aD 16 I faatoka + aad Nev de el ELAN AONIVERSIATESue ROMANIA Redactia si administratia: 5600 - Piatra Neamt, str. Orhei, nr. 8 / 80, jud, Neamg, tel. 033 / 626652 REDACTIA Jon Dum Adrian Mindrata (redactor-sef) Mlexandru Tacob (editor) Dan Spulber (sceretar de redactie) Florin Mandiue Dana Stoica (redactori) Tehnoredactare computerizati: EDITURA Tiparul executat la’ Imprimeria BACOVIA str. Mioritei, nr. 27, Bacau 582 sanii-ttuidul care curge prin méinile noastre| (585 588 592 594 596 601 604 pentru planeta Geea (lectia a IX-a} Adevarul despre secte si sectanti (I) CUPRINS. Mesajul Confederatiei Galactice ION Cei care se opresc, obosesc (IV) GABRIEL STEFAN De la fizica la metafizica IOANA ICHIM Fizica sau Metafizica? DAN IACOB Formula atractiei universale VIOREL OACHESU Prezenta JON Prelegeri din Rarau (partea a 3-a) ADRIAN MINDRUTA Viata Maestrilor TITUS MIRCEA MORARIU Bhagavad Gita - ELTA MARIUS BENDEA III - Deschiderea chakrelor JON DUMITRESCU Sistemul Lymphatic RODIA TILIANU Curajul de a fi sanatos ALEXANDRU TOKAR SETRAS (I!) MARIANA MIC DANA STOICA Moda “modei” MARIUS BENDEA Lumina din Astrologie IRINA RITA Generatiile (IV) MARCEL VALCU Defectiuni prin afectiuni (II) CARMEN CORNEANU ALEXANDRU Subtilul joc al triadei Mesager pentru cititori si seriitoriMesajul Confederatil Galactice pentru planeta Geea transmis prin Misiunea Romania a LECTIAa IX-a Serr viele SOLTERIS, prieteni! Cu acest mesaj intrdm intr-o noua etapa, fiind necesar sa-comunicém din ce in ce mai multa informatie aplicabila, utila si in acelasi timp privind perspectiva, pasii pe care urmeaza si-i facem. Asa cum am anuntat in primul mesaj, lectiile noastre programate pentru Zona Roméaneasci sunt in numiar de 343, deci 7 cicluri a cite 49 de lectii fiecare. Putem spune cA pana in prezent am dat suficiente date pentru o introducere in sistemul informational terestru, urménd ca de aici inainte si folosim un stil mai direct si mai concret de adresare, fara intentia de a jigni orgoliul celor care mai au incd nostalgia traditiei, si ciutam pentru ca voi sa puteti gisi calea care va indreapta spre voi De asemenea, anuntam initierea unui ciclu de cArti care vor apare in Editura “Solteris”, fiind adresate direct civilizatiei Principiile spiritualitatii universale Formarea nucteului fraterniti universale a omenirii £41 aurea ‘de rasa, credinta, sex sau culoare. incurajarea studiulul comparat a religiei, filozofiei gi stiintel. a8 Cercetarea inexplicabilei legi 4 naturil sia puteril fatente din om. 16/1995 anetei: terestre in care vom detalia foarte multe aspecte pe care la nivel de mesaj le prezentam cu titlu informativ. Pentru a putea trece de la sfaturi si , la date mai precise, aveti nevoie suge in primul rand de practica, de aplicarea reala a informatiei transmise pana in prezent, pentru ca si de aici inainte si putem fi intelesi. Exprimarea notiunilor universale necesiti si din partea voastr4 capacitatea de a le intelege, dincolo de latura lor fantasticd sau extraordinara, la nivel prag- matic, deci aplicabile in permanenta. Nimeni nu va poate impune ceea ce este necesar, cici necesitatea se impune de la sine. Ne apropiem de zona de mijloc a Apocalipsului, care va determina aceasta separare clara intre cei care dovedesc binele in faptele lor si cei care numai il afirma, ELTA UNIVERSITATE Principiile prime Sint ceea ce gAndesc. imi ridic vibratiile. Nu-mi este teama de nimic. Acestea sint necesare pentru a doua mea nastere. pa yejesajul Confederafiei Galactice pentru planeta Geea transmis prin Misiunea Romania Dac pana jin prezent ati avut justificarea nestiintei, aceasta a disparut. Innumerele de revistd ELTA este cuprinsa suficienta informatie pentru a va da de lucru ani de zile, pentru a o putea intelege sifolosila adevarata sa valoare; deci,cum s-ar spune, la treaba. Orice informatie se poate dovedi utilé numai in practicarea sa. Nu avem nici un transmitem informatii pe care sa le tratati teoretic; crearea unei noi religii sau filosot este inutila, mai ales cA acestea apartin unui mod de viata traditional, depasit, si care are la baza aspectul estetic, decilipsit de dinamica. Trecerea Sistemului Phydelia in Epoca Varsatorului, deci in dreptul acestei interes sa va constelatii, reprezintaé trecerea de la o etapa Yin, a Epocii Pestilor, a oscilatiei si dualitatii, a credintei dar si a permanentei indoieli, la o epoca mai Yang, mai solara, cea a Varsatorului, Epoca Varsatorului este Epoca Omului, pentru a o putea intelege trebuie sa va trezit Cei care nu vor intelege acest lucru vor fi pusi, pas cu pas, in fata unei realitati de neinteles. si-si vor putea continua evolutia numai dupa ce vor trece p Planul Astral. Daca in primele doua lectii despre Arkazamy, capitala planetei, am pregatit aceste date, ne propunem acum si vi le oferim mai concret. Acest oras va fi construit in Zona Roméaneasca, cam pe jag 5 42 16/1995; | | teritoriul actual al Bucurestiului. Construirea sa depinde numai de voi sa fie o trecere treptata de la o forma la alta, sau o manifestare brusca, ca rezultat al acumulrii vibratiilor joase din prezent. Aceste aspecte le anuntim cu trei inainte de inceperea manifestarii tocmai ca fiecare sd aiba suficient timp sd mediteze, sd reflecteze sisa aplice datele transmise pind in prezent; fiecare urmeaza si decid’, de fapt, prin propriile manifestari, sensul pe care urmeazi sa ‘inainteze. Asa cum am mai spus, in aceasta perioada mai este inca permisa oscilatia, scepticismul, neincrederea si aceasta nu de catre cineva anume, ci de vibratia prezentului; pas cu pas, ridicarea ilor va face sd fie posibil doar un singur sens, dar, cum s-ar spune, € tot timpul. Daca nu intuiti noul, acesta se va impune, dar atuncinu-lveti putea controla. Tocmai de aceea orice eveniment poate fianticipat si pregatitinaintea manifestarii sale, cu suficient timp pentru a putea fi controlat. Practic, nu avem intentia de a VA impune sau speria, ci din contra, de a vi ajuta si vA puteti ajuta astfel incat fiecare si-si datoreze