Sunteți pe pagina 1din 2
Structuri algebrice definite pe graficul unei functii Gabriel POPA' Intr-un articol aparut in Matematica v Skole (mentionat in [2]) se introduce © structur& de corp pe multimea punctelor parabolei y = 2”, care se bucura de o interesant& interpretare geometricé,. In [2] se extinde aceasti constructie pentru o parabola oarecare y = a2? + ba +c (v. si problemele $30 gi G13 din [1]). Observatia 1. Urmand aceeasi cale, dacé @ este mulfimea punctelor graficului functiei f : R — R, atunci pe G putem defini o structuré de corp astfel: dacd A(z, f(z), Bly, f(y)), considerim AOB.= M,cuM(a+y,f(e+y)); A@B = N, cu N(ay, f (zy). : Verificarea faptului cd (G,®, ®) este corp e imediata; elementul nul este 4(0, f(0)), iar elementul unitate este F(1, f(1)). Mai mult, (G,®, @) & (R,+,-), un izomorfism fiind 0: GR, 0(M) = ay. Observatia 2. Daci y : R — R este o aplicatie bijectiva, pe R putem defini o noua structura de corp prin transportul-operatiilor canonice (conform problemei G2 din (1)): wey = (ele) +e) roy = 9 *(y(a)ely)) . Noul corp (R,#,0) este izomorf cu (R,-++,-) , un izomorfism find chiar y. Observatia 3. Putem acum'construi pe G, ca la Observatia 1, operatiile ®, @; astfel, (G,@,®) este corp, izomorf cu (R,+,*) - un izomorfism fiind y~ 16. In-acest mod, definim pe G o infinitate de structuri de corp, toate izomorfe intre ele. D b Exemplu. Pentru f: RR, f(x) =ax?+ba+csig: RR, v(x) = t+7 se obine extinderea din [2]. Observatia 4. Consideratiile de mai sus rkmén valabile gi pentru functii f:D-—-R cu D # R dar de puterea continuului, dat find faptul ef atunci exist o bijectie y : D > R. Problema cercetaté in continuare este urma&toarea: care sunt functiile pentru care structura de corp definita pe G de operatiile’®,@ beneficiazd de interpretarea geometrica natural& din [1] ? Mai'precis, dorim s& determin&m functiile f : R— R pentru care oricare ar fi A, B din G, avem: (i) BM este paraleli cu AB; (il) intersectia dreptelor FN gi AB este un punct de pe Oy, unde M, N, E, F sunt cele definite anterior. Vom afla mai intai funotiile care indeplinesc (i), urmand a izola apoi dintre ele pe acelea care indeplinese gi (ti). 1 Profesor, Gr. Jo. “Stefan Procopiu”, lagi 29 f] 2] Teorema. Fie f :R -»R-o functie analiticd (adici 0 functie care admite 0 dezvoltare tn serie de puteri) astfel neat este tndeplinitt conditia (i). Atunei f este 0 functie de gradul IT: f(x) = ap'+ a,x +032", cu ap, a1, a2 € R. Demostratie. Deoarece dreptele EM gi AB sunt paralele, ele trebuie 5 aib& aceeasi pant, de 10), ty) : y o+y Pentru 2 # 0, facem y — 2 gi finand seama de faptul c& f este continua gi derivabilé, obtinem: jin SOLO 3. Reaulta c& g(a) = aye-age?, cua, ag arbitrar alegi. Notand a ='b, a3 =a, f(0) = c, urmeazd c& f(t) = az? + bm +e. Se verific& acum cu ugurinf& c& dintre funotiile de gradul I, singurele care yerificd (il) se objin pentru b= c= 0. Inlocuind insa.(il) cu: (ii) intersectia, dreptelor FN. 5i AB esteun punct de pe aca de simetrie, atunci putem pastra toate functiile de gradul HT, dup& cum se arata tn [2]. inlocuire tn ecuatie, se obtine: Problema deschis&. Putem rezolva ecuatia (*) in ipoteze mai slabe dec cea de analiticitate impusa lui f? Bibliografie C. Nastasescu, M. Tena, Gh. Andrel, L Ot&rdganu - Probleme de structuri algebrice, Ed. Academiei, Bucuresti, 1988, Maria S. Pop - Siricturi algebrice definite pe, multimea punctelor unei parabole, G.M.8 / 1985. 30