dobrogea. In aceast epoc se vorbete
adesea de Vlahii din aceste prti. Ei intrau ca trupe
deosebite in While Impratului de Rgait, s'au
distins in luptele cu Normanzii, care debarcaser
pe coastele Mrii Ioniene qi a celei Adriatice. Alte
ori Vlahii din Hemus (Balcani) se lupt in Wile

www.dacoromanica.ro
12

lui Alexios Comnenul la Dunke impotriva Pece-

negilor, popor turanian care naval la Dui:Ikea de
Jos in veacul al XI-lea. La 1166 impiratul Manoil
Comnen fcu o expeditie impotriva Magurilor,
trecand Dunkea s'i Carpatii prin Muntenia (Vala-
hia), cu o oaste mare in care se aflau ca un corp
deosebit o multirne de Vlahi, adunati din prtile
vecine cu Marea Neagr. Astfel Romnii si Bulgarii
traira sub aceiasi stpanire strin si luar armele
impreun pentru Inlaturarea ei, cnd ceasul des-
robirei a sosit.
Triburile slave trecute in Peninsula Balcanic
nu formau un stat independent, ci recunosteau
autoritatea Imperiului Bizantin. La anul 679 s'au
ivit ins& in Sudul Dunkii Bulgarii turanieni sub
conducerea haganului Asparuch (sau Isperich).
Acest popor de calketi de step, a dat fermentul
politic, care a format primul stat slay din sudul
Dunkii. Bulgarii veneau din pktile Volgei, tre-
cuser prin sudul Rusiei de azi si traversar Du-
area aproape de gurile ei, intrind in Peninsula
Balcanic prin. coridorul Dobrogei. Bulgarii supu-
ser in scurt vreme triburile slave pfin' la muntii
Balcani, dar dup c'ateva secole de convietuire,
elementul slay mai numeros desnationalizeaz5, pe
cuceritori. Pop orul bulgar este un neam slay-, care
vorbeste o limbh slav, iar dela stpanitorii tura-
nieni n'a rmas decAt numele trii si al poporului.
Totusi dela Bulgarii turanieni s'au pstrat monu-
mente impresionante la Pliska, unde a fost prima
lor capitald, aproape de Sumla, cu ruinile palatelor
chaganilor si cu asa numitul cavaler dela Ma-
dara , un urias ciliret spat in piatr pe o stand,
din acea regiune, insotit de o inscriptie pre am-
rind faptele rzboinice ale Bulgarilor.

www.dacoromanica.ro
 13

Romanii 1 liturghia slavona. In epoca formarii

statului bulgar in nordul Peninsulei Balcanice,
regiunile Romaniei de azi se aflau In dependenta
de imperiul Avarilor, a carui putere centran, se
afla in stepele Panoniei, adica in Jugara de azi.
Im.periul Avar in decadere a dinuit totui in aceste
regiuni din centrul Europei pan& la sfaritul vea-
cului al VIII-lea, cand Carol cel Mare venind din
Germania distruge acest stat mongolic din valea
Dunarei. Imperiul carolingian se intin.de acum
pana la Tisa, formandu-se marca Panonica .1 de-
pendentele ei de state slave dintre Dunare i Tisa.
Atunci profitara de acest prilej i haganii bulgari
i-i intinsera autoritatea in nordul Dunarii, in re-
giunea ram.asa f Ara, stapan dupa, caderea Avarilor.
Nu numai analele france i germane pomenesc de
luptele dintre Franci Bulgari i dintre Moravi i
Bulgari (3,1oravii ocupau Moravia .1 Bohemia), dar
chiar vestitul istoric bizantin Constantin Porfiro-
genet, imparat i scriitor, vorbete de vecinatatea
dintre Franci .1 Bulgari pe la 900 i anume Bulgarii
aflandu-se la apusul Francilor. O inscriptie din pala-
tul haganilor din Pliska vorbeste de un viteaz bulgar
cazut in luptele dela Tisa. Aa dar, Romania de
azi se Oa intre 800-900 sub suprematia haga-
nilor turapieni din Bulgaria. Este vorba de o
suprematie recunoscuta de juzii i de voevozii
locali, pomeniti categoric in cronicile vremii i
nu de o incorporare la teritoriul Imperiului Bul-
gar. *efii locali din Dacia erau in mare parte
Slavi, dintre Slavii Dacici, de cari am vorbit, cad
In aceasta epoca elementul slay care nu fusese Inca
romanizat constituia patura superioara, din care
se trage mai tarziu boierimea romaneasca, clasa
proprietarilor de pama'nt. La Romani, ca la mai

www.dacoromanica.ro
14

toate popoarele Europei, clasa nobil a fost de

origine strain (la Francezi, Franci, la Spanioli,
Vizigoti, la Rui, Norm.anzi, la Bulgarii Slavi, Tu-
ranienii), anume slavona, i de asemenea ca .1 la
celelalte popoare europene aceasta clas a fost
desnationalizata in decursul secolelor mai ales
prin aportul claselor de jos care se ridicau la avere
i stapnire. Este deci uor de inteles de ce aceasta
clasa boiereasc s'aya a primit ctva timp su-
prematia haganului bulgar, intrucat statul bulgar
era pe atunci pe cale de slavizare.
Dar urmarile culturale ale existentei unei clase
nobile slave la Romni i a unor mici statulete
conduse in parte de efi slavi au fost mult mai
adalid decat cele politice. Anum.e, liturghia in
limba s'aya bisericeasca, adic veche bulgara, a
fost intTodusa la Romni i data cu ea i cultura
carturareasca slavon, care s'a raentinut ph in
veacul al XVII-lea la acest popor de origine
latina.
Cretinarea Bulgarilor a avut loe la anul 864,
cnd conducatorul lor Boris a fost botezat cu in-
treg poporul sau de catre imparatul bizantin Mi-
hall. Opera de religie i cultura' intreprins in ra-
sarit de Imperiul dela Bizant cltiga pentru civi-
lizatia europeana un nou popor. Dar opera de cre-
tinare a maselor bulgaxe nu a fost deplina decal
dupa ce s'a raspandit in tara lor liturghia in limba
nationala prin propovaduirea elevilor celor doi
frati din Salonic, Metoclie li Ciril. Apostolii Sla-
vilor fusesera intai chemati sa raspandeasca cu-
vntul Evangheliei la Moravi, in principatul lui
Rostislav, dar acolo dup aneare succese initiale
se lovisera de opozitia calugarilor apuseni, parti-
zani ai liturghiei latine. Dupa ce cretinara i pe

www.dacoromanica.ro
 15

Slavii din Panonia, elevii lui Metodie si Ciril gasira

adapost in Macedonia si de acolo fur& chemati la
Curtea tarului Simion, fiul lui Boris, la Preslav.
Astfel liturghia slav fu adoptat, de Bulgari, apoi
de celelalte popoare slave ortodoxe: Rusii, Sarbii
si cum am spus, si de un popor latin, Romnii.
Centrul de faspAndire al acestei liturghii a fost
Bulgaria tarului Simion.
Ce era de fapt liturghia slava? Metodie si Ciril
au tradus toate cdrtile sfinte din greceste in sla-
voneste si anurne in limba slava pe care o cunosteau
ei, aceia care se vorbea la Salonic siinimprejurimi.
Este vorba de un dialect al limbii bulgare ; deci
cnd se vorbeste de limba liturgica slava, este in-
totdeauna vorba de limba veche bulgar, limb
vorbita in veacul al IX-lea si care fireste difer,
mai ales in privinta structurii gramaticale, de bul-
gara de azi, datorita evolutiei Umbel timp de zece
veacuri. La inceput, fratii Metodie si Ciril au folo-
sit un alfabet foarte complicat, creat de dash,
pentru scrierea textelor religioase in slavoneste,
alfabetul glagolitic. Dar dupa asezarea elevilor
apostolilor Slavilor la Preslav, la curtea tarului
Simion, acest alfabet slay a fost schimbat cu altul,
mai simplu, numit chine in cinstea sfntului aril.
Cele mai vechi texte cirilice s'au descoperit de
curnd pe frescele de pe ruinele desgropate de
arheologi ale bisericilor dela Preslav.
Se pune acum intrebarea, in ce 1,mprejurari au
adoptat si Romnii liturghia slava, care a dat o
coloratura asa de special& culturii lor vechi.
Dat fiindd, precum am spus, Imperiul Bulgar
a exercitat o suprematie asupra sefilor locali din
Dacia si mai ales ca toate scrierile slave din Romi-
nia pfina In secolul al XVII-lea sunt in limb& bul-

www.dacoromanica.ro
16

gara, este ciar ca Romnii au imprumutat litur-

ghia slava, precum si alfabetul cirilic, dela Bulgari.
Aceasta introducere a liturghiei slave la Romni
a insemnat o foarte &lama, reform& culturala ;
Romnii erau crestini inch' din Antichitate, dovad
c in limba romana terminologia crestin (cuvin-
tele ce privesc credinta) este de origine latin. Dar
intrucat clasa conductoare in veacurile al IX-lea
si al X-lea era slavona (cum arata si numele ei
slay: boieri), iar sefii micilor comunitti politice
eran si ei in mare parte slavi, s'a adoptat in chip
firesc si la Romani liturghia slavona. Numai
in acest chip se poate explica de ce un popor latin
a primit liturghia si cultura in limba slavona.
Epoca in care Romnii au adoptat liturghia slava
este, fireste, dup ce a luat forma ei definitiva,
cu inventarea alfabetului cirilic, la curtea tarului
Simion, cu alte cuvinte, dupa anul 900. Pe de
alta parte, trebue sa tinem seama de faptul ca pe
la anul 1000, Ungurii sub regele lor stefan cel
Sfnt incep cucerirea Transilvaniei romnesti,
unde, dupa mrturia cronicarului lor, Notarul Ano-
nim, au aflat ducate conduse de sefi romni si
slavi. Regatul apostolic maghiar a despnit pe
Romnii din Transilvania de cei de dincoace de
Carpati, nu numai din punct de vedere politic, dar
si religios, prin stapnirea de stat catolica. Dar
liturghia slava a fost faspndit s'i adoptata nu
numai de Romnii din Valahia s'i Moldova, dar s'i de
cei din Transilvania, pfina in veacul al XVII-lea.
Trebue deci s, admitem liturghia slavo-bulgar
a fost adoptati de toti Romanii intr'o epoca in
Care triau toti in aceleasi conditiuni politice, adica
inainte de asezarea stpnirii catolice maghiare
In Transilvania. De ad rezulta ca Romnii au adop-

www.dacoromanica.ro
 17

tat liturghia slava si alfabetul cirilic dela Bulgari

In cursul veacului al X-lea.
Multi istorici romani au considerat intrarea
Romanilor in cadnil popoarelor de cultur' slava
ortodoxa' ca o nenorocire istorica, o piedica pentru
contractul cu civilizatia superioar apuseana, care
ar fi desvoltat prin influenta ei cultura romana in
forme cu totul superioare. Acesti istorici nu si-au
dat seama ca Romanii au fost in Evul Mediu un
popor patriarhal-agricol si ca nu putea adopta
atunci cultura apusean, de esenta oraseneasca. In
schimb, cultura slava, cu multe si adanci influente
bizantine populate, era potrivita pentru acest
stadiu economic s'i cultural. Pe de alta parte adop-
tarea culturii religioase slave de catre Romani a
dat nastere unei solidaritati si unei intelegeri intre
Romani si Slavii ortodoxi, mai ales cu cei din su-
dul Dunrii. Solidaritatea de lupta de mai tarziu
impotriva cotropirii otomane, despre care vom
vorbi mai jos, precum si comunitatea de cultura
ortodox' (scrierile religioase in limba slavona bise-
riceasca circulau in mandstirile din Serbia, Bul-
garia si Romania, ca si la curtile domnesti) au dat
nastere la o perioada de cooperare intre Romani
si Slavii din Sudul Dunarii, care formeaza o fru-
moasa pagina a legaturilor lor in trecut.
Imperiul Valaho-Bulgar. La anul 1186 domnea
la Bizant impdratul Isac Anghelos, care-si cash-
torea fiica cu regele Bela al Ungariei si vrand sa
fad o nunt ca in povesti, pusese noi biruri pe
locuitorii din Bulgaria, dela Dunare si din muntii
Balcani, ca sa aib, bani de cheltuiala. Impozitele
erau in special pe vite si loveau in pstorii Valahi,
adica Romani, din muntii Balcani. Acei barbari

www.dacoromanica.ro
18

ce locuiesc peste tot cuprinsul muntelui Hemus

(Balcani) i care inainte se numeau Mysi, iar acum
se chiam Vlahi , serie cronicarul bizantin Ni-
chita Choniates, au trimis dintre dnii pe doi
frati, Petre i Asen, la Constantinopole, ca s arate
cd povara birurilor era prea grea. In vechile po-
melnice din mnstirile bulgare Petru mai este
numit i cu al doilea nume, Theodor, iar Asen este
poreclit Bielgun, ceea ce s'ar putea thlcui: cojoc
alb , haina obinuit a pstorilor dela xnunte. La
curtea imperial delegatii Valahilor cerur si li
se dea i o moie din munti, poate o feuda auto-
nom, cad cronicarul Nichita amintete i de ca-
stelele pe cari la aveau Vlahii in prtile inaccesibile
ale muntilor. Nu erau aa dar nite simpli phstori,
ci aveau chiar o organizatie feudala. Dar delegatii
fad primiti cu dispret la curtea impratului .1
cnd unul dintr'inii cutez, 6, ridice glasul, un
demnitar al impratului porunci s i se dea o
palm. Astfel batjocoriti, s'au intors inapoi fira
nicio isprava. Solii s'au dus atunci in trgul dela
Tfirnova, unde erau atat Bulgari at i Vlahi. Cind
lurnea se afla adunat la slujba in biserica Sf. Du-
mitru, s'au ivit oameni strigand in mijlocul mul-
timii: Dumnezeul Bulgarilor .1 al Vlahilor a in-
gduit scuturarea jugului grecesc . Pe dat s'au
turburat toti i au ales ca protector al ostilor rs-
culate pe Sf. Dumitru. Curand s'a aflat in toat
tara c indemnul trimis de sus impotriva Bizan-
tinilor d' ndejde de libertate i poporul impilat
din Bulgaria a luat armele. Cel mai mare dintre
frati, Petre, a luat insignele imperiale, ineltnd
pantofii roii i punnd in cap coroana imperial.
Atunci impratul a pornit in persoan impotriva
Bulgarilor i a Vlahilor, iar rsculatii care nu erau

