Sunteți pe pagina 1din 8
ELEMENTE DE MANAGEMENT AL PRODUCTIEL 61 Exemplu de proiect de emisiune: JOB. RO. MANIA . Acest proiect este rezultatul activitatii de un semestru in cadrul cursului de Conceperea si elaborarea emisiunii in audiovizual, al&turi de o echip’ de studenti ai Facult&tii de Jurnalism a Universitatii Media. Momentul in care s-a nascut ideea proiectului care va fi prezentat a fost o sedinti de creatie (brainstorming) in cadrul creia studentii inscrisi la curs s-au divizat in doua tabere, care corespundeau la dowd idei de proiect. Cele doua echipe s-au coagulat spontan, unicul criteriu fiind optiunea (argumentat& individual) pentru una din cele dou’ idei de emisiune. Dupi redactarea meeting-report-ului si alc&tuirea listei de coordonate (telefoane si adrese de e-mail ale tuturor membrilor dintre cele doua echipe), fiecare dintre studenti a contribuit, in functie de cunostinte, acces la informatie, disponibilitate, retea de relatii personale, la constructia unuia dintre cele dou proiecte finalizate. Motivul pentru care proiectul Job. Ro. Mania a fost ales s& fie prezentat este unul didactic, proiectul find bine documentat gi structurat, cApatand astfel argumentele necesare pentru a putea fi un exemplu valoros. Asa cum este prezentat mai jos, proiectul contine, pe scurt, elementele considerate necesare in faza de pre-productie. Datele erau de actualitate in toamna anului 2001. Cuprinsul proiectului I. Descrierea emisiunii, titlul, durata, frecventa, pozitia in grila de programe, profilul postului Descriere : emisiunea de televiziune Job. Ro. Mania isi propunea si fie o productie destinati televiziunii publice, care si acopere un vid existent in acel moment in sfera emisiunilor de profil. Ideea acestui tip de emisiune a pornit de la constatarea ci 0 emisiune informativ’ avand ca tematic’ dinamica pietei muncii din Romania, ca fenomen general, nu exista in peisajul televiziunilor autohtone. La modul general, emisiunea se baza pe urmitoarele idei: a) piata muncii in Romania perioadei de tranzitie este, de mai multi ani, un sector mobil, intr-o continu’ dinamic3 ; b) in general, situatia economica si social influenjeaz structurarea pietei muncii, fapt care are consecinfe serioase asupra vietii oamenilor ; c) in ultimii ani, s-a semnalat aparijia unor domenii noi de activitate social-economica, ceea ce a determinat 0 cerere mare de meserii inedite. Toate aceste idei au dus, in unanimitate, la concluzia c& telespectatorul trebuie si fie informat asupra schimbarilor care se produc in pietele muncii, cea ce il va orienta mai bine catre o slujba sau il va ajuta si inteleagi modul de functionare a acestor piefe, credndu-i astfel un oarecare sentiment de sigurant’. Titlul : inigial, emisiunea a fost gandité pentru tineri, asa incat titlul initial a fost Sansa ta ; continutul era orientat spre acele informatii care puteau ghida telespectatorii tineri in a opta pentru o profesie sau alta. Ulterior, s-au propus gi alte titluri, precum : Luni Dimineaya, in miscare, Job. Ro, Job. Mania, Job. Ro. Mania. in final, s-a ales ultima variantd de titlu, in unanimitate. Motivatia acestei alegeri a fost combinatia de cuvinte care poate avea mai multe sensuri (deci poate atrage telespectatori cu motivatii diferite) : Job. Ro (cu trimitere la comunicarea prin Internet, care este o caracteristica 62 MANUAL DE PRODUCTIE DE TELEVIZIUNE a zilelor noastre), Ro. Mania (care se refera la contextul global din Ro. Mania al situatiei slujbelor), Job. Mania (care se adreseaz celor care au o mare mobilitate in viata profesional’). Durata : deoarece isi propunea s& se adreseze unui public tanar (peste 18 ani si pana in 40 de ani), emisiunea trebuia s& fie dinamica, atractiva si si ofere, intr-un interval de timp cat mai mic, un maximum de informatie ; de aceea, echipa a ajuns la concluzia c4 productia ar trebui s4 aibi un minimum de minute (35-40), incluzand pauzele publicitare. Chiar daca la prima vedere prea o emisiune mare, monotonia trebuia prevenita prin structura si continut. Frecvenja: studi realizate asupra timpului pe care telespectatorii ar putea si-l dedice consumului unei astfel de emisiuni au aratat ca, desi tinerii sunt mai activi, ei se uit mult la televizor si au mai mult incredere in mesajele televizate, in timp ce varstnicii sunt mai selectivi; in orice caz, exist importante diferentieri individuale, astfel incat trebuia evitat’ orice generalizare. Job. Ro. Mania trebuia inclusa in categoria emisiunilor socio-culturale, care au un public fidel si dispus sa aloce cateva zeci de minute pentru informatii specializate. Pozitia in grila de programe : plasarea in timpul s4ptiménii, in prime time, ar fi adus emisiunea in concurenta cu o alti serie de emisiuni de divertisment de mare audien(&, care se derulau in momentul respectiv, sau cu filmele de actiune. fn urma unui studiu calitativ efectuat de membrii echipei timp de cAteva s&ptamani prin monitorizarea ofertei de programe oferite publicului de principalele posturi de televiziune, s-a constatat faptul ca, pentru week-end, intervalul optim pentru atingerea unei audienje maxime era sambata, in prime time. Dar 0 emisiune ca Job. Ro. Mania, care se dorea informativa, nu putea fi introdusa pe acel interval, deoarece nu ar fi rezistat in fata unor emisiuni de divertisment care au inregistrat si au fidelizat audiente mari in ultimii ani. Analizénd ins& programele oferite duminica, exista in acel moment posibilitatea de a introduce o emisiune informativa, la ora 18.00, desi concura cu filme artistice sau cu stiri. in decizia programarii pentru week-end, argumentul era cel care st la baza programarii alternative (o emisiune care si fie altceva decat divertisment facil si continuturi soft, care rulau fara exceptie la toate televiziunile, duminica, la ora 18.00). Chiar dac& era o intreprindere indrazneata, acest tip de programare tematic& se baza pe date reale: in medie, pentru un tele- spectator tipic, consumul de divertisment reprezenta 50% din timpul de vizionare, informarea - 20%, iar emisiunile culturale - aproximativ 6% (Sursa: ,,Trois Semaines de Télévision: Une comparaison internationale”, studiu UNESCO, 1991). De asemenea, previziunile acestui studiu aratau c& audientele vor fi din ce in ce mai segmentate. Il. Motivatia emisiunii: studiu asupra pietei fortei de munca in Roménia in ultimii doi ani, identificarea publicului-tinta, stabilirea tipului de continut Job. Ro. Mania avea ca principal obiectiv editorial orientarea publicului in piata de job-uri, oferind accesul la o suma de informatii reale, utile, relevante. Scopul secundar se contura ca find educarea publicului, schimbarea de mentalitate prin ELEMENTE DE MANAGEMENT AL PRODUCTIEI 63 explicarea transformarilor din structura piefei muncii din Roménia si incurajarea atitudinii constructive, in conformitate cu optiunile individuale, cu asteptarile si nevoile individuale. Emisiunea isi propunea s& fie prietenul mai experimentat al tinerilor, care s&-i sfatuiascd ce e bine si ce nu e bine s& facd pentru viitorul lor, si ia decizii profesionale in cunostint’ de cauz3. Publicul-tinté ales de echipa era cuprins intre 17 si 30 de ani. Motivatia alegerii a fost incercarea de a cuprinde pe cei care terminau studiile liceale sau orice tip de institutie de invayimant superior, precum si pe cei care erau deja incadrati intr-un loc de munca, dar doreau si-1 schimbe. Se stie ci persoanele cu varste de pan’ in 30 de ani au un grad mare de mobilitate profesional’. De asemenea, se stie c4 sistemul nu ii stimuleza pe tineri pentru un drum mai bun in viata, la fel cum nu exist& un sistem de recrutare inca din scoala, chiar daca exist cazuri in care unele companii (de regul4, cele multinationale) selecteaz ,,varfurile” din anumite domenii. in acel moment, rolul emisiunii ar fi fost acela de a-i incuraja pe tineri s&-si caute de lucru, s& nu accepte orice, si capete 0 perceptie corectii asupra mediului economic din Romania, asupra conditiilor de lucru ete. Argumentarea motivatiei a avut la baza date oficiale, statistice etc. referitoare la: a) tendingele demografice ale Romdniei (numar de locuitori, densitate demografica, in functie de regiuni, structura pe sexe, structura pe varste, populatia scolara etc.) ; b) situafia de pe piaja muncii (domenii noi de activitate, ramuri economice in declin etc.) ; ¢) oportunitaji de angajare ale absolventilor (masuri guvernamentale, reforma invtimantului etc.) ; d) situasia somajului in Romdnia (distributia somajului pe categorii de varsta - Sursa: Barometru de Opinie Publicd 2001, Metromedia/OSI, evolutia indicatorilor privind somajul in perioada 1999-2001 - Sursa: INSSE/CNS, BNR, balanfa forjei de munca pe regiuni statistice si judete la 1 ianuarie 2001 - Sursa : Institutul National de Statistica). Ill. Prezentarea general a continutului : structura emisiunii (rubrici : titlul acestora, locul ocupat de fiecare rubrica in desfasurator, durata, motivatie) Emisiunea se structura in mai multe rubrici, cu un continut diferit, care sa satisfac’ cererea mare de informatii specifice. Emisiunea poate fi descris’ ca un mozaic cu rubrici specializate, in care se reg’seau informatii de la cum s& gasesti o slujba prin intermediul siturilor specializate si referitoare la evolutia pietei de munca, pana la dictionarul noilor job-uri. Rubricile erau urmitoarele : 1) Tendinge pe piatd, ce urma s& contin& un reportaj dedicat angajatorului; 2) Stiri de pe piata fortei de muncé, ce trebuia si contina cateva stiri si un reportaj despre ultimele evenimente in domeniu; 3) Prezentare sit de job isi propunea s& prezinte in detaliu cele mai importante situri de pe Internet, dedicate gasirii unei slujbe, in scopul de a creste increderea tinerilor in aceast4 forma de informare ; 4) Cum sd stai mai mult in scoala ar fi trebuit si-i conving’ pe tineri de utilitatea investitiei de timp si resurse in propria lor educatie ; 5) Infoutil urmarea s4-i preg&teasca pe tineri pentru primele contacte cu angajatorii; 6) Ai bani? Fd-i sd circule! era o rubric& destinata informatiei cu privire la investirea banilor. Jat& cum arat&, in detaliu, descrierea unei rubrici din cadrul acestei emisiuni : Rubrica: Scoala.com. Rubrica era alcdtuit din doua parti: 1) destinaté burselor scolare (carora le erau alocate circa doua minute) ; 2) destinat& ofertei de cursuri de MANUAL DE PRODUCTIE DE TELEVIZIUNE specializare (care trebuia sa dureze aproximativ un minut jumatate). Partea de burse era prezentaté in cadrul unui reportaj cu informatii, precum: a) surse de burse: fundatii, situri, institutii aflate in contact cu universitati din straindtate ; b) tipuri de burse (burse simple, masterat, doctorat etc.); c) evaluarea universitatilor straine, conditii de admitere etc.; d) sfaturi utile despre cum sa alegi o universitate din strAinatate (dupa localizare, in functie de pachetul de oferte : perioada studiilor, bani subventionati, facilitati, oferte de munca etc.) ; e) intocmirea dosarelor pentru burse (puncte tari/puncte slabe, structur’, teste de limbi straine, eseuri de motivare, proiecte, scrisori de recomandare etc.) ; f) mici secrete (a nu trimite cat mai multe scrisori, a alege in mod rational etc.). lot existau doua variante : informatii despre Fundatia Fulbright, care ofera burse in SUA (Bursa Fulbright Junior pentru masterat, Bursa Fulbright Senior pentru doctorat, Burse Fulbright simple), oferi posibilitatea de a te pregati pentru teste, gisind la sediul fundatiei crti necesare in diferite domenii de activitate. A doua varianta era aceea de a oferi informatii despre GIGS, care este o baza de date, intocmita de Guvernul Statelor Unite, continand majoritatea universitatilor ame- ricane ; desi nu era actualizata din anul 2000, in baza de date erau ,prinse” cele mai cunoscute universitati din SUA. Datele despre cursuri erau prevazute si dureze maximum un minut si jumitate ; doar in cazul prezentirii unei firme serioase de training, reportajul ar fi putut ajunge la doud minute. in aceast& parte a rubricii trebuiau prezentate cursuri de PC, de limbi striine etc. sau trebuia continuat& partea de burse, dand mai multe informatii despre cum si unde se dau testele necesare intocmirii unui dosar foarte bun. Informatiile se puteau referi la un singur domeniu (firme care ofereau cursuri), la mai multe domenii sau la prezentarea comparativa a unor firme mari de training, incluzand oferta de cursuri, topul domeniilor pentru care se apeleaza la agentii specializate etc. Motivatia rubricii e clara: nu este greu de inteles de ce multi tineri sunt interesati s& obtind o bursa in strainatate sau s4 invete lucururi noi (progresul, societatea cer aceste eforturi de educatie, civilizatia le motiveaza). Rubrica era necesard pentru a-i invata pe oameni cd trebuie sd lupte daca vor o slujba cat de mic, in conditiile in care cererea de locuri de munca este mare, iar oferta este scdzut4. Titlul de rubric&d exprima spiritul rubricii si al emisiunii: dinamism. Cuvantul ,scoali” parea potrivit (presupunea ideea de teste, cursuri, informatii), dar nu era atat de rigid ca termenii ~universitar”, ,specializare”, intrati la un moment dat in discutie. in acel moment prea a fi un titlu bine ales, deoarece combina ideea de informatie cu o viata totusi lejera, cu foarte pugine constrangeri. A doua parte a titlului (.com) imbina elementele de restrictie (conformism, norméa) cu ideea de progres (comunicare, acces egal): poti studia oriunde, nu exist oprelisti, poti traversa, ca si Internetul, mari si tari. in maximum patru minute trebuia oferiti, dup normele publicistice specifice ale reportajului audiovizual, o privire sintetica, dar suficient& asupra acestei teme, pornind de la ideea cd telespectatorul este un om activ si creativ, care vrea cateva idei dupa care s4 se ghideze. Pe scurt, rubrica ar fi trebuit sa fie un fel de clasament al unor surse foarte pretioase de informatii, care si-I scuteasca pe tanirul telespectator de o pierdere de timp considerabila. ELEMENTE DE MANAGEMENT AL PRODUCTIEL 65 IV. Publicitate si sponsori: oferta pentru emisiunea-pilot si urmatoarele trei emisiuni, lista sponsorilor © Rate card estimat : 500 USD/30 s. © Pachete de sponsorizare : — Sponsor unic al emisiunii: emisiune, minimum 8 editii consecutive: 12.000 USD. Oferta emisiunii: exclusivitate pe domeniu, dou& anunturi de prezentare (5 secunde la inceput si sfarsit sub forma ,X prezinta/X a prezentat Job. Ro. Mania”); doua spoturi publicitare a 30 de secunde ; prezentarea sistematica a unor informatii comerciale despre produse, servicii, evenimente importante din viata sponsorului ; interviu publicitar la cateva editii. - Sponsorul principal al emisiunii: 1.000 USD/emisiune, minimum 8 editii consecutive. Oferta: dou spoturi publicitare, prezentarea cu prioritate a unor informatii comerciale, doua interviuri publicitare. = Sponsor: 500 USD/emisiune, minimum 4 edifii. Oferta: 5 secunde de anunt publicitar la inceput de rubric (,,X v-a prezentat rubrica”), un spot publicitar de 20 de secunde cu o pozitionare preferential’, o informatie comerciali sau un interviu publicitar la fiecare patru editi — Posibili finantatori: se stie cd exist4 oameni care detin sume semnificative si sunt interesati si investeascd in segmente de comunicare atragatoare pentru promovarea lor: televiziune, Internet, multimedia. Au existat, concret, cel putin cinci firme si cinci directori dispusi s4 investeasca intr-o astfel de emisiune, conform ofertei enuntate, dupa ce le-a fost prezentat proiectul de emisiune. V. Prezentare : elemente de arhitectura si design - decor (motivatie, descriere, schita) Emisiunea trebuia prezentat’ de o persoani dinamic’, tanara, simpatic’ si com- pletati de grafic’ computerizat’, generice originale, titluri pentru fiecare rubric’. Schija decor MANUAL DE PRODUCTIE DE TELEVIZIUNE VI. Echipa de productie Emisiunea a fost conceputd si realizat’ de studenti ai U.M., dup’ cum urmeaza : * Producator: Andreea Patragcu (de asemenea, realizator al rubricilor Sit de Job si Info-Util). © Prezentator: Oana Mihalache (cercetarea si documentarea proiectului, rubrica Stiri de pe piaga de job-uri) : Reporter : Cristina Costache (rubrica Cum stai mai mult in scoald ? ) Reporter: Olga Campeanu (rubrica Ai bani ? Fa-i s@ circule!). Reporter: Ana Maria Lupu (rubrica Tendinge pe piaja si publicitate). VII. Organizarea activitajii saptamanale Luni Sedings de sumar: a) organizarea activitagii pentru sSptimana in curs; a) Sedings peo stadiu a) Urgente; fe subiecte subiecte ; | 4) Urgenje; |) inregistrare | a) Vizio- ©) analiza 2 b) Vizionare | 5) Filmari prezentare; | nare a lr ‘amar; | Material iionsr; |¢) Colectare | caset’ bugetuui si | Filmri| Filmari | PY ge |) Vizionari; |°) Toleere | terial a cate pro-|®) Script | 5) sont final ; Sree ducator; }¢) Montaj casett de |b) Difuzare productie ; ©) Contacte emisie 4) calendarul cae filmarilor pentru sfptimina in curs; ©) documen- tare aa Rubrica | Format material nee Timp | Observatii 1. __| Generic emisiune - | = 10 secunde | Cristina 2. Prezentare studio | VIDEO-Beta Lansare emisie plus | 30 secunde | Oana prima rubrica 3. | Tendinge pe piaja | Beta Reportaj: minutul |2minute | Ana Maria angajatorului 4, Beta Reportaj dictionar__| 2 minute 5. Beta Reportaj profil 2 minute 6 Beta Reportaj 2 minute ELEMENTE DE MANAGEMENT AL PRODUCTIEL 67 _ VIDEO-Beta 10 secunde | Oana Studio 8. Publicitate Beta Promo gi publicitate | 2 minute Ana Maria 9. [Suri ‘VIDEO-Beta | Reportaje de stiri__|3 minute | Oana 10. Program Beta Lansare rubrica a 3-a | 10 secunde 11. | Sit de job Beta Reportaj Tminut | Andreea 12. | Prezentare VIDEO-Beta Lansare rubrici 4 10 secunde } Oana 13._| Scoala Beta Reportaj 721 secunde | Cristina 14. Beta Reportaj 1 minut 30 | Cristina de secunde 15. Prezentare VIDEO-Beta Lansare rubrica Util | 10 secunde 16. | Oil Beta Reportaj T minut 30 de secunde 17. Beta Reportaj 1 minut 30 de secunde 18. Beta Reportaj 19. Prezentare VIDEO-Beta Lansare rubrica 20. | Bani Beta Reportaj 2 minute 15 secunde Generic final D Evercitii : Un nou sezon presupune 0 noua gril de programe, de aceea departamentul de specialitate a cerut depunerea unor proiecte de emisiuni matinale. Cum arata propunerea dumneavoastra ? Este stiut faptul c&, desi reprezint& un public-tint’ considerabil, copii nu au multe optiuni in ceea ce priveste programele. Facefi o propunere detaliati de emisiune pentru copii. in fiecare simbiti, concurenta direct are in prime time o emisiune de divertis- ment, in direct, format propriu, care se bucura de un mare succes. Ati primit sarcina sa o contracarati si avefi deja un plan. Descrieti si argumentati, pornind de la exemple din peisajul audiovizual roménesc. Daca afi fi numit director de stiri in cadrul unui post national TV, care ar fi strategia editoriala pe care ati adopta-o? Argumentati. Elaborati un proiect complet de emisiune-magazin care si fie difuzat4 dup3-amiaza, la sfarsitul s{ptimanii, pornind de la observatiile personale referitoare la oferta de programe a posturilor romAnesti. Se stie cd programele cu un continut social au in general audiente bune. Ganditi-va a un format de emisiune original care si se adreseze adultilor din Romania, de interes general, cu subiecte din actualitatea social. Redactati un plan de 2-3 pagini. Desi emisiunile culturale nu se bucura de cifre de audienta spectaculoase, exist totusi un segment de indivizi interesati de fenomenele culturale. Redactati un 68. MANUAL DE PRODUCTIE DE TELEVIZIUNE proiect de emisiune culturala care s& aib un format original in raport cu oferta existent& pe piata audiovizuala din momentul initierii proiectului. Trebuie sd faceti in céteva zile un proiect major de emisiune si nu va vine pe loc nici o idee. Totusi ,,scanteia” creativitatii trebuie declansata... Ce va propuneti si faceti in acest sens? Descrieti. Aveti in minte 0 idee de emisiune care vi se pare geniala. Cum va ganditi si verificati daca este, intr-adevar, o idee valoroasa? Descrieti pe scurt. Sunteti manager de proiect de emisiune si ati ajuns in etapa recrutirii membrilor echipei care va realiza emisiunea. Cum faceti acest lucru? Argumentati. Proiectul de emisiune la care lucrati s-a blocat undeva la jumatate din cauza unor conflicte aparute intre membrii echipei editoriale si cei ai echipei tehnice. Cum vedeti iesirea din impas? Argumentati. Directorul artistic al emisiunii la care lucrati nu este de acord cu dumneavoastra, ca director de program, in ceea ce priveste stilul decorului din emisiunea de talk-show pe care o administrati. Imaginati-vi variantele de decor ,,aflate in coflict” si argumentati-vi parerea. in noua grili de programe este prevazut& o emisiune de dimineata, care ar putea arata in doud moduri: a) trebuie si fie comerciali, haioasi, intr-un format flexibil, pentru a starni buna dispozitie ; b) trebuie sa fie informativa, serioas4, pentru a pune oamenii la curent cu informatiile de care au nevoie in viata lor de zi cu zi. Care este optiunea dumneavosatra? Argumentati. Managerul general al canalului national de televiziune in cadrul c&ruia sunteti director de stiri a ajuns la concluzia ca stilul programelor de stiri ar trebui schimbat, deoarece formula este invechiti. Redactati o strategie complet noua pentru continutul de stiri al canalului, pornind de la exemplele furnizate de canalele nationale romanesti. Proiectul de emisiune pe care I-afi propus a fost aprobat, dar cu o reducere de buget de 50%. Care este decizia pe care o luati: mergeti mai departe cu proiectul, ajustand bugetul, sau renuntati la proiect, deoarece bugetul nu permite ajustiri? Dati detalii despre proiectul initial si argumentati-va decizia. incercati si va imaginafi care este publicul-tint& si profilul consumatorului pentru © emisiune la alegere. Argumentati. Dac& este posibil, comparati concluziile dumneavoastra cu date stiintifice referitoare la acest subiect. Construiti un plan de buget pentru o emisiune de dimineata in format talk-show. Imaginati-va restul elementelor care alc&tuiesc emisiunea. in punerea in aplicare a ideilor si deciziilor referitoare la emisiunea al carei director de program sunteti, asistentul de productie si secretara joacd un rol important. Cat de departe mergeti cu delegarea sarcinilor? Argumentati. Se stie c& oamenii de televiziune suport foarte greu constrangerile, mai ales cele organizationale si ierarhice. Ce strategie adoptati in calitate de sef al echipei, pentru a obtine un comportament de colaborare si o atmosferd destins& in cadrul echipei? Cum ii convingeti s4 nu mai intarzaie la sedinte gi sa ia in serios tot ce se vorbeste acolo?

S-ar putea să vă placă și