1

Aceasta este o foarte ambitioasa si interesanta perioada pentru un designer sa

lucreze pe piata ziarului.
Se intampla atat de multe in acest domeniu, peste tot in lume o serie continua
de reproiectari, in vreme ce editorii isi regandesc strategiile, analizeaza ceea ce
fac si cum, si cauta solutii si tactici noi. In plus, aparitia tabletei lanseaza o
intreaga noua piata ce ramane a fi descoperita si chiar inventata.
Planurile mele pentru aceasta carte si interesul asupra temelor(de discutie) se
adreseaza lumii ziarelor si revistelor, si unui anumit domeniu, designul ziaristic,
ele au aparut initial din contextul profesional in care m-am trezit lucrand ca
designer grafic in ultimii ani, in contact cu redactori sefi, editori si intreaga
redactie de stiri a unui numar de ziaristi italieni si internationali.
Proiectele editoriale la care am luat parte au fost diverse, mai ales in conditiile
mediului in care lucram. In 2005, pe cand inca studiam la universitate am avut
norocul sa lucrez la primul meu proiect editorial: o revista saptamanala, dar cu
infatisarea si formatul unui ziar zilnic un proiect inovativ pe scena editoriala a
Italiei.
De vreme ce era un proiect nou conditiile au fost propice pentru o implicare
puternica si construnctiva a echipei de designeri impreuna cu editorii de top.
Participarea la sedinte si implicarea in designul ziarului mi-a oferit o oportunitate
sa inteleg numeroase aspecte si situatii care imi starneau puternic curiozitatea.
Colaborarea si implicarea constructiva a redactorului sef si a altor persoane din
domeniu in procesul de design al ziarului, ne permite noua sa intelegem cum
designul grafic al publicatiei poate sa ajute cel mai bine si sa-i imbunatateasca
abordarea jurnalistica.
Era oricum o meta-redactie, un fel de context idealizat in care era imploicat doar
un numar mic de oameni, selectati sa asigure o combinatie optima de aptitudini,
foarte diferita de realitatea de zi cu zi dintr-o redactie de stiri a unui ziar.
Nu aveam inca o idee concreta despre cum arata o camera de lucru a unui ziar
de stiri. Inca nu aveam experienta in munca mecanica, verticalitatea si
restrangerea dialogului intr- redactie reala de stiri.
Oricum, experienta mea in lucrul cu ziaristii nu s-a oprit aici. In 2006 am
participat la implementatra unui proiect in care un serviciu extern a fost brevetat
 2

sa furnizeze grafice informationale pentru unul din cele mai mari ziare ale Italiei
Corriere della Sera- .
Atunci am ajuns sa inteleg cum functioneaza o redactie de actualitati de fapt.
Lucrand la publicatie in fiecare zi, confruntandu-ma cu termene limita, am inteles
cat de greu era sa realizezi un design grafic de o calitate foarte ridicata si cat de
mecanic era tot procesul de producere a unui cotidian.
Inca lucrand in timp ce imi continuam studiile la universitate, am participat la
designul unei noi publicatii sportive. A fost un proiect scurt, dar mi a asigurat
informatia de care am avut nevoie pentru a-mi realiza lucrarea de licenta, cum
eram pe deplin implicat in cadrul redactiei de stiri lucrand la implementarea
proiectului de design grafic dezvoltat de studioul Leftloft.
Am absolvit in 2007 Politehnica din Milano, cu profesorul si designerul Andrea
Bracaloni in calitate de profesor coordonator si Bruno Genovese impreuna cu
Alessandro Busseni ca si consultanti. Aceste experiente m-au facut constient de
nevoia de a fi implicat intr-un proiect editorial si de a participa la un proces
generalizat de definire a problemelor si identificare a solutiilor pentru a dobandi
diferite abilitati.
E mai bine pentru toata lumea sa participe la procesul de luare a deciziilor
redactorul sef, editoul managerial si managerii de marketing sa fie constienti
de granita propriilor domenii de activitate si sa se puna de acord in privinta celor
mai satisfacatoare alegeri. Este de asemenea necesar ca sistemul sa fie unul
deschis si sa interactioneze cu mediul pentru a obtine un produs care sa
corespunda complexitatii societatii contemporane in cel mai bun mod posibil. In
lucrarea mea am incercat sa propun rolul pe care designerul ar trebui sa-l joace
intr-o redactie de actualitati, mai ales in cadrul unui proiect de redesign.
Idealistic, imaginea descrisa de mine, nu mai corespunde exclusiv designerului
dar este un adevarat inovator. In aceasta carte reiau cercetarea mea initiala,
actualizand-o in conformitate cu schimbarile ce au avut loc in lumea informatiei
intre timp si pe baza experientelor mele anterioare. Pentru ca in 2008 am inceput
sa lucrez in redactia IL SOLE 24 ORE, cel mai impunator ziar de stiri italian. In
acest context, ideile mele initiale din lucrarea de licenta m-au ajutat sa concep
un proiect pentru revista IL- Inteligence Lifestyle. In scrierea acestei carti am
aprofundat din diferite surse de informare: literatura jurnalistica, designul
comunicatiei si cultura designului. Principala mea sursa de informare in domeniul
designului ziaristic a venit de peste tot teritoriul Statelor Unite, Marea Britanie,
 3

Spania si Europa de Nord unde sunt foarte multe publicatii de inalta clasa, studii
cunoscute si asociatii comerciale in domeniu.
Printre acestia din urma am acordat o importanta deosebita WAN-IFRA-ului
(Asociatia Mondiala a Ziaristilor si Noilor Edituri )si SND-ului (Societatea
Designului Ziaristic), organizatoare ale celor mai importante congrese din acest
domeniu.
Aceasta carte este si rezultatul conferintelor la care am avut ocazia sa particip,
interviurilor si discutiilor cu colegii mei si diversi experti din domeniu, dar am
cautat sa includ si studii practice, prezentand studiile mele realizate unui numar
de publicatii editoriale printate si digitale.
Cartea este impartita in trei parti, cum puteti vedea in cele ce urmeaza acestei
introduceri.
Prima parte studiaza transformarea din lumea informationala care a avut impact
asupra ziarelor si a schimbat profund obisnuinta cititului. Scenariul final ne
dezvaluie cum ziarul traditional a suferit si continua sa sufere din cauza aprigei
competitii realizata de noua media. Noua tehnologie nu doar ca a fost cauza
principala a vitezei crescute de creatie a continutului in orice forma, dar a si
permis noi cai de accesare a lui, facand fiecare utilizator un metaforic
prosumer, un consumator si in acelasi timp un producator.
Tabletele au produs de asemenea noi forme de managment informational:
dezvoltatorii independenti si tehnologii de pornire care au creat un produs ce
combina placerea cititului cu o varietate de posibilitati pentru a distribui si
personaliza continutul .
Aceasta carte cauta posibile solutii pentru criza ziarului clasic. Din multele cai
posibile catre renasterea ziarului ce pot fi prezentate pe scena contemporana,
cele ce pot sa ramana in picioare par sa fie: construirea si intarirea unui public
nisa, care sa se axeze pe trasaturile specifice ale proiectului editorial, stand in
afara competitiei si punand accentul pe calitate. ( ca in cazul indraznetului
francez Feuilleton)
Primul capitol dezvaluie importanta continutului, faptul ca jurnalismul bun
poate salva un ziar si designul asigura suportul necesar pentru a da forma
continutului si a sublinia calitatea.
 4

A doua parte a cartii se concentreaza pe definitia designului ziaristic si priveste

rolul pe care il joaca aceasta disciplina la un ziar. ( acordand o atentie deosebita
elementelor cheie ale designului de font). Infatiseaza o imagine a situatiei reale,
identificand factorii limitatori care influenteaza crearea unui bun proiect de
design:

Structura interna a unei redactii de stiri, constrangeri tehnice si cultura externa.

Asadar atentia este indreptata spre procesul de restilizare a ziarului, spre care,
in ultimii ani, s-au indreptat atat de multe publicatii, atat italiene cat si
internationale, in incercarea de a reimprospata o piata stagnanta, refandu-i
imaginea. Introduceri micsorate si pline de culoare, precum si adoptarea
infatisarii tip revista au dus la noi rezultate, au aratat ca publicatiile sunt
confundate intre ele, adesea si foarte similare si nu au adus rezultatele asteptate
de catre edituri.
Aparitia si popularitatea tabletelor- portabile, mici, usor de manevrat le-au
creat editurilor impresia gresita ca tranzitia de la printat la digital poate fi facuta
transferand pur si simplu vechiul continut pe noile accesorii, doar cu unele
ajustari de dimensiuni si cateva adaugari media pentru a confirma schimbarea
platformei. Aceste descoperiri si analiza asupra deciziilor ce au fost luate in
redactie intai schimbarea de dimensiuni si ulterior tranzitia la tehnologia
digitala duc la concluzia cartii mele, ce propune o tranzitie de la restilizare la o
adevarata regandire de proiect.
Transformatorul intelege schimbarile in curs in lumea informatiei, traieste cu
noile tehnologii, adopta noi limbaje( profitand de majoritatea oportunitatilor
oferite de graficele informationale) si cauta sa depaseaca limitarile mentionate
mai sus. El implementeaza un proces de regandire a intregului sistem si aduce o
noua teorie a cunoasterii practicii profesionale, nu doar prin impunere de decizii
noi sau venirea cu o noua infatisare grafica, ci participand chiar la procesul de
regandire a intregii experiente de : utilizare, clasificare, acces si distribuire a
continutului.
Vazuta in aceasta lumina, schimbarea designului ziarului clasic nu mai este doar
o problema de modificare a formatului, ci de reproiectare a intregului sistem.
Figura la care fac referire ca transformator, combinand designul editorial cu
experienta utilizatorului si noile tipare ale designului pe care chiar el le
 5

reprezinta, are o semnificatie si consistenta pe scena actuala a jurnalismului si

designului modern. Demonstratii ale acestui fapt sunt oferite de procesul condus
in camera de stiri Il Sole 24 Ore, experienta la Bloomberg Businessweek, Die Zeit,
The Guardian si Times, iar mai multe initiative sunt in curs ( pentru designul
siteului New York Times si dezvoltarea digitala a Rentres) descrise in cartea mea.

Intelegand Transformarea; Confruntarea cu Noua

Media

DE LA ZIAR LA AGENTIILE DE STIRI

1.
In societatea de azi un cotidian nu mai este doar ziarul care apare pe piata zilnic.
Asa cum am vazut, definitia ziarului a fost extinsa si nu ar trebui sa mai vorbim
doar despre hartia in sine, ci despre brandurile media care asambleaza si
distribuie relatari prin mai multe modalitati, din momentul in care subiectul unei
stiri este anuntat de catre agentii, pana in momentul in care personalul editorial
il preia si il distribuie. Si redactiile de stiri s-au modificat in mai multe feluri in
ultimii zece ani, sau cam asa. Procesul producerii stirilor s-a schimbat ca rezultat
al raspandirii componentelor multimedia si marea diversitate de platforme de
distribuire: printate, pagini web, smartphone-uri, tablete, mediu social virtual.
Trei faze principale au fost identificate pana in prezent. De la editiile printate
simple, prima adaugare a fost editia online ( redactia 1.0), urmata de imbinarea
proceselor de printat si online (redactia 2.0) si in final inglobarea noilor platforme
digitale precum cele smartphone si tablete ( redactia 3.0).
Continutul trebuie acum redactat in forma cea mai apropiata pentru fiecare
platforma de distribuire, de vreme ce este utilizat in moduri diverse pentru a fi
publicat pe mai multe cai. Multiplicarea activitatilor din spatele publicarii a cerut
 6

convertirea continutului astfel incat sa fie adecvat pentru fiecare platforma in

parte si sa aiba capacitatea sa indeplineasca specificitatea tehnologica la un
randament cat mai mare, asta inevitabil cere moduri diferite de organizare a
lucrului si abordari jurnalistice diferite.
Ai doua companii care produc acelasi produs, dar in forme diferite, a spus
Vittorio Sabadin.
Prima consuma 90% din resursele tale financiare si umane si in mod constant a
redus venituri.Cealalta iti utilizeaza 10% din resurse si produce un profit modest
in prezent, dar crescand cu o rata de 30-40 de procente pe an. Ce ai face?
Primul raspuns a fost integrarea unificand procesul editorialsi editiile digitale
astfel incat aceeasi informatie sa fie furnizata in mai multe forme media.
Dar oamenii nu au fost convinsi de aceasta solutie si a provocat mai multe
probleme. Deoarece cuvantul integrare poate avea mai multe intelesuri.La un
anumit nivel ne putem imagina un singur jurnalist lucrand pe mai multe
platforme.
Cand New York Times a decis sa-si amestece personalul de printare cu cel web
in 2007(1), scopul sau era reducerea, eventual eliminarea diferentelor intre
jurnalistii online si cei de printare (2) , chiar daca multi s-au intrebat daca asta
este intr-adevar posibil. Este adevarat ca toti sunt in fond jurnalisti, dar au
caracteristici foarte diferite. De exemplu, a fost greu pentru editorialii
familiarizati cu termene de lucru sa se adapteze la actualizarea imediata a stirilor,
cum este cazul site-urilor web. Mai mult decat ata, ierarhiile, interne sunt
complet date peste cap de procesele de integrare, si nu e usor sa mai stii cine
este persoana care coordoneaza activitatile odata ce birourile s-au unit

(1)- in noiembrie 2007 New York Times s-a mutat intr-o cladire proiectata de Renzo Piano de
pe Eight Avenue.Pe langa designul si utilitatile moderne, locul are integrata si o redactie de
stiri, ce combina procedeele editoriale de printare, care inainte aveau sediul pe West 43-rd.
Street, cu cele ale stirilor online, care inainte erau la 7 strazi distanta.
(2)- un document intern trimis jurnalistilor spunea: Imbinand redactiile de stiri, urmarim sa
diminuam sau chiar sa eliminam diferentele dintre jurnalistii gazetari si jurnalistii web. (citat
in WAN-IFRA)
 7

Sustinatorii mixarii totale au spus ca vechii coordonatori de edituri nu sunt

capabili sa supravegheze o redactie de stiri multimedia si sperau ca toata
responsabilitatea sa fie predata oamenilor din mediul online.
Steve Outing a spus : Mult incercatii editori de gazete probabil nu pot aprecia
in totalitate proportia schimbarilor ce trebuie facute in companiile de ziare, deci
este timpul ca editorii online sa ia locul in aceste functii.
Viziunea lui Outing implica aplicarea principiilor din mediul online si publicatiilor
conventionale pentru ale reinnoi si actualiza. Totusi, a recunoscut in acelasi timp
ca experienta vechiilor departamente editoriale de a verifica minutios toate
informatiile inainte de a le preda are o valoare incontestabila ce ar trebui folosita
si la editiile online. Rapiditatea actualizarii acestor publicatii online poate ca este
un lucru bun, dar nu sunt scutite de greseli.

REINVENTAREA REDACTIILOR DE STIRI

Calea catre atingerea unor structuri editoriale diferite conforme cu sistemele de
productie digitala a variat frumos de la tara la tara. In Italia, de exemplu, a parut
adesea sa fie tinuta in frau de o cultura conservatoare cu circuit inchis si o foarte
buna organizare. In alte tari, marea majoritate a editurilor de ziar si multe posturi
de emisie( notabil BBC) au optat pentru integrare bazata pe diferite modele. In
unele cazuri au trecut de la a lucra cu o singura redactie la a lucra cu diferite
redactii din medii diferite cu o coordonare centrala, in timp ce in altele au
schimbat modul, inlocuind editorii generali cu producatori specializati.
In 2007 Daily Telegraph-ul londonez a devenit unul dintre primele spatii de lucru
revolutionate cu o redactie de stiri hub and spoke. Aceasta s-a mutat in cel
mai mare birou necompartimentat din Londra centrala, un spatiu circular cu
centrul de control la hub format din redactorul sef adjunct si redactirul sef.
Birourile jurnalistiilor se intindeau radial de la acest punct central formand
diferite sectoare de lucru si distribuire ale propriilor lucrari catre toate
platformele. Fiecare redactor de departament este asezat aproape de centrul de
comanda, pentru a permite comunicarea rapida cu superiorii. In exteriorul
cercului de birouri sunt canapele, scaune, camere elegante de asteptare si o
cafenea.Editorul de la acel moment Will Lewis nu doar ca a fost responsabil de
noua formula a redactiei dar a intors si toata organizarea programului de lucru
cu susul in jos, a introdus programul de lucru 24/7, tinand jurnalistii din scurt, la
 8

munca stricta in : printare, web, radio, video, si probe de voce, identificand

oamenii cei mai potriviti pentru noile platforme.

24/7= 24 de ore/zi; 7 zile pe saptamana-folosit ca sa descrie programe de functionare

Hub and spoke=>mot.a mot se traduce roata de bicicleta spite(spokes) asezate radial in jurul butucului
rotii (hub) expresie britanica ce face referire la un model de transport,inclusiv de informatii, cu una
sau mai multe locatii centrale conectate la una sau mau multe secundare

Realizarea unei strategii multimedia, despre asta este vorba in 07(2007).

07 face mai multe lucruri simultan la diferite ore ale zilei, intr-un mod care il
serveste pe cititor.(Lewis in Independent 2006)
Spre deosebire de diferite cazuri de integrare ale presei germane, care a
mentinut separate echipele digitala si de printare, dar erau manageriate de un
birou central, unde lucrau oamenii coordonatori de la platforme diferite dar fara
dominatia unora asupra celorlalti.Insa si aici erau trenduri diferite.
Singurul ziar distribuit general in America-Usa Today care si-a integrat
departamentele cu 5 ani mai devreme, le-a separat mai tarziu in 2010. La mijlocul
lui 2007, editura americana gigant Gannett ( a publicat peste 85 de ziare
incluzant Usa Today) si-a reorganizat redactiile eliminand odata pentru
totdeauna separarea invechita intre departamentele de stiri domestice,
economice, internationale, sportive si de divertisment, care isi pastrasera
formatul din anii 1950.
Noua redactie de stiri a devenit Centrul de Informatii: Bun venit, Centru de
Informatii Gannett. La revedere, redactie de stiri traditionala.
Fiecare ziar din grupul Gannett primea un centru de informatii, complexitatea,
dimensiunea si importanta de care depindea circuitul ziarului oferea cititorilor
stiri si informatii nu doar sub forma de text, ci imbogatite cu fotografii,
infografice si videoclipuri.
Centrul de informatii, sincer, este redactia de stiri a viitorului, stirile si
informatiile vor fi livrate platformei corecte, fie ea, ziar, mediul online, mobil,
video, sau unele ce nu sunt inca inventate, la momentul potrivit. Cititorii nostri
sunt cei ce vor decide pe care il prefera. Site-urile mai mari vor crea birouri sau
chiar echipe sa faca anumite functii, in vreme de sarcinile mai mici, mult mai
 9

probabil, vor incorpora procedee multiple intr-un numar redus de birouri. Dar in
orice caz, redactarea devine un proiect cu functionalitate 24/7, utilizand
multimedia atat in platformele digitale cat si in cele de printare Dubow pentru
Gannett Anual Report 2006
Noul concept de redactie al lui Gannett era bazat pe 7 domenii de lucru cu noi
sarcini.
Ideea nucleului aflat in spatele centrului de informatii este de a face reporterii
din domeniul de printare sa gandeasca in linii mari la toate tipurile de
media:imprimare, online si electronic.- Caroll in Annual Report Gannett 2006
Spune Jennifer Caroll, vicepresedinte New Media Content din cadrul Gannett
Group si unul din primii arhitecti ai conceptului centrului de informatie.
Programele de training si cursurile au urmarit sa se adreseze acestei
ramuri.Personalul editorial a capatat noi aptitudini, avansand in cariere. La
sfarsitul lui octombrie 2010, presedintele Usa Today a anuntat:
Actuala organizare a muncii nu ne permite sa directionam facilitatile legate de
platforme precum smartphone-uri si tablete cu usurinta necesara, asa ca va fi
revizuita. Unul din comentariile lui Hunke ce merita atentie deosebita:
Noile platforme nu pot fi tratate ca simple extensii ale celor vechi, ele au
personalitatea si publicul lor(potential) ceea ce necesita abordare deosebita. De
exemplu, varsta medie a utilizatorilor de tablete este cu 10-15 ani mai redusa
decat varsta medie a cumparatorilor de ziare clasice. Editorii trebuie sa furnizeze
acestor cititori tineri produse adecvate obiceiurilor si experientelor lor digitale.
Hunke in La Republica 2011

USA TODAY
Este cotidianul national american. Fondat in 1982, a fost dezvoltat pe viziunea
creatorului sau, Al Neuharth cu motto-ul Forum pentru o mai buna intelegere.
Ultimul proiect de redesign a fost condus de Wolff Olins, brand international de
consultanta in 12 luni, si lansat pe 14 septembrie 2012. Ei au inceput cu logo-ul.
Varianta decisiva, vorbind strict de evolutia fata de vechiul logo, a fost totusi o
miscare indrazneata. A fost unanim selectata ca cea mai buna si direct la obiect
reprezentare a curajosului principiu care sta la baza Usa Today. Simplicitatea
masterbrandului a permis crearea unui sistem de identitate flexibil dar totusi
consistent.
 10

1-5 logouri
Construit conform viziunii fondatorului sau, ziarul a folosit relatari bazate mai
mult pe vizual si grafica pentru a realiza stirile care erau relevante pentru viata
de zi cu zi a americanilor.
Dupa 30 de ani, aceasta viziune pioniereasca s-a pierdut intr-o mare de imitatori
si realizatori de parodii. Acest brand parea depasit si presiunea interna pusa de
schimbarile aparute in peisagistica media a dus la o structura fragmentata si o
viziune inconsistenta asupra viitorului. Cercul a inceput ca un concept al
vechiului logo. Brandul a fost creat sa fie la fel de dinamic precum stirile- simpli
si flexibil sa se poata extinde si sa aiba aspectul unei arhitecturi complexe.
Fontul (Futura Today) permite o cale simpla de a construi nucleul co-
brandurilor,precum si multiple proprietati, in timp ce protejeaza eticheta
masterbrandului.
6-9 designul ziarului
Scopul Wolff Olins a fost o raspandire cat mai mare a brandului.
Au modernizat varianta printata a ziarului dezvoltand o noua abordare a
continutului si a prezentarii, au mentinut totul practic si concis.

Au adaugat mai multe pagini colorate pe site-uri usurand navigarea, au creat

categorii in cadrul stirilor si s-au concentrat pe relatari bogate in elemente
vizuale. Au creat pictograme pentru a face trimitere la continututl digital mai
important. Anumite caracteristici au fost refacute, precum in cazul State by
State(Fig. 6) si Weather (fig7) si noi idei au fost dezvoltate precum Fantasy
Footbal(Fig 8) care sa ruleze saptamanal pe parcursul sezonului NFL si Usa
Markets( fig 9) ce inlocuieste 2,5 pagini cu una usor de folosit aratand cum
investesc americanii zilnic.