www.dacoromanica.ro
 19

file& organizati au fugit, urcndu-se In niste luntre

si au trecut Dunrea in tinuturile Romniei de azi,
unde stpneau pe atunci Cumanii, popor de cad.-
reti de step asiatic. Petru si Asen au obtinut
alianta Omanilor si cu ajutor dela dnsii s'au In-
tors in Bulgaria. Luptele cu impratul bizantin au
continuat pn ce s'a ajuns deocaxndat, la o imph-
care. Petru si Asen au recunoscut suzeranitatea im-
pdratului pltindu-i probabil tribut, iar fratele lor
mai mic, Ioanicius sau Caloian, a fost trimis ostatec
la curtea imperiald. In schimb, ramnea autonorn
intreaga regiune a Bulgariei dela Balcani pan& la
Dun:Are. Dar cu tot acest armistitiu, ostilittile cu
Grecii nu incetar, cetele de oaraeni dela munte
nvleau meren, prdand satele si orasele din su-
dul muntilor Balcani. Vlahii nu mai steteau tu-
pilati pe dealuri, ci se incumetau Impreuna cu Cu-
manii de prdau chiar orase , serie cronicarul bi-
zantin. Impdratul se vzu nevoit s Intreprind
a treia expeditie, dar nici acum nu izbuti s di-
strug indepeadenta imperiului Valaho-Bulgar.
In aceste imprejurri are loe Cruciata a III-a
(1189), cnd Impratul din apus, Frederic Barba-
rosie trece cu oastea lui prin Peninsula Balcanic.
El sosi intai la Belgrad si se indrept pe drumul
mare spre Sofia, Adrianopol, Constantinopol, dar
Isac Anghelos dela Bizant ii Mon greutti la tre-
cerea pe teritoriul imperiului su, temndu-se c
Apusenii se vor aseza in aceste Orti. Atunci, cum
povesteste secretarul lui Frederic, Ansbertus, Ca-
lopetrus (Petre)vlahul a propus impAratului ger-
man alianta sa, oferindu-se s, coopereze impotriva
Grecilor cu o oaste de 40.000 de oameni, dar a
cerut ca la luarea Constantinopolului s fie el pro-
clamat Impirat al Rasdritului.
20

www.dacoromanica.ro
20

Aceast hula, pretentie insemna devteptarea

marilor visuri imperiale din vremea lui Simion.
Dar Frederic nu se incumet s provoace ava de
maxi rsturnri, ci se intelege cu Grecii, trecnd
In Asia Mid, unde vi-a g'sit in scurt timp moartea.
Dar Isac Anghelos nu putea uita prlinejdia prin
care trecuse din pricina Bulgarilor vi a Vlahilor vi
pornevte iax cu o mare oaste peste Balcani in anul
1190, iax flota bizantind strabAtu in susul Duna'rii,
ca s ia pe la spate pe aparAtorii Bulgariei.
In acelavi timp principele rus din Galitia, Roman
atac& pe Cumani ca s nu poat da ajutor aliati-
lor lor, iar Ungurii aliati cu Grecii atac vi ei pe
Bulgari. Totuvi expeditia se termin cu un de-
zastru pentru impAratul bizantin. Atacat in muntii
Baleani, el isi pierdu toat oastea vi era s-vi piard
vi viata. Un mare numr de prinvi czur In
mAinile ostavilor Bulgari vi Vlahi, vi fur& eu totii
omoriti. Numai un preot, care, dupd cronicarul
bizantin, era vtiutor de limba Vlahilor , s'a
rugat de Asen s-1 ierte, dar niei acesta nu a scA-
pat. In tuna acestei izbinde Bulgaria deveni
complet independent& Dar feudalii care se for-
maser, in acest stat, provocar in curnd turbu-
rri interne, in urma erora att Petre cAt vi Asen
isi pierdurg viata.
In urma lor se ridich la tronul imperial fratele
lor mai mic, Caloian (Ioaniciu), la anal 1197. Ca-
loian cucereste dela Bizantini mai intai porturile
dela Marea lreagr, intre cari este pomenit pentTu
intaia oar Constanta.
In vremea lui Caloian, scaunul papal era ocupat
de marele pontif politic Inocentiu III, care, do-
rind s intind catolicismul in Rsirit, intr In
corespondent& cu Caban. Aceste scrisori ale lui

www.dacoromanica.ro
 21

Caban, care s'au pstrat, sunt foarte interesante:

Papa Il indemn s admita dependenta bisericii
din tara lui de scaunul dela Roma, deoarece spui
c5 te cobori din nobil origine romana , facAnd
aluzie la origina romfineasca a lui Caloian. Ca-
loian in scrisorile lui catre papa se intituleaz:
imprat al Vlahilor si al Bulgarilor . El admite,
In cele din m-m, supunerea bisericii dela Tar-
nova catre scaunul papal, dar ceri pentru dnsul
recunoasterea titlului imperial. Aceasta pretentie
pru exagerat papii, care-i cerusa se multumeasca
cu cel de rege. Atunci Caloian serie papii ea a g-
sit in cartile noastre , adic6 in cronici, c ina-
intasii i strmosii lui, vechii tari bulgari (e vorba
de primul imperiu) aveau titlul de imparat. In cele
din urma un cardinal sosi la Trnova i incoron
ca rege pe Caloian In numele papei Inocentiu, dar
prietenia cu scaunul papal nu tinu mult.
La 1204 avu loe cruciata a IV-a, care ca si cele
precedente, era patronata de pap. Dar de asta-
data cruciatii, in loe s'a se indrepte spre Locurile
Sfinte, cucerira orasul ortodox, Constantinopol,
infiintAnd acolo un Imperiu Latin, adic, catohc.
In fruntea lui se afla ducele de Flandra, Baldovin,
cu titlu de imparat. Odat cu capitala sa, noul im-
perfil mosteni si toate pretentiile teritoriale ale ce-
lui vechiu, adic intreaga peninsulO Oda la Du-
dare. Astfel se nscu un razboi intre cruciati
impratul Caloian, pe care cronicarul francez al
cruciatei, Villehardouin, Il numeste Jehan
Blac , adic Valahul, Romnul. Lupta decisiva
se ddu aproape de Adrianopol (1205) 1.1 Bulgarii.
cu Romnii, ajutati si de Cumanii de peste Dunare,
In rndurile carora eran de sigur i Romni de din-
colo de fluviu, infransera cumplit oastea de cava-

www.dacoromanica.ro
22

leri a cruciatilor. Insu0 impratul Baldovin fu

luat prizonier 0-0 sfr0 zilele la Trnova. Ca ur-
mare a izbandei, Caloian 10 intinse stapnirile in
Macedonia i in Rumelia de peste Bakani.
Dar i domnia lui Caloian a fost de scurta du-
rat5, 0 el pieri ucis la 1207, dupa zece ani de dom-
nie, fiind inlocuit cu tarul Boril de origine cuman.
Vechea dinastie vlaha relua insa domnia cu Ioan
Asen I/ (1218-1241), fiul lui Asen cel batran,
dar in aceast epoca elementul vlah nu mai are
importanta dela inceput. In a doua generatie di-
nastia se bulgarizeaza, adica adopta limba 0 felul
de vial& al majoritatii populatiei imperiului, ma
a de atunci imperiul nu se mai poate numi valaho-
bulgar.
Din cauza disparitiei elementului vlah, al carui
rol politic se xnrginete numai in timpul primei
generatii a dinastiei, acest rol a fost complet con-
testat de unii istorici, cari afirma ca prin Vlahi
cronicarii vremii nu intelegeau pe Romni, ci de
fapt tot pe Bulgari. Acest lucru este imposibil, caci
un popor nu poate fi denumit un m.oment dat cu
numele atui popor vecin. De altfel cronicarii, pre-
cum 0 scrisorile tarului Caloian vorbesc in ace1a0
timp de Bulgari i de Valahi, ca de dou popoare
diferite. Pe de altd, parte, daca ar fi vorba de o con-
fuzie, ea nu poate fi aa de generala: dinastia Asa-
netilor e numita vlah de scriitorii bizantini, de
cei francezi i germani, de papa, de insu0 impira-
tul Caloian. Este drept ca pe cele dou pecetii de
plumb, care s'au pastrat dela Asen cel dintai 0
dela Caloian, inscriptiile sunt cu liter& cirilic 0
amndoi se intituleaza numai tar al Bulgarilor .
Explicatia acestor imprejurari nu poate fi cleat
aceasta: Romnii care traiau in muntii Balcani

www.dacoromanica.ro
 23

formau numai o minoritate bite tar& bulgareasca,

cu o puternic& traditie culturaI si politic& slav,
rams& dela primul imperiu. Dar acesti Vlahi din
Balcani ddur& nastere dinastiei domnitoare si de
aci importanta ce i s a dat in primele decenii ale
vietii politice a imperiului punndu-se numele ei
si in titlul imperiului. In a doua generatie majori-
tatea bulgara si traditia oficial& a cancelariei sla-
vone ramase dela primul imperiu inaturar cu
totul rolul judecat inainte de Romnii din Balcani.
Acesti Romni continuau s existe ca popor de-
osebit in muntii lor si chiar in capitala tArii, Tar-
nova, si in secolul al XIII-lea, dei nu mai erau
element politic de conducere. Dovad& c& in listele
de robi vnduti in aceast& epocg la Genova, in
Italia, dintTe prinsii adusi din Rdsrit, se mentio-
neaz si robi cu indicatia din neamul Vlahilor
deba Thrnova . Era adica si pe la 1250-60 o co-
lonie romneascd. in Tarnova, capitala Bulgariei.
Dar aceast ramurA, a Romnilor din muntii Bal-
cani, care era izolat& de celelalte ramuri ale popo-
rului romn s'a desnationalizat incetul ell inceta,
adopand limba Bulgarilor, in mijlocul drora tria.
Aceast desnationalizare credem c& a fost deplin&
abea in timpul stpfinirii turcesti.
Amintirea in istoria Romnilor a ramurei din
Balcani si a rolului politic jucat de ea in fundarea
celui de al doilea imperiu bulgar caruia i-a dat
prima lui dinastie, nu este o dovad de pretentii
politice romnesti, ci pe de o parte, cinstirea ce se
cuvine a episoadelor glorioase ale trecutului, pe
de alta, sublinierea unei colaborri de =le, de
lupt comun& pentru independent& intre Romni
si Bulgari, ined din Evul Mediu, care poate fi o
pild pentru prezent si viitor.

www.dacoromanica.ro
24

Voevozii dela Argel 0 tarii dela Tarnovo. La in-

ceputul veacului al XIV-lea, micile voevodate ro-
mneti dintre Carpatii Meridionali i Dunre sunt
unificate sub egida voevodului dela Arge, Basa-
rab, care ja titlul de mare voevod i gospalin (do-
minus) a toat Tara Romneasca (Ungrovlahia).
Putin dup intemeierea voevodatului Valahiei se
fundeaz i al doilea stat romnese la Nord, voe-
vodatul 1VIoldovei. In epoca intemeierii vietii de
stat romneti in Nordul Dunrii, in Bulgaria se
produce o nou schimbare de dinastie ; se ridicase
anume atunci familia sefilor locali din Vidin, Sima-
nizii i Mihail din Vidin reqete s inlture pe ulti-
mul tar din familia de origine cuman dela Tar-
novo, Terterii. Intro Sismanizi, originan i dintr'un
ora dunrean, cu numeroase legturi coxnerciale
cu Romnia i voevozii din dinastia lui Basarab
dela Arge, se leaga dela inceput relatii politice
foarte stranse. Ind din 1324 in oastea lui Mihail
al Bulgariei, care lupt la Filopopol (Plovdiv) im-
potriva Bizantinilor, se ivete un numr de ostai
Ungrovlahi , trimisi de aliatul de peste Dunre.
t ste prima lupt, dar nu ultima, in care Romnii
din Nordul Dundrii apar aliati cu Bulgarii. Aceast
aliant intre Basarabi i Sionanizi a fost pecetluit
printeo chstorie: Ivan Alexandra, nepotul de
sora al lui Mihail, care dela o vreme obtine o dom-
nie separata la TArnovo, se dstorete cu Theo-
dora, fiica lui Basarab dela Arge. Din aceast cAs-
torie s'a ndscut Stratimir, viitorul tar dela Vidin,
ultimul stapanitor bulgar independent inainte de
cucerirea turcease.
Peste ctiva ani avu loe un al doilea rzboi, in
care Romnii apar iarsi ca aliati cu Bulgarii.
Anume tarul Mihail impreun cu Ivan Alexandru

www.dacoromanica.ro
 25

pornesc Cu rzboi impotriva Sarbilor craiului -te-

fan Deceanschi si a fiului su stefan Dusan. In
lupta dela Velbujd (Kustendil) alaturi de stile
bulgare se all si contingentele de ostasi trimisi
de Basarab, socrul lui Ivan Alexandru (1330).
Lupta a fost nenorocit pentru aliati, izbnda
rmase de partea SArbilor, cari de atunci isi stabi-
lir hegemonia in Peninsula Balcanic5, sub imp-
ratul *tefan Dusan. Dup moartealuiMihail, chzut
In lupta dela Velbujd, Ivan Alexandru isi intinse
stapnirea si asupra Vidinului, unificand din nou
Bulgaria. Dar in curfind el cedeazA Vidinul si cu
regiunea inconjurtoare lui Stratimir, fiul su
mai mare, fiul romncei Teodora.
Vidinul era pe atunci un centru militar infrit,
dar si un important centru comercial la vadul Du-
nrii. Acolo veneau negustorii dela Ragusa (Du-
brovnic), depe coastele Mdrii Adriatice, aducand
marfuri din Italia si din Apusul Europei. Drumul
acestor negustori trecea si peste Dunre in Tara
Romneasc si prin aceast tad se Men legtura
economic, si cu Sasii (Germani) din Transilvania,
dela Brasov si Sibiu, cari erau in relatii cu comertul
Vienei si al Hansei. Stratimir concede un privile-
giu de comert negustorilor din Brasov, ingaduin-
du-le s vie si s targuiascA liberi la Vidin. Acest
comert, care se fcea in transit prin Tara Roma-
neasc, are o mare important, el inseamn des-
chiderea unei artere comerciale intre Adriatica si
Transilvania.
Imbogtirea Vidinului de pe urma acestui co-
xnert este vdit, Stratimir incepe s, bat monet,
proprie de argint si un mare numr din aceste mo-
nete vidin.ene s'a gsit in Tara Romneasc, si in
Transilvania. Legturile de familie intre dinastia

www.dacoromanica.ro
26

dela Argeq 0 cea vidinean fur atunci confirraate

printr'o a doua chstorie: Stratimir lu de sotie
pe Ana, fiica lui Nicolae Alexandru, domnul Trii
Romneti (1352-1364). Numele ei este trecut
pe Sbornicul (culegere de serien) in limba slavon,
scris la Vidin, la 1360, aflator azi la Gand in Bel-
gia. Regiunea Craina, la Apus de Tirnoc, tinea pe
atunci de statul lui Stratimir i acolo a Infiintat
Sfntul Nicodim, intemeietorul vietii monastice
In Romnia, doua biserici.
Gaud regele Ungariei Ludovic eel Mare porne0e
cu rzboi impotriva Vidinului, Stratirnir cere
ajutor dela cumnatul shu Tara RomneascA, Vla-
dislav, fiul lui Nicolae Alexandru (1364c. 1377).
Stratimir este luat prizonier de ctre regele Un-
gariei iar statul shu este anexat la Ungaria sub
numele de banatul Bulgariei . Dar atunci inter-
vine Vladislav, care trece Dunrea cu ostaii lui,
ocup Vidinul i alungg, pe Unguri din Bulgaria.
In cele din urm se ajunge la o intelegere: regele
Ungariei libereaz pe Stratimir pe temeiul ga-
rantiei serse a lui Vladislav 0 el 10 recapt dom-
nia la Vidin. Aceast lupt comun bulgaro-ro-
mana impotriva Ungurilor este a treia imprejurare,
la scurt interval, in care aflgm pe Romani aliati
cu Bulgarii: prima oar impotriva Grecilor, a doua
impotriva Sairbilor, a treia impotriva Ungurilor.
Intre timp ins murise la Trnovo tarul Ivan
Alexandra care repudiase pe prima lui sotie, Theo-
dora romnca 0 luase de sotie pe o evreica
botezat, din care cstorie se nscuse *ivaan.
Intre cei doi frati vitregi, cel dela Vidin 0 cel dela
Tarnovo se nate atunci o mare dumnie, fiecare
avnd pretentia asupra intregului teritoriu al Bul-
gariei.

www.dacoromanica.ro
 27

De sigur ch simpatia i ajutorul domnilor dela

Arge mergea catre Stratimir, cu care erau inruditi.
Din lipsa' de cronici i documente contemporane,
nu cunoatem bine fazele acestei lupte, dar o po-
vestire scurt bulgareasch spune numai atat ch
Dan voevodul roman a fost ucis de chtre *iman
al Bulgariei (1386). Nu cunoatem imprejurdrile
luptei in care Dan, domnul Thrii Romaneti i-a
pierdut vieata, dar avem dreptul sh bhnuim ch in-
tocmai ca inaintaul shu Vladislav, venise in aju-
torul Viclinului .1 a pierit in lupth cu tarul dela
Tarnovo. Acest episod a fost ins, luat ca subiect
pentru vechile balade bulgareti, in care se pove-
stete cum domnul Thrii Romaneti a fost poftit
la un botez de chtre *iman la Tarnovo i cum la
un ospat tarul a vrut sh, omoare pe domnul roman,
care ins& izbutete s scape. Mai multi dintre dom-
nii romani dela sfaritul veacului al XIV-lea:
Radu, Dan, Mircea, sunt pomeniti, cu faptele lor
eroice in baladele bulgireti, care sunt astfel un
ecou al leghturilor politice dintre taratul bulgar .1
domnia Thrii Romaneti de pe atunci.
In epoca lui Ivan Alexandru, a lui Stratimir i a
lui *iman, domnea in Dobrogea un dinast separat
Dobrotici (numit i Dobrotith). Era fiul unui ef
local dela Cavara, Balica, care ca i biserica i
comertul dobrogean din acea vreme era in stranse
leghturi pe chile maritime cu imperiul dela Con-
stantinopol. Nu se -tie cand i in ce imprejurri
aceste regiuni s'au desphrtit de cel de al doilea
imperiu bulgar. Dob-otici a fost trimis de tathl
su cu un numhr de ostai la curtea bizantinh,
unde s'a distins in cliferite lupte, i a luat in &ha,-
torie pe fiica unui inalt demnitar bizantin. Duph
moartea tatlui Ma, Dobrotici se intoarce la Ca-

www.dacoromanica.ro
28

vaina si isi intinde stpnirea asupra intregii Do-

brogii precum si asupra Varnei, dar nu si a Sili-
strei, care se afla in stpAnirea lui *isman. Dobro-
tici avu legturi intinse cu Bizantul, fiica lui se
csatori cu Mihail Paleolog, fiul tmpratului bi-
zantin si astfel inrudindu-se cu familia imperial,
cpt si seful statului dobrogean titlul de despot
El avu un lung rzboi cu Genova, cci corbiile
republicii italiene, care veneau dup mrfiui in
Marea Neagr, avuseser greutati de intimpinat
In comertul lor in porturile dobrogene. Probabil ca
atunci au pus mna Genovezii pe Chilia (Lyco-
stomo), pe bratul dundrean cu acelasi nume,
care mai inainte fusese al lui Dobrotici. Chilla
deveni o colonie genovez.
Dup moartea lui Dobrotici (1385) urmeaz la
tron Kul su Ivanco, de la care avem o serie de
monete cu inscriptie in greceste, in care se intitu-
leaz despot, intocmai ca tatl su. Monetele acestea
s'au gsit in tezaure din Tara Romneasca, dove-
dind legaturile lor comerciale. Ivanco face pace cu
Genova si in tratatul de pace din 1387 se arat
ca Genvoezii vor putea face comert liber in Do-
brogea si vor putea transporta litre altele si sare
In Italia, sare care se aducea in -transit din ocnele
din Tara Rornneasc. Un an mai tArziu(1388)
Ivanco murise si Dobrogea trece in stpnirea lui
Mircea, domnul Thrii Romnesti, in imprejudri
despre cari va fi vorba in capitolul urmtor.
Totusi se constat &A imediat dup expeditia
trimis de sultanul Murad in Bulgaria, adid, Mee-
pfind cu anul 1388, Mircea se intituleaz despot al
tirii lui Dobrotici si stapnitor al Silistrei, iar in
actele sale interne el porunceste functionarilor
locali din Silistra in privinta impozitelor. Desi

www.dacoromanica.ro
 29

imprejurarile de atunci nu sunt bine cunoscute,

credem ca 3/Iircea a intervenit impotriva Turcilor,
vzand ca primejdia se apropie de Dunire. Dupa
oarecari lupte schimbatoare, dupa plecarea Turci-
lor, a pus mana pe Dobrogea si pe Silistra. Re-
zulta ca Mircea a cucerit Dobrogea dela Turci si a
intervenit impotriva paganilor, atunci dad ace-
stia au atacat pentru prima owl Bulgaria. In anul
urmator Turcii se indreptara impotriva Sarbilor,
lovind pe cneazul Lazar in vestita lupt dela Cos-
sovo, unde sultanul Murad isi pierdu vieata, dar
In acelasi timp a pierit si libertatea Sarbilor.
Dupa unele cronici turcesti, si la Cossovo au
luptat contingente romanesti in randurile cresti-
nilor, dar aceste stiri sunt controversate si nu este
sigur ca Mircea si-a trimis si de asta data stile
impotriva paganilor.
Dupa moartea sultanului 1VIurad, tronul impa-
ratiei otomane fusese ocupat de fiul sau Baiazid,
poreclit Fulgerul. In 1393 acesta ;ntreprinse o noua
expeditie impotriva Bulgariei si dupa un asediu
greu al cetatii dela Tarnovo, izbuti sa cucereasca
intreaga tara, iar patriarhul Evtimie a fost dus in
robie. Nu stim daca i de data aceasta a intervenit
Mircea in ajutorul crestinilor, dar faptul este foarte
probabil, cad numai asa se explica de ce imediat
In anul urmator Baiazid porni o expeditie de raz-
bunare impotriva domnului Tarii Romanesti. E
probabil c sultana voia sa pedepseascd pe domnul
roman pentruca, a dat ajutor Bulgarilor. In lupta
dela Rovine (1394), in care sultanul Baiazid s'a
ciocnit cu ostile lui Mircea, de partea Turcilor se
aflau numeroase contingente sarbesti, conduse de
insusi Stefan, fiul cneazului Lazar. Alaturi de
acesta se aflau si principii macedoneni Constantin

www.dacoromanica.ro
30

dela Velbujd (Kustendil) s'i Marcu, fiul lui Vucasin.

Iar Marcu a spus lui Constantin inainte de lupta:
Asi don i s invinga crestinii si eu s cad cel dintai
In lupta . In adevr, amandoi principii macedo-
neni au cazut in aceasta lupta, care a fost o iz-
band partial& pentru domnul Trii Romanesti.
Dar puterile turcesti nu se istoviser si Mircea a
fost silit sa se retrag' si in cele din urm s se add-
posteasca in Transilvania. Cu ajutor dela voevodul
Transilvaniei, tibor, care comanda o oaste in
mare parte format& din Romani Transilvaneni,
Mircea recapat domnia si alunga pe uzurpatorul
Vlad Vod, lsat in scaunul dela Arges de catre
sultanul Baiazid. El poate astfel sa participe la
vestita lupt cruciata de pe pamantul bulgar
dela Nicopole.
In 1396 se stransesera cavaleri francezi si bur-
gunzi, germani si italieni sub comanda lui Sigis-
mund de Luxemburg, regele Ungariei. La aceasta
cruciata a participat si Mircea cu stile lui, precum
si Stratimir dela Vidin, singurul stapanitor bulgar
care mai ramasese independent. Asa dar din nou
au luptat alaturi impotriva paganilor Romanii si
Bulgarii. Se stie CUM cavalerii apuseni, dispretuind
sfatul lui Mircea de a fi lasat el sa inceap lupta cu
paganii, au intrat in mijlocul dusmanilor s'i au
fost macelariti, aducand astfel completa infr'angere
a crestinilor. Infrangerea dela Nicopole a avut ca
urmare caderea Vidinului, caci Baiazid s'a gait
sa supuie si aceasta cetate,undemairamaseseliber-
tatea bulgar. Stratimir, ruda domnului roman, a
fost prins si trimis in exil la Brussa in Asia Mica.
Moastele Sf. Filofteia aduse odinioara de impara-
tul Caloian la Tarnovo, ca sa fie ocrotitoare a Bul-
gariei, fusesera scapate din aceasta cetate la Vi-

www.dacoromanica.ro
 31

din. Dup cderea Vidinului, ele au fost duse tot

In tara crestin, aduse de 1VIircea in capitala sa dela
Argq, unde se afl pfing in zuna de azi. Astfel
sfnta protectoare a Bulgariei a devenit protec-
toarea Trii Romneti.
In imprejurgrile tragice dela Rovine i Nicopole
Mircea pierduse Silistra i Dobrogea, care fuseserd
cucbrite de Turci. Dar imprejurdri favorabile pentru
cretini se ivir iar60 in curnd. Sultanul Baiazid
a fost invins in Asia de ctre impAratul Mongoli-
lor Timur Lenk (Tamerlan) in lupta dela Ankara
(1402). Sultanul czu prins in mAinile dumanilor
0 muri in captivitate dup scurt timp. Atunci in-
cepur luptele interne pentru tron intre fill lui
Baiazid i de aceste lupte se folosir cretinii, ca
sa sm.u1g6, Imperiului Otoman din cuceririle sale.
Bizantinii reluar Salonicul, SArbii se fcurg din
nou independenti, Mircea din Tara Romneasc
reja Silistra 0 Dobrogea dela Turci i odat cu
aceasta, la 1404, i cetatea genovez a Chiliei dela
gurile Dunrii. In Bulgaria se produce o rnicare
de rscoar sub conducerea fiilor lui iman 0 ai
lui Stratimir, care se intorc in tar, dar ea nu izbu-
tete, cci este inAbuit de Wile sultanului Soli-
man. Mircea cauth atunci s alimenteze dezordinele
interne din Imperiul Otoman, el sprijin pe fratele
mai mic al sultanului Soliman, Musa, ca s alunge
din scaun pe fratele sau (1410), apoi, dup tufrAn-
gerea acestuia de cAtre fratele ce rmsese in Asia,
Mahomet, domnul Tarii Romneti ridich un nou
pretendent, Mustafa, care lupt in Bulgaria 0 in
Macedonia ajutat de oti romneti.
Dup ce Mustafa fu invins, Mircea acord pro-
tectia lui # profetului , agitatorului religios Bedr-
Ed Din, care se refugiaz in <I Marea de arbori ,

