Man is born free, but everywhere he is in chains.

data trecuta: socialismul premarxist

- Saint-Simon

Charles Fourier:

Socialist utopic francez, precursor al marxismului

Credea ca relele in societate proveneau din constrangerile pe care aceasta le impunea
membrilor sai. Aceasta idee ne duce cu gandul la un mare ganditor francez Jean-/Jacques
Rousseau. Acesta afirma ca afacerile publice trebuiau sa fie conduse de vointa
generala. Aceasta are intotdeauna dreptate. A respins democratia reprezentativa si era
pentru crearea unei societati egalitate si libere. Pentru el interesele individuale nu contau
prea mult, conta aceasta vointa generala. Din punctul sau de vedere puterea publica care
reprezenta aceasta putea intervine autoritar prin constrangeri in sfera individuala.

Credea ca relele provind din constrangerile impuse de societate oamenilor sai. Fara ca el
sa fie un continuator, ne duce cu gandul la Rousseau.

O data inlaturate, oamenii ar fi muncit in armonie. Acesta e principiul fourierist al

armoniei pasiunilor. El a avut ideea sa creeze niste falange [falanstere] care trebuiau sa
aiba fiecare cam 1600 de persoane si sa locuiasca in niste falanstere. Unde membrii
acestora trebuiau sa traiasca in armonie.
A exercitat o influenta considerabila asupra narodnicismului rus si asupra lui
Cernasevski. Data viitoare conceptia lui revolutionara.

sec 18 pentru vointa generala

sec 19 impotriva constrangerilor impuse de societate indivizilor

Ceea ce ii determina pe oameni sa traiasca impreuna = interesul de securitate si

asigurarea materiala.
Louis Blanc
este autorul unei lucrari Organizarea muncii, in franceza LOrganisation du Travail.
Ideea lui era ca raul in societate este datorat competitiei dintre indivizi, ceea ce l-a
determinat sa sustina ideea ca statul trebuie sa ia conducerea industriei pentru a anula
efectele negative ale competitiei dintre oameni. Mai propunea ca statul sa creeze niste
ateliere nationale care trebuiau sa garanteze muncitorilor stabilitatea posturilor la munca
si salarii decente. Tentativele reale in acest sens au dat rezultate dezastruoase. Dar Louis
Blanc ramane un precursor utopic al lui Marx si este important pentru ca a fost primul
care a afirmat ca trebuie sa se asigure statului rolul de a construi noua ordine sociala.

Statul trebuie sa fie acela care sa construiasca noua ordine sociala.

A remarcat interdependenta intre nevoia de reforma politica si de reforma sociala. Pentru
ca nu toti au facut aceasta legatura.

Pierre Joseph Proudhon, un alt precursor al lui Marx

un personaj contradictoriu
1840 Ce este proprietatea? cu faimosul sau mesaj
PROPRIETATEA ESTE O HOTIE.
Contradictoriu pentru ca in realitate nu era impotriva proprietatii, dar argumentarea sa
contrazicea aceasta pozitie.
Baza doctrinei sale era individualismul, ceea ce l-a determinat sa respinga orice forma de
colectivism. Socialismul propus de el era un fel de mutualism, ajutor reciproc adica
crearea unor banci de schimb unde muncitorii trebuiau sa depuna fructele muncii lor
pentru care depuneri ei trebuiau sa primeasca niste cupoane, acestea urmand sa serveasca
drept moneda. De ce este el important? Pentru ca inainte de Marx, dar ca si Marx [s-a
inspirat din el] el cerea reorganizarea economica a societatii. Avea insa niste reprosuri
pentru revolutia franceza:faptul ca aceasta fusese doar o revolutie poltica. Tot ceea ce
putea sa faca revolutia politica era sa schimbe echilibrul puterii in interiorul unui stat
or el se opunea exact acestei puteri din interior
 Iata de ce spunea el pentru schimbarea ordinii economice existente, trebuia sa
se aboleasca orice fel de putere si sa fie lasati indivizii, persoanele umane, sa opereze tot
felul de aranjamente economice intre ei. Pentru aceasta, revolutia nu era necesara.Facand
diferenta intre actiunea politica si cea economica, repudiind-o pe cea politica, Proudhon
devine fondatorul anarhismului francez. Argumentele sale impotriva proprietatii colective
au fost mai apoi folosite de anarho-sindicalism. Proudhon a exercitat o puternica
influenta asupra revolutionarilor rusi din secolul 19, in special asupra lui Bakunin. El a
devenit celebru cu formula exploatarea omului de catre om atat de des folosita de Marx
si de urmarii lui socialisti.

Comentariu: orientarea unui mic grup de revolutionari din Franta, condusi de

Louis Blanqui [1805-1881]

Acestia erau un fel de continuatori ai lui
Grachus Babeuf 1776-1797 acesta propagand ideea unei societati in care sa nu existe
nici bogati nici saraci, unde fiecare trebuia sa munceasca si putea sa aiba proprietate, care
este rezultat al muncii.
In 1796 el a creat o organizatie intitulata Societatea Egalilor care isi fixase drept obiectiv
rasturnarea Directoratului in Franta. A fost arestat, judecat si executat.
Blanqui s-a asociat cu
Filippo Buonarroti, un adept al lui Babeuf, si care publicase in 1828 o lucrare intitulata
La Conspiration pour lEgalite dite le Babeuf care devine cartea de capatai ai tinerilor
revolutionari vremii. Impreuna au creat o societate secreta numita carbonari. Adoptand
ideile lui Babeuf prin intermediul lui Buonarroti, Blanqui a organizat mai multe societati
secrete, dar care nu au avut niciodata mare influenta intre muncitori. Iata deci o activitate
revolutionare in afara clasei muncitoare. Dar cu parerea sa ca revolutia trebuia sa fie
facuta de un grup de profesionisti ai revolutiei, el este unul dintre precursorii directi ai lui
Lenin vom vedea cand vom comenta leninismul filozofic si cel politic cum Lenin a
imprumutat ideea revolutionarilor de profesie de la Blanqui.

Nu era un intelectual, era un razvratit pentru distrugerea religiei.

Singurul lucru pe care trebuie s ail faca muncitorimea este revolutia. Dar el este
important in istoria mentalitatii socialista pentru ca a intretinut traditia iacobina care a
influentat socialismul in general chiar daca problema relatiei unei mici societati
conspirative cu masele va fi rezolvata de-abia mai tarziu de catre Lenin.
Inca o mentiune in legatura cu utopicii.

Robert Owen 1771-1858

a fost un teoretician socialist britanic, manufacturiei bogat
a creat primele cooperative de consum
s-a interesat mult de miscarea sindicala

Avem de vorbit in continuare despre doua categorii de surse ale leninismului

-interne
-teoreticienii marxismului clasic Karl Marx si Friedrich Engels.

Sa abordam problema marxismului si apoi, daca avem timp, poate saptamana viitoare ne
vom intretine in legatura cu revolutionarii rusi premarxisti.

Karl Marx [1818-]

In acest univers de idei deja comentate, mai mult sau mai putin disparate, va aparea in
anii 40 din secolul 19, personalitatea puternica, contradictorie si complexa a lui Karl
Marx. Produs al universitatilor germane care va prelua din mai multe parti pentru a le
amalgama intr-o teorie proprie idei de mult concepute de altii inaintea lui, idei care se
gaseau deja in circulatie, preluandu-le de la unii filozofi in mod direct precum

Hegel,
Feuerbach

sau de la economisti precum

David Ricardo si
Adam Smith
Pentru a crea un sistem care dupa el, in timp, pana in zilele noastre va constitui Biblia
comunismului mondial.

Cateva cuvinte despre personalitatea lui Marx care a contribuit la aceasta epopeea a
marxismului:
Socialism-Comunism in secolul 19 nu erau disociate.

A facut studii de drept, filosofie si istorie la universitatile din Bonn si Berlin si a petrecut
lungi stadii de cercetare la Paris si Bruxelles. Inca din tinerete el a publicat in presa
articole foarte combative deo vehementa care frapa in anii debutului sau. Virulente. Dupa
descrierile unui reputat specialist Mihail Vasilenski, VagSLENSKY? in cartea
Nomeklatura spune despre Marx ca departe de legenda creata de socialisti pentru a-l
glorifica, de traditia socio-comunista [dupa aparitia lui Lenin], era un personaj cel putin
contradictoriu, el fiind considerat tatal fondator de aceeasi traditie socialista. A aratat un
dezisteres total fata de clasa muncitoare. Acesta spune ca Marx nu a pus piciorul intr-o
fabrica.
In interpretarea lui Lenin o numeste proletariat = toti aceea care isi vind talentele pentru
a trai, toti cei care au salarii. Era asa o foarte subtila problema de terminologie.
Clasa muncitoare
Proletariatul acea clasa muncitoare deposedata de avere, dar care lucreaza si este platita
pentru aceasta munca

Voslensky declara ca chiar daca si-a declarat anumite intentii sa studieze cum
proletariatul trebuia sa se indrepte spre revolutie el declara de fapt
un proletariat [al sau] si o revolutie [a sa], ceea ce spune multe despre dezinteresarea
lui Marx trambitata de epigone.

ii trebuia un proletariat cu care sa isi faca revolutia. Proletariatul avea nevoie de o

avangarda creata de el. El a intrat de tanar in legatura cu miscarea muncitoareasca
socialista. A avut chiar ideea, impreuna cu Engels, de a crea impreuna Liga celor Drepti,
o societate care avea filiale la Londra, Paris, Bruxelles si in Elvetia.

Aceste prime demersuri de organizare a clasei munditoare sunt marcate de la bun inceput
de semnul unei conspiratii universale caci Marx nu intelegea sa limiteze efectele
demersurilor sale. El gandeste deja in termenii unei solidaritati muncitoresti
internationale, ceea ce de fapt era o MARE cat toata Terra IDEE.
= PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA
Organizatia se va numi Liga Comunistilor. Ca notiune si ca simbol, pentru unii, si ca
realitate politica pe care altii au simtit-o pe pielea lor adica cei din lagarul comunist
incepand cu rusii

pentru aceasta Liga, Marx si Engels au scris la sfarsitul anului 1847 Manifestul Partidului
Comunist Manifes der Kommunisten.

O scurta trecere in revista a miscarii, o critica a literaturii comuniste/socialiste si o

prezentarea a pozitiilor comunistilor fata de alte partide avansate ale opozitiei din diferite
tari. In mai 1848, Marx si Engels au avut ideea de a crea o publicatie pentru difuzarea
programului lor. Aceasta a fost Die Neue Rheinische Zeitung la Koln in care ei au
publicat articole care faceau propaganda revolutionara deschisa, atacau partidele
burgheze democratice facand dovada unei intransigente rigide si anti-democratice.

Rezultate: ziarul a fost suprimat, Marx a fost dat in judecata, judecat, achitat, in 18..
expulzat Paris Londra unde va ramane pentru toata viata.

Este interesant de retinut ce spune Voslensky despre sederea lui la Londra: mai intai,
Marx nu a lucrat nicaieri niciodata. El si familia sa erau intretinuti la Londra de catre
Engels, care, fiind proprieta de uzina in Germania, ii varsa parintelui socialistului, o renta
mai mare decat salariul unui reprezentant al unei banci elvetiene la Londra. Pentru a-si
rotunji veniturile, Marx mai incasa bani de la New York Tribune articole scrise de fapt
de Engels. In opulenta, fara a fi muncit niciodata pentru banii sai, increzut si dispretuitor
adesea fata de altii, sau afisand aere de superioritate, Marx a procedat la activitati si
cercetari pentru eliberarea clasei muncitoare.
1867 Das Kapital. rezultat al cercetarilor sale din economie.
Dpdv organizatoric el a fondat la Londra in 1864 The International Working-Mans
Asociation al carei sef real era el insusi. In aceasta pozitie a actionat contrar
temperamentului sau cu masuri prudente si calme. Drumul acestei internationale a fost
deranjat de anarhismul lui Bakunin care nu suporta nici un fel de autoritate si nici un fel
de organizare.
Razboiul Franco-Prusac si Comuna din Paris.
S-a ajuns la un moment dat ca aceasta nu mai putea sa fie condusa in mod
centralizat.
1872: Consiliul sau General s-a mutat de la Londra la New York si in
1876 a fost desfiintat formal de Conferinta de la Philladelphia din SUA, dar influenta sa a
continut sa se faca simtita de miscarea muncitoareasca din lumea insa nu intotdeauna sub
formele dorite si imaginate de Marx.

PRINCIPIILE SALE DE BAZA: Conceptiile esentiale

1. lupta de clasa
2. materialismul dialectic
3. teoria plusvalorii
4. conceptia materialista a istoriei sau materialismul istorie

Marx afirma ca in lume fortele economice determina problemele sociale si ca fortele de

productie determina relatiile de productie. Pentru a folosit aceste forte de productie,
societatea se organizeaza pentru o distributie a puterii in interiorul sau. Ceea ce creaza
relatii intre membrii societatii. Si constituirea de institutii care fac posibila functionarea
corpului social. In acest fel el demonstreaza ca apar formele proprietatii private: unii
mebrii ai societatii isi impugn controlul asupra mijloacelor materiale de productie in timp
ce altii, prin aceasta diversificare sociala, trebuie sa accepte o pozitie subordonata in
raport cu aceste instrumente de productie. Apare astfel statul in conceptia marxista
care joaca rolul unui instrument necesar pentru a impune aceste relatii de productie:
superiori si subordonati, care sunt date de pozitia fata de aceste forte de productie. Sunt
modelate sub influenta realitatilor socio-economice. Statul trebuie sa apere aceasta
distribuire a puterii in interiorul societatii. => clasa

STATUL = deci instrumentul unui grup care se afla la putere; puterea politica este deci
determinata de conditiile economice din societate. Este deci de conceput ca
transformarile survenite in baza provoaca transformari in suprastructura.

Baza = fortele de productie

Suprastructura = statl; avand caracter de clasa, tinde sa reziste transformarilor impuse de
baza si se gaseste in intarziere fata de fortele de productie care avanseaza mai rapid =>
astfel apare lupta de clasa. Aceste relatii sunt inlocuite prin lupta de clasa prin
REVOLUTIE, aceasta trebuind sa puna din nou de acord fortele de productie si relatiile
de productie prin distrugerea intregii suprastructuri si crearea unor noi institutii si
organisme sociale care sa le inlocuitasca pe cele distruse.

Lupta de clasa se explica de clasa filozofie prin lupta dintre contrarii care este de origine
hegeliana. Conforma acestui principii, orice idee [teza] antreneaza contra-ideea [anti-
teza]. Marx transfera aceasta modalitate de gandire in plan economic si foloseste cum
vrea el sintagma lui Hegel. Prin lupta de clasa, anumite segmente economice, instaleaza
la putere clase inaintate ale societatii, punand din nou in armonie puterea politica si
conditiile economice.

Besancon:~
Cauta o fundamentare filozofica a Revolutiei. Clasele exploatate urmand ca prin
Revolutie sa inlature de la putere Clasa exloatatoare.

Astfel capitalismul [care a fost groparul feudalismului] face sa apara pe scena politica
proletariatul, care este groparul capitalismului, prin lupta de clasa.
Dar el se opreste la clasa muncitoare ce lege este asta?

Clasa muncitoare se afla in relatii antagonice cu burghezia si isi incepe lupta de eliberare.
Aceasta, pe care el o numeste proletariat, creeaza o noua suprastructura conforma noilor
forte de productie. Aceasta teorie poate fi gasita in parte in prefata cartii lui
Marx, Critica economiei politice,
Engels, Materialismul istoric.

Problema plusvalorii cum este ea vazuta de Marx: Voslensky nu-l lasa din cleste. Ar fi
preluat aceasta teorie de la un profesor de la universitate.
Pleaca de la o afirmatie:

Capitalistii sunt exploatatorii. Muncitorii sunt exploatatii.Exploatatorii ii exploateaza pe

muncitori prin intermediul plusvalorii.
Muncitorul are o singura marfa de vandut: forta sa de munca. Singura marfa capabila SA
PRODUCA O VALOARE MAI MARE DECAT A SA. {Adica cat mananca, costul
intretinerii sale}
In cazul fortei de munca a muncitorului, cantitatea de munca necesara muncitorului
pentru subzistenta si reproducer ear trebui sa reprezinte valoarea fortei sale de munca, dar
in decursul unei zile de munca, muncitorul produce mai mult decat ii este necesar pentru
a se mentine in viata pentru intretinere si pentru a se reproduce. Dupa ce a platit
muncitorului pentru munca sa, patronul retine pentru el plus-valoarea acestuia.
= exploatarea [acestea fiind demonstratiile lui Marx] ~ David Ricardo

Dupa revolutie, clasa muncitoare instaureaza dictatura proletariatului. Prin care dictatura
proletariatul creeaza un stat cu noi organisme care isi exercita autoritatea si distruge
contrarevolutia, adica pe cei inlaturati de la putere. Aceasta perioada este tranzitoarie,
eliminarea claselor exploatatoare duce la disparitia statului.
O data cu instalarea egalitatii dispar clasele, dispare statul, dispare exploatarea.
 UTOPIA TRANSFORMATA DE LENIN IN MARE MASURA PENTRU A
DEVENI O IDEOLOGIE A PRELUARII PUTERII SI A DISTRUGERII A
ORICAREI OPOZITII POLITICE
UTOPIA CA ATARE NU POATE SA EXISTE FARA A FI IMPUSA prin forta.
Asa s-a intamplat in 1917 cand a aparut primul guvern de natura comunista.

in continuare:
- mentalitatea revolutionara
- ce a preluat Lenin de la Marx, de la ceilalti si de la revolutionarii rusi