reusita lui insusi. Nimeni nu va poate impune, ins’ suntem convinsi c& cei lucizi vor intelege si, prin vibratia lor, ii vor ajuta si pe cei mai indiferenti sA poata face ceea ce nu au curajul de fapt si recunoasca. Primul impuls pentru construirea ‘stui oras a fost dat in decembrie 1989, urmand sa se realizeze aceasta transformare la propriu in decurs de 7 ani. Deci, in 1997 se va intra intr-o noua etapi, in acest sens, normald pentru cei care se vor trezi, spectaculoasa pentru cei 16/1995 * care incA soviie, inrealizarea acestor lucruriva ajutim atat prin aspectul informational, cat sipas cu pas, pe misura ce vom fi intelesi, si prin tehnologie, dar totul depinde numai de voi. Nu ciutati aspecte spectaculoase, pentru cd ceea ce este spectaculos nu poate fi controlat. Deci, descoperiti-va drumul si, cu ribdare, incepeti si aplicati informatia deja transmisd, pentru ca numai practica poate face loc unei noi teorii, si numai astfel putem continua. Ribdarea este bund pentru a putea intelege, curajul pentru a putea aplica, astfel incdt curajul este pe masura rabdai voastre, deci pe masura intelegeri practicii, a revenirii la sistemul informational real, concret, universal. in acest oras vor putea fi amplasate baze prin care sA se poata realiza atat comunicarea, cat si calatoria in spatiu, si implicit o colaborare mult mai directa cu noi, dar pentru aceasta apelam in prezent la aceasta colaborare indirect, deci mai mult informationala, pregatind ceea ce inseamna colaborarea la propriu. Ceea ce vi se cere este sA continuati - celor care ati inceput - si sa va decideti - celor care inca sovaie - pentru a putea redescoperi ca nu existd inceput sau sfarsit. Solteris ! (Mesager) NOTA REDACTIE! Acest mesaj, cat si cel pe care lam publicat in numarul 7 si altele in continuare, sunt In exclusivitate pentru Revista Elta Cei care le vor reproduce + partial sau integral - fara acordul Inostru, sau le vor comenta negativ prin | orice mijloace, tsi asum& rAspundereawe doud sdptamani suntem in minunatul Rarau, ne regasim continuitatea ce ne destinde. si mai ales stind pe “farmul cerului” unde este mult Soare si mai mult& lumina. Eltistii vin in grupuri din diversele orage ale Zonei Romanesti, $i astfel ne regasim cu toate amintirile din cei cinci ani care au trecut de cand ne cunoastem, cu multa rbdare $i prietenie. Aici este liniste $i pace, ca sicumam fi urcat deasupra lucrurilor unei lumi care se incépataneaza sa se agate de tradi) care acum nu le-au mai rémas decat ca s&-i tradeze, sila modul neasteptat de lamentabil. Copii, tineri, oameni maturi, $i dorinta de a destinde sufletul si mai ales datoria de cunoastere pentru ane apropia de credinta la propriu, prin liniste $i pace, $i amindoud s& ne determine maturitatea responsabilitatii prin care s& descoperim puterea recunoasterii, side aici a cunoasterii Suntem in cabana de brad, construité pentru aceste trei calculatoare Ia care lucrém mai toata ziua, si impreund cu Biblia $i Calculatorul ne von desfagura in spiritul purei cunoasteri, astfel find la un pas de credinfé Acest pas este cum este, dare un pas. i fat de el sunt deja doud mii de ani de cand. Toate acestea acum suntistorie, dar ar trebui sd fie $i adevar, oare istoria nu are ceva similar cu adevarul? li privesc pe acesti oameni, sunt cateva sute, tineri, maturi, toti au ceva in comun, dar un comun sincer $i simplu, urmandu-gicalea tot att de simplu $i sincer, liprivesc cum in linistea lor descopera astfel linigtea unei vieti prin care traiesc pas cu pas, zi cu zi, an dupa an; sunt mereu mai aproape de aceladevair ce va ajunge ACEST peg. 544 a Nu vi se cere nimic, dar trebuie sa dati totul CEI CARE SE OPRESC, OBOSESC (IV) adevar. Oamenii, in generai, au inlocuit adevarulcu tradifile, cuun automatism limitat gi ascultator, cu teama, retinerea... desigur suntem in m&sura sé vedem toate aceste lucruri din afar, cine ar avea curajul sa le vad8 din interior? Poate numaiIsus. Suntem aici in fiecare an in. aceasta perioada, putem spune cane rezervém pentu cateva momente de pace siregasire, cnd suntem numaiintre noi, desi din contra, vrem sa aducem aceasta iubire $i pentru cei din valea vietii, Noi suntem aici la 1700 de metri, destul de aproape de cer. de acest albastru si de aceste stele. de lumina $i mai ales de noi, fiinded curajul $i indrazneala de a vedea mai mult decat se poate vedea prin traditii ne determina sa Intelegem “ca se poate” si nimeninu te poate opri sé fi sdinéitos, dornic de adevar, de viaté Oamenii in general sunt nervosi, de o amabilitate straina si-n stare in orice moment 88 se razbune, si toate acestea fiindca se simt furati, impingi de cei “destepti" spre a cunoaste orice in afara de adevair. De sufletul Jor se vorbeste pe atdtea limbi dar nimeni nu poate vorbi in limba adevarului, Desteptii acum vorbescde apocalips ca despre sfarsitul lumii, in realitate lumea nu are inceput sau sfarsit fiindcé acest aspect determina conceptul de “timp” $i aga ceva inca nu s-a creat. c&cinueste nevoie, sitotusimajoritatea oamenilor credin timp side aici se adapteaza fa un non-sens, la cea mai grava frustrare Deschizind calea réulu) acesta are continuitatea sa. Miliarde de fiinte, care ar putea fi oameni, se razboiesc, se cearta, isi arunca cuvinte uréte uni altora, suferinta a devenit un factor ce putem spune c& a inlocuit realitatea. Oamenii acestia de aici sunt sndtogi la propriu, nu mai stiu gustulmedicamentelor sau ce este 0 durere de cap. sunt echilibrafi $i oricdnd gata sé te ajute, $i toate acestea far sé facd nimic, ci pur $i simplu au spus NU la atétea lucruri care determina numai supunerea $i acceptarea, remanente $i obignuinfe inutile, Ei sunt credinciosi fara sd bolboroseasca rugaciuni, fara sd se gindeascé la rai sau iad, la atatea precepte si dogme, siiu c& exista o Lege a lui UNUdin care deriva triada sidin aceasta cele 7 legi i apoi cele 12, $i urmand aceasta cale a adevarului descopera /a fiecare pas c& lucrurite sunt sincere $i simple, nu complicate