www.dacoromanica.ro
32

Deli Orman, din Dobrogea sudicd, si de acolo por-

neste o rdscoald religioasd musulmand in Bulgaria.
Dar i Bedr-Ed Din este prins de oamenii sultanului
Mahomed i apoi ucis. Sultanul porneste o expe-
ditie de rdzbunare impotriva lui Mircea (1417), in-
trd in Dobrogea si cuprinde dupd, lupte grele cetd-
tile. dela Ieni Sala i Isaccea, stpdnind astfel in-
treaga Ord pfind la guille Dundrii. In Nordul Du-
nrii Turcii izbutesc sd, ocupe cetatea Giurgiului,
formnd astfel un cap de pod pe malul stng al
fluviului. De atunci Tara Romneasc n'a mai pu-
tut continua lupta si a fost sill-a sd, plteascd tribut
Turcilor.
Lupta impotriva pdgmilor a continuat insd
in deceniile urmatoare i comandantul apdfdrii
crestine impotriva pagnilor in Sud Estul Europei
a fost iardsi un romn, Ioan Huniade, din Hune-
doara, romn din Transilvania, care a ajuns voe-
vod al Transilvaniei, apoi ctva timp chiax gu-
vernator, adicd, regent al Ungariei. In doud maxi
expeditii, Than Huniade strbatu Bulgaria cu
stile lui, la care se alipiser i acele ale domnului
de atunci al Tdrii Romnesti, Vlad Dracul, fiul lui
Mircea. Dupd expeclitia cea lung& din 1443, urmd
cruciata din anul urmator, care duse stile cre-
stine pan& la Varna. Dar acolo stile liberatoare
fur invinse de Turci i regele Vladislav Iagello
al Poloniei i Ungariei i gsi moartea pe cmpul
de luptd. Incercarea de a libera Bulgaria de sub
pdgni si de a o reda lumii politice crestine, incer-
care in care Romnii jucaserd, un rol de frunte, nu
izbutise.

Mihai Vodd Craiul Rsaritului. TAxile romne rd-

mdseserd autonome cu domnia romneascd, cu

www.dacoromanica.ro
 83

tot tributul ce erau datoare sa plateasca sultanu-

lui. De aceea cretinii din Sudul Dunarii, a caror
tara facea parte integrant& din Imperiul Otoman,
priveau cu nadejde spre aceste tri crestine libere,
de unde veneau ajutoare in bani si in daruri pentru
bisericile .1 manastirile ortodoxe i adesea cAte o
rascoala mare care dadea speranta de liberare de
sub jugul pagAn. Numerosi tarani din Bulgaria
precum i preoti .1 calugari cu manuscrise slavone
trecusera Dunarea in Tara Romineasca i in Mol-
dova. Astf el un scriitor burgund, care a calatorit
cu o oaste de cavaleri pe Duare in 1445, spune ca
domnul tarii, Vlad Dracul, primise soli de la mai
multe sate bulgareti, care cereau permisiunea s'a
treaca in Nordul Dunarii, ne mai putand suferi
tirania Turcilor. Domnul romn primi cu bucurie
spunnd ca Bulgarii sunt un neam viteaz, care i-ar
putea ajuta in razboaiele sale i atunci trecura
peste Dunire 12.000 de Bulgari, cu toga familia,
cu crute inckcate cu avutul lor i urmati de nu-
meroase vite. Au fost cu totii colonizati in satele
romneti din apropiere de Dunare, ba chiar inte-
meiara eateva sate noi.
Razboiul cu pAganii. La sfarsitul veacului al
XIV-lea statele crestine din Peninsula Balcanica
se aflau bite() situatie prospera: populatia in aceste
parti se indesise, in Serbia i Bulgaria se incepea
lucrarea minelor, legaturile comerciale cu Occi-
dentul erau foarte strnse, Bulgaria incheiase tra-
tate de comert cu Venetia, cu Raguza, cu Brasovul.
In Serbia legiuirile lui Stefan Duan aratau un
stacliu inaintat de organizare interna. De aseme-
nea in aceiai epoch', la Nordul Dunarii, cele dolt&
principate romne, Tara Romneasca i Moldova,
8

www.dacoromanica.ro
34

intemeiate de mai putin de un veac, se consoli-

daser intern si se imbogatisera prin marele co-
mer t cu Genovezii asezati la Chilla i Cetatea Alba,
Cu Sasii din Transilvania si cu Lembergul in Polo-
nia. Dar aceast stare promittoare, la care se
adugau i relatiile de prietenie intre diferitele
dinastii ortodoxe prin incheieri de casatorii, fu
brusc intrerupt prin navalirea Turcilor in Eu-
ropa, care avu de urmare ruperea legturilor cu
Apusul si robia popoarelor dela Sud de Dunire.
Neamurile de agricultori din Sud-Estul Europei
nu au putut rezista 016 in cele din urma Turcilor,
neam de calareti razboinici asiatici, dar au aratat
In apararea ogoarelor lor un eroism si o drzenie
minunata i precum se stie, Romnii macar, mai
departati geograficeste, au izbutit sa-si pastreze
autonomia politic sub domnii lor nationali. Prima
mare ciocnire a Slavilor Balcanici cu Turcii a fost
la Cermen, pe raid. Manta, in 1371. In aceasta lupt
Vucasin tarul , care pusese stpkire pe posesiu-
nile sudice de limba bulgara ale fostului imperiu al
lui *Wan Dusan, a fost invins de phgani i ucis
In lupt. Fiul sau Marcu i alti principi din Mace-
donia fad, lasati de Turci in stapanirile lor, dar ca
vasali ai Semilunei, care punea astfel piciorul in
partea centred a Peninsulei. In lupta dela Cer-
men sunt pomenite de cronicile vremii i contin-
gente romnesti, trimise lu ajutor de domnul de pe
atunci al Tarii Romanesti, Vladislav. Acest ajutor
armat este simbolic, el reprezinta, lupta comuna
solidaritatea Romanilor cu popoaxele balcanice
In fata primejdiei asiatice.
Dupa lupta dela Cermen, Turcii inainteaza luce-
tul cu incetul. La 1382 pun stapkire pe Sofia, alte
cete turcesti se instaleaza la Ni. Marele cneaz al

www.dacoromanica.ro
 35

Serbiei, Lazar, era socrul lui Sisinan dela Tarnovo

prin aceast alianta de familie ei caut sa stranga
randurile in fata primejdiei. In adevar, la Plocnik
(1387), trupele bulgaxe si sarbesti unite inving pe
Turci. Dar aceasta victorie asa de promittoare,
nu avu urmari, cad Turcii se indreptara cu toate
puterile lor impotriva Bulgarilor. Sultanul Murad
porunci lui Sisman dela Tarnovo i lui Ivanco din
Dobrogea s se prezinte in fata lui, ca sa-i jure
credinta. Deoarece cei doi principi nu se supuser
acestei porunci, sultanul trimise impotriva lor
oastea sa sub conducerea marelui vizir Ali Pasa
(1388). Sisman, in fata fortelor superioare ale dus-
manului, se retrase la i.stov pe Dunre, lar Ivanco
izbuti s apere Varna impotriva navalitorilor.
Dar de atunci numele lui Ivanco, stapanitorul Do-
brogei, dispare din istorie i credem ca, va fi pierit
In lupta cu paganii. Sisman este silit s incheie
pace, recunoscand suveranitatea sultanului, ca sa-si
poata pastra tara intact. h acest rzboi al paga-
nilor in Bulgaria, se constata iari interventia
Romanilor. In Tara Romaneasca domnea atunci
mare voevod Mircea, stapanitor viteaz l om
politic iscusit. Cronicele turcesti care descriu expe-
ditia turceasca in Bulgaria, dim& ea, trupele ro-
manesti trecuser Dunrea i ocupasera Dobrogea,
dar c, Turcii i-au alungat de acolo, punand sta-
panire pe cetati.
Legaturile politice din veacul al XIV-lea intre
Bulgaria si Tara Romaneasca au avut urmari i in
domeniul organizrii statului precum i in cel cul-
tural. Statul romanesc fiind de curand intemeiat
a luat exemplu din organizarea de stat a vecinului
sau de peste Dunare, cu atat mai rn.ult ea ambele
state erau ortodoxe si cu limba religioas i oficial
3
www.dacoromanica.ro
86

slavo-bulgara. Astfel titlul domnului trarii. Rom-

nesti a fost imitat dupa acela al taxului bulgar ; nu
numai formulele, de origina bizantina: intru
Hristos binecredincios si binecinstitor autocrat ,
dar chiar numele de loan (prescurtat Io) pe care
si-1 adauga fiecare tar bulgar din acea epoca la
numele sau propriu (Ioan Alexandru, Ioan Strati-
mir, Ioan *isman, etc.), ca o dovada de descen-
dent din Ioan Asen II, a fost adaugat si la titu-
latura domnilor romni ca un imprumut de cance-
lare. Principalii demnitari ai curtii domnesti dela
Arges purtau aceleasi titluri ca ale demnitarilor
dela Tarnova si aveau aceleasi atributii: logofat,
stolnic, stratomic, comis, vestiar.
Functionaxii locali trimisi pentru &Ali si pre-
statii dela curte in sate si orase erau tot boeri si
rabotnici, trimisi dupa dari si milostenii , iax tit-
lurile si felul diferitelor &Ali si prestatii ridicate
de stapnitor in Tara Romneasca si in Bulgaria
erau aceleasi (lucrul la cetate, vama de oi, de porci,
de grne, de vin, dijme).
Dad in privinta arhitecturii religioase in Tara
Romneasca influenta s'arbeasca este precumpa-
nitoare si de asemenea in domeniul picturii mu-
rale in biserici, probabil din pricina aducerii me-
sterilor sarbi in tara, in domeniul testurilor ecle-
siastice, scoala romneasca din secolul al XIV-lea
s'i al XV-lea arata vadite influente bulgare in ince-
puturile ei. De asemenea se constata legaturi ro-
mno-bulgare in aceasta epoca si in privinta bise-
riceasca si a literaturii bisericesti. Numeroase ma-
nuscrise de scrieri bisericesti in slavoneste scrise
In Bulgaria au lost aduse sau copiate in mana-
stirile din Tara Romneasca si chiar din Moldova.
*coala literara bisericeasca a patriarhului bulgar

www.dacoromanica.ro
 37

Evtimie dela larnovo, avu atunci imfluent, si la

Romani, scrierile lui s'au gsit mai ales in /nand,-
stirile rom&nesti. Evtimie el insusi era in corespon-
dent& pentru chestiuni canonice si de educatie
religioas& cu mitropolitul Antim dela Arges si cu
Nicodim, staretul dela, mandstirea Tism.ana din
Oltenia. Elevul lui Evtimie, Grigore Tamblac, a
stat la Suceava, capitala Moldovei, tinnd acolo
o serie de predici in slavoneste si scriind vieata
Sfntului Than cel Nou, patronul Moldovei.
Tdrile romane nu se puteau gandi acum la libe-
rarea crestinilor din Balcani, dci eran nevoite
si se apere ele insile de agresiunile turcesti. Numai
Vlad Tepes (1456-1462) Intreprinse citeva in-
cursiuni armate in Bulgaria, la Rusciuc, Nicopole
i. aiurea, cu scopul de a strica pregtirile de im-
barcare ale ostilor turcesti pe Dundre, dar si el in
cele din urmd, fu invins de sultanul Mahomed II.
In schimb, opera de asistenta a bisericii ortodoxe
prin bogAtiile domnilor romni a continuat si s'a
accentuat tot mai mult, pe msur ce biserica
pravoslavnic& din p'rtile supuse Turcilor srcea,
nemai avnd sprijin dela principii si boierii local
Este o mare m&ndrie a domnilor romni si o opera
care va rAm&ne ca un merit istoric, salvarea bise-
ricii orto doxe si deci si a culturii crestine din Sudul
Dundrii prin sprijinul lor. Patriarhia dela Constan-
tinopol, mn&stirile dela Muntele Athos, cele din
Epir, Tesalia, chiar dela Ierusalim si Alexandria
fur& ajutate cu bani, reparate, inzestrate cu odoare
s't crti. In special Neagoe Basarab (1512-1521),
care era cdstorit cu o principes sarbd, doneazg,
averi intregi pentru biserica ortodoxA din Penin-
sula Balcanied. In pomelnicul de pe asa numitul
sinodic al tarului Boril dela Tarnovo suat tre-

www.dacoromanica.ro
38

cute i numele domnilor Moldovei dela inceputul

veacului al XVI-lea ceea ce dovedete ca domnii
romani au ajutat cu banii i biserica din fosta capi-
tal a Bulgariei.
Mai multe vieti ale sfintilor bulgari din veacul
al XVI-lea ne dau relatii pretioase despre legatu-
rile bisericesti i de alta natura ce existau intre
Bulgari i Romani in aceast epoca. Vieata Sfan-
tului Gheorghe cel Nou dela Sofia scrisa de preo-
tul Peia din Sofia descrie calatoria unui prieten al
sau, preotul Stefan din Pencovita in Tara Roma-
neasc, la curtea domnitorului Radu cel Mare
(1495-1508). El cunoate acolo pe patriarhul
Nifon al Constantinopolului, care reformase bise-
rica muntean i pe mitropolitul Maxim, care era
fostul despot Gheorghe Brancovici, ce trecuse cu
moatele pArintilor sai in Valahia. Preotul bul-
gar constata marea evlavie ortodox a Romanilor
.1 cum toti preotii i ierarhii bisericeti slavi .1
greci se bucur de mare chiste in aceasta targ..
0 a doua vie*, de sfant bulgar din acelai secol
este aceia a Sfantului Nicolae cel Nou din Sofia.
Acest sfant de origine bulgar, se ocupa cu umila
meserie a cismariei i trece Dunarea in Tara Roma-
neasca, cu scopul de a o exercita acolo. Dar veni-
turile meseriei lui se dovedesc a fi slabe, iar domnul
de atunci al Orii era un om foarte rau, Mircea Cio-
banul (1545-1554), i avand nevoie de ostai, si-
lete pe sfantul bulgar s5 intre in armata lui .1 s
se fac, %fa voie soldat. Cu acest prilej autorul
vietii sfantului &A o descriere a domniei lui Mircea
Ciobanul, arata cum bisericile din Ora' erau pr,-
date de domn, care nu tinea seama nici de dona-
tiile facute de predecesorii lui manastirilor dela
Muntele Athos, Mircea Ciobanul se intemeia pe

www.dacoromanica.ro
 39

sprijinul marelui vizir Ibraim i alungase din

scaun pe Radu Voda Paisie, care fu silit sa se add,-
posteasca la Nicopole, unde se ascundea la niste
prieteni ce-i avea acolo. Atunci boierii munteni
fugira in Transilvania, dar fiul lui Radu Paisie,
Ptrascu cel Bun, care intalnise pe noul vizir la
asediul Timisoarei, obtine in sfrsit domnia si
alunga pe tiranul Mircea, liberand totdeodata de
griji si pe sfantul bulgar. Aceste povestiri arat
ca pe laugh' legaturile bisericicesti existau i lega-
turi economice lute Bulgari i Romani (meseriasi
bulgari cari treceau sa-si exercite meseria in Tara
Romaneasca, ostasi bulgari in armata roman,
prieteni ai domnului muntean intre targovetii dela
Nicopole).
Dar la sfarsitul veacului se produce o nou, in-
cercare de rscoala mare crestin impotriva Tur-
cilor, in care rolul principal Il are marele erou ro-
man M,ihai Viteazul (1593-1601). 1VIihai Viteazul,
un simbol al unittii nationale, a reunit cel din-
ail sub sceptrul sail Tara Romaneasca, Moldova
cu Basarabia si Bucovina si Transilvania. Dar Ina-
inte de a indeplini aceasta opera de unificare, el a
inceput printeo mare rascoala impotriva Turcilor.
Principele Ardealului Sigismund Bathory, al Mol-
dovei Aron Voda i Mihai Viteazul se aliasera
lute ei la indemnul papii si al impratului Ru-
dolf II si proclamasera neatarnarea lor de sub su-
zeranitatea turceasca. Mihai trecuse cu ostile lui
In Bulgaria si pradase pe Turcii din orasele de
pe malul Dunrii. Crestinii din Peninsula Balcanica
eran vestiti i ei c se apropie ceasul liberarii i ca
trebue sa ja armele impotriva paganilor.
Clerul grecesc i nobilimea din Constantinopol
incepusera o propaganda in acest sens, un mitro-

www.dacoromanica.ro
40

polit grec sosise la cmtea imparatului, nobilul

Cantacuzino descendent din imparatii Bizantului
daduse semnalul rascoalei. Rascoale taranesti in-
cepusera impotriva Turcilor in Peloponez i in
Banat. In Bulgaria Pavel Giorgic, care avea casa
de negot la Provadia, chema in ajutor pe Mihai
Viteazul, la Tamovo se afla mitropolitul Dionisie
Rally, care descindea din Paleologi si el se ram
imediat ecoul sperantelor de liberare. El intra in
corespondenta secreta cu Mihai Viteazul si-1 in-
deamn s'a vie in Bulgaria cu stile lui, cad va
gasi indata oameni viteji dintre Bulgari, care se
vor alatura armatelor liberatoare i vor merge cu
dansul pana la Constantinopol. Dionisie Rally visa
o mare rascoala generala ortodoxa sub conducerea
lui Mihai Viteazul, care sa restabileasca in favoarea
acestuia Imperiul de Rasdrit. In adevr, Mihai
trecu in Bulgaria, ocupa Rusciucul i Nicopole
numerosi Bulgari se inrolara cu entuziasm sub
steagurile lui. La Nicopole Tudor Balina aduna
arme i ostasi in paduri pentru crestini. Tot atunci
din indemnul mitropolitului dela Tarnovo i agen-
tilor imparatului crestin, care se aflau intre negu-
storii raguzani ce strabateau tara se isca o mare
rscoala bulgreasca la Tarnovo si mai ales in
muntii Baicani (1595). Atunci se ivi i un pre-
tendent la tronul bulgar, cu numele *isman, care
spunea ca este urmasul ultimului tar al Bulgariei.
Dar Turcii luara numai +cleat ofensiva; marele vizir
Sinan Pasa porni cu oaste mare impotriva Tarii
Romanesti. Ins& dupa luptele dela Calugareni
dupa ajutorul primit dela principele Ardealului,
Sinan Pap fu alungat din Tara Romaneasca
expeditia lui se termini printfun dezastru. Atunci
In anii urmatori Mihai trece din nou in Bulgaria,

www.dacoromanica.ro
 41

ocup chiar Vidinul, sub zidurile ciruia este rdnit

intr'o luptd. Faima sa creste in toatd Peninsula
Balcanicd, crestinii care-1 asteptau ca pe un libe-
rator il poreclesc craiul dela Rdsdrit , poeziile
populare il child ca pe un erou din povesti. Nu-
meroase balade grecesti si scrieri in versuri dato-
rite clericilor culi ii preamresc faptele vitejesti.
De asemenea i in poezia populard bulgar sunt
pand astzi recitate in popor unele balade care au
ca subiect persoana lui Mihai, dar ceea ce e curios,
aceste balade nu cntd atdt vitejiile domnului
muntean, cdt mai ales evocd vieata lui de familie
transformat in chip legendar. Fapt este cd, Mihai
Viteazul, speranta crestinilor ortodoxi, a devenit
popular intocmai ca figurile din vremea luptei
comune dela sfrsitul veacului al XIV-lea: Mircea,
Radu, Dan.
Dar marile planuri pe care le nutrea Mihai pentru
liberarea crestinilor nu avard niciun rezultat ; prin
schimbarea donmilor din Moldova si Transilvania,
care prdsir lupta impotriva Turcilor, el se vizu
silit sd-si indrepte puterile spre Nord, fiind incur-
cat apoi in lupte cu Polonia, cu nobilimea ungu-
reascd si in cele din urm cu ostile imperiale au-
striace. Aceste lupte aduser unitatea, de scurtd
durat, a pimntului romdnesc, dar planurile de
cruciatd impotriva pginilor au trebuit sd fie
pArdsite. Turcii izbutird intre timp sh indbue in
singe marea rscoald din Bulgaria si Dionisie
Rally, amenintat cu rdzbunarea pdginilor, fu silit
s high peste Dundre si-i cdutd addpost la curtea
lui Mihai Viteazul. Domnul romdn II primi cu mare
cinste si-1 lu cu dnsul in expeditia sa din Mol-
dova, punindu-1 in fruntea sinodului din Iasi, care
trebuia sd reorganizeze biserica moldoveneased.

www.dacoromanica.ro
42

Dar Dionisie Rally nu era multumit cu aceste

onoruri, ci indemna mereu pe Mihai Viteazul sd
renunte la cuceririle sale din Moldova si Transil-
vania si. s, se consacre numai luptei de eliberare a
crestinilor din Sudul Dundrii. Mihai la randul sau
socotea ch. aceast, lupt este numai amnata si
credea a va veni o zi cnd o va putea relua. Dar
soarta a hotrit altfel. Mihai Viteazul a fost asasi-
nat la Turda in 1601 si cu el a pierit nu numai
prima unitate a Romanilor, dar si lupta de libe-
rare a crestinilor, pe care nu a mai fost nimeni in
stare s o reja mult vreme dup dnsul. Mihai
Viteazul in istoria relatiilor romno-bulgare este
un alt exemplu, pe lnga cele aduse xnai sus, a
luptei comune pe care au dus-o att de des cele
cloud popoare vecine de pe malurile Dundrii de Jos.
Dup moartea lui M,ihai, ostenii bulgari din sa-
tele militare organizate de Turci pentru aprarea
acestei regiuni, invatasera, drumul Trii Romnesti
si in veacul al XVII-lea o mare parte din oastea cu
arme de foc a domnilor munteni si moldoveni era
compus din asa numitii seimeni, SArbi si Bulgari,
fosti locuitori ai satelor militare din Sudul Dunrii.
Aceste osti luptara adesea impotriva Cazacilor,
In Ardeal si in alte locuri in slujba domnilor ro-
mni, avnd cartierele lor la Targoviste si Iasi,
incuscrindu-se cu familiile rominesti de acolo.
Biserici, boieri i negustori pe cele doufi parti ale
Dunarii. In Bulgaria se afl mai multe biserici cl-
dite, reparate sau inzestrate de domnii si de boierii
romni, mai ales din veacurile al XVII-lea si al
XVIII-lea. Aceste ajutoare date de domnii mai
bogati dela Nordul Dunrii crestinilor supusi Tur-
cilor sunt nu numai o dovad de solidaritate orto-

www.dacoromanica.ro
 43

doxa futre popoarele de pe ambele pgrti ale Du-

ndrii, dar si o urmare a legturilor comerciale. Ne-
gustorii din Romnia veneau in anume trguri
bulgare i vedeau nevoile crestinilor de acolo sau
invers negustori bulgari se iveau peste Dunre si
f5ceau cunoscute lipsurile din tfirgurile lor. De
aceia numai anume trguri comerciale se bucu-
rau de munificienta domnilor romni.
Astfel este in primul rnd Vidinul, la vadul
Dunrii, vechiul loe de legtur comerciar din
vremea tarului Stratimir. La Vidin exista dou6
biserici cldite de ctitorii romni. Una este biserica
Sf. Paraschiva (Petca), biseric azi pdrsit, in
incinta spitalului. Inscriptia in slavoneste sun
astfel: o Cu voia Tatlui, cu ajutorul Fiului si cu
svrsirea Sfntului Duh, acest dumnezeesc hram
a preacuvioasei Paraschiva 1-a ridicat loan Matei
Basarab Voevod, in anul 7160 (1652) . MateiBa-
sarab domnul Trii Romnesti (1632-1654) este
zugrivit pe fresca pstrat i acum in aceast
biseried, in haine domnesti, cu coroan pe cap. Se
stie ca acest domn bogat i viteaz a fost un mare
protector al ortodoxiei, intemeietorul tipografiei
bisericesti in limba rom.nd. A doua biserica din
Vidin, care este o ctitorie romneasca, este bise-
rica Si. Pantelimon, care este inca in functiune.
aci avem o inscriptie slavonh: Cu voia Tatlui
ajutorul Fiului i savrsirea Sfntului Duh,
acest stnt i dumnezeesc hram al sfntului i sl-
vitului futre mucenici Pantelimon s'a ridicat in
anul 7141 (1633) si a fost zugravit in anul 7154
(1646) sub preasfintitul mitropolit stefan . Mi-
tropolitul *tefan dela Trgoviste era la acea dat
sfetnicul bisericesc al aceluiasi Matei Basarab, cti-
toral dela Si. Paraschiva. La istov,biserica Petru

www.dacoromanica.ro
44

i. Pavel este de asemenea ctitoria lui Matei Ba-

sarab, care este zugrvit pe peretele ei.
Un alt centru comercial bulgar in legAtura cu
RomAnii era Varna, de unde porneau cordbiile in-
crcate cu grau pe Marea Neagr. La Varna se
dig, dou fntni ridicate de domnii Moldovei,
pentru indestularea nevoilor populatiei crestine
din acest oras.
Inscriptia uneia din ele arat di a fost ridicat
de domnul Moldovei Vasile Lupu, contemporanul
si rivalul lui Matei Basarab, la anul 1646. A doua
fntn este tocmai din veacul al XIX-lea, ridicat
tot de un domn al Moldovei, Grigore Ghica la 1849.
*i. mnstirile bulgresti se bucurau de dIrnicia
domnilor romfini, ceea ce arat si circulatia cd1u-
girilor intre mnstirile din ambele tri. Astfel la
mnstirea Sfintei Treimi (Troita) din muntii de
langd TArnova, numit s'i mnstirea isman,
dup numele tarului intemeietor, s'au fcut danii
romnesti Inca dela inceputul veacului al XVII-lea.
Primul domn romnese ctitor al acestei mandstiri
a fost Radu Mihnea (1611-1616), apoi *erban
Cantacuzino (1678-1688), stefan Cantacuzino
(1714-1716) si Alexanclru Ghica la 1768. Privile-
giile (hrisoavele) celor doi din um& in limba ro-
mn, s'au pstrat si arat c domnii romni au
inzestrat mnstirea ce iaste facuta de rposatul
isman craiul, mnstire care iaste peste Dunre
In Muntii Tarnovului , cu 6000 de lei anual
din visteria domneascA dela Bucuresti, cu conditia
ca staretul si cAlugirii din mnstire s se roage
pentru sufletul ctitorilor romni. *i boierii mun-
teni urmar exemplul domnilor tdrii: la Muzeul
de Arheologie din Sofia se pstreaza o nebederniti
brodat pe fond rosu, cu inscriptia: Jupan Hriza

www.dacoromanica.ro
 45

vel ban si jupanita lui Gherghina, anul 7144

(1636) . Hriza era marele ban al Craiovei in vre-
mea lui Matei Basarab, ocupand demnitatea cea
mai inaltd dintre rangurile boieresti muntene s'i
nebedernita brodata probabil de sotia lui era do-
nat.& unei biserici bulgare. Pe de alai parte la ma-
nastirea Orahovita, nu departe de Sofia, se affd
carti bisericesti in limba slavond, manuscrise, pe
care se mat& cd au fost ddruite credinciosilor bul-
gari veniti la Bucuresti, la curtea domnitorului
Constantin Brancoveanu (1688-1714) si a mitro-
politului sdu Teodosie.
Legturile comerciale intre Bulgari si Romani
incepand din veacul al XVII-lea se fac mai ales
prin negustorii din targul Gabrovo (Chiprovat).
Acest centru bulgar era pe vremuri locuit de ade-
renti ai sectei bogomilice, iar maitarziu, ca urmare
a propagandei catolice, locuitorii trecuserd la ca-
tolicism si gratie legaturilor cu Apusul, mai ales cu
Raguza (Dubrovnic), deveniserd negustori in toatd
Peninsula Balcanied. La Roma se tipiriserd crti
pentru ei in limba slavon si unul dintre pdrintii
tipografi dela Chiprovdt se prezentd si la cutea
lui Matei Basarab in Tara Romaneascd, propunand
intemeierea unei tipografii romanesti cu litere
cirilice, dar domnul muntean preferd sa incredin-
teze aceast sarcind tipografilor ruteni veniti dela
Kiev. Primul privilegiu de negot sau tratat co-
mercial, dat de domnii romani negustorilor bul-
gari catolici dela Chiprovat este din anul 1654, dat
de Constantin Basarab. Privilegiul domnesc aratd
cd negustorii bulgari au venit la Bucuresti la ma-
rele divan (consiliu domnesc) s'i au fdcut tocmeal
ca la vremea cand tara plteste Turcilor haraciul
(tributul), ei sd dea o sumd' colectivd, o singurd

www.dacoromanica.ro
46

data pe an, 130 de galbeni, in schimb au dreptul

s umble liberi in tara' la balciuri i la bazare ,
fiind scutiti de celelalte dri i prestatii platite de
obicei de ceilalti negustori, ca: ceara impar&
teasca, miere, cal de posta, etc. Dar calva ani
mai trziu, Radu Leon Voda, indemnat de negu-
storii greci, care fceau concurent Bulgarilor,
stric i anuleaza privilegiul Gabrovenilor. Acestia
se pling impratului turcesc si in cele din urm,
noul domn al phi Romnesti, Antonie, primeste
la Curte pe Iacov, cpitanul de Chiprovinciani (se
vede ca negustorii bulgari din Tara Romneasca
erau organizati intr'o comunitate condusa de un
capitan) i inoieste privilegiul cel vechi (1669) Dar
pe semne din cauza cresterii volumului afacerilor
negustorilor gabroveni in tara, Constantin Bra'n-
coveanu la 1691 mareste contributia anuala a co-
munitatii negustorilor bulgari la 400 de ducati de
aur. lnteresant este faptul c in aceiasi epoca ne-
gustorii bulgari din Valahia capt un privilegiu
si dela imparatul Leopold I, dovada ca treceau
cu mrfurile lor i in Transilvania. Dupa pacea
dela Pojarevat (Passarovitz), la 1718, Austria cu-
prinde o parte a Tarii. Romnesti, la dreapta Oltu-
lui, Oltenia, i o pastreaza sub stpnirea ei 'Ana
la 1739. In acest timp negustorii gabroveni din
Oltenia capt privilegii dela autoritatile austriace,
cu drePt de a frecventa bJciurile, chiar de a se
aseza ca colonisti in tara, de a ridica biserici cato-
lice proprii, precum i coli. i azi o strada din
Bucuresti, unde erau pe vremuri pravaliile ion, se
numeste Gabroveni.
Alta urmare a propagandei catolice in Bulgaria,
a fost si o noua incercare de liberare de sub jugul
turcesc. Petre Parcevici fusese numit mitropolit

www.dacoromanica.ro
 47

eatolic in Bulgaria cu sediul la Marciano pole

(*umla). El incepe o propaganda' politie pentru
liberarea Bulgariei, preghtind o rscoal. Pentra
aceasta face apel la doranii romani de atunci, Gri-
gore Ghica i *tefan Pet,riceicu, la curtea crora
cAlAtorete i afla, ascultare. La 1673 cei doi domni
impreun cu Parcevici redacteaz o proclamatie
ctre papa 0 principii apuseni, cerand sprijin
pentru liberarea Romanilor i a Bulgarilor. Spe-
ranta lor era ins& in regele Poloniei, loan Sobieski,
cu care Parcevici luase intelegere, dar expeclitiile
acestuia nu ajunser niciodat dincolo de Dunre,
aa, CA i acest plan indrznet nu ava urmari.
Un alt centru bulgar, de ast dat ortodox,
care avu legaturi comerciale cu Tara Romaneasc
0 in parte i cu Moldova, este Arbanasi, localitate
situat nu departe de Tarnovo. Aceast localitate
se desvolt ca un mare centru comercial abia in
secolul al XVIII-lea. In aceast epoch; negustorii
venetieni, raguzani 0 din alte prti ale Apusului
Centrului Europei ptrund in Peninsula Baca-
nic, mai ales Imperiul Austriac, dup cucerirea
Ungariei, 'Isransilvaniei i Banatului dela Turci,
exercit o ptrundere comercial in trile romane
i in Peninsula BalcanicA, vanzand produse ma-
nufacturate i cumparand mai ales vite. De aceea
in centrele marl pastoreti, in regiuni de comunica-
tie ctre vile muntilor din Peninsula Balcanic,
se ridica centre populate 0 bogate, in primul rand
targuri de vite. Unul din aceste targuri a fost Mos-
copole in Macedonia, altul Arbanasi Pang& muntil
Balcani. Arhitectura civil dela Arbanasi pstrat
prin numeroase exemple pan& azi, arat numeroase
cule (case in stil turcesc) decorate cu sculpturi in
lemn i in tuc, inconjurate cu gradini frumoase,

www.dacoromanica.ro
48

biserici bine inzestrate, toate fiind dovada unei

vieti bogate de pe urma comertului. Acolo se In-
taineau la iarmaroace negustori din Grecia, Mace-
donia si Albania, cu cei din Tara Roraaneasca si
chiar cu boierii mari proprietari din aceasta tara,
care nu dispretuiau afacerile comerciale, dar stiau
sa dud o viat in adevir nobila. De aceea boierii
romani isi construesc vile la Arbanasi, unde pe-
tree adesea ori vara, profitand de aerul curat de
munte, Astfel acum 70 de ani existau Inca la Ar-
banasi vile, care purtau numele vechilor proprie-
tari boieri romani din veacul al XVIII-lea: vila
lui Gheorghe Filipescu, a lui Brancoveanu, a lui
Cantacuzino, a lui Brtianu, adic cele mai mari
familii boieresti din Tara Romaneasca.
Marile razboaie ruso-turce din veacul al XVIII-lea
avura de asemenea urraki in relatiile dintre Ro-
mani si Bulgari, populatia bulgara care spera ca
Rusii vor libera tara lor de sub stapanirea turceasca
se alipise ostilor pravoslavnice si apoi de teama
Turcilor se retrgea spre Nord. Astfel se explica
In mare parte colonizarea bulgara din Sudul Basa-
rabiei, in regiunea Bolgrad, precum si in campia
rauntean, unde Bulgarii fait primiti mai ales pe
mosiile mitropoliei din Bucuresti si. ale manastiri-
lor, unde se cautau brate de maned. In genere se
constata in acest veac o miscare important& de
emigrare a Bulgarilor spre Nord, in special spre
regiunile din Nordul Dunrii. Cu acest prilej au
fost aduse la Bucuresti si moastele Sfantului Di-
mitrie Basarabov. Acest sfant de origine bulgar,
era originar dintr'un sat aproape de Dunare, Ba-
sarabovo, lang Rusciuc. Dupa moartea lui, moa-
stele lui erau socotite facatoare de minuni, s'i
multi crestini veneau in acel sat s'A le sarate. La

www.dacoromanica.ro
 49

1769 &and Rusii trecura Dunarea, ei ocupar s'i

acea localitate, dar dupa pacea dela Kuciuk-Kai-
nargi (1774) ei nu void, sa lase moastele sfinte in
stapanirea pagana si data cu trecerea a nume-
rosi Bulgari dincolo de Dunre, moastele fur&
aduse de armata ruseasca la Bucuresti s'i asezate
In catedrala mitropoliei din capitala prii Roma-
nesti, unde se Oa si azi. De atunci Sf. Dimitrie
e socotit protectorul orasului Bucuresti.
Ceasul liberaril. Se poate vorbi pentru popoarele
ortodoxe din Sud Estul Europei de un Risorgi-
mento asemanator cu cel italian, care conga mai
intai dintr'o pregatire a spiritelor prin opera unor
scriitori patrioti ce axata gloria trecutului si indi-
car& datoria viitorului, apoi dupa ce natiunea a
fost pregatita sufleteste, a urmat lupta cu arma
In mana pentru libertatea nationala si pentru uni-
tatea neamului. Revolutia sarbeasca a lui Cara
Gheorghe (1804), cea greceasca a Eteriei (1821),
revolutiile romanesti dela 1821 si 1848, liberarea
Bulgariei au fost toate precedate de cate o revo-
lutie literal* Revolutia literal* care a desteptat
spiritele in Bulgaria a fost in stranse legaturi cu
Romania, mai ales pentruca scriitorii bulgari au
lucrat si au scris pe teritoriul ospitalier al Roma-
niei, care dei nu era deplin independenta, se bu-
cura totusi de o larga autonomie, in schimbul tri-
butului si al investiturei domnilor de catre sultan.
Primul scriitor al renasterii patriotice bulgaxe a
fost cum se stie, Paisie dela Chilandari, care, la
sfarsitul veacului al XVIII-lea, a scris o istorie a
Bulgarilor, in care pentru prima owl rasare man-
dria national& bulgara. In istoria lui Paisie se vor-
beste pe larg despre Romani, despre Mircea si de-
4

www.dacoromanica.ro
50

spre alti donmitori, Rom,anii fiind aratati cu sim-

patie ca lupttori comuni impreuna cu Bulgarii
impotriva paganilor. Elevul si continuatorul lui
Paisie, tot un cleric, Sofronie de la Vrata, a stat
multa vreme in Romnia si in interesanta lui Auto-
biografie se gases foarte multe amintiri despre
Romania si despre Romani. Sofronie de la Vrata a
tradus futre altele din ruseste <Sistema religiei
mahomedane , carte aparuta la Moscova in 1722 si
datorita unui roman, principele Dimitrie Cantemir.
Sofronie de la Vrata, pe num.ele sau mirean,
Stoico Vladislavovici, era originar din Cotel si a
venit in Tara Romineasca la 1803, fugind din Bul-
garia din cauza pradaciunilor si crimelor Turcilor
lui Pazvant-Oglu de la Vidin. La Bucuresti Sofro-
nie este foarte bine primit de mitropolitul Dositei
Filitti si are ocazia acum sa-si tipreasca operele
religioase. Predicile lui, sub titlul de Kiriacodro-
mion, sunt tiparite in limba populara bulgara la
Ramnicul Valcii in 1806. Sofronie moare la Buen-
resti in anul 1815, i e considerat ca unul din apo-
stolii renasterii culturale bulgare.
Dupd pacea dela Adrianopol din 1829, Braila,
port la Dunare, care era un cap de pod al Turcilor
la stanga Dunarii, a fost restituit principatului
Tara Romanesti si in scurta vreme a devenit prin-
cipalul centra comercial al tarii, din cauza comer-
-tului de grane si de vite ce se facea pe Dunare si
apoi pe Marea Neagra. In legatura cu aceasta, in-
florire comerciara, s'au asezat la Brila numerosi
comercianti greci si bulgari. Se poate spune ca,
Bfaila a fost leaganul libertatii bulgare ; aci s'au
nascut primele planuri de libertate nationala, aci
s'au adunat toti cei ce se temeau de razbunarea
Turcilor din cauza dragostei lor de patrie, aci s'au

