rtauracdheitaEruagdeenE

gen Ka rban www.

Lectii pen
eugenk
Lectii pentru chit

Ka
rb w
a n ww

arb
u

eugenkarban.de
an.de
Capodastrul si folosirea sa. Transpunerea n alte tonalitati.
Eugen Fabian Karban (genuK@gmx.net)

16 noiembrie 2008

Versiunea 1.0
eugenkarban.de

Lectii pentru chit

Lectii pen
an.de

gE erbn aKnawrbwwa.neuwgwenwk.
b

u
r

Ka
a

de tra
uracdheitaEruagen
 c www.eugenkarban.de

Rezumat

Capodastrul si folosirea sa. Istoric. Forme constructive de capodastre. Transpunerea n alte tonalitati folosind diferite
metode. Tabele de transpunere.

Cuprins
1 Introducere 1

2 Capodastrul 1
2.1 Definitie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
2.2 Originea termenului si scurta istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.3 Forme constructive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.3.1 Capodastru pentru saraci ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.4 Sa folosesc capodastrul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.5 Pentru ce sa folosesc capodastrul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.6 Probleme la utilizarea capodastrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.7 Cum lucreaza un capodastru? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

3 Transpunerea n alte tonalitati 5

3.1 Transpunerea ntr-o tonalitate mai nalta cu ajutorul capodastrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
3.1.1 Tabela simpla de capodastru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
3.1.2 Folosirea tabelei de capodastru (1) la transpunerea cntecelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
3.1.3 Tabela extinsa de capodastru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
3.2 Transpunerea ntr-o tonalitate nalta sau joasa cu ajutorul tabelei de transpunere . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3.2.1 Tabela de transpunere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3.2.2 Folosirea tabelei de transpunere (3) la transpunerea cntecelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3.3 Transpunerea folosind legaturi armonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3.4 Transpunerea utiliznd cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3.5 Transpunerea folosind sistemul numeral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

4 Concluzii 8

5 Ce am utilizat la crearea acestui document 9

6 Atentie acest articol este Post-Cardware 10

1 Introducere
Aceasta lectie ti va arata ce este un capodastru si cum sa l folosesti. De asemenea te va nvata sa transpui cntece n
alta tonalitate cu sau fara ajutorul capodastrului.
Pentru ntelegerea acestei mici lectii este necesara cunoasterea denumirii vestice a notelor muzicale1 , a intervalelor
dintre acestea2 precum si a faptului ca un interval pe tastiera chitarei reprezinta un semiton.
Nu sunt neaparat necesare alte cunostinte de teorie muzicala pentru a folosi un capodastru dar unele notiuni muzicale
de baza ar fi folositoare.

2 Capodastrul
2.1 Definitie

Un capodastru (forma prescurtata a cuvntului este capo ) este un dispozitiv mecanic care se prinde
pe gtul chitarei, sau a unui alt instrument cu coarde nrudit (madolina, banjo) pentru a scurta lungimea
de vibratie a coardelor.
Capodastrul se prinde ntre doua taste pe gtul chitarei apasnd coardele pe acestea. Lungimea de
vibratie a coardelor se reduce astfel la lungimea dintre naltator si tasta cea mai apropiata de cutia de Figura 1: Ca-
rezonanta. Astfel capodastrul are un efect asemanator cu cel al unui barr . podastrul
Capodastrul se foloseste pentru a ajusta naltimea sunetului coardelor instrumentului fara a folosi
cheitele de acordaj. Folosirea sa nlesneste transpunerea n tonalitati mai nalte fara a modifica digitatia folosita.
O definitie plastica pentru capodastru este accea ca este un pragus deplasabil de-a lungul gtului chitarei.
1
A=La, B=Si, C=Do, D=Re s.a.m.d.
2
Tonuri si semitonuri. Interval dintre B-C = 1 semiton, dintre C-D = 1 ton = 2 semitonuri s.a.m.d.

1
 c www.eugenkarban.de

2.2 Originea termenului si scurta istorie

Numele de capodastru provine din italianul capo tasto sau capodastro care n traducere libera nseamna capul tastierei
. Termenul se pare ca a fost folosit pentru prima data de catre G. B. Doni n lucrarea sa Annotazioni din anul 1640.
Dispozitive nrudite cu capodastrul au fost folosite din cele mai vechi timpuri odata cu stramosii instrumentelor cu coarde
de azi. Sculpturi vechi arata ca egiptenii probabil foloseau capodastre confectionate din tendoane sau snur rasucite dupa
gtul instrumentelor lor.
Primul capodastru cunoscut, pe la 1700, pare sa fie o placuta de alama n forma de U care se aplica pe gtul
instrumentului. Probabil ca nu era foarte reusit constructiv si metalul neprotejat cauza stricaciuni gtului instrumentului si
coardelor.
La sfrsitul anilor 1700 se foloseau doua forme de capo. n Anglia unul n forma de jug (sau umeras) care se strnge cu
un surub (ca o menghina) n spatele gtului chitarei. n Spania se folosea asa numitul cejilla care are o forma de stampila
cu mner rotitor. Acest mner are rolul de a strnge prin rasucire un fir care vine trecut pe dupa gtul chitarei apasnd
astfel placuta de lemn pe coardele chitarei.
Alte surse l considera pe chitaristul flamenco Jos Patino Gonzlez (nascut n 1829 n Cadiz si decedat n 1902) ca
fiind inventatorul capodastrului. Capodastrul a fost rezultatul ncercarilor sale de a gasi o metoda de a acompania cu
aceeasi tehnica interpreti de flamenco indiferent de timbrul vocii acestora.
De-a lungul anilor au fost patentate diferite forme de capodastre dar nu toate au ajuns a fi si folosite. Multe din ele pot
fi incluse n ziua de azi la capitolul curiozitati.
Capodastrul cu banderola elastica a fost patentat la 1931 de catre W.H Russel. Acesta, n ciuda formei sale simple,
este un capodastru care a fost folosit, cel putin n faza de nceput, de catre mai toti chitaristii.
Un alt capodastru foarte popular este cel de plastic care a fost patentat n Germania de catre Herbert Bauerfeind n
1973. Acesta este n forma de clema, este realizat n totalitate din plastic si se poate strnge pe gtul chitarei folosind
margini zimtate.
Forme noi de capodastre apar si n zilele noastre dar foarte putine ajung n folosirea curenta.

2.3 Forme constructive

De obicei se face distinctia ntre capodastre pentru chitari clasice (care au latimea tastierei ceva
mai mare) si pentru chitari western (cu latimea tastierei ceva mai mica) precum si ntre capodastre
pentru tastiere curbate si pentru tastiere drepte (profilul sectiunii tastierei este fie unul convex fie unul
drept).
Exista mai multe forme constructive pentru capodastre nsa forma cea mai des ntlnita este o
bara de metal sau plastic prevazuta cu un strat protector, pentru coarde, din cauciuc, care se fixeaza Figura 2: Diferite
pe gtul chitarei cu o banda elastica sau de nylon. capodastre
O varianta de capodastre este cea care are pentru prinderea pe gtul chitarei o menghina de
dimensiuni mici ce se strnge de gtul chitarei cu un surub.
Exista si capodastre cu role (de obicei cauciucate) una pe fata tastierei una pe spatele gtului. Aceste capodastre se
tensioneaza pe gtul chitarei si se pot deplasa pe acesta chiar n timpul interpretarii.
O alta varianta constructiva des ntlnita este una care are pentru prinderea pe gtul chitarei o clama metalica. Aceste
capodastre au de obicei si un surub cu ajutorul caruia se poate regla strngerea clemei pe gtul chitarei. Aceasta este
recomandat daca capodastru vine amplasat n diferite pozitii unde grosimea gtului chitarei variaza, pentru a regla apasarea
pe coarde si a evita eventuale stricaciuni pe gtul chitarei.
Din acest tip sunt foarte apreciate din punct de vedere calitativ capodastrele fabricate de firma
Shubb vezi figura 3.
O tendinta relativ recenta este folosirea unor capodastre partiale care fixeaza numai un numar
limitat de coarde celelalte fiind lasate sa vibreze liber.
Capodastre cu totul speciale (numite de multe ori a treia mna) sunt cele care se prind ntr-o
pozitie pe gtul chitarei. Acestea sunt prevazute cu 6 picioruse (cleme) ce se pot ntinde mai sus sau Figura 3: Capo
mai jos de pozitia de prindere a capodastrului si care apasa coardele n aceste pozitii. Shubb
Variatiuni ale formelor constructive ale capodastrelor ofera diferite avantaje interpretilor:

Astfel un capo cu role pe ambele parti ale gtului chitarei permite artistului schimbarea rapida a tonalitatii n mijlocul
piesei interpretate.

Un capo tip cleme pentru fiecare coarda ofera avantaje la utilizarea acordajelor alternative (ca si Droped D) la care
digitatia nu se schimba la coardele care sunt lasate sa vibreze libere.

Un capo cu ajustarea tensiunii exercitate asupra coardelor are avantajul ca nu dezacordeaza instrumentul la fel de
tare ca un capodastru normal.

2.3.1 Capodastru pentru saraci ...

2
 c www.eugenkarban.de

Un capodastru poate fi improvizat folosind un creion si o bucata de elastic ca n figura de alaturi.

Plaseaza creionul pe pozitia dorita si fixeaza-l cu elasticul n asa fel nct sa apese toate coardele pe
tasta.
Atentie un creion cu sectiune hexagonala este mai bun dect unul cu sectiune circulara. De asemenea
ncearca sa nu folosesti creioane din lemn colorat pentru ca acestea pot lasa urme colorate pe coarde si Figura 4: Capo
pe taste. improvizat
De buna seama un astfel de capodastru improvizat poate fi util si de ajutor atunci cnd lipseste. Dar
el are si dezavantaje. Coardele sunt apasate de creion dar lipsa cauciucului protector face ca apasarea sa nu fie perfecta
iar cu timpul coardele se vor uza.

2.4 Sa folosesc capodastrul?

1. Ti s-a parut vreodata ca unele cntece sunt un pic prea jos pentru a le putea cnta?

2. Ai probleme sa interpretezi melodii la chitara cu acorduri ce au prinderi dificile ca de exemplu: E, A si B?

3. Te-ai saturat sa cnti pe aceleasi acorduri, ai vrea un sunet nou deosebit dar totodata nu vrei sa nveti alte prinderi
de acorduri cu schimbari dificile?

4. Ai mna prea mica sau tastiera chitarei e prea mare pentru a prinde cu usurinta acorduri n pozitia 1?

5. Chitara ta este una ieftina, nu prea bine ajustata, coardele sunt un pic prea departate de taste si prinderea acordurilor
se face, ca atare, cu mare efort.

Cu ajutorul uni capodastru vei rezolva toate aceste probleme. Chiar daca raspunsul tau la ntrebarile de mai sus este
nu un capodastu merita totusi o ncercare - s-ar putea sa fie tocmai ceea ce ti lipseste si ar putea sa fie un imbold pentru
a studia mai departe instrumentul.

2.5 Pentru ce sa folosesc capodastrul?

Utilizarea capodastrului este mai ales o problema de stil...muzical. n unele stiluri muzicale cum ar fi flamenco, bluegrass
sau folk, un capodastru se foloseste des pe cnd n stiluri ca jazz sau clasic nu se foloseste dect rareori sau chiar deloc.
Un capodastru poate fi folosit pentru:

1. a adapta sunetul instrumentului la cel al vocii. Chitara suna prin scurtarea coardelor mai nalt, aceasta nseamna ca
piesa muzicala nu trebuie transpusa ntr-o tonalitate nalta.

2. a da alta culoare sunetului instrumentului interpretnd o piesa n tonalitatea originala

3. a interpreta o piesa n tonalitatea originala, folosind alte prinderi, ntr-o pozitie nalta. Prin aceasta sunetul chitarei
capata la fel ca n punctul anterior, o alta culoare.

4. chitari cu acordaj bemol spre a le aduce la acordajul standard.

Pentru unele chitari double-six (cu 12 coarde) producatorii recomanda folosirea unui acordaj bemol (toate coardele
sunt acordate cu un semiton mai jos dect n acordajul standard: E A D G B E) pentru a reduce tensiunea
exercitata de coarde pe gtul instrumentului. n acest caz pentru a obtine acordajul standard se poate amplasa
capodastru n prima pozitie. Aceasta problema poate fi si altfel solutionata anume prin folosirea unor coarde mai
subtiri (light gauge) care exercita o tensiune ceva mai mica asupra gtului chitarei.

2.6 Probleme la utilizarea capodastrului

Un capodastru este folositor n multe din cazuri dar folosirea sa poate cauza si probleme.
Capodastrul poate sa te deranjeze n a prinde anumite acorduri. Indiferent de forma constructiva un capodastru are
parti proeminente fie n spatele gtului chitarei fie n fata, sus sau jos care pot incomoda interpretarea la chitara. De aceea
se va ncerca amplasarea capodastrului ct mai departe de mna cu care se prind acordurile. Asta cauzeaza nsa alte
probleme:

1. Probleme de acordaj. Daca capodastrul este amplasat departe de pragusul tastei el va apasa inegal coardele,
datorita grosimii acestora. Pentru ca ele sunt apasate inegal se poate ntmpla sa fie prin aceasta si dezacordate.
De aceea capodastrul trebuie amplasat ct mai aproape de pragusul tastei dinspre cutia de rezonanta a chitarei
pentru a asigura o buna apasare a coardelor pe acesta.

2. Coardele sunt deplasate lateral n sus sau n jos pe gtul chitarei. De multe ori la prinderea capodastrului coardele se
deplaseaza usor lateral n sus sau n jos pe gt pierzndu-si paralelitatea continua. Aceasta necesita o noua prindere
a capodastrului. De multe ori nsa coardele deviaza de la linie nu la prinderea capodastrului ci la interpretare. Acest
lucru pledeaza pentru achizitionarea unui capodastru calitativ mai bun.

3
 c www.eugenkarban.de

2.7 Cum lucreaza un capodastru?

Pentru a exemplifica practic cum lucreaza un capodastru sa luam prinderea acordului G. Aceasta se prinde dupa cum
urmeaza:

t
t t

G
Daca capodastrul vine amplasat n pozitia 1, toate coardele suna mai sus cu un semiton. Daca prinzi acum acordul G la fel
cum vine prins n pozitia 1, raportat la capodastru, vei avea de fapt G (respectiv A).

tttttt
t
t t

G
Daca amplasezi capodastrul n pozitia a 2-a toate coardele suna mai sus cu doua semitonuri (respectiv un ton). Prin-
znd acum acordul G vei avea de fapt acordul A.

tttttt
t
t t

A
Daca amplasezi capodastrul n pozitia a 3-a toate coardele suna mai sus cu trei semitonuri. Prinznd acum acordul G
vei avea de fapt acordul A (respectiv B) si asa mai departe.

tttttt
t
t t

A
Pentru a afla numele acordului prins cu capodastru exista o mica formula care utilizeaza numele acordului (fara capo-
dastru), numarul pozitiei n care este prins capodastrul si gama cromatica:
C - C(D) - D - D(E) - E - F - F(G) - G - G(A) - A - A(B) - B - C

Nume acord (cu capo) = Nume acord (fara capo) + (Numar pozitie) semitonuri (1)
numarate pe gama cromatica ncepnd de la numele acordului fara capodastru
Un exemplu: Acordul prins A cu capodastrul n pozitia 6 genereaza acordul A + 6 semitonuri pe gama cromatica = D.
n concluzie: plasnd capodastrul n pozitia x acordul intonat (indiferent de forma acordului prins) este mai sus cu
x semitonuri fata de acordul cu aceeasi prindere intonat n pozitia 1 fara capodastru. Si pentru rationamentul n ordine
inversa este valabila aceasta formula: cu capodastrul prins n pozitia x acordul prins este cu x semitonuri mai jos dect
cel intonat.
Un exemplu cu un cntec care este interpretat cu acordurile E, A si B. Ai urmatoarele posibilitati:
fixeaza capodastrul n pozitia 1 prinde acordurile E, A si B si cnta acordurile E, A si B.
fixeaza capodastrul n pozitia 3-a prinde acordurile C, F si G si cnta acordurile E, A si B.
fixeaza capodastrul n pozitia 6-a prinde acordurile A, D si E si cnta acordurile E, A si B.
Este important de retinut ca orice acord sau tabulatura trebuie regndite relativ la pozitia capodastrului.
Daca privesti capodastrul ca pe pragus atunci cele explicate mai sus sunt de la sine nteles si asta te va ajuta sa
simplifici mult lucrurile.

4
 c www.eugenkarban.de

3 Transpunerea n alte tonalitati

Transpunerea este transcrierea sau a interpretarea unei piese muzicale n alta tonalitate dect aceea n care a fost com-
pusa.
Transpunerea se foloseste atunci cnd:

Piesa trebuie interpretata mpreuna cu alte instrumente la care nu este posibila interpretarea n tonalitatea originala.

Piesa contine parti vocale si trebuie adaptata vocii interpretului.

Piesa este mai usor de interpretat n tonalitatea noua (prinderi dificile n tonalitatea originala).

Piesa originala este scrisa ntr-o tonalitate putin folosita pentru chitara.

3.1 Transpunerea ntr-o tonalitate mai nalta cu ajutorul capodastrului

Atunci cnd se doreste transpunerea unui cntec ntr-o tonalitate mai nalta fata de cea originala se poate folosi un capo-
dastru.
Pentru un cntec cu acordurile date, folosind capodastrul, poti interpreta acest cntec mai sus folosind prinderile acor-
durilor date.

3.1.1 Tabela simpla de capodastru

n tabela de capodastru (1) au fost indicate, n prima coloana principalele acorduri folosite pentru chitara acustica. Folosind
tabela poti afla ce acorduri se interpreteaza plasnd capodastrul n diferite pozitii si prinznd acordul din prima coloana.

Acord fara capodastru Acordul actual cu capodastru:

Pozitia 1 Pozitia 2 Pozitia 3 Pozitia 4 Pozitia 5 Pozitia 6 Pozitia 7 Pozitia 8
F F G A A B B C C
C C D E E F F G A
G A A B B C C D Eb
D E E F F G A A Bb
A B B C C D E E F
E F F G A A B B C
B C C D E E F F G

Tabela 1: Tabela de capodastru

Ai observat poate ca nu au fost indicate acorduri minore n aceasta tabela. Un acord minor se comporta la folosirea
capodastrului la fel ca unul major. Cu mentiunea ca tot sirul corespunzator unui acord minor contine acum acorduri minore.
Daca, spre exemplu, urmarim transformarea acordului A minor la folosirea capodastrului aceasta este identica cu cea a
acordului A : un Am prins cu capodastrul n pozitia 3 este un Cm. Acest rationament este valabil si pentru alte tipuri de
acorduri C7, Cmaj7, C6, Csus4, C5 s.a.m.d...

3.1.2 Folosirea tabelei de capodastru (1) la transpunerea cntecelor

Sa luam un exemplu concret: Avem un cntec n care se folosesc acordurile Dm - C - A - G. Dorim sa ncepem cntecul cu
Am.

1. Din tabela 1 luam sirul cu D si vedem ca n pozitia 7 avem A.

2. Prindem capodastrul n aceasta pozitie si acordul Dm devine Am.

3. Aflam celelalte acorduri cautnd echivalentele acordurilor originale din pozitia 7. Pentru C avem G, pentru A avem
E si pentru G avem D.

Deci cntecul nostru se poate interpreta cu capodastrul n pozitia 7-a si acordurile interpretate sunt: Am - G - E si D.

3.1.3 Tabela extinsa de capodastru

O tabela extinsa de capodastru este tabela 2 n care au fost redate toate acordurile din gama cromatica si echivalentele lor
enarmonice. Se poate folosi la fel ca si tabela 1.

5
 c www.eugenkarban.de

Pozitia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
C C/D D D/E E F F/G G G/A A A/B B
C/D D D/E E F F/G G G/A A A/B B C
D D/E E F F/G G G/A A A/B B C C/D
D/E E F F/G G G/A A A/B B C C/D D
E F F/G G G/A A A/B B C C/D D D/E
F F/G G G/A A A/B B C C/D D D/E E
F/G G G/A A A/B B C C/D D D/E E F
G G/A A A/B B C C/D D D/E E F F/G
G/A A A/B B C C/D D D/E E F F/G G
A A/B B C C/D D D/E E F F/G G G/A
A/B B C C/D D D/E E F F/G G G/A A
B C C/D D D/E E F F/G G G/A A A/B

Tabela 2: Tabela de capodastru extinsa

3.2 Transpunerea ntr-o tonalitate nalta sau joasa cu ajutorul tabelei de transpunere
ti vei pune binenteles ntrebarile:

Cum transpun ntr-o tonalitate mai nalta atunci cnd nu am un capodastru la ndemna si nici nu pot ncropi la
repezeala unul pentru saraci ?

Cum transpun ntr-o tonalitate mai joasa atta timp ct capodastrul nu permite dect transpuneri n tonalitati mai
nalte?

Raspunsul la ambele ntrebari este simplu: folosind tabele sau ajutoare de transpunere.

3.2.1 Tabela de transpunere

Un tip de tabela de transpunere construita pe baza gamei cromatice este redat n tabela 3 .

C C/D D D/E E F F/G G G/A A A/B B

C/D D D/E E F F/G G G/A A A/B B C
D D/E E F F/G G G/A A A/B B C C/D
D/E E F F/G G G/A A A/B B C C/D D
E F F/G G G/A A A/B B C C/D D D/E
F F/G G G/A A A/B B C C/D D D/E E
F/G G G/A A A/B B C C/D D D/E E F
G G/A A A/B B C C/D D D/E E F F/G
G/A A A/B B C C/D D D/E E F F/G G
A A/B B C C/D D D/E E F F/G G G/A
A/B B C C/D D D/E E F F/G G G/A A
B C C/D D D/E E F F/G G G/A A A/B

Tabela 3: Tabela de transpunere

3.2.2 Folosirea tabelei de transpunere (3) la transpunerea cntecelor

Sa luam un exemplu cu un cntec n tonalitatea A cu acordurile A, D, E7, Bm si Fm. Dorim sa transpunem acest cntec
fara a folosi capodastrul n tonalitatea C.

1. Din gama cromatica stim (sau aflam) ca C este cu 3 semitonuri mai sus ca A.

2. Din tabela 3 cautam din prima linie acordurile noastre (A, D, E, B si F). Atentie: la fel ca si la transpunerea dupa
tabela de capodastru acordurile minore sau cu alteratii se considera n faza de cautare ca fiind majore.

3. Gasim corespondentele acestora cu trei siruri mai jos (echivalentul a trei semitonuri) : C, F, G, D, si A.

4. Adaugam la acordurile gasite alteratiile corespunzatoare (minore, septimi, sesimi...)ca n acordurile de pornire si
aflam acordurile cautate: C, F, G7, Dm, si Am.

6
 c www.eugenkarban.de

Interpretnd cntecul cu aceste acorduri (si folosind binenteles prinderile pentru aceste acorduri noi) am transpus
cntecul din A n C cu trei semitonuri mai sus fara a folosi capodastrul.
Pentru a transpune un cntec ntr-o tonalitate mai joasa dect cea originala se foloseste acelasi rationament. Dorim a
transpune cntecul din exemplul precedent n G. Din gama cromatica G este cu doua semitonuri mai jos ca A. Din tabela 3
cautam din ultima linie acordurile noastre (A, D, E, B si F). Corespondentele acestora cu doua siruri mai sus (echivalentul
a doua semitonuri) sunt: G, C, D, A si E.
Interpretnd cntecul cu acordurile G, C, D7, Am si Em (si folosind binenteles prinderile pentru aceste acorduri nou
gasite) am transpus cntecul din A n G cu doua semitonuri mai jos dect n tonalitatea originala.

3.3 Transpunerea folosind legaturi armonice

Aceasta parte a lectiei este pentru avansati.
Dupa cum se stie (sau ar trebui stiut) fiecare acord din cadrul unei tonalitati are o anumita functie armonica. Importante
sunt n orice tonalitate:

tonica (acordul care si ia numele de la tonalitate)

dominanta

subdominanta

paralela de mol a tonicii

paralela de mol a dominantei

paralela de mol a subdominantei

Cunoscnd acordurile corespunzatoare acestor functii armonice pentru tonalitatile originale si cea n care se va face
transpunerea se poate transpune usor un cntec n tonalitatea dorita schimbnd numai acordurile ntre ele tonica cu tonica,
dominanta cu dominanta s.a.m.d..
O combinatie ntre tabela de capodastru si functiile armonice este tabela 4. n aceasta tabela sunt redate n primele
doua siruri acordurile asa cum apar ele pe cercul cvintelor. Fiecare acord (considerat tonica) are la stnga subdominanta,
la dreapta dominanta si dedesubt paralela de mol. Fiecare acord poate fi privit si ca tonalitate iar n al treilea sir sunt
indicate numarul de alteratii corespunzator tonalitatii respective. n josul alteratiilor, pe coloane sunt indicate acordurile cu
cea mai mare probabilitate de aparitie ntr-o piesa muzicala din tonalitatea respectiva.
La transpunere se cauta coloanele cu tonalitatile originale si n cea n care se face transpunerea si se schimba acordurile
ntre ele. Daca dorim sa transpunem din E n C luam ultima coloana si cautam acordurile din piesa pe ea. Apoi din coloana
a 3-a luam de pe sir acordurile corespunzatoare si aflam acordurile cautate. Exemplu: E-C, Gm-Em, A-F. s.a.m.d.

Major B F C G D A E B F/G D A E
Minor Gm Dm Am Em Bm Fm Cm Gm Dm/Em Bm Fm Cm
Alteratii 2 1 1 2 3 4 5 6/6 5 4 3
E B F C G D A E B G D A
B F C G D A E B F/G D A E
F C G D A E B F C/D A E B
C G D A E B F C G/A E B F
G D A E B F C G D/E B F C
D A E B F C G D B F C G
A E B F C G D B F C G D
E B F C G D B F C G D A
B F C G D B F C G D A E
G D A D B F C G D A E B
D A E B F C G D A E B G
A Es B F C G D A E B G D

Tabela 4: Tabela de transpunere

3.4 Transpunerea utiliznd cercul cvintelor

Transpunerea se poate face si utiliznd cercul cvintelor. n teoria muzicala cercul cvintelor este o reprezentare grafica a
relatiilor de rudenie dintre tonalitati. Tonalitatile nrudite se afla n imediata apropiere pe cercul cvintelor cu ct distanta
dintre acestea pe cercul cvintelor este mai mare cu att rudenia dintre ele este de grad mai mare.
Avnd doua cercuri de cvinta de marimi diferite acestea se pot roti unul fata de celalalt n asa fel sa rezulte o cores-
pondenta vizibila ntre acorduri. De exemplu avem un cntec n C major interpretat cu acordurile C, Am, F, G si Em. Daca
rotim cercul mai mic cu 90 n sens invers acelor de ceas vom avea imediat sub C pe cercul mic A. Vezi figura 5. Asociat

7
 c www.eugenkarban.de

C
F G
Am
Em
Dm A
E
D Fm
C

D
Bm 3
m

Gm

Bm
2 4

B
G
Em

m
1

Fm
Cm
E

Dm
Am

A
F
C

6
*

5
1

Bm
Dm

D
Cm
F
Fm
2 4
3
A

Fm

E
Gm
Cm A
B G
Bm
E m
Dm
D B
F

Figura 5: Cercul cvintelor ca ajutor de transpunere

lui Am avem acum Fm, lui F D, lui G E iar lui Em Cm. Putem interpreta acum cntecul n tonalitatea A folosind acordurile
noi: A Fm D E si Cm. Daca n cntec apar alte acorduri dect minore si majore cum ar fi acorduri de septima mica, de
septima mare sau altele se modifica n acelasi fel si acordurile corespunzatoare nou gasite.
Pentru exemplul nostru daca am avea n cntec G7, C4, Am7 si Em6 acestea devin dupa transpunere E7 A4 Fm7 si Cm6.
Destul de simplu nu-i asa?

3.5 Transpunerea folosind sistemul numeral

Un alt mod de a nota acordurile dintr-o piesa se face folosind treapta din gama tonalitatii respective (notata cu cifre romane)
nsotita de adausuri, atunci cnd acestea apar, cum ar fi minor sai maj7. Acordurile tonalitatii C major sunt:

C Dm Em F G Am Bdim

n sistemul descris ele se vor nota:

I IIm IIIm IV V VIm VIIdim.

Notnd acordurile cntecelelor dupa acest sistem la interpretare trebuie stabilita numai tonalitatea acestora. Aceasta
implica o buna cunoastere a tonalitatilor folosite si a acordurilor din acestea.
Un exemplu cu un cntec n C major cu progresia de acorduri C F G7 C D Am C s-ar nota cu acest sistem I IV V7 I II
VIm I. La interpretare se poate schimba tonalitatea (de exemplu) la G major si acordurile de acum sunt G C D7 G A Em G.
Avantajul acestei forme de notatie a acordurilor este ca ea ramne neschimbata indiferent de tonalitate.

4 Concluzii
Capodastrul are renumele de a fi un ajutor pentru chitaristii care nu stapnesc acordurile cu barr . Cu toate ca se
vehiculeaza ideea ca folosirea capodastrului se face doare de catre ncepatori eu va recomand folosirea sa.
Si pentru cei care sustin sus si tare ca numai chitaristii ncepatori folosesc un capodastru sa se uite cnd au ocazia,
la nregistrari din concertele cu Rolling Stones sa vada ca pna si Keith Richards are cteodata un capodastru la chitara
sa. Oare si el, dupa attia ani a ramas tot un ncepator?
De multe ori nsa este imposibil de a transpune exact o piesa n alta tonalitate fara ajutorul unui capodastru (de exemplu
atunci cnd piesa contine flageolete).
La urma urmei utilizarea capodastrului nu trebuie facuta numai pentru a usura interpretarea ci si pentru a cauta o noua
expresivitate n sunetul instrumentului.
Sper ca aceasta lectie sa te ajute si sa te ncurajeze la folosirea capodastrului.

8
 c www.eugenkarban.de

5 Ce am utilizat la crearea acestui document

Acest document este ( cel putin dupa parerea mea ) foarte complex din punct de vedere al graficilor si a imaginilor folosite
de aceea am sa ncerc sa indic aici, pentru cei interesati, ce programe am folosit la realizarea sa.

Linux Debian (Etch) - sistem de operare.

http://www.debian.org/

Linux Kubuntu 7.10, Ubuntu 8.10 - sistem de operare.

http://http://www.ubuntu.com/

Windows XP - sistem de operare.

http://www.microsoft.com/

Kile - Editor de text si manager proiecte LATEX 2 sub Linux.

http://kile.sourceforge.net/

LATEX 2 - procesor text.

http://www.latex-project.org/
Sub LATEX 2 am folosit urmatoarele pachete:

geometry - pentru paginatie

http://www.ctan.org/pub/tex-archive/macros/latex2e/contrib/geometry/
picins - pentru asezarea pe pagina a imaginilor direct importate
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex209/contrib/picins/
gchords - pentru desenarea diagramelor de acorduri pentru chitara
http://www.ctan.org/tex-archive/graphics/gchords/
hyperref - pentru obtinerea de documente PDF cu linkuri
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/hyperref/
abc - pentru includerea partiturilor muzicale scrise n limbajul ABC n document, notatiilor de ritmuri si a tabula-
turilor.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/abc/
pstricks - pentru realizarea graficelor din document.
http://tug.org/PSTricks/
xy - pentru realizarea unor diagrame din document.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/diagrams/xypic/xy-3.7/
float - pentru plasarea tabelelor din document pe mai multe pagini.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/float/
fancyhdr - pentru realizarea de linkuri n header si footer de pe pagina.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/fancyhdr/
guitar - pentru scrierea acordurilor deasupra versurilor acolo unde vin schimbate.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/guitar/
multido - pentru programare la generarea graficelor.
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/multido/
ifthen - pentru programarea graficelor si a unor pachete ajutatoare.
http://tug.ctan.org/cgi-bin/ctanPackageInformation.py?id=ifthen

abcm2ps - procesor de fisiere muzicale ABC la postscript.

http://moinejf.free.fr/

ABC Explorer - editor si manager pentru fisiere n ABC Music Format sub Windows.
http://stalikez.info/abc/abcex.php

AutoCorect - corector de texte n limba romna folosit pentru corectarea textului si pentru adaugarea diacriticelor,
acolo unde au fost uitate.
http://www.softset.ro/autocorect.html

9
 c www.eugenkarban.de

6 Atentie acest articol este Post-Cardware

Acest articol este rezultatul muncii mele si m-a costat mult, mult din si asa putinul meu timp liber.
De aceea consider ca nu ar fi gresit sa cer si ceva din partea celui care l citeste si l gaseste util.
Cum bani ar fi un pic prea mult cerut ( ...iar la urma urmei este bine stiut ca banii nu aduc fericirea ) m-am gndit ca o
mica atentie n forma unei carti postale ar fi deajuns si nici nu va duce pe nimeni la faliment. Aceasta carte postala poate fi
una cu o imagine din localitatea unde locuiesti, de la mare, de la munte sau orice alta carte postala care ti place tie.
Deci numai daca consideri acest articol util considera ca o obligatie sa mi trimiti o vedere sau o carte postala la adresa:

Eugen Fabian Karban

Muskatellerstr. 4B
Augsburg 86179
Germany

Multumesc!
Eugen

10