Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 3 - HISTOLOGIE

GLANDELE PARATIROIDE
Au rol in metabolismul calciului.
Pe fata post a celor 2 lobi tiroidieni la ambii poli. Pot vari ca forma si nr si dimensiuni. In
general sunt 4 glande: 2 superioare si 2 inferioare. Forma ovoidala si dimensiuni foarte mici
(3/6mm). impreuna cantaresc aprox 400 mg.
Embriologic provin din endoderm (pungile 3 (PT inf si timus) si 4 (PT sup si corpul
ultimobranhial) endobranhiale).
Fiecare glanda are o capsula conjunctiva fibroasa subtire, fiind prin ea in raport cu lobul
tiroidian.
Glandele PT pot fi cuprinse in capsula tiroidei si cateodata se pot afla in plin parenchim al
tesutului tiroidian.
Celulele sunt organizate in cordoane/foliculi inconjurate de capilare sangvine de tip
sinusoid.

Tipuri celulare
Principale
Celule epiteliale, de talie mica, forma poligonala.
MO:
o Citoplasma variaza in raport cu activitatea (poate fi si bazofila si acidofila)
o Multe incluziuni de glicogen si lipide fctie de activitatea
o Cu varsta apar si incluziuni de lipofuscina
ME:
o Caracterele unei celule secretoare de proteine
o Granule de secretie (200-400 nm): granulele mai mici spre periferie;

Rol de secretie a PTH alaturi de calcitonina si vit D3 intervine in homeostazia


fosfocalcica. Actioneaza direct sau prin activarea sintezei vit D3 pe rinichi, os si
TD; produce osteoliza (R de pe osteoblaste => fctori de stimulare a
osteoclastelor) => hipercalcemie

Oxifile
Mai mari, poligonale
MO:
o Citoplasma intens acidofila si granulara
o Uninucleate cu nucleu mic, uneori picnotic (cu tendinta de a se micsora,
subst cromatofila creste => picnotic)
ME:
o Multe mitocondrii cu forme modificate => cel foarte activa, dar formele
bizare nu sustin activitatea
o RE slab reprezentare
o Lipsesc granulele de secretie
o NU sintetizeaza hormoni
o Populatie celulara pe cale de degenerare

Cel principale si oxifile sunt stadii in evolutia aceluiasi tip celular !!!!!!!
Aspectul variaza in functie de varsta:
copil mic doar cel principale
5-7 ani: principale si oxifile
cel oxifile isi maresc proportia odata cu varsta
Dupa decada 4 se produce o evolutie adipoasa, celulele adipoase putand ocupa 60-70%, in
detrimentul parenchimului glandular.

GLANDELE SUPRARENALE / ADRENALE


Glande pereche, si ele sunt glande vitale datorita hormonilor steroizi pe care ii secreta.
Sunt situate la polul superior la fiecarui rinichi, retroperitoneale.
Forma SR stngi e mai ct = semiluna, cea dr triunghiulara.
Lungimea de 4-6 cm/ latime 1-2 cm/ grosime 0,4-0,6 cm. Impreuna au 8 g.
Fiecare glanda SR are o capsula conj proprie din tesut conj dens, din ea se desprins septuri
care merg cu vasele si nervii, dar nu compartimenteaza parenchimul.
Delimitarea nu este neta, fiind greu de spus unde incepe CSR si unde incepe MSR.
Celulele din CSR = citoplasma acidofila si cele din MSR = citoplasma bazofila.

Vascularizatia
1. Arterele: A SR superioara, mijlocie si inferioara abordeaza capsula si se desprind
ramuri care formeaza arterele
a. capsulare arteriole corticale
b. medulare (care strabat corticala) capilare corticale subcapsular (plex
subcapsular capilare rectilinii) si medulare profunde (retea de capilare). In
aceste capilare se vor descarca hormonii. Reteaua corticala se deschide in
reteaua medulara.
2. Vene: NU exista

ORGANIZARE HISTOLOGICA
Sunt formate din 2 componente diferite fctional si embriologic:

Corticosuprarenala
o 90% din volum
o Palida, galbuie
o Provine din epit cavit celomica = mezoderm
o Hormoni steroizi din colesterol; sub influneta adenohipofizei

CSR 3 zone:
o glomerulara discontinua la om (periferie spre capsula)
produce 10-15% din secretia de hormoni ai CSR
cordoane celulare arcuate sau circulare separate prin capilare sangvine
uninucleate
citoplasma slab acidofila
picaturi lipidice mici
secreta hormonii mineralocorticoizi: aldosteron si deoxicorticosteron
putin influentata de hipofiza, fiind mult influentata de sistemul renina-
angiotensina.