www.dacoromanica.ro
 51

tiparit primele carti, reviste politice si stiintifice,

precum si primele ziare bulgare.
Curnd dupa liberarea Brailei, numerosi Bul-
gari urmasera annatele rusesti, care se retTasesera
din Bulgaria, si se asezara in acest oras. Cu ajutorul
generos al negustorilor bogati ei incepura sa strnga
arme, sa trimita agenti in Bulgaria si sa prega-
teasca o rascoal armat in patria lor. Trupele
liberarii trebuiau sa porneasca dela Braila. Socie-
tatea Macedonean pentru liberarea Bulgariei de
sub jugul turcesc se adunase infai la Athena, dar
socotise ea Tara Romneasca este un punct de
plecare mai potrivit pentru inceperea actiunii. De
aceea Gh. Rakovski, viitorul sef al miscarii bul-
gare, atunci in vfirsta de 20 de ani, fu trimis din
Grecia la Braila, unde lua contact cu Gheorghe
Makedon, comandantul cetelor ce se inarmau in
ascuns in acest oras muntean. Dar domnul de
atunci al Tarii Romnesti, Alexandru Ghica (1834
1842) nu putea ingadui aceast ridicare armata
pe teritoriul tarii sale; el simpatiza cu cauza Bul-
garilor si ocrotea pe emigrantii de pe teritoriul ro-
mnesc, dar nu-i putea sprijini pe fata ca vasal al
Turcilor. Pornirea armatei rasculate dela Braila
ar fi insemnat o interventie fatise a Tarii Roma-
nesti impotriva Turcilor si la aceasta epoca, Rusii
nu voiau sa ingaduie o rascoala in Balcani. De
aceea Alexandru Ghica hotari sa dezarmeze pe
Bulgarii din Braila. La 10 Februarie 1842, militia
romneasca inconjoara casa din Braila a lui Gheor-
ghe Makedon, dar cetele inarmate ce se pregateau,
ataca pe soldati si libereaza pe seful lor. Atunci
mmeaza o lupta de strada intre Romni si Bulgari
si cei mai multi dintre conducatorii acestora sunt
arestati, afar& de Makedon, care izbuteste s6, dis-
4*

www.dacoromanica.ro
52

para. Cetele bulgare sunt dezarmate, efii, intre

cari i Rakovski, sunt judecati i condamnati la
moarte. Dar in realitate guvernul lui Ghica spri-
jinea pe Bulgari pe ascuns: nicio condamnare nu
fu executat, 0 la cererea cofisulului Greciei, sub
pretext ca o parte din condamnati erau supu0
greci, ei full, predati Greciei, unde au fost lasati
liberi. Alti efi disparura peste granita cu apro-
barea tacit& a guvemului. Rakovski sosi cu nume
schimbat tocmai la Marsilia. In acest chip revolu-
tia bulgara nu izbuti, ea era atunci o utopie a unor
tineri, ce nu dispuneau de forte suficiente, dar lupta
pentru libertate continua pe alt cale, anume prin
trezirea poporului la contiinta national& prin cul-
tura, lupta care 10 are sediul central tot la Braila
i in Tara Romaneasca. Acum incep sa se tipa-
reasca in Romania, ziare 0 carti, incepand cu abe-
cedare, carti bisericeti, lucrki istorice, in limba
bulgara i sunt duse apoi pe ascuns peste Dunare,
raspandite in toate satele 0 oraele bulgare. *coli
bulgare elementare se deschid la Braila, la Bucu-
reti i in alte locuri, iar colile superioare ro-ma-
neti erau atunci plin.e de tineri bulgari insetati
de cultura, 0 de patriotism, dontici sali faureasca
arme spirituale, pe cari sa, le pue in slujba patriei
lor. Cei mai insemnati pioneri ai renasterii bulgare
au fost toti in Romania, unde au &it adhpost 0
incurajare; se poate spune ca aceast renatere
s'a format pe pamntul romanesc.
Cel dintai dintre aceti pioneri ai culturii bul-
gare, ce merita sa fie pomeniti, este doctorul Pe-
tre Beron sau Berovici, originar din Cotel, care se
stabilise dela 1821 la Braov. Acolo serie el primul
abecedar bulgar, tiparit la 1824, cunoscut sub nu-
mele de Abecedarul petilor , din cauza ilustra-

www.dacoromanica.ro
 53

tiei de pe copert, abecedar reeditat de autor la

Bucureti in 1825. Beron urmeaz studii clasice la
Bucureti, apoi medicina in Apus i se stabilete
ca medic la Craiova, unde profeseaza multi ani,
devenind si moier in Romania. El fundeaza cu
ajutorul celorlalti Bulgari din tara o societate pen-
tru infiintarea colilor bulgare.
Activitatea doctorului Beron a fost continuata
apoi de scriitorul .1 luptatorul politic Gheorghe
Rakovski. Despre rolul sau din tinerete in rascoala
dela Braila am vorbit mai sus. In timpul fzboiului
Rakovski se intoarce in Tara Roma-
neasca.
El era atunci interpret pe langa armatele tur-
ceti stationate la Calafat in fata Vidinului, dar
pe ascuns uneltea ridicarea Bulgarilor impotriva
Turcilor cu ajutor rusesc. Infrangerea Rusiei a
zadarnicit aceste planuri i Rakovski, care era
banuit, se refugiaza din nou la 1856 in Romania,
unde este silit sa, stea ascuns multa vreme inteun
sat de langa Bucureti. Aci se apuca s scrie prin-
cipala sa opera literara in limba bulgara, poema
#Caratorul in munti . Dupa un scurt refugiu la
Odessa, Rakovski vine iar in Bucureti sub dom-
nia lui Cuza Voda (1859-1866) si Incepe s pu-
blice la Bucureti un ziar saptamanal bulgar din
Romania sub titlul Backtnost (Viitorul), in
anul 1864, ziar care apare in limba bulgar i ro-
mana. Gheorghe Rakovski moare la Bucureti la
1867.
Numrul intelectualilor bulgari, precum i al
agitatorilor politici pentru libertate, care lucrar
sau se refugiara pe pamnt romanesc in aceasta
epoca este foarte mare. 1Nu putem pomeni &cat
pe cei mai insemnati. Astfel este Ivan Bogorov,

www.dacoromanica.ro
54

medic si el, care se aseaza la Bucuresti inca din

1844 si public aci in 1851 primul manual de geo-
grafie in limba bulgara. Dobri Pop Voinikov, pro-
fesor-institutor la scoala bulgara din Braila, este
unul din cei dintai autori dramatici bulgari, scriind
cloud piese cu subiect patriotic bulgaresc: Stioco
voevodul i Raina domnita , care full jucate
la Braila de elevii scoalei bulgare. Succesul din
Braila incurajeaza pe autor care vine la Bucuresti
cu trupa sa la 1866 si intraIn legatura cu celebrul
actor si regisor roman Matei Millo, care-i d sfaturi
si directive. Piesa Raina domnifa este jucat la
Bucuresti in prezenta principelui Carol, noul dom-
nitor al Romaniei, care desi nu stia limba bulgara,
arata foarte satisfcut si felicita clduros pe
autor si pe actori.
Dup razboiul Crim.eii, prin pacea dela Paris
(1853) partea de Sud a Basarabiei, judetele Bol-
grad, Cahul si Ismail fusese restituite Moldovei,
care, trei ani mai tarziu, se uni cu Tara Romaneasca
formand statul unitar al Romaniei. Am aratat xnai
sus ca in urna razboaielor ruso-turce din a doua
jurnatate a veacului al XVIII-lea numerosi Bul-
gari se asezaser in Basarabia de Sud, in special
in jurul orasului Bolgrad.
Acesti Bulgari deveneau, in urna pacii dela
Paris, cetteni ai Romaniei. Ministrul lui Cuza
Vod, 1VIihail Kogalniceanu, un istoric i scriitor
da' atunci un statut al comunitatii bulgare
din Basarabia Sudic, recunoscandu-i dreptul de
a avea administratia averii proprii, compus mai
ales din balti de peste, printeo epitropie bulgara,
care administreaza si coffle, spitalele si bisericile
bulgare din acea regiune. Statutul pentru organi-
zarea autonoma a Bulgarilor din Basarabia dat

www.dacoromanica.ro
 55

de Kogalniceanu a fost tiparit atunci in limba

romana i bulgara.
Lupta pe cale cultural pentru liberare urma
curand sa duca la cea politica' si de aceea intelec-
tualii i luptatorii bulgari din Romania cautara le-
gaturi cu oamenii politici romani. Astfel celebrul
tribun revolutionar roman dela 1848, C. A. Ro-
setti fu castigat pentru cauza bulgara. Rosetti
impreuna cu bulgarul Ivan Kassabov fundeaza
la Bucuresti Comitetul bulgaro-rometn, cu scopul
de a apara cauza comuna a Bulgariei i Romaniei.
Ziarul lui Rosetti Romeinul incepe o campanie in
favoarea Bulgarilor, In Octomvrie 1866 acest ziax
public& apelul mai multor publicisti bulgari, intre
cari i Dobri Voinikov, de care am vorbit, pentru
aparitia ziarului bulgar Dunavska Zvezda (Steaua
Dunarii). Apelul se rosteste astfel despre prietenia
dintre Bulgari i Romani: Intemeiati pe senti-
mentele frumoase si patriotice ale fiilor acestor
doua popoare, prietene i infratite de veactui in
nevoile lor, nadajduim c planul nostru, care are
mai mult interes moral decat material, va gasi
ecou in sufletele lor nobile, pentru realizare unui
tel comun . Anul urmtor Romeinul public& un
articol inflacarat despre relatiile romano-bulgare,
In care spune: Bulgari, in ziva in caxe va sima
clipa neatarnarii voastre, Romania va fi pentru
voi o sod si o aliad i principele nostru (Carol I)
tanar i viteaz, va fi o pavaza esentiala i dezinte-
resata a tarii voastre .
In sfarsit, trebue pomenit i numele lui Liuben
Karavelov, patriot si om politic bulgar, care ja
conducerea emigratiei bulgare din Romania, dup.&
moartea lui Rakovski.

www.dacoromanica.ro
56

La 1869, Karavelov infiinteaza, un ziax saptama-

nal bulgar la Bucuresti sub titlul Svoboda (Liber-
tatea), al cdrui titlu ii defineste programul. Gu-
vernul turcesc intervine la Bucuresti, cerand su-
primarea acestui ziar bulgaresc, care predica raz-
boiul impotriva Semilunei, ceea ce guvenml romin
este obligat sa primeasca. Dar foarte scurt timp
dup.& aceia, Karavelov fundeaza tot la Bucuresti
un alt ziax bulgar cu titlul Nezavisimost (Indepen-
denta), la 1872, cu acelasi program ca cel dintai.
Peste doi ani Karavelov publica revista de caracter
cultual, Znanie (tiinta), care urmreste rklica-
rea intelectuala a compatriotilor sal Karavelov
avu fericirea sa vada implinite vistuile sale si
muri in Bulgaria libera la 1879.
Dei prima publicatie periodica bulgara Thu-
boslovie a apArut la Smyrna in 1842, totusi se poate
zice cu drept cuvant ca leaganul presei bulgare este
In Romania. Primul calendar almanah bulgar
apare la Bucuresti in 1840, iar prima revista sap-
tamnala bulgar din Romnia a fost Balgarska
Peela (Albina Bulgireasca), aparuta la Braila, la
1863. Am vorbit mai sus de publicatiile periodice
bulgare din Romania conduse de Rakovski si de
Karavelov, care au o important& hotaritoare pentru
desteptarea nationala a Bulgarilor. Intre 1863 si
1877, data liberarii Bulgariei, au aprut nu mai
putin de 51 de periodice diferite bulgare in Ro-
mania, ceea ce inseamna ca lupta pe calea scrisului
pentru libertatea Bulgariei era concentrata in
aceasta -tara. Aproape toate aceste periodice apa-
rean saptamnal, dar in ultimul an al acestei pe-
rioade, la 1877, dad mijeau zorile libertatii, s'a
simtit nevoia unui organ zilnic in limba bulgara
si astfel a aprut la Bucuresti primul ziax bulgax

www.dacoromanica.ro
 57

Sekiclevni Novinar (Informatorul zilnic) sub con-

ducerea lui P. Bobokov.
Dup detronarea principelui Cuza la 1866, Ro-
manii aleseser ca principe (devenit mai
rege) pe Carol de Hohenzollern (1866-1914), care
a urmarit dela inceputul domniei sale a ridice
prestigiul rii, desfiintand legaturile de vasalitate
ce existau inca intre Romania i Imperiul Otom.an.
Prilejul proclamrii independentei Romaniei s'a
ivit la 1877, cand s'au liberat i Bulgarii. Inca din
anul precedent s'au produs rascoale la toti crestinii
ortodoxi din Peninsula Balcanica, care au avut
un caracter mai sangeros in Bulgaria. Turcii au
reprimat rascoala Bulgarilor cu mare cruzime
masacrele pe cari le au fcut in aceasta tara au
starnit mare emotie in toata Europa. Rascoala
din Bulgaria fusese pregatita 0 de asta data, ma-
car in parte, in Romania. Aci se adunasera cetele
comandantii lor, de aci se trixniteau arme pe
ascuns peste Dunre. Inc5 din 1876 Christo Botev
trecu cu cetele inarmate peste Dunare i incepu
lupta cu Turcii. Se -tie c acest erou bulgar avu o
soarta tragic, fiind ucis in cele din urma de Turci.
Guvernul otoman protesteaza atunci la Bucureti,
impotriva inlesnirilor date pe teritoriul romanesc
revolutionarilor bulgari, care trec inarmati peste
Dunre. Guvernul roman, care era informat de
toate aceste micsri i le ajuta pe sub mana, ras-
punde insa Turcilor ea, nu tree peste Dunare de-
cal tarani papici, care se ocupa' cu gradinria.
Atunci tarul Rusiei Alexandru II declara razboi
sultanului, ca s libereze pe ortodoxii din Penin-
sula Balcanic. Pentru aceasta trebuia Salsa ca
qtile ruseti s treaca pe teritoriul Romaniei, care
era un stat autonom. Prin conventia incheiata la

