Puterea cifrelor.

In trecut a existat o atitudine ostila fata de toate stiintele si in special fata de

matematica. Imparatul bizantin Justinian a inclus in codul sau de legi din anul 529
un capitol intitulat Despre raufacatori, matematicieni si altii de acest fel, in care un
paregraf graia astfel: Arta matematicii cea mai demna de condamnat este cu
desavarsire interzisa. Iar legea imparatului Teodosie preciza ca Nimeni sa nu se
sfatuiasca cu vreun ghicitor sau matematician.
Nu o data matematicienii erau porecliti vrajitori, pentru ca puteau scoate lucruri
uimitoare din cifre sau numere. Cu riscul de a deveni si dvs vrajitori,v rog sa
incercati urmatoarele trucuri matematice :
Ghicirea unui numar.
Cereti cuiva sa scrie pe o bucata de hartie un numar oarecare, format din patru
cifre cuprinse intre 0 si 9, in ordine consecutiva. Apoi, sa scrie acelasi numar in
ordine inversa. Se vor obtine asadar 2 numere formate din cata patru cifre. In final
sa se scada numarul mai mic din numarul mai mare.
Asta-i tot pentru a deveni vrajitor. Adica nu-i tocmai totul pentru ca mai aveti nevoie
de ceva. Rugati deci pe cel ce a facut operatia amintita sa va comunice ziua si luna
nasterii (nu si anul, intrucat femeile va pot induce in eroare!). Acum intr-adevar
sunteti in posesia datelor necesare. Ca atare, luati un creion si o hartie si printr-o
simpla inmultire spuneti rezultatul scaderii amintite mai sus. Ce inmultire am
facut?
Raspuns. Ghicirea unui numar.
Inmultirea de care am vorbit in legatura cu scaderea celor 2 numere nu este de
fapt nici o inmultire sau daca vreti o inmultire cu 1! Am introdus-o in scenariu
tocami pentru a justifica, macar de ochii lumii, pretentia de vrajitor si pentru a
abate pe moment atentia de la faptul ca cele 2 numere formate din aceleasi cifre
consecutive, scazute unul din celalat inversat dau totdeauna ca rezultat 3087. Asa
ca dvs cunoasteti dinainte acest rezultat!

________________________________________

La intamplare
S-ti mai arat o scamatorie, mi-a propus prietenul meu. Scrie un numar pe o
hrtie.
Ce fel de numr, din cte cifre?
Din cte vrei din doua, din noua, n-are importanta.
Am scris la intamplare: 807 249. Scamatorul l-a privit, a notat ceva pe o hartie si,
fara sa mi-o arate, a bagat-o in buzunar. Apoi imi zise:
Mai scrie sub el un numar tot din 6 cifre.
Am scris din nou la intamplare: 357 162.
Acum, rosti el, da-mi voie sa adaug si eu un numar. Si nota: 642 837. Dupa aceea
continua:
Aduna-le pe toate trei.
I-am satisfacut dorinta si am facut adunarea. Reluztatul: 1 807 248. Calm prietenul
meu scoase din buzunar hartiuta pe care notase ceva si mi-o arata. Pe ea scria: 1
807 248. Cum a procedat scamatorul?
Raspuns. La intamplare
Scamatoria este foarte simpla. Cineva scrie un numar oricare, din oricate cifre.
Dvs il copiati pe o hartie, dar nu exact, ci in felul urmator: puneti cifra 1, apoi
celelate in ordinea lor, cu exceptia ultimei cifre pe care o notati cu o unitate mai
mica (in cazul dat ca exemplu, numarul initial era 807 249, iar scamatorul a notat
1 807 248). In coninuare, il invitati pe partener sa mai adauge un numar cu tot
atatea cifre cat avea si primul, dupa care adaugati si dvs un altul. Dar nu oricare.
Numarul scris de dvs trebuie ales astfel incat fiecare cifra, adunata cu cifra
corespunzatoare a numarului al doilea sa dea 9. Deci daca ultima cifra a celui de-al
doilea numar este 0, puneti dedesupt 9, daca este 1 scrieti 8, daca e 2 notati 7, etc.
La fel si pentru urmatoarele cifre ale celui de-al doilea numar (in cazul la care ne
referim, acesta este 357 162 si s-a adaugat 642 837). Explicatia: adunand orice
numar cu un altul format din atatea cifre 9 cate cifre are cel initial, suma este
formata dintr-un numar care incepe cu 1 si continua, in ordine, cu cifrele celui
dintai, exceptand ultima cifra care este cu o unitate mai mica (in exemplul dat :
807 249 + 357 162 + 642837 = 807 249 + 999 999 = 1 807 248)

________________________________________

Cti ani ai?

Nu stiu cati ani ai, nu te intreb, nu ma uit in actele tale, dar pot afla ziua, luna si
anul in care te-ai nascut.
Cum?
UIte, ia o hartie, un creion si fa calculele pe care ti le spun eu, fara sa mi le arati.
De acord.
Scrie cifra care reprezinta ziua ta de nastere si inmulteste-o cu 20. Daca ai
terminat, Spune-mi care este cifra ta preferata.
Stiu eu?! Sa zicem 9.
Atunci aduna la produsul obtinut 99. Acum inmulteste rezultatul cu 5. La cele
obtinute, aduna numarul ce reprezinta luna in care te-ai nascut. De pilda pentru
ianuarie 1, pentru februarie 2, pentru martie 3, etc. Acum ai o suma pe care te rog
sa o imnultesti din nou cu 20, iar la produs aduna iarasi 99. Rezultatul il inmultesti
din nou cu 5 si, in sfarsit, adauga numarul format din ultimele 2 cifre ale anului
nasterii. Esti gata? Ai calculat bine? Acum verifica daca numarul obtinut ofera
vreun indiciu asupra datei tale de nastere.
Nu ofera nici un indiciu.
Atunci spune-mi acel numar.
331 051.
E clar, te-ai nascut la 28 octombrie 1956.
Exact. Cum ai aflat?
Intr-adevar, cum a facut aceasta scamatorie? Cum a dedus data nasterii?
Raspunzand poate gasiti si o formula aplicabila oricarei persoane, indiferent chiar
de cifra pe care acesta o prefera.
Raspuns. Cti ani ai?
Referindu-ne la exemplul din problema, data de 28 octombrie 1956 se mai poate
scrie 281056. Daca scriem pe scurt toate operatiile, vom avea (notand cu Z ziua,
L luna, A anul): {[(Z x 20 + 99) x 5 + L] x 20 + 99} x 5 + A = 331051, adica
numarul obtinut in final. Scazand din el 281056, ne da 49995, numar divizibil cu
99. Impartindu-l la 99 face 505. Dar 99 l-am obtinut inmultind cifra preferata (in
cazul nostru 9) cu 11. Deci 49995 = 9 x 11 x 505 sau 9 x 5555. Asa stand lucrurile,
putand gasi formula generala in care notam cu N numarul preferat:
{[(Z x 20 + 11N) x 5 + L] x 5 + L} x 20 + 11N x 5 + A
Efectuand calculele (desfacand parantezele), ajungem la o formula mai restransa:
10 000Z + 100L + A + 5555N
Intr-adevar, daca scriem data asa cum am aratat mai sus, de pilda, 281056,
observam ca acest numar este format din 10 000 x 28 + 100 x 10 + 56. Si acum, sa
luam un alt exemplu. Data nasterii: 3 iulie, 1929, numarul preferat de respectiva
persoana: 6. In ordine, calculele vor fi urmatoarele:
3 x 20 = 60
60 + 66 = 126
126 x 5 = 630
630 + 7 = 637
637 x 20 = 12 740
12 740 + 66 = 12 806
12 806 x 5 = 64 030
64 030 + 29 = 64 059
Toate aceste calcule le face cel al carui varsta vreti sa o aflati. Dupa ce va spune
numarul (in cazul nostru: 64 059), dvs scadeti din el 5555 x 6 = 33 330 si veti
obtine: 30 729 sau 3.07.29, adica 3 iulie 1929

________________________________________

O socoteal amuzant
Pentru oricine va fi nu numai amuzant, dar si uimitor, modul cum veti reusi sa
ghiciti o cifr, fr ca mcar s fiti n cunostint de cauz asupra unor numere
alese. Dar iat despre ce este vorba:
Cereti cuiva s scrie un numr cu mai multe cifre. Acest numr poate fi orict de
mare. Rugati apoi ca din aceleasi cifre ale numrului respectiv s se compun un
alt numr. De pild, s presupunem c numrul ales a fost 375 872. Numrul
compus din aceleasi cifre poate fi 258 737. Acum, cereti ca, lund cele dou
numere, numrul mai mic s fie sczut din cel mai mare, adic din 375 872 s se
scad 258 737. Solicitati sa vi se spun rezultatul, omitndu-se o cifr oarecare
din acesta. In exemplul dat rezultatul va fi 117 135. Omitnd o cifr, persoana care
a fcut socoteala ar putea s v indice, bunoar, 11 715. Fr s stati prea mult
pe gnduri veti putea rspunde imediat: Cifra omis a fost 3!. Stiti care a fost
secretul?
Raspuns. O socoteal amuzant
Oricare ar fi numrul ales, dac amestecm cifrele acestuia si scdem numrul cel
mai mic din cel mare, rezultatul va fi un numr ale crui cifre adunate ntre ele vor
da o sum egal cu 9 sau cu un multiplu al su. Deci secretul const n a aduna
cifrele din numrul comunicat si a stabili diferenta pn la primul multiplu de 9. n
cazul artat, 1 + 1 + 7 + 1 + 5 = 15. Pn la primul multiplu al lui 9, respectiv pn
la 18, mai este o diferent de 3 unitti. Aceasta este cifra omis.

________________________________________

La alegere
Scrieti pe un bilet un numr oarecare mai mic ns de 51. ndoiti biletul si dati-l
cuiva, nu mai nainte ns de a face si a retine diferenta dintre 99 si numrul scris
pe hrtie. De exemplu, presupunnd c ati ales numrul 36, aceast diferent este
63. O dat efectuat aceast operatie, rugati-l pe interlocutor s-si aleag orice
numr ntre 50 si 100, fr a vi-l comunica ns. Cereti apoi s adauge la numrul
ales diferenta memorat de dumneavostr (n cazul de mai sus, 63). Dup aceea,
rugati-l s elimine prima cifr a rezultatului obtinut si s o adune la numrul care i-
a rmas. In sfrsit, cereti-i s scad noul rezultat din numrul pe care l-a ales la
nceput. In urma acestei operatii se obtine numrul pe care l-ati scris initial pe
hrtia mpturit.
De pild, interlocutorul dumneavostr a ales numrul 78. Adugnd la el 63, obtine
141. Stergnd pe 1 (prima cifr a rezultatului) si adugndu-l la 41 se obtine
numrul 42. Scznd pe 42 din 78, rmne 36, adic tocmai numrul scris pe
hrtie de dumneavoastr.
________________________________________

Rapid
V puteti luda fr nici o team c sunteti n posesia secretului de a executa
rapid, fr hrtie si creion, diferite operatii aritmetice cu numere alctuite din dou
cifre. Asadar, rugati perosoana care nu crede acest lucru s aleag dou numere
formate din cte dou cifre astfel nct unul s fie mai mare ca cellalt cu o
unitate. Apoi cereti-i s mnulteasc fiecare din numerele alese cu el nsusi. Dup
aceea rugati-l s scad produsul mai mic din cel mai mare si s v comunice
restul. Plecnd acum de la valoarea restului i puteti spune imediat care au fost
cele dou numere alese. Iat cum procedati:
Din restul care vi s-a comunicat, scdeti cifra 1, iar ceea ce v rmne mprtiti la
doi. Procednd astfel obtineti unul din cele 2 numere (cel mic) ales de persoana
respectiv: cellalt, este cu o unitate mai mare. De exemplu, interlocutorul
dumneavoastr a ales numerele 25 si 26. Imnultite cu ele nsesi dau 625 si
respectivi 676. Scznd 625 din 676, se obtine 51. Acesta este numrul pe care vi-l
comunic interlocutorul, din care dumneavoastr scdeti 1, iar restul l mprtiti
apoi la 2. Obtineti 25, adic numrul cel mic dintre cele dou numere alese de
interlocutor.
________________________________________

Numrul 22
Scrieti pe o hrtiut un numr format din dou cifre, mpturiti hrtiuta si puneti-o
pe mas. Dup aceea, rugati trei persoane s ia fiecare cte o buctic de hrtie si
s noteze pe ea cte o cifr, fr a comunica celorlalti numrul scris. Cele trei
hrtiute vor fi mnnate apoi a unei a patra persoane, care va fi rugat s
alctuiasc din cifrele scrise de cei trei, toate cele sase combinatii posibile din
cte dou cifre. De exemplu, presupunnd c cifrele scrise de cele trei persoane
au fost 4, 8 si 1, combinatiile acestor cifre, luate cte dou, vor fi: 48, 84, 41, 14, 81,
18. Apoi rugati pe cineva s adune toate aceste sase numere. De asemenea, rugati
sa se fac si suma celor trei cifre scrise pe buctele de hrtie. In sfrsit, ca ultim
operatie, cereti s se efectueze mprtirea sumelor obtinute. Cu acestea totul e
gata. Spre uimirea celor de fat, rezultatul mprtirii va fi acelasi cu numrul de
dou cifre pe care l-ati scris la nceput pe hrtia mpturit!
Cum se explic c ati stiut de la nceput rezultatul? Foarte simplu. Numrul scris
de dvs pe buctica de hrtie a fost 22. Oricare ar fi cifrele alese de cele trei
persoane, suma celor sase numere, de cte dou cifre, obtinute prin combinarea
lor mprtit la suma celor trei cifre va da totdeauna ca rezultat numrul 22.
________________________________________

Numrul 9
Bazndu-v pe proprietatea numerelor multiple de 9 si anume aceea c suma
cifrelor ce le compun este tot 9, puteti uimi cu adevrat pe cineva ghicindu-i
rezultatul unor operatii efectuate pornind de la un numr oarecare. Astfel, puteti
cere ca dup alegerea secret a unui numr s se fac cu acesta adunri, scderi,
nmultiri orict de multe si totusi, fr a cunoaste rezultatele partiale, s indicati n
cele din urm rezultatul final. Totul const n a cere ca ultima operatie s fie o
nmultire cu 9, sau pentru a masca eventual acest lucru o nmultire cu 3 si nc
una tot cu 3. Dar s exemplificm:
S presupunem c cineva si-a ales un numr. Spuneti-i s-l adune la oricare numr
doreste, apoi s scad din suma rezultat ct pofteste. Pentru a-l deruta si mai
mult, nu-i ru s repete unele operatii. La sfrsit cereti-i s nmulteasc totul cu 9
(sau cu 3 si iarsi 3), iar dup aceea s adune toate cifrele rezultatului final; n
cazul cnd suma obtinut astfel este si ea format din mai multe cifre, rugati-l s
le adune si pe acestea, pn ce va ajunge la o singur cifr. Aceasta va fi
ntotdeauna 9.
S zicem c a fost ales, de exemplu, numrul 8. Adun, bunoar 13; suma va fi
deci 21. Din ea dac se scade de pild 7, rmne 14. In cazul cnd efectueaz
dup asta o mprtire, de exemplu la 2, va gasi 7. Dac dup aceea nmulteste, de
exemplu cu 101, va obtine 707. Presupunnd c n final mai adun la suma
obtinut nc 44, va ajunge la numrul 751. Acum intervenim noi cerndu-i s
nmulteasc cu 3, operatie din care rezult 2 253. Apoi, l rugm s nmulteasc
din nou cu 3, operatie din care rezult 6 759. Punndu-l s adune cifrele
componente ale rezultatului final, n acest caz 6 + 7 + 5 + 9, se obtine 27, ale crui
cifre adunate dau 9.
________________________________________
Unde se afl inelul?
Intr-un grup de persoane asezate ntr-o ordine oarecare, cineva isi pune pe deget
un inel, pe o anumit falang. Fr s fi fost de fat la aceast operatie, puteti
identifica repede la ce persoan este inelul, precum si pe care deget si falang l-a
pus.
Nimic mai simplu. S presupunem c inelul se afl la persoana care, n ordinea
prestabilit a asezrii, este a cincea si l tine pe degetul 4 (inelar), falanga 3. Rugati
pe cinevadin grup s nmulteasc cu doi numrul de ordine al persoanei care are
inelul, binenteles, fr s v spun rezultatul (5 x 2 = 10) si s adauge 5 la
produsul obtinut (10 + 5 = 15). Apoi i cereti s nmulteasc cu 5 suma respectiv
(15 x 5 = 75) si s adauge la acest produs numrul degetului pe care se gseste
inelul (75 + 4 = 79). Dup aceea s nmulteasc cu 10 suma obtinut (79 x 10 =
790) si, la sfrsit, s adauge numrul falangei pe care se afl inelul (790 + 3 =
793).
Rugnd pe cel care a fcut calculul s v indice rezultatul, nu veti mai avea altceva
de fcut dect s scdeti din acest numr 250. In cazul de mai sus va rmne
543. Ultima cifr reprezint numrul falangei, penultima cel al degetului, iar prima
sau celelalte cifre (n cazul cnd sunt mai mult de 9 persoane) reprezint numrul
de ordine al persoanei la care se afl inelul.