o fasciculata cea mai bn reprezentata


pana la 75% din volumul glandei
cordoane separate prin capilare sinusoide
cordoane formate dintr-unul sau 2 siruri de celule
cele mai mari celule de la nivleul CSR
uninucleate, uneori binucleate
aspect vacuolar => spongiocite: multe incluziuni lipidice
secrete glucocorticoizi: corticoizi
metab glucidic: hiperglicemie
actiune anti-inflamatorie
secreta putini androgeni (categoria celor slabi)
controlata de ACTH (hipofiza)

o reticulata cea mai intunecata la MO


retele cu ochiuri mici in care avem capilare
5-10% din volumul glandei CSR
cele mai mici celule din CSR
citoplasma puternic acidofila si intunecata (multi lizozomi)
Multa LIPOFUSCINA!!! => caracterul intunecat
Rare picaturi lipidice
Secreta hormoni androgeni slabi: androsterionul si DHIA
Participa la procesul de sexualizare => aparitia carcterelor sexuale secundare
Controlata de hipofiza.
Celulele din aceste 3 zone sunt celule care apartin aceluiasi cordon celular. Activitatea
mitotica exista doar la celulele periferice, din zona glomerulara. Din zona glomerulara celula
va ajunge prin migrare pana in zona reticulata.
Raportul dintre cele 3 zone variaza fctie de varsta (la copil predomina zona fasciculata) si
de stres cronic care determina hipertrofia zonei fasciculate.
Hormonii steroizi sunt descarcati direct, NEfiind depozitati!

Medulosuprarenala
Intunecat
Rosie maronie
Din crestele neurale = neuroectoderm
Catecolamine; sub inlfuenta SNV Simpatic
Pana in 10% din volumul SR
Fctional face parte din categoria paraganglionilor simpatici.
Ggl de talie mica
Mici glande neuro-endocrine
In relatie stransa cu SNV
Pot fi de tip S si PS
De-a lungul eferentei vegetative (MSR pe eferenta simpatica)
Au celule cromafine (afinitate fata de sarurile de crom) cu origine in crestele
neurale sint si secrete amine si peptide mici => cel. endocrine ale sist
neuroendocrin difuz
Continutul granulelor se oxideaza cu dicromat de potasiu si polimerizeaza =>
compus brun => putem evidentia gr de secretie la microscop
Functioneaza ca un traductor neuroendoctrin: semnal nv -> secretie hormonala
Celule secretorii organizare in cuiburi sau cordoane ramificate
Aspect bazofil al citoplasmei

Tipuri celulare:
Cromafine/feocromocite (brune)
o principale
o mari, poligonale
o citoplasma bazofila, fin granulara
o sinteza bn dezvoltata
o granule 150-350 nm
o granulele se concentreaza spre polul capilar al celulei
o fiecare celula va veni in raport cu cate o fb preggl => sinapsa colinergica S
o sunt de 2 tipuri (diferente la ME):
secreta epinefrina (80%) granule cu endomb continut moderat
dens central
secreta norepinefrina granule cu forme neregulate continut mai
elecronodens excentric
o in granulele de secretie mai exista, pe langa hormoni, si:
cromograninele rol important in sinteza de norepinfrina beta
hidroxilaza (dopamina -> norepinefrina: in vezicula) -> citoplasma
(PNMT = metilare) => epinefrina -> vezicula. PNMT = feniletanolamin
N metiltransferaza
ATP
Ioni de Ca
Encefalina

Neuroni ganglionari
o Rari
o Identificabile dupa imaginea nucleului
o Nucleu veziculos eucromatic cu nucleol bn reprezentat
GLANDA PINEALA

Incepand de la pubertate prezinta semne de involutie, aprticulara pt fiecare individ.


