Fiinaeste de fiecaredatfiinauneifiinri.

Dasein-uleste o fiinare care nu se mrginetessurvinprintrealte

fiinri. El este, dimpotriv, privilegiat ontic prinfaptulcaceast
fiinare, nfiinaei, are ca miznsiaceastfiin. nsatunci, din
constituia de fiin a Dasein-ului face parte faptulc el are, nfiinasa,
unraport de fiin cu aceastfiin. Iaracestlucrunseamn, la rndullui:
Dasein-ul se nelegepe sine ntr-un felsaualtulimaimultsaumai
puin explicit nfiinasa. Acesteifiinrii e propriufaptulc prin
fiinasai cu fiinasa aceastfiiniesteeinseideschis.
nelegereafiineiesteeansi o determinaie a fiinei D a s e i n-ului.

Sufletul (omului) estentr-un anumefelfiinarea; sufletul, care

constituiefiinaomului, des-coperprinmodurile sale de a fi asqhsij
inOhsij ntreagafiinarenprivinafaptuluiceaesteicesten
cutarefel, ceeacensemnc o des-coperinfiinaei.

Aristotel, De anima

Descartes () nu discutdelocdespresum, chiardaclconsider tot att de originar

ca ipecogito. Analitica vine spunntrebareaontologicprivitoare la fiinaluisum.
Abiaatuncicndfiinaacestuisum estedeterminatdevine
sesizabilfelul de a fi al acelorcogitationes.
M. HEIDEGGER, Fiinitimp

viaa nsi ca fel de a fi nu devinen chip

ontologic o problem.

M. HEIDEGGER, Fiinitimp

Ce nseamna-sllui-n?Adugmnpriminstan la a
sllui pe nlume isntemastfelnclinaisnelegemacestfapt-dea-
sllui-n (In-Sein) cafapt-de-a-fi-coninut-n (Sein in). Cu
acesttermennumimfelul de a fi al uneifiinri care este ntr-o alta,
precumesteapa n paharihaina n dulap. nelegemprinacest n
relaia de fiindintredoufiinrintinse n spaiu cu privire la locul
lornacestspaiu. Apaipaharul, hainaidulapul amndousntn
acelaifel n spaiu ntr-un anume loc.

M. HEIDEGGER, Fiinitimp

Doufiinri care sntsimplu-prezentenuntrullumiii care pedeasupra

sntnelenselefr-de-lumenu se pot atinge niciodat, niciuna
neputnd s fie n-preajma celeilalte.

M. HEIDEGGER, Fiinitimp

Expresiaatt de folositastzi omuli are mediulsu nuspune

nimic din punct de vedereontologic, attavremectacest a avea rmne
nedeterminat.

M. HEIDEGGER, Fiinitimp