cat deosebit de complexe, si astf@l infeleg unitatea in diversitate’. care nu este nici o filosofie, nici 0 religie, este numai viata cu unitatea absoluta in jocul ei creator'la propriu sidin aceasta viata ei se simt mereu mai bine c& fac parte din ea, Einu-Imai corecteazé pe Dumnezeu prelucrindu-i creatia in tigai incinse, in oale care fierb mai rau ca-n iad. Sunt credinciosi la modi! simplu, finde ei cred inti-un adevar care se poate verifica prin fapte $1 nu prin teorii,filosofii sau dogme. aici find una dintre cele mai impresionante manifestariale divimtati, de a putea veaea, $i astfel au depasit atétea nelucruri atat de adevarate in teorie si atét de neadevarate in realitate’ “Fericiti cei care cred si nu vad" Oamenii vad $i sunt nefericiti, indca nu pot orede in ceea ce vad, c&ci boala, saracia $i nefericirea nu corespund cu simtul divin al viet, astfel ca nefericirea a devenit o ultima credinta, paradoxala si fara nici un sens. Preotii sunt aceiasi care |-au crucificat pe Isus. $iacum, incea mailamentabilé ipocrizie stay in genunchi in fafa srncii crezand ca oamenii mai pot accepta asemenea acte aberante. Eispun ca s-a sacrificat pentru noi pentru méntuirea noastra, dar care Isus se putea crucifica singur. avea vreun motiv? Numai o minte sterilé $i pierdut3 mai est: stare sd accepte asemenea criine la proprit Milioane de fiinfe scoase din circuitul vieti speriate, infricosate, cuteama de orice gimai ales de adevar, pentru ca un cler siacum sé se cere decat sé va cereti =r) —==— 16/1995 i domine prin cuvinte amenintatoare $i fard nici un substrat logic, gi-n realitate acesti cetateni imbracafi in negru aduc cea mai crasanecredinta, ateismulreligios la propriu. Dar s& nu mai intram in asemenea aménunte, este de ajuns sa nutemai gandesti laei si einu maiexista. Cuvintele luilsus sunt in vigoare si acum, gi m& bucur mult c& am reusit sé publicam in limba roman Cartea Maestnilor, care este Biblia necenzurata unde Isus vorbeste prin cele 5 volume aga cum stie el, astfel c& adevarul nu se poate pierde finde’ el este. Suntem 0 Universitate de Metafizica, dar nu in sensul filosofic, cin cel al vietii, al bucuriei de viata, viata din viaté pentru viata. De aici inainte intram intr-o alta epoca, in care adevarul se va impune ca o singuré alternativa, iar dacd cei pacdlifi nu vor mai putea iegi dintr-un asemenea cerc vicios flinded orgoliul nu-i mai las, vor ajunge in cele din urma ca $i Pavel pe drumul Damascului or sd inteleaga cd nu are nici un rost Sd-iprigoneascd pe copiiilui Dumnezeu, findca in realitate este siel un copil. Spuneam 8 nu este bine sa ne gandim la asemenea polemici, nimic nu este intémplator, prin atétea Incarnari succesive am gresit destul pentru a crea 0 asemenea stare de religie care aduce suferinta. dar trebuie sa intelegem ca suferinta nu inseamna s&-ti bati joc de ea, si desigur multivor mine surprinside asociatia acestor cuvinte. Desigur, cei suferinzi igi bat joc de suferinté nestiind cum s& sufere, fiinded adevarata suferin(& te inaltd, te salveaza, nu te face boinav $i sérac, nu te aduce in stare de razboaie $i rézbunare, de ignorant’. si ei in loc sa-si repare greselile, le amplifica si mai mult. Suferinta este un sacrificiu senin $i cu muita rabdare, sinu luat in sensul propriu, spectaculos, c&ci trebuie s& sacrificam gelozia, ura, uratul, boala, saracia si cate si maicate . Fiecare din aceste lucruriascunde cte 0 calitate divina, dar oamenii nu stiu, nu ca nu vor, $itocmai un asemenea cler spune nice lueruri ca nuca-n perete, in loc sa t 4 pag. 545cere nimeni daca nu poti explice cum stau lucrurile. Desigur c& au tot interesul ca acesti nevinovati-vinovati sa sufere prosteste pentru a se mentine un asemenea fond de sclavie la bunul lor plac, ceea ce n-a fost de ajuns cu crucificarea lui Isus, acum iar 0 alta “via Appia” inconjoara toata planeta, $i asta pentru ca asemenea innegriti de grija iadului sd-1 determine mai intii aici. Dar asemenea lucruri, de aziinainte nu se vormairepeta, pur $i simplu Isus s- a intors, sii privese pe acesti sute de oamenii si alti mii care vortrece pe aici, fiecare cu calea. adevarul silumina lui sunt in bucuria reveniriila Tatalcare este atat de iubitor i plin de cele mai frumoase daruri Acesti oameni citesc mai putin $i seriu mai mult, nu romane sau poezil ci despre viata lor, despre bucuria de a descoperi ca “se poate”, Snatatea se ascunde, putem spune, in lucurile sanétoase, inaceste fructe. seminte. miere, laptelemamei cosmice, in aerul curat $i pur al muntilor, fn surdsullorlinistitor sidegajat de orice inspiratie ciudata. Cursurile pe care le finem aici sunt confirmérile de care au nevoie, care sunt in fiecare, dar mai trebuiesc cuvinte frumoase si in limba lor, siei le infeleg fiinded fac parte din ei, din viafa lor. in seara aceasta stateam aici la calculator incercénd sa incep acest articol pentru nr. 16 al revistei Elta, cand Mihaela vine s&-mi spund c&a venit o fata din Sibiu gi vrea s&-mi vorbeasca, Am rugat-o s- pag. 546 a O invite aici. Intra o fata obosita de drum, cu rusacul inca pe umeri, il ageazé cu greutate, 0 privese mai atent si descopar cd nu era obosita cat speriata, si chiar ii spun: Cine te- a Speriat? |-am spus sd stea trei zile linistita, 88 se odihneasca, sa vada. s& simtd, dupa care von vorbi. Scoate o papusé, un ursulet aproape roz pe care mi-I daruieste, am pus pe calculator, Au trecut deja céteva ore, am ramas cu o stare am vazut in ea milioane de finte care cauta, care mai incearca un raspuns la “DE CE?" Daca n-ar mai fi o speranta, nu ar exista o asemenea intre- bare, si cand ma gindesc cate fete tinere se duc la méandstire sa fie reduse la o stare de animalitate si permanent cu o teama de handi- capate. nu pot spune decat ca 0 lagitate din ele se razbuna pe viata crezénd cé astfel este o cale, iar atuncicénd se vor trezi, la fel ca si Toma, vor plange, dar atunci vor plange cu adevarat, cu lacrimile fierbinti ale vietii Desigur, nueste nicio grab, rabdarea aduce alinare la orice orgoliu $i trufie. Suntmomente dificile, cand aceasta lume se schimba, sinueste datoare sa se schimbe, numai ca viata va fi alta, fiindca viata face parte dintr-o lume universala, cu legile ei sincere $i simple. Daca oamenii vor sa fie bolnavi si séraci, este pur $i simplutreaba lor. Exist infinitul, adica gi pentru cei rai cat si 16/1995sd surada, sf infeleaga lar $i sincer ce-a vrut s spuna Isus. Fac pe desteptii io duc ca si cei din urma, condamnafi la atatea boli si sarcie in plina bogaifie. Oamenii de stiinfa, inloc sd se ocupe de viata, se ocupa de orice altceva decat de cea ce trebuie, si astfel aceasta stint’ materialist va genera cele mai academice ignorante, dar pentru naivi este tocmai buna, $i tocmai acesti naivi sunt cele mai lenese fiinte, find in stare numai de privilegii, nu sunt in stare dec&t sa intindé ochi, mana $idesigur cunosc destule cuvinte urate pentru a-i speria pe sclavi In atétea rinduri am soris in acest capitol al revistei adresandu-ma mamelor s& nu-gi mai sacntice copii pe altarul materialismului: cum este posibil ca o mama sa-si find copilul in brafe boinay si aproape fara viata, unde este iubirea, unde este adevarata mama? Da, acest aspect! este banal, firesc, in atétea cazuri am vazut cum ele se dadeau peste cap pentru ca acea floare a vietii sé rumege 0 bucata de carne, dar oare aceste fiinfe, aceste femer care au suferit pentru a naste. nu mai au imaginatie, acea carne a fost $i ea copil, a suferit mai ales cdnd cutitul mécelaruluiiioprea viata, cum este posibil ca mamele s& se dea peste cap ca sa-gi alimenteze copiii cu bucati de crima? Desigur c& la ora actual, daca ele citesc aceste randuri, mai au destul orgoliu sé spun c& sunt fanatic; mi-ag dori sa fiu fanatic, in schimb tofi copili s& fie sdinatosi si frumosi. Dar de ce s ne jucdm cu cuvintele? Am crescut patru copii. am simtitce inseamna un copil bolnav. nici eu n-am fost mai destept mai acum 15 ani, copiti mi-au deschis ochii sufletului $i acesta era Christul care ma apostrofa cu blandefe si adevar: loane, cura), incearca siai incredere in Tatalnostru, mergi re ee ||! ee Cand se poate, trebuie sa si putem inainte, nui fie teama, EU SUNT mereu cu fine. $i intr-adevar am lasat-o mai moale cu stiinfa care mereu se opreala definifi, trebuia 8 fac un efort pentru a nu spune cateva Desigur c& aceste mame nu au imaginatie. aunumaimemorie, iar memoria este cea mai frumoasa ignoranta. Ele au invatat ca proteinele sunt totul in citologia vietii, dar crimal? - care crima?, - ele nu au pus niciodata cufitul in gatul unui mielugel, n-au taiat gdina care daduse destule oud pentru a- $i plati dreptul la viat’, pentru ele proteinele cresc in frigider, in ambalaje multicolore, si de aici inainte cu preturi mereu mai criminale. Dar copii sunt deja inoculati cu gustul carnii $i apoi url ca nu vad carne $i nu se las& pana n-o vad, deja crima s-a inféiptuit. mama este fericita c& incdpatanatul de copil nu se maiprosteste si va ajunge unbarbatcomplexat nervos. cu arterioscleroza. sau 0 fetita va ajunge dupa 70 de ani sa arate ca dracu. iieste teama sd se mai uite si-n oglindé, albumul din tinerefe este undevape dulapul mare din sufragerie, peste el s-au eee Numaiau imaginatie, findea la scoalé nu se pred asa ceva, ci numai cultul memoriei Credinta fars imaginatie este doar o dogma. Doar o stare, 0 contemplatie fanatica si ignorant, Imaginatia este creatoare, te ajuta s& vezi si sd traiesti Cu aceasta imaginatie. ajungem sa vedem realitatea aga cumeste, sinucumo vad mofturile traditionale si teoriile savante, iar prin credinté ea devine manifestata, vie, prin noi ingine. prin fiecare Raméne doar sd alegem $i s4 infaptuim. de fapt s& ldsdm sa se infaptuiasea prin noi CURAJ!nul fizi in pla rabdarea inseamna intele @ duminica pliné de soare, $i Song mai ales in mediul litoralului_ posibi- lit&file senzoriale deja abundé ca forme subtile intoata atmostera. Efortul de ane concentra asupra unui articol in plind manifestare a acestor mici placeri din planul fizic insoteste descoperiri cdteodata surprinzatoare, find vorba de evenimente atat de banale incat nu se pot vedea. Ele exista totusi, ne bazim permanent pe ele, dar sunt in situatia s ne ofere 0 bazé care nu are de fapt nici o bazai Articolul neavand inca titlu, simt libertatea de ama indrepta spre orice tema, dar cea care imicere un permanent studiu este posibilitatea omului ca in conditiile actuale sé perceapa realitatea simpla a viefi, sé se perceapa ca finta sinucetatean, sd inceapa sd isiconduca viata aga cum a stabilit singur ca Divinitate, dar intre timp a uitat aceasta Deja am facut atatea afirmatii incat am putea sorie 0 carte cu argumente pentru toate acestea, Poate astézi mai mult ca oricdnd este valabila observatia lui Isus: “cei care au urechi de auzit sé auda .." Pentru ca nu mai se poate sta astizi dupa motturile particulare, nimeninu are aceasta capacitate prin normalitatea planului fizic. Totusi, cei care citesc acest articol sunt $i ei intr-un proces de denaturare, cu toate c& prin rezonanta au ajuns in fata lui, situdndu-se la un grad superior de luciditate fata de ceilalfi Inrevista ELTA, pand la acest numar 16 s-au dat atétea informatiireferitoare la un mod de a trai, la alternativa care nu avem suficienta imaginatie sa realizém ce poate aduce atunci cand este folosit, cand devine un mod de viaté. $i toate acestea incepand cu alimentatia. Pentru ca este foarte dificil s& DE LA FIZICA, LA METAFIZICA percepem acum ca vibratia corpului fizic, calitatea lui, nivelul lui de sdnatate ne ofera deschiderea pentru celelalte capacitafipsihice $i mentale. spirituale. $i mai ales imaginea aceasta este intretinuta medical i prin viata obignuit’, cand credem ca suntem sanétosi, dar in realitate bolile generalizate ne aduc calitatea de "boala”, de aici insuficiente si limitari ale celorlalte posibilitati de existenta Omul a ajuns la capacitatea de a se putea adapta la orice. $idin péicate acest orice este denaturarea extremd negativa, cénd putea sa fie si cea pozitiva. Cei lucizi percep discrepanta si ilogicul viefi: Inmediul stafiunii Neptun, grupuldelectori a trait 0 specificd vacant, totusi folosind multe instrumente obignuite de petrecere, ins& neputand uita cine sunt, vibratia metafizicii nu se poate pierde. Indiferent ca joci popice, cd tragi un fotbal pe plaja, c& faci © baie, subconstient nu poti uita starea si sensul tau, este deja ceva firesc. Cu toate c& din exterior nimeni nu observa ca am avea ceva deosebit, c& facem asane pe plajé sau bolborosim rugéiciuni, la interior lumea deja nu mai poate fi trait ca un cetatean, Astfel apar tot felul de observatii, de recunoasteri, care transpar prin valu! de aparente, de obignuinfe ale unei vacante pe litoral. Ca metafizician, este ocazia sé observiatitudinea fafé de concediu, de relaxare a omului modern, Munca lui sustinut& un an de zile pentru a-si permite 10 zile de cheltuiala, numai pentru c& aga se face la mare, asa este moda, Poate $i ceilalti lectori vor scrie despre tabéira noastra de aici gi despre aspectele poate ciudate in comparatie cu moda, pe care le-am folosit, dar de exemplu méancarea ne-a costat, pentru un grup de aproape 30 de lectori, ct pentru trei familii 16/1995fara copii, Sau o familie Serioasa, cu copii cu tot. Practic $i pe noi ne-a surprins aceasta posibilitate. $i realizaté fara efort, fara penitente, din contra, cu un fel de plus de cheltuiala fata de obiceiul nostru. Cum s-ar spune traim pe gratis, dar in nici un caz degeaba. Realizand independenta faté de factorii artificiali ai societati, devenim liberi de a trai la propriu, Aici este drama multora care ne critica pe tema aceasta, spundnd ca nu mai suntem in cadrul social. Cu toate ca ceea ce facem se aseamana cu multe slujbe din societate, de tip neproductiv, de exemplu din invatémént, organizarea cheltuielilor, atat princantitatea lor cat $iprin calitatea obiectelor cumparate, face nu numai s& realizim economii substantiale, cat sa ridicam la propriu parametriiviefii. Am putut astfel s& traim 7 zile la mare fri =~ fripturi, fré macaroane, far seri yf de discoteca, siaga mai departe > Cei care sunt la inceput trebuie sd realizeze cd efortul od \ de a percepe realitati simple nu inseamna a fugi de obignuinfele actuale, asa cum auinterpretat aproape toate grupurile metafizice care astfel s-au transformat in secte. Existd un singur efort de izolare de traditie, la nivelul triadei, de aceea i Se spune minimul efort. Alternativa simpl a alimentatiei vii, a informatieila nivelul Jurnalului $i a sexului realizat prin Tao, conduce la consecinte amplificate de curajul de a folosi aceste fapte, care la randul lor determina alte consecinte, de aici un val de evenimente care vor oferi mediul pentru noi sinoi descoperiri. Ceea ce este mai dur este multimea de argumente care este oferité naivilorcare au acceptat lumea simentalitatea actual prin institutiile de bazé ale societati, care astzi simfindu-se vizatide evenimentele determinate mii de ani, incep s3-si arunce ultimiiasi. Preotii'si strangrandurile, incepand s& imprumute elemente de metafizica doar vor putea sa imblénzeasca intrebarile credinciosilor, care parca nu mai sunt atat de linistiti fafé de dogma lipsit total de argumente, pe de alt parte sursé a unor consecinte total negative pentru viata credinciosului, adicd sdnatatea este perma- nent in pericol, sdracia este un parametru firesc, batranetea si nefericirea aparuta din neintelegerea cu ceilalti sineintelegerea vietii in general. Cei lucizi se trezese fara lamuriri fra sd se arunce in bratele tale, pentru ca ei percep c& lucrurile sunt simple, nu trebuie nici un spectacol pentru a afla cine esti. Ei realizeaz& astfel cé cei mai interesati in cunoasterea siinfelepciunea lor sunt ei insisi nu profesorul care nu isi face decat 0 datorie profesionala, astfel incat autocunoasterea, organizarea studillor prin propria responsabilitate devine 0 realitate pentru acestia. Ei realizeazé, de asemenea, cd nu preotul este interesat de spiritualitatea lor, cat tot e/insigi, c& preotul face siel un spectacol, intituléndu-se intermediar. dar asta printr-un joc speculativ de mai mare rasul. in realitate nici ® preotul nu il recunoaste pe Dumnezeu. La fel este si cu medicina, unde $i aici medicul nu va finici pe departe atat de interesat de sandtatea lui, traténdu-Icape unprodus, cape un fenomen, in nici un caz ca pe un om. Legea pentru un medic este ca bolnavul si nu se mai imboindveascé niciodata, odata boinavel s& infeleaga ce este boala si mai ales c& nu este, dar astazi bolnavul devine un simplu navetist intre casa $i spital. Nu este o critica fata de aceste atribute sociale, dar ei sunt cei care $i-au asumat asemenearresponsabilitafi, nimeni nu i-a pus in functille respective; lipsa de interes, de minima moralitate fata de ceea ce fac, aceasta plecand din lipsa cunoasterii reale, fi condamné, si faptele lor care sunt impotriva atributelor lor. Medicul ca idee este pag. 550 16/1995Organizarea inseamna rabdare. bun, dar faptele ui sunt ale boinavului, preotul exista, dar faptele Jui sunt ale celui lipsit de credinta dinamica, real, de aceea a trebuit sd afirmam astazicé fiecare trebuie sa devina preotul, profesorul, medicul, economistul - $i aga mai departe - al lui insugi, Aceeasi tema se pare c& abordam si in articolul acesta, $i astfel isi regaseste $i el numele; de la fizica lametafizica, sugerand celorlucizicapacitatea care i-a insofit permanent, dar care acum apare prin metafizica ELTA, de a revenila ei insisi Ca date subtile, suntem in Casa IX pe vibratia Albastra si, colac peste pupaza, sieu suntinearat in Sagetator, Semnul Casei IX. Astfel am realizat un fel de curs de religie, 0 slujba in termeni populari, simplu, traducand elementele metaforice ale cértilor esoterice in experienfa actuala prin experienta proprie. Este inca un apel pentru oameni, pentru cei care pot sa-si reconsidere viata bazéndu-se pe elementele de bun simt ale metafizicii, de multe ori in contradictie cu cele materialiste, dar acestia s-au saturat de ele, sa tot afirme batrénefea, moartea, razboiul, necredinta $i toate minunile ignoranteioficiale. Fenomenele reveninii de acest tip se petrec in fiecare Apocalips, ca si acum 26 de mii de ani in Atlantida, cand aceiasi preoti de astazi, ferecdnd cunoasterea, incercau exploatarea multimii, La randul lor, acesti oameni multi aveau nevoie de un sef, de exteriorizarea unui conducator, gi acesta cat mai impresionant. cu purpura $i margele nicidecum pe magar $i intr-o camasa lungé, aga cum a apérut Isus. Aceiasi preoti de astazi au crucificat credinta oamenilor acum 2000 de ani, preotii lui Amon. cei care fac gafa prinojpala in institutionalizarea credintei Eicred ca pot sd premediteze spiritualitatea, pot sa il influenteze pe Dumnezeu, sa il roage, nerealizand ca numai prin fapte intriin jocul cosmic al cauzei $i efectului, $i mai ales ilstrici atunci cand unei dorinte bune fi atribui fapte pline de necunoastere, de necredinta Nu stiu c&ti din preoti cunosc anatomie. 16/1995 chimie, fizic&, vorbind toata ziua de corpul fizic, de om, dar neinfelegand procesele de bazé ale lui, Este firesc ca pe fondul acesta ignorant s& strecoare, fara s& vrea gi ei poate, elemente de egoism, de instincte; ceea ce este mai negativ este complexul desteptaciunii, al sfinteniei. In realitate este numai un complex, pentru ca infelepciunea sau sfinfenia sunt numai metafore, dorinte. ELTA urmeaza sé demonstreze si prin fapte la un nivel mai amplu, social, alternativa metafizicii, urmérind aceste procese umane prin consecintele lor. Multi inca asteapta, cei care citesc revista sunt de multe ori ca la revolutie, uitandu-se pe fereastr, dorind ca tinerii sa invinga, totugi tragAnd cat mai bine perdeaua ca in cazul cénd nu inving s& nu ii vad3 nimeni c& macar au privit cu ochii licérind de speranta. Acum nu este vorba de nici o revolutie, pentru c& fata in fafa cu tine trebuie s& ajungi, nu exist intermediari, securisti sau preofi, Poate doar metaforic, acestia fiind instinctele tale, egoismul, trufia, printre toate acestea trebuind sa detectezi spiritul curat, adica pe tine insuti. Chiar dac& nu va implicati prin cursurile care se desfasoara in fiecare filial, nu agteptafi minuni, ci incercati pe furig s& schimbati continutul farfuriei, sé scriefi pe un caiet Jumal siseara céteva randuri va vor deschide spiritul pentru viata pe care o traifi. Nu trebuie s& recunoastetiin fata nim&nui, ELTA nu are nevoie de fani, dar reveniti la sanatate si la luciditatea normala, si viata va avea cu totul alt& imagine pentru voi, in sensul c& veti infelege cine sunteti, ce rol aveti pentru pro- priaincarnare, aducdndu-va aminte ca suntefi Fiinta, Christul care s-a intors. Noi v8 vor fine la curent cu propria voastr& transformare sievolutie, dar curajul vostru este impulsul pe care il puteti da acestei migcari universale a Apocalipsului 1995 lunie 25, Neptun IX, AlbastruSOE a "aces Subtilul este atat de subtil incat nu are finalitate. => © yy Un sensul A ‘ regisirii aformat cauzale, metafizice, reale, multi dintre noi redescoperim importanta legilor, si mai mult decdit att, a unor legi asa- fizice de fapt. Materia se supune leg metafizice, viabile, pentru orice sistem uni- versal. Dar, obignuiticu manualele din scoala, care ingradese imaginatia, fizica ne apare ca cevace trateaza un altceva, modelat, idealizat, abstractizat, practic un mod de a avea ocupat timpul acasa pentru probleme cu sau fara intea nu mai este libera, inspiratias-a picrdut,invatam despre corpur dar la nivelul ta Jim cA gi noi avem asa ceva, dar desigur, fizica din manuale nu indrazneste si ATACE o problemi atat de complexa. Prefer RIGIDUL, ed este mai simplu de ABORDAT matematic. Aya se intimpla ciind matematica sprijind valorile cantitatii, nu ale calitatii universale, ale sistemelor naturale. Nu doar de corpuri e vorha, desi este 0 notiune, un concept (ca si ‘cum nu aveam destule) folosit mult in fizied. Dar legea actiunii yi reactiunii, nimeni_ nu are curajul si o implice in sensul karmei, cAci ea nu este “descoperiti” pentru ci un corp stind pe o masa nu trece prin ca, ci acesta este doar un efect observah natura nu are “domeni ate”, Sigur c& oamenii de stiimta fae pasi, dar se intampla minunea cA nu merg. Probabil c4 fac in cere, intalnindu-se in ficcare asa- s domeniu cu legi universale, dar pe care le ingradese prin conditii si ipoteze ideati alat de mult incat igi pierd universalitatea, aplicabilitatea, pragmatismul, Caei_ prin adaugare de ipoteze se incearca aplicarea FIZIC SAU A METAFIZICA 7? unci tcorii astfel incdt ca yA corespunda cutirui grup de experimente, Empirismul este in floare, dar una ofiliti de la inceput, orieat ne-am méndri cu cupacitatea omului de a cunoaste “stiintifie” natura, eXei dack nu infelege naturalul naturii, armonia € apriorica oricarei teorii, vom trai intr-o parte, si universul intr-alla, privindu-ne fata in fata ca doi duymani care habar nu au ce “arme” are fiecare. in principiv tiilor, speculatiilor, cdutarilor. Mandria noastrd ca “homo sapiens” este ci ne ocupiim cw clutatul, nu eu ziitul. Lexile Dar dupa ce le “inveti Si de multe ori trebut mirul de pe cap. E de realizat la modul esential c4 fizi inseamna analiza tipurilor, a gradelor de vibratie care sunt perceptible simturilor, festare in efeete ca plan fizie se senzoriale, Chiarcuydntul “vibratie” folosit, insd pana la recunoasterea ale “Lotul este vibratie”. Totul cava”, va fi trebuind si probabil Galilei Lungimea de undi, atasarea ei oricarui sistem, Ia fel freeventa, perioada, sinusoida simaiales dualitatea,monada unda-corpuscul sunt aspecte universale ale existentei, ins la acest grad de abstractizare, in fapt de simplitate a intelegerii, nu s-a ajuns decat prin abordarea fizi ce nau putut si spund grecii, au inventat asa-zigii “urmitori”, in fapt oamenii care confunda istoria eu arborele genealogic. simultaneitate de “unde”, pag. 552 16/1995Verificarea este o confirmare in alta vibratie. sinusoide, vibratii in dest: ntia, in sensul de “minus”, de “ea si o vad pe aceasta dau La 0 parte pe aceasta”, cum este situatia in cazul conceptelor fi De fapt dai la o parte pentru cd este parte a monadei. Acesta este cazul, dar nu yi cauza monadei undi-corpuscul. Mai mult, nu doar monada este pre: cu primul inteles de “una se vede, dar simultan exist ceva ce nu se yede gi cu care primul lucru este Cna”, dar intalnim triada, ta velul cel mai fin, al fizicii nucleare, prin particula-surya, (cea genera- toare a cimpului). cimpul si parti- cula - cuanti a mpului, prin care se realizeara schimburile ene de gic specifice mpului_respectiv. Caevemplu: pentru cAmpul clectro- magnetic, parti cula ineareata si fotonul - cuanta acestui camp Desi nu »: Universului, Este triada © numesti Senergeti de yedere mistic, dar exemplul campului magnetic este de extrema particu larizare, el insuyi find un alt aspeet al CAmpului ca plan etherie de vibratic. Pentru cA a fost asimilat un mediu clastic, dar cu proprietatile rigidului, yi s- aincereat meeanica acolo unde “demult™, in sensul de departare, nu mai era indeajuns, realitatea etherului a devenit_ un “concept fals”, oricum era un concept... trebuit mai larsiu si fie inlocuit de “cmp”, caci sunt unul yi acelasi Iueru, dar cind abordezi grosier un aspect subtil poti face perfecta greyeald de a af 16/1995 subtilul nu Foate legitatile fizicii contin simboluri, pind cu masa, forta, acceleratia, puterea si pand la nucleu, Dar, pe masurd ce mergem inspre “nucleu”, la propriu gi la figurat, ne invadeaza probabilitatile, abia pentru acestea existiind legi “exacte”. Atomul, nueleul sunt intr-adevar sisteme bazate pe le, dar particularitatea exista si teoriile, cei numai acest este nivelul de “cunoagtere” pentru aceste dimensiuni, sunt determinate intre cele doud, in ace priveste nivelele ergetice, Inya fireste A apar aspecte deosebite la un grad mai mare de Mtractie, conden- are, stabilitate eum este nucleul, \tomul cedeara, primeste sau pune in comun clectroni de valen- 1a. Redistrib readeenergii se face yi la nuclee, inst anumite conjuneturi ie, de o vibratic intensa yi Inalta, simbolizata de energii foarte ari necesare pentru ruperea legaturilor dintre nuclconi, Aceste cuante, nivelele energetice de a care intra in reactic, sunt in miycare dup legi care azi sunt necunoscute oamenilor de stiinta, Caci legile de conserv are dupa care se teoreti aceste reacti ayansa la infinit, pe masuri ci descopera noi particule. din care decurg cele de conservare nu mai pot fi abordate abstractizare a mingii, ajungdnd sa nu mai lucrezi cu nimie din viata, ci numai din formule matematice, ideilor 54 nu atunci lis poath asocia realititi, yi asociazA formule, aproxim: pag. 553Universul nucteului_ nu este cunoscut, ci idealizat, conceptualizat. Simetriile care conduc 1a conservarea diferifelor num: cuantice sunt conservari de energie pentru nivelul de univers subtillacare aceste numere sunt de fapt calitati ale “Iuerurilor” din acel iver perceperea acestei simul tancitati, cd legea este una si nu se poate dezvoltain multipoli, dupa cum se procedeaza zi, metaforic spus, intdlnim situatia in care “noilor” descoperiri, sicartile de subcuantica Yor ayea eventual mii de pagini albe pentru noutatile care ar maiurma. Cum am dat peste atta diversitate, simtul sintezei ne-a indreptat firese spre gasirea unei legi sup. prin care $4 absorbi totul in citeva cuvinte - ca realitate-diversitate, Este evemplul concep- tului de nucleon pentru a ne salva de diversitatea atomilor sau al quarcilor pentru marea de tipuri de particule. insa remarcim ci avem o singuri minced Ia cAmasa, avdnd sensul dar nu cunoaste: sensul de relatie directa intre univ cercetat si cercetator. Astlel eX nuelee € pe Cable si in cArti, ea si dar in reactoare lucrim “legati” la ochi, neavnd dimensiunea,sublilitatea dea intalni universurile p) in intimitatea lor ci doar prin formarea unci pun informationale, realizata cel mai adesea prin gindire, ceea ce nu te duce la cauza, ci la constatarea de efecte si ta posibilitatea analogiilor. CAnd atingi cauza unui univer estiinel, Lranscederea aceasta nus-a realizat cAtusi de putin ca simultaneitate reala de teorie gi experientd, pentru cd experienta nu implica tu pe o parte si “obiectul” pe alta, ci identificarea si cunoasterea intrinseed, prin observator, a ceea ce observa. Aceasta fiind situatia metafizica a cercetarii, nimeni nu s-a atins de ea, nici macar prin imaginatie, pentru cd ar implica, desigur, un efort de a nu mai fi destepti, ci intelepti.. icat, in sensul Virtutea Spiritului nu poate fi definita. de natura, cAci astfel este perfecta yi armonioasa, ins consecintele Ia care a dus felul in care cercetim natura, in sensul in re suntem incapabili (oare?) de a folosi in uman, se pot cri prin cle insel stiintei ainsemnat populariz: facut drumul cu covor de doua sabi din Parlamentul englez. Nici una nu o atinge pe cealaltd, De acca nimeni nu se gandeste ba propria lungime de unda, la vibratii, ta existenta reali, acceptnd senzorialul gi gasind mereu si mereu efecte, O amnezie din care se poate reveni, trezi, cu un Iueru mecanic, u de care dorim. Si fie cel care scoate la suprafata unui metal un electron din interior nici att totusi nu ajunge, trebuind s4.avem si vibratia necesara pentru a nu mai dea. ARCA, 25 IUNIE 1995TT QQ iste Ge ‘ dc o” daca nu un simbol, este aceasta formula a lui Newton, a fortei atracfiei universale (gravitationale). Atractia ne duce cu gandul la apropiere, la prietenie, siprin dimensiunea sa universala sugereaza iubirea. Termenul “fort” defineste clar realitatea iubiri, De multe ori, oamenii 0 privesc ca pe un sentiment sau o stare, ins jubirea leag’, materializeaz’, da viata, construieste absolut totul, incepand de la particulele elementare, $i terminénd cu constelatii, galaxii $i intregul Univers. Totul este in legatura, nimic nefiind separat Aceasté forta mentala infinita, de neinchipuit si totusi atat de la indemand, este lubirea Formula noastré e $i mai sugestiva, chiar dacd o privim din perspectiva fizicii de clasa a gasea: F=kMm/P, in care k e constanta atractiei universale, M si m sunt masele corpurilor intre care apare aceasta legaiturd, iar re distanta dintre ele. Privind cu atentie aceasta formulé si stind deja c& este vorba despre lubire, s& incercém s& descifram taina. Ne dim seama ca cele dod corpuri sunt, de data aceasta, El - Ea, barbatul - femeia, sir este distanta care fi fine departe unul de celalalt. Daca cei doi ar fi impreuna, rs-ar anula $i automat F ar deveni infinita, adicé totul ar finumai lubire. Nu ar mai exista separare, ci doar putere, puterea de a crea, de a construi, de a darui, de a zambi. Adam si Eva - inceputul manifestarii Omului, atunci inseparabili, mand-n mana, fara identificarea cu formalismul barbat - femeie, ci doar cu ideea de impreuna. Nimic nu separa omul de el insugi. Totul era numai 16/1995 Decat deloc, e mai CA SIMBOL AL ITUBIRIT iubire, ins& fara dinamica, ci doar contemplativa. Imaginea biblicd, la nivelul planului fizic aparea static, de aici - necesitatea unei schimbéri care la nivelul constienteinoastre de atuncise putearealiza numai prin separarea sexelor. Aceasta dinamica a cunoasterii e sugerata in Geneza prin faptul ca odata cu gustarea “fructului oprit’, omul descopera Pomul Cunoasterii Binelui si Rdului. Dar cu cét sacrificiu s-a fcu aceasta cunoastere! Odata separatiin barbat - femeie, apar $i diferenfele: eu sunt asa, celalaitaitfel. Apare ideea de celalalt. Distanta r din formula noastré capaté valoare si automat, forta (F) se diminueaza, omul cauténd s& compenseze aceasta scddere prin a folosi ceea ce tocmai descoperise (cunoasterea), ins& decade, nesustinandu- se prin lubire. Se ajunge la gandire, si diferentele se m&resc. Apare orgoliul, apar mentalitafile, iar distanfa, care la inceput nu exista, oregte in continuare, implicit forta scade, Procesul separarii mai continua si astazi. Acum, intre barbat si femeie e un munte de mentalitai, de prejudecati, de false concepte. lubirea ce a mai rémas (r find foarte mare), dispare repede. Omul de azi (de fapt barbatul si femeia) nu mai poate crea, caci, nerepetam, singura forte lubirea, $i numai cu ea putem crea, trai, construi Astazi vorbim de barbat si de femeie, si implicit (formula noastra nu ne poate pacali) apare imposibilitatea de a folosi ceea ce avem - lubirea. De aici aceasta plafonare general, dar cum nimic nu e intémplitor, separarea a fost necesara pentru a invata, pentru a experimenta, pentru a cunoaste Acum stim. Urmeazé sd folosim ceea ce am pag. 555Mai bine rau decat nimic, dar ui ‘du constructiv. acumulat. De aceea e necesar sé parcurgem in sens invers procesul separarii, sd revenim la ceea ce suntem de fapt, Nu e greu. incepem prin a ne gandi la bérbat $i la femeie. Ce e unul si ce e celdlalt? Care sunt diferentele? Corpul fizic e una dintre ele, dar stim c& nu suntem acest corp, caci e doar 0 manifestare, 0 forma, un efect. Trecand mai departe (in planul cauzelor) vedem ca diferentele vin doar din prejudecati, Femeia $i barbatul au aceleasi capacitati, aceleasi posibilitafi. La nivel real, nu exist nici 0 diferent, de aceea noul cuplu, lipsit de prejudecati, trebuie s& treacd la refacerea legaturilor. Incet-incet, din mintea noastra si apoi din manifestare, vor dispare diferentele. Automat ne apropiem, ne unim (r scade, deci F creste). Cu rabdare, prin efort. prin intelegere si atentie, putem s& devenim unul: Omul. Enecesar. Vom fi, sideja suntem, la fel de puternici ca la inceput (F e infinité), dar mult mai cunoscatori, Aceasté calitate a cunoasterii e bogatia cu care ne intoarcem din aceasté aventura. Observam ca omule format din doua corpuri (cele doud mase), din doua experiente, dar folosind o singura lubire. Aici am ajuns in aceasta etapa. Nu mai avem nevoie de barbati gi femei, de soti si sotii, ci de oameni. Nu suntem forme. ci realitati dincolo de senzorial. E timpul sa iegim din aceasta stare. Vedeticum o simpla formula care aparent enecesar acolo, intr-o lume amecanicii, ne poate spune fotul. Newton, ca tofi marii savan{i, nu a facut cercetari in laboratoare, cu fonduri, dotari, premil, academii, Au fost doar deschisi spre adevar, si acesta nu a intérziat s4 se dezvaluie. Ca si in Biblie, apare cifrat, metaforizat, ca totul si nu fie gratuit, ins& de data aceasta forma difera Toate legile fizicii sunt simboluri pentru legile viefi, Din ele putem afla absolut orice ne intereseaza, Trebuie doar sa fim atentila ele 88 nu le ludm la propriu. aga cum ne invata profesorii la scoala, ci aga cum ne invata bunul-simt. La ce ne foloseste sa invatém. spre exemplu, aceasta formula (F=kMm/r) cAnd nu o folosim niciodata in viata? Oare tot ce invatam in scoala trebuie sé fie inutil? Nu cred. Nimic nue intamplator. Daca am invatat s merg, merg. Dacd am invatat s& spal. spal. Daca am invafat sé scriu, trebuie s& scriu. Daca invat ceva la scoala, trebuie s-mi foloseasca in viata. O s& va intrebati cum descifram acestetaine din fzica. Pentru asta, trebuie sé infelegem modulin care este metaforizat un adevar. In cauza, acesta apare ca o “imagine (Yantra) - ceea ce ‘intuieste savantul (in cazul nostru). Acestailexplic& prin seris, printr-o afirmatie (Mantra), - in cazul nostru, denumirea sau explicatia legii respective. Un ajutor ne este dat printr-un intermediar intre Mantra i Yantr, simbolul-incazul nostru, formula legii. Desconspirarea se face legand firul invers: plecand de la Mantra, ajuténdu-ne de simbol, si ajungand la Yantra, descoperind adevarul. Deci, inca o dat’, priviti cu atentie enuntul oricarei legi, incercati s& faceti analogii intre vial si elementele din orice formula, si prin dorinta sincera de a le folosi, vom afla si cheia legii respective. Nu e nevoie decat de indrazneala $i de eliberarea de prejudecati. Prin efort, restul vine de la sine. Curaj, prieteni, $i nu uitati c3 ceea ce poate cineva. poate oricine! Neptun, 24 iunie 1995 (Saturn), ora lui Marte pag. 556 16/1995