Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cteva norme
polinomiale
Gabriel DOSPINESCU 1
O interesanta problema data la faza finala a olimpiadei japoneze n anul 1994
cerea
Sa se demonstreze ca exista o constanta absoluta c > 0 cu proprietatea ca pentru
orice numere reale a1 , a2 , . . . , an si orice numar n are loc
n
Y n
Y
max |x ai | cn max |x ai | .
x[0,2] x[0,1]
i=1 i=1
96
k
este un polinom monic de grad n+1 ce se anuleaza n tk = cos . Faptul ca este un po-
n
1 n n1 2
linom monic de grad n+1 rezulta din scrierea f (x) = n1 x x 1 + ...
2 1
f (x)
(ce arata de fapt doar ca f este polinom) si din faptul ca lim n+1 = 1 (ceea ce
x x
k
este evident). Ca acest polinom se anuleaza n tk = cos rezulta din formula lui
n
Moivre.
Din Lema 1 vom deduce cteva rezultate care se vor dovedi esentiale n demersul
nostru.
Lema 2. Au loc identitatile:
Q (1)k n
(tk tj ) = pentru k 6= 0, n,
j6=k 2n1
(3)
Q
n n Q
n1 (1)n n
(t0 tj ) = n2 , (tn tj ) = .
j=1 2 j=0 2n2
Demonstratie. Sa derivam relatia (2). Dupa calcule, ce le lasam n seama
cititorului, obtinem
n h p n p n i
Pn0 (x) = n x + x2 1 + x x2 1 +
2 h n i
x p n p
+ x + x2 1 x x2 1 . (4)
2n x2 1
Din (4) si formula lui Moivre obtinem imediat ca
Y (1)k n
(tk tj ) = Pn0 (tk ) = .
2n1
j6=k
Tot din (4), dar de aceasta data calculnd lim Pn0 (x) cu ajutorul regulii lui
x1
lHospital, obtinem si celelalte doua relatii din enunt.
Demonstratia Propozitiei. nainte de toate observam ca putem presupune
fara a restrnge generalitatea ca kf k[0,1] = 1. Daca aratam ca pentru orice x [1, 2]
n n
3+2 2 + 32 2
are loc |f (x)| , va rezulta ca pentru orice x [0, 2]
n 2 n
3+2 2 + 32 2
avem |f (x)| si de aici obtinem relatia (1). Sa fixam,
2
1 k
deci, x [1, 2] si sa consideram numerele xk = 1 + cos , pentru k = 0, n.
2 n
Folosind formula de interpolare Lagrange putem scrie
Xn Y x xj
f (x) = f (xk ) ,
xk xj
k=0 j6=k
de unde
Xn Y n n Y n Y
x xj X Y x xj X 2 xj X 3 tj
|f (x)| = =
x x |x x | |x x | |tk tj |
k=0 j6=k
k j k j k j
k=0 j6=k k=0 j6=k k=0 j6=k
97
(sa nu uitam ca |f (xj )| 1, xj [0, 1], x [1, 2]).
Sa observam ca, din Lema 2, ultima suma se poate rescrie
n1 n1
X Y n2 n1Y Yn
2 2
(3 tj ) + (3 tj ) + (3 tj ) . (5)
n n j=0 j=1
k=1 j6=k
Q
n1 Q
n Q
n1
Ramne sa constatam ca (3 tj )+ (3 tj ) = 6 (3 tj ). nsa, ntorcndu-
j=0 j=1 j=1
ne n (2), observam ca
n1
Y 1 h p n p n i
(x tj ) = x + x2 1 x x2 1 ,
j=1
2n x2 1
de unde
n1
Y 1 h n n i
(3 tj ) = 3+2 2 32 2 . (6)
j=1
2n+1 2
Un mic calcul bazat pe relatiile (5) si (6) arata ca de fapt
n Y n n
X 3 tj 3+2 2 + 32 2
= .
|tk tj | 2
k=0 j6=k
Initial, ne gndeam sa punem punct notei aici, dar ulterior am descoperit ca lemele
demonstrate mai au cteva aplicatii deloc de neglijat. ntr-adevar, sa vedem pentru
98
nceput cum decurge teorema de deviatie minimala a lui Cebsev, din rezultatele de
pna acum.
Teorema (Cebsev). Pentru orice polinom monic f Pn are loc kf k[1,1]
1 Tn
n1
, estimarea fiind optimala, n sensul ca pentru polinomul n1 are loc egalitate.
2 2
Demonstratie. Sa presupunem ca exista f Pn astfel nct afirmatia kf k[1,1]
1 k
este falsa. Folosind interpolarea Lagrange cu nodurile tk = cos , k = 0, n,
2n1 n
obtinem
Xn Y x tj
f (x) = f (tk ) . (7)
tk tj
k=0 j6=k
mpartind cu x si facnd x n (7) (folosind desigur ipoteza ca polinomul f este
monic) rezulta identitatea
Xn Y 1
1= f (tk ) , (8)
tk tj
k=0 j6=k
ntr-adevar,
nu avem dect sa scriem inegalitatea din Propozitie sub forma
f (x) Tn (x)
xn kf k[1,1] xn si sa facem x . Tinnd cont ca Tn are coeficientul
1
dominant 2n1 , rezulta ca, daca f Pn este monic, atunci kf k[1,1] n1 , adica
2
tocmai teorema de care am vorbit adineauri.
100