www.dacoromanica.ro
58

Livadia in Crimeia, Romania ingaduia ostilor ru-

sesti sa traverseze pamantul romanesc, cu conditia
ca Rusia sa garanteze integritatea teritoriului ro-
m'nesc, ceea ce Rusii au confirmat dup aceea si
printr'o conventie scrisa semnata la Bucuresti.
In adevax, armatele rusesti trecura, prin Romania,
In Bulgaria peste Dunire. Armata romna nu in-
tervenise deocamdata, dar for-tele romnesti orga-
nizate in vremea domniei lui Cuza si a inceputului
domniei lui Carol I, hut mobilizate. Turcii consi-
derara permisiunea data Rusilor de a trece prin
Romania ca o calcare a indatoririlor de vasali ai
Romanilor si incepura bombardarea oraselor ro-
manesti dela Dunare. Romanii raspunsera prin
bombardarea cetatii turcesti dela Vidin. Rela-
tiile Romaniei cu Imperiul Otoman fiind rupte
prin deschiderea ostilitatilor, parlamentul roma-
nesc proclama independenta Romaniei la 10 Mai
1877. Deocamdata Rusii refuza colaborarea arma-
tei romane la campania din Bulgaria, dar in fata
intariturilor dela Plevna, maxele duce Nicolae,
comandantul armatei rusesti, se izbi de rezistenta
neasteptata a Turcilor comandati de Osm.an Pasa.
Doua, atacuri rusesti fusesera respinse sangeros,
asa ca, marele duce trimise o depesa foarte ingri-
jorata principelui Carol, cerand cooperarea armatei
romane in Bulgaria. Armata roman trecu Duna-
rea pe un pod de vase la Nicopole si se uni cu cea
ruseasca, in fata Plevnei. Principele Carol venise per-
sonal sa comande oastea romaneasca si fiind cel
mai inalt in grad intre comandantii dela Plevna,
i s'a dat comanda comuna asupra armatelor roma-
nesti si rusesti care asediau Plevna. La 30 August
1877 avu loe un nou asalt general contra Plevnei,
dar si de asta data a fost respins de Turci. Romanii

www.dacoromanica.ro
 59

insi izbutira s cucereasca cu prilejul a maxi pier-

den i reduta dela Grivita, la N.E. de Myna.
In localitatea Grivita in Bulgaria s'a ridicat
mai tarziu mauzoleul peste osemintele soldatilor
romani cazuti acolo pentru libertatea Romaniei
0 a Bulgariei. Asediul Plevnei tinu pi'n, la 28
Noemvrie, &and Osman Pap incearca o ie0re
fu prins de divizia romaneasca a generalului Cer-
chez. Intre timp Romanii luptasera cu Turcii i
in oraple de pe malul Dunarii, la Rahova, apoi
langa Vidin, cetate care se predete Romanilor dupa
incheierea armistitiului. Rusii trecusera Muntii
Balcani i ajunsesera cu stile lor pana in fata
Constantinopolului. Atunci se incheie pacea dela
San Stefano, prin care se formeaza o Bulgarie
cu iqire la Marea Egee i cuprinzand
Macedonia. Dar aceasta Bulgarie Mare nu trebuia
sa ia fiint atunci, cad Anglia, care -era favorabila
Imperiului Otoman se opuse recunoaterii pacii
dela San Stefano 0, urmata, de celelalte mari pu-
ten i europene, proceda la revizuirea ei prin con-
gresul dela Berlin. Prin pacea dela Berlin (Iunie
1878) Bulgaria a fost redusa la regiunea dintre
Dunre i Muntii Balcani, stat autonom, dar vasal
al Portii. In privinta Romaniei, Rusia desi garan-
tase integritatea ei, anexase Basarabia de Sud,
In schimb oferise Dobrogea de Nord Romaniei,
provincie cucerita dela Turci de armatele ruseti.
Pacea dela Berlin confirma aceasa schimbare de
granite. Romania, de0 nu recunoscu pierderea
vechii provincii a Basarabiei, avea mare interes
la stapanirea Dobrogei de Nord, care reprezenta
pentru ea ie0rea la mare, de care fusese
pana acum i pe de alta parte in Dobrogea se sta-
bilise o numeroasa populatie romaneasca, din ma

www.dacoromanica.ro
60

numitii Mocani, pstori cu oile din Transilvania,

pescan i dela Dunare si numeroase sate de tarani
romni, raspAndite in toat provincia si pomenite
de caltorii si de statisticile din veacul al XVIII-lea
s'i dela inceputul celui de al XIX-lea. In acelasi
timp 'Mg trecea sub dominatia romneasca, s'i
populatia bulgar din Dobrogea, =sat& mai ales
In judetul Tulcea si cea turceasca, din judetul
Constanta.
Prin rzboiul de eliberare dela 1877-1878 Ro-
mnii, luptnd pe teritoriul bulgar pentru inde-
pendenta trii lor, luptasera in acelasi timp pentru
desrobirea Bulgarilor, pecetluind fratia acestor
cloud popoare crestine vecine.

Dona state la Dunkea de Jos. Dupa tratatul

dela Berlin din 1878, Bulgaria libera fu creata sub
domnia principelui Alexandru de Battenberg. Sta-
tele balcanice libere nu reprezentau inca liberta-
tea complet a natiunilor respective, deoarece nu-
merosi connationali mai ramneau supusi Impe-
riului Otoman, precum si Imperiului Austro-ungar.
Totusi, dei micile state din Sud Estul Europei
aveau tot interesul sa se uneasca in aliante, iar
popoarele de muncitori agricoli cu cultura aserna-
natoare erau facute ca s se inteleaga, urmeaza o
lung perioada de rivalitati si fzboaie intre aceste
state. In Apusul Europei s'a raspandit opinia falsa
c popoarele din Sud-Estul Europei sunt # bar-
bare si de aceea provoad mereu conflicte, care
am.enint si linistea restului Europei. In realitate,
conflictele dintre aceste state au fost provocate de
ambitiile politice si economice ale maxilor puteri
europene si de intrigile lor, cad altfel popoaxele
balcanice si Romnii s'ar fi inteles de sigur intre

www.dacoromanica.ro
 61

ei. Imperiul Habsburgilor, care ocupa o pozitie

central in Europa, tindea spre o expansiune eco-
nomic ctre Marea Egee in directia Salonic; Im-
periul Rusesc prin doctrina panslavismului .1 a
solidarittii ortodoxe pretindea s tie sub pro-
tectia sa aceste popoare balcanice, dar in realitate
ii -armrea tinta unei ieiri spre Mediterana prin
stpnirea Stramtorilor. La aceste ambitii s'au
adaugat mai trziu i acelea ale Italiei clinspre
Apus prin Albania i ale Angliei, care se procla-
mase aphrtoarea Imperiului Otoman, dar in rea-
litate nu se sfia s cuprind prti ale acestui
imperiu (Egiptul, Cipru). Astfel s'au format
zone de influent ale marilor puteri in Sud-Estul
Europei i de aci conflicte intre statele bal-
canice.
Primal conflict de acest f el s'a ivit in anul 1885,
cnd Rumelia Oriental, cu capitala la Filipopol
(Plovdiv), s'a unit in chip panic cu Bulgaria.
Atunci regele Milan al Serbiei a atacat Bulgaria,
indemnat de Austriaci. In lupta dela *livnita
SA'rbii au fost invini de Bulgari, iar pacea intre
cele dou state vecine s'a incheiat la Bucureti
In anul urmtor, dad regele Carol al Romniei a
avut un rol discret de impaciuitor. Dar principele
Alexandru al Bulgariei na s'a mai putut mentine
pe tron, fiind bnuit de Rui ea dorete s se apro-
pie de politica austriac. El abdid, refugiindu-se
dtva timp in Romnia. Dup abdicarea princi-
pelui Alexandru s'a nscut in Bulgaria ideia
uniunii personae a Bulgariei cu Romnia prin
alegerea regelui Carol la tronul Bvlgariei. Aceast
ideie, sustinutd de mai multi oameni de stat, n'a
izbutit din cauza opozitiei marilor puteri .1 in
special a Rusiei i a Austro-Ungariei.

www.dacoromanica.ro
62

Inca din Ianuarie 1878, cand razboiul pentru

independenta nu se terminase, contele Ignatiev,
trimis de tarul Alexandru II, fusese poftit la masa
de principele Carol I i domnitorul Romaniei
sugerase ideia unirii personale a Bulgariei cu Ro-
mania sub sceptrul sdu. Bulgarii, zicea principele
roman, sunt pionieri ai civilizatiei in Sud Estul
Europei. Propunerea nu avu urxnAri, deoarece cu-
rand dup& aceia se produse conflictul ruso-roman
pentru Basarabia de Sud. Dar el fu reluat dup,
abdicarea fortata a principelui Alexandru de Bat-
tenberg, la 1886. Regenta din Bulgaria era conclusa
atunci de celebrul om de stat bulgar Stambulov,
care a luat initiativa de a propune tronul Bulga-
riei principelui Carol. Propunerea a lost facuta mai
intai lui Ghica, consulul Romaniei la Rusciuc,
ruia Stambulov Ii ardta ca prietenia secular& intre
cele doua popoare i influentele reciproce intre
cele dou& culturipledeaza in favoarea acesteiuniri.
Raportul lui Ghica nu fu primit prea favorabil la
Bucureti, caci regele Carol se considera prietenul fo-
stului principe Alexandru i-i displdcea sa-i ja locul.
Dar hotaritoare pentru caderea propunerii de
unire personara a fost opozitia Rusiei, care nu voia
sa vada crearea unei maxi puteri balcanice, ce ar
fi devenit o bariera a tendintelor de expansiune a
Imperiului tarilor. Giers, minis trul Afacerilor Strbine
al Rusiei, trimise o not& la Bucureti, prin care
arata ea considera unirea personal, bulgaro-ro-
man& ca o violare a tratatului dela Berlin, amenin-
land pe principele Carol cu ruperea relatiilor di-
plomatice, in cazul dad ar primi sa candideze la
tronul bulgar. In fata acestor amenintari, regele
Romaniei se fzu nevoit s, refuze propunerea
regentei bulgare.

www.dacoromanica.ro
 63

Astfel s'a prsit ideia alegerii. regelui Carol 0

a fost ales principe al Bulgariei Ferdinand de Co-
burg (1887), care mai tarziu a obtinut indepen-
denta total& a Bulgariei i riclicarea principelui
la vechiul rang al tarilor (1909).
In 1912 statele balcanice, Bulgaria, Serbia, Gre-
cia i Munte-Negru se unir printeo aliant ca
libereze pe fratii ce se mai aflau sub stpanirea
turceasc, dar, dup infrangerea Turcilor, rivalit-
tile, bine intretinute de marile puteri izbucnird din
non i in al doilea rzboi balcanic (1913) Bulgaria
se vhzu silit s cedeze in fata coalitiei fotilor ei
aliati, la care se addugase i Romania. Prin pacea
dela Bucureti, Romania obtine dela Bulgari Do-
brogea sudic cu judetele Silistra (Durostor)
Dobrici (Bazargic), ceea ce a provocat o adand
neintelegere intre cele cloud state vecine. In pri-
mul rzboi mondial Romania 0 Bulgaria s'au aflat
din nou in tabere adverse, dar prin tratatul dela
Craiova din anul 1940 Romania restituia Bulgariei
cele dou judete dobrogene anexate la 1913, resta-
bilindu-se in acest chip intelegerea intre cele clod,
state. Schimbul de populatie care a completat a-
ceast intelegere a inlturat posibilitatea unor
conflicte viitoare pricinuite de minorittile natio-
nale rmase peste hotare.

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZII
Din examinarea relatiilor istorice romno-bul-
gare, asa cum am fcut-o pe scurt In rndurile de
mai sus, rezult ca netntelegerile si conflictele
dintre cele cloud state vecine sunt de data recent&
si datorite mai ales influentelor marilor puteri. In
schimb, in curs de numeroase veacuri RomPnii si
Balgarii au dus o vieata de pasnica vecinatate si
de adnc inrurire reciproca'. Cele mai luminoase
exemple ale acestei colaborari sunt vechea influ-
ent cultured s'i bisericeasc slay& din Evul Media
exercitati prin Bulgari asupra Romnilor si pe
de alt parte sprijinul generos dat ortodoxiei de
catre domnii romni In epoca stapnirii turcesti
la Sudul Dunarii. In privinta politica', avem un
lung sir de exemple de lupte comune ale Romani-
lor alaturi de Bulgari, incepnd din veacal al
XIV-lea si mai ales lupta comuna dela sfr*itul
acestui veac impotriva navalirii turcesti. Speran-
tele si luptele din vremea lai Mihai Viteazul sunt
'Mc& un capitol luminos al acestei colaborari, pre-
cum si adpostul aflat in Romnia de intelectualii
bulgari din veacul al XIX-lea care pregateau re-
nasterea cultural si politica a patriei lor.
In sfrsit, In razboiul pentru independenta dela
1877-1878, Romnii au luptat pe teritoriul bulgar

www.dacoromanica.ro
66

atAt pentru independenta propriei lor t6ri, cAt

pentru liberarea Bulgarilor. Mrturia s'Angelui
Rominese vrsat in Bulgaria este si astzi mau-
soleul dela Grivita. In fata acestor dovezi de co-
laboran secularA, de interese comune si de lupte
pentru acelasi ideal cele cAteva decenii in care
s'au produs conflicte cfintAresc prea putin. SA nu
uitm cA interesele economice ale celor dou po-
poare agricole sunt asemntoare, cA structura
social a Bulgarilor si a Romanilor este aceiasi
prin cultura ortodox ele se apropie de aseme-
nea una de alta. De altfel i simpla prudent in
fata vecinilor mai maxi si mai puternici duce la
necesitatea in viitor a unei colaborAri at mai
strAnse intre aceste douA natiuni vecine.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro