Caracterizarea Elei din

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

de Camil Petrescu
Fiind un roman modern, romanul camilpetrescian are ca prima tr
asatura subiectivitatea,ilustrata prin naratiunea la persoana I.
Aceasta alegere a autorului are anumite consecinte atat lanivelul
tehnicii, cat si la nivelul continutului. Daca la nivelul tehnicii se
remarca prezenta unor procedee psihologice tipice
precum confesiunea, introspectia, monologul interior, fluxul
constiintei,memoria involuntara si a unor verbe si pronume la
persoanele I si II, singular si plural, la nivelulcontinutului se
observa concentrarea, focusarea pe personajul principal, Stefan
Gheorghidiu, caredevine un personaj reflector pentru tot ceea ce se
desfasoara in jurul sau. Practic, este imposibil devorbit despre societate,
despre familia sau sau despre Ela fara a trece prin filtrul viziunii lui Stefan.Astfel,
personajul Elei nu poate beneficia din start de o caracterizare obiectiva,
bazata atat pemarturiile sale proprii, cat si pe cele ale celor din
jur, intrucat imaginea sa este fragmentata dediscursul si gandirea
eroului.Ca tipologie de personaj, Ela Gheorghidiu este in primul rand
personajul feminin din acestroman, femeia in jurul careia se invart ideile
protagonistului si care reprezinta in multe din actiunilesale scopul
ultim. In conceptia lui Stefan, ea este tipul femeii ideale, pe care
o plaseaza deasupratuturor, ridicand-o pe un piedestal, fiind si tipul
femeii infidele datorita banuielilor si indoielilor pecare le resimte sotul sau
pe parcursul romanului. Reprezentanta a Realiei, Ela este tipul omului
banal,cu profunde efuziuni sentimentale, care
incearca sa tinda la ceva superior, in acest caz StefanGheorghidi
u, de care se indragosteste si la a carui lume incearca zadarnic sa
se adapteze. Femeiefrumoasa, ea reprezinta si tipul femeii
indragostite, dispusa sa faca sacrificii si compromisuri pentru afi cu cel pe
care il iubeste.Statutul social o prezinta initial ca o studenta
admirata si indragita
(era adorata de toticamarazii, caci infrumuseta toata viata sutdenteasca.
Facea totul cu pasiune
), care se indragostestede Stefan Gheorghidiu, student la filozofie si cu
care se casatoreste, magulit de aceasta admiratie siinvidie (
Incepusem totusi sa fiu magulit de admiratia pe care o avea mai toata
lumea pentru mine, fiindca eram atat de patimas iubit de una
dintre cele mai frumoase studente
). Pe parcursul relatieilor, ea intra in contact atat cu rudele sotului
sau, cat si cu alte persoane din societate, simtindu-seatrasa de partea
mondena a vietii. De asemenea, Ela ajunge sa fie apropiata de Anisoara si de
domnulG., dansatorul cu care Stefan banuieste ca il insala.Portetul fizic este destul
de amplu constituit, avand in vedere lipsa de insemnatate a aspectuluifizic pentru
protagonist. Astfel, Stefan remarca la ea frumusetea care o facea sa fie
una din cele mai frumoase studente
, afirmand ca
era atata tinerete, atata frangere, atata nesocotinta in trupul balai, si atata
generozitate in ochii inlacrimati albastri
. Descrierea idilica pe care i-o face acesteia redaidealizarea ei, Ela
devenind femeia perfecta, frumoasa prin dezavarsire :
Cu ochii mari, albastri, vii,ca niste intrebari de clestar, cu neastamparul
trupului tanar, cu gura necontenit umedia si frageda,cu o inteligenta
care irumpea, izvorata tot atat de mult din inima cat de sub frunte, era
de altfel un spectacol minunat
. Sintagma
ochii mari
ilustreaza bunatatea infinita a femeii, ochii find un
simbolal suf letu lu i in termin o log ie simb o lica. In clin area sp r
e detaliu a tanaru lui stud en t la filo zofiefavorizeaza aparitia
unor pasaje descriptive poetice de detaliu, care accentueaza frumusetea
ireala afemeii :
si iar isi arata amenintatoare dintii albi dintre care cei doi din fata de
sub buza rosie de sus, putin mai lati ca doua minuscule petale,
imbietoare, de floare de cires.
Portretul moral reiese din caracterizarea facuta de Stefan Gheorghidiu,
in mod direct sau
dingesturile si actiunile femeii, in mod indirect. Ela primeste apr
ecieri contradictorii, in functie demoment si de context. Ea este cand
mereu copilaroasa, ca o cadana, cand ceva uscat, fara viata
.La incepu tu l relatiei, i mag in ea sa este perf ecta, fiind nu
do ar fo arte frumo asa, ci si mereu impaciuitoare si intelegatoa
re. Desi
avea oroare de matematici,
este indragostita de StefanGheorghidiu si este dispusa sa faca
nenumarate sacrificii pentru el, alaturandu-i-se la cursurile defilozofie din
care nu intelegea nimic si ascultandu-l ore in sir filozofand pe diferite teme doar
pentru afi cu el. Din acest punct de vedere, ea este o femeie patimasa si dedicata,
fiindu-i alaturi in orice clipa.Ea nu este numai frumoasa si devotata, ci si
inteligenta: cu o inteligenta care irumpea
. Avand o personalitate puternica, bine conturata, ea incearca sa
se implice in probleme financiare si sociale pecare Stefan nu le stapanea
prea bine, fapt care ii lezeaza sotului ei orgoliul si egoul masculin:
ar fivrut-o mereu feminina, deasupra discutiilor acestea vulgare
. Imaginea ei incepe sa se clatine inmomentul in care Stefan
observa inclinatia ei spre problemele financiare si sociale, spre
mondenitati,care o atrageau si o faceau sa isi doreasca lucruri
incompatibile cu universul lor restrans:
zi de zi, femeia mea se instraina in preocuparile ei si administratiile ei
de mine
. Trep tat, figura eiemblematica pentru ipostaza de femeie ideala se
denatureaza, ajungand dintr-un camarad al eroului inlupta cu societatea si cu
trasaturile acesteia un inamic, un reprezentant al mondenitatii,
aparentei,superficialitatii. Ela parcurge un drum al transformarii, al
schimbarii, al regresiunii de la prototip, dela femeia unica, la
intruchiparea prototipului, la acea femeie anonima, imperfecta si
banala, de lasuperioritate si unicitate la mediocritate.Prezentata din prisma
constiintei lui Stefan, Ela este un personaj care poate fi definita numaiin
raport cu acesta. Modul in care acesta i se adreseaza sau in care o
prezinta este astfel extrem derelevant pentru statutul sau in viziunea
eroului, reliefand pozitia pe care o ocupa in universul perfectcentrat al
sotului sau. Daca la inceput ea este numita femeia mea, nevasta-mea, fata
asta, ea
,apelative care indica atat un grad ridicat de posesivitate, dar si
preferinta tanarului spre un anonimatusor de inteles din prisma
idealizarii acesteia, pe parcursul procesului de degradare a imaginii
Elei ea primeste nume, lucru care indica decaderea de la figura de
femeie unica, matrice
a tuturor femeilor. Numirea inseamna oferirea unei identitati, acordarea
unor trasaturi definitorii, atat pozitive, cat sinegative, care au ca urmare
indepartarea de acel ideal primordial atat de dorit de Stefan.De aceea, Ela este
un personaj complex, subiectiv construit, a carei reprezentare se bazeaza
intotalitate pe viziunea interioara a protagonistului, sotul si ordonatorul
lumii in care ea a fost plasata lainceputul relatiei lor. De aceea, este
imposibil a spune daca Ela a fost sau nu vinovata de a-l fi inselat pe
Stefan, intrucat viata ei este o simpla proiectie, bazata pe imaginatie
si/sau fapte reale, din mintealui.