Localizata intre corpul calos si coliculii cvadrigemeni superiori si este atasata de plafonul
ventriculului 3 posterior printr-o tija nervoasa (frau / habenula).
Dimensiuni mici, de boaba de mazare: 5-8/3-5mm, greutate pana la 150 mg.
Origine embriologica: deriva din neuroectoderm.
Are o capsula dintr-o ingrosare a pia-mater. Din aceasta capsula se desprind septuri care
contin vase si nervi care realizeaza o compartimentare incompleta in lobuli.
Este extrem de bine vascularizata si la nivelul ei se realizeaza cel mai mare flux sangvin
raportat la masa de tesut. La fel de bn inervata.
Parenchim bogat in celule si multe elemente vasculare. Dispunerea celulelor in cordoane
sau cuiburi celulare.
Exista numeroase fb S postggl amielinice care provin din lantul neuronal S latero-
vertebral, din ggl cervical superior. Primeste si fb nv mielinice care ar intra in constitutia
habenulei si originea lor ar fi in sistemul limbic hipocampului.
DP cu varsta creste cantitatea de tesut conjunctiv => lobulatie evidenta, apar formatiuni
chistice si concretiuni calcare (depozite de saruri / nisip cerebral / corpora arenacea)
printre celule sau in spatiile perivasculare; apar inca din copilarie. Nr si dimensiunea lor sunt
dp cu varsta. Depozite de saruri de Ca si Mg dispuse concentric => aspect lamelar, coraliform.
Prezenta lor NU afecteaza functionalitatea glandei. Sunt folosite ca un pct de reper pt gl
epifiza.

Tipuri celulare
Pinealocite
o Principale
o Origine ectodermica neuroni modifcati fara corpi Nissl
o Secreta amine si peptide mici
o MO HE
Corp celular
Nucleu veziculos, eucromatic, cu nucleol evident
Mb nucleara are invaginari adanci nu are corelatie fctionala
o MO impregnare argentica
Prelungiri 2 sau mai multe
Aspect sinuos, lungi
Fiecare se termina butonat
Unele dintre dilatatii raport direct cu capilarele sangvine
o Incluziuni cu glicogen, lipidice, cu pigment (lipofuscina)
o ME:
Aparat de sinteza proteica
REN
Granule 100 nm in prelungiri
Citoschelet f bn dezvoltat:
multi microtubuli si microfilamente
structuri tubulare dense atasati la mb cel; acoperite de vezicule;
la intuneric cresc numeric.
o Multe enzime:
Acetilare Nacetil transferaza pt serotonina
Metilare HO indol O metiltransferaza pt melatonina
o Hormoni:
Indolamine
Serotonina vezicule sinaptice
Melatonina md intern; efect cutanat
Nu ajung amandoua in md intern
Peptide
Vasotocina
Angiotensina 1

Celule interstitiale
o Asemanatoare cu astrocitele
o Sub 5% din volumul parenchimului
o Nucleu alungit si hipercrom

Rolurile glandei pineale


Transpune gandurile in imagini?! (al 3 lea ochi)
Ocupa centrul geometric al craniului
Exista pana la si cele mai primitive nevertebrate
Rol senzorial fotoR - vetebrate inferioare;
o favorizat de exista unei fante pe linia mediana care permite trecerea luminii
o Se reduce la pasari
o Dispare in totalitate la om
Apare fctia endocrina, pastrand influenta luminii
Controlata de nucleul supra-chiasmatic, hipotalamic NSC; descarca ritmic impulsuri
responsabile de ciclurile noastre (circadian, sezoniere) => ceas intern al organismului
Isi dezvolta inervatia aferenta cuplata prin intermediul NSC cu RETINA! => se mentine
fotoperiodicitatea secretorie
Traductor neuroendocrin: semnal nervos -> secretie hormonala ritmica.
Exista 2 sisteme fotoreceptoare:
o Mediaza perceperea luminii calea vizuala
o Mediaza secretia de melatonina cel fotoR transmit imp nv la neuroni ->
NSC -> tract retino-hipotalamic -> tract hipotalamo-spinal -> maduva
spinarii -> fb preggl -> pinealocite: modificarea activitatii enzimei de
acetilare.
o Ziua scade NAT => melatonina scade la lumina
o Noaptea creste activitatea NAT => melatonina creste (hormonul
intunericului/somnului)
Activitate ritmica dupa ritmul circadian (maxim noaptea 2 a.m.) sincronizat cu ritmul
endogen al NSC => formeaza bioritmul organismului.
Melatonina
Anti-oxidant: poate indeparta radicalii liberi (alimentatie sau generati de stres); anti-
oxidant de sacrificiu: se oxideaza ea.
Previne boli degenerative ale SNC
Incetineste procesul de imbatranire
Se diminueaza pe parcursul vietii; dupa decada 4 scaderea e dramatica
Coordoneaza activitatea sistemului endocrin:
o Inhiba axul hipotalamo-hipofizo-gonadal
Anti-gonadale
Anti-ovulatorii
Stimuleaza activitatea timusului anti-tumoral
Regleaza bioritmurile circadiene/sezoniere
o Ritm nictemeral
o Induce somn odihnitor, linistit
o Produce adaptarea la fusul orar
o Alterarea raspunsului emotional la reducerea intensitatii luminii: depresie!