LEGE Nr2

LEGE Nr.
71 din 12 iulie 1996

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea I - Cai de comunicatie
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 166 din 29 iulie 1996
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ART. 1
Se aproba Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I
- Cai de comunicatie, potrivit anexelor nr. I-VIII ce fac parte
integranta din prezenta lege.
ART. 2
Lucrarile prevazute in prezenta lege pentru cai de comunicatie sint
de interes national si constituie cauza de utilitate publica.
ART. 3
Lucrarile din Planul de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea I - Cai de comunicatie se cuprind in listele de investitii-
anexa la
bugetele ordonatorilor principali de credite, pe baza de studii de
fezabilitate elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.
Lucrarile
pot fi finantate, total sau partial, si de catre investitori straini,
in conditiile stabilite de lege.
In functie de interesele comune cu tarile invecinate, se pot
realiza si alte lucrari de dezvoltare a cailor de comunicatie,
considerate
prioritare, care se stabilesc prin hotarire a Guvernului.
Programarea executiei lucrarilor prevazute in prezenta lege se
stabileste de catre Guvern.
ART. 4
Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea I - Cai de comunicatie sint obligatorii si se aplica in
amenajarea
teritoriului judetelor, municipiilor, oraselor sau comunelor, dupa caz.
Delimitarea terenurilor, a culoarelor si a amplasamentelor necesare
pentru cai de comunicatie se stabileste prin documentatii de urbanism
si/sau de amenajare a teritoriului si prin studii de fezabilitate,
aprobate potrivit legii.
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, ocuparea
terenurilor si scoaterea din productia agricola si silvica se fac
potrivit legii.
Pe terenurile rezervate dezvoltarii cailor de comunicatie stabilite
prin documentatiile de amenajare a teritoriului se interzice
autorizarea executarii constructiilor definitive.
1
ART. 5
Autoritatile administratiei publice centrale si ale administratiei
publice locale vor coopera pentru asigurarea aplicarii prevederilor
prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 iunie 1996,

cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI
ION SOLCANU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 4

iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din
Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

IOAN GAVRA
ANEXA 1
LUCRARI
prevazute in Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai rutiere
1. Autostrazi:
1.01 - Bucuresti - Pitesti, continuarea consolidarii autostrazii
existente
1.02 - Bucuresti - Constanta
1.03 - Bucuresti - Giurgiu
1.04 - Centura Bucuresti
1.05 - Bucuresti - Brasov, prin Risnov
1.06 - Pitesti - Sibiu - Sebes - Deva - Arad - Nadlac
1.07 - Bucuresti - Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj -
Timisoara - Moravita
1.08 - Brasov - Sibiu
1.09 - Sebes - Alba Iulia - Turda
1.10 - Brasov - Tirgu Mures - Cluj Napoca - Bors
1.11 - Bucuresti - Focsani - Roman - Suceava - Siret
1.12 - Focsani - Albita
1.13 - Roman - Iasi - Sculeni
1.14 - Deva - Lugoj - Nadlac
1.15 - Cluj-Napoca - Dej - Bistrita - Suceava - Botosani -
Stefanesti.
2. Drumuri expres:
2
2.01 - Calafat - Craiova - Pitesti - Brasov - Bacau
2.02 - Dej - Halmeu
2.03 - Timisoara - Arad - Oradea - racordare la drumul expres Zalau -
Satu Mare
2.04 - Zalau - Satu Mare - Halmeu
2.05 - Bacau - Vaslui - Crasna
2.06 - Roman - Piatra-Neamt - Tirgu Mures - racord autostrada Brasov
- Bors
2.07 - Deva - Petrosani - Tirgu Jiu - Craiova.
2.08 - Craiova - Bechet
2.09 - Tirgu Secuiesc - Focsani - Braila - Tulcea
2.10 - Tulcea - Constanta - Vama Veche
2.11 - Braila - Slobozia - Calarasi
2.12 - Rimnicu Sarat - Hirsova - Constanta
2.13 - Calafat - Drobeta-Turnu Severin
2.14 - Drobeta-Turnu Severin - Tirgu Jiu - Rimnicu Vilcea - Curtea de
Arges
2.15 - Deva - Oradea
2.16 - Braila - Galati - racord la drumul expres Tirgu Secuiesc -
Tulcea
2.17 - Ploiesti - Buzau
2.18 - Slobozia - Hirsova - Tulcea
2.19 - Oradea - Valea lui Mihai - Carei - Satu Mare
2.20 - Turnu Magurele - Rosiori de Vede - Costesti - Pitesti
2.21 - Turnu Magurele - Alexandria - Bucuresti
2.22 - Drobeta-Turnu Severin - Moldova Noua - Bazias - Socol.
3. Poduri noi:
3.01 - Pe Dunare la Calafat, Giurgiu, Calarasi, Braila, Galati, Turnu
Magurele si Bechet
3.02 - Pe Riul Prut la Ungheni, Radauti-Prut, Galati-Giurgiulesti,
Falciu si Stefanesti
Oportunitatea ca aceste poduri sa preia traficul rutier, feroviar
sau combinat se stabileste prin documentatii de urbanism si/sau de
amenajare a teritoriului si prin studii de fezabilitate.
Pe traseele unor autostrazi si drumuri expres se pot realiza si
amenajari locale, legat de cresterea capacitatii de aparare a tarii.
NOTA:
Reprezentarea grafica a principalelor lucrari cuprinse in prezenta
anexa se afla in anexa nr. 2.
ANEXA 3
LUCRARI
3
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai feroviare
1. Linii simple sau duble pe trasee noi:

1.01 - Stamora Moravita - Jamu Mare - Comoristea
1.02 - Racasdia - Naidas - Bazias - Moldova Noua
1.03 - Iablanita - Naidas - frontiera
1.04 - Chizatau - Balint
1.05 - Boutari - Sarmisegetuza
1.06 - Vascau - Virfuri
1.07 - Ciucea - Zalau - Cehu Silvaniei
1.08 - Bixad - Sighetu Marmatiei
1.09 - Dej - Tirgu Lapus
1.10 - Seciuri - Alunu
1.11 - Motru - Baia de Arama
1.12 - Strehaia - Vinju Mare
1.13 - Leu - Bechet
1.14 - Alexandria - Videle - Costesti
1.15 - Cimpulung - Curtea de Arges
1.16 - Cimpulung - Pietrosita
1.17 - Cimpulung - Zarnesti
1.18 - Tirgu Mures - Sighisoara
1.19 - Odorhei - Ciceu
1.20 - Bicaz - Gheorgheni
1.21 - Piatra-Neamt - Tirgu-Neamt
1.22 - Botosani - Hirlau
1.23 - Saveni - Darabani
1.24 - Radauti - Prut - Saveni
1.25 - Zlatna - Brad
1.26 - Bacau - Moinesti
1.27 - Onesti - Bretcu
1.28 - Intorsura Buzaului - Nehoiasu
1.29 - Braila - Macin - Tulcea
1.30 - Turda - Abrud - Zlatna
1.31 - Tandarei - Giurgeni
1.32 - Vilcele - Rimnicu Vilcea, in curs de executie
1.33 - Calafat - Vinju Mare - Drobeta-Turnu Severin.
2. Linii cu viteza sporita pe trasee existente si noi:

2.01 - Timisoara - Drobeta-Turnu Severin - Craiova
2.02 - Stamora Moravita - Timisoara - Arad
2.03 - Curtici - Arad - Deva - Sibiu - Rimnicu Vilcea - Vilcele -
Bucuresti
2.04 - Cluj-Napoca - Dej - Vatra Dornei - Suceava
2.05 - Vintu de Jos - Alba Iulia - Teius
4
2.06 - Vicsani - Suceava - Bacau - Ploiesti
2.07 - Buzau - Faurei
2.08 - Bucuresti - Faurei - Braila - Galati
2.10 - Pascani - Ungheni
2.11 - Giurgiu - Videle
2.12 - Craiova - Calafat
2.15 - Arad - Oradea - Satu Mare - Halmeu
2.16 - Rosiori-Nord - Turnu Magurele
2.17 - Pitesti - Costesti - Rosiori-Nord
2.18 - Bucuresti-Nord - Aeroportul Baneasa - Aeroportul Otopeni.
3. Linii cu viteza mare pe trasee existente si noi:

3.01 - Bucuresti - Craiova - Vinju Mare - Portile de Fier II. de la
Craiova, traseu nou
3.02 - Bucuresti - Constanta, traseu nou
3.03 - Bucuresti - Brasov, prin amenajarea traseului existent pina la
Comarnic. Sectorul Comarnic - Brasov, traseu nou
3.04 - Bucuresti - Faurei - Galati
3.05 - Episcopia Bihor - Cluj-Napoca - Sighisoara - Brasov -
Bucuresti.
Dezvoltarea retelei feroviare cuprinde si lucrari de electrificare
sau de dublare a liniilor existente.
NOTA:
ANEXA 5
LUCRARI
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai navigabile
1. Lucrari de amenajare a cailor navigabile:

1.01 - Pe Dunare in sectorul Bala - Cernavoda
1.02 - Pe canalul Sulina
1.03 - Pe canalul de legatura intre Dunare si Combinatul Siderurgic
Calarasi
1.04 - Lucrari de finalizare pe canalul Poarta Alba - Midia -
Navodari
1.05 - Pe senalul navigabil intre Portile de Fier I si Portile de
Fier II
5
1.06 - Inchidere brat Bala cu baraj si ecluze
1.07 - Corectare traseu Dunare la cotul Tulcea
1.08 - Pe Riul Prut intre Dunare si Stinca-Costesti
1.09 - Pe Riul Olt intre Dunare, Slatina si Rimnicu Vilcea
1.10 - Pe canalul magistral Siret - Baragan intre Riul Siret si Dridu
1.11 Pe canalul Dunare - Borcea
1.12 - Corectare senal navigabil Dunare pe sectorul Calafat - Tulcea
1.13 - Amenajari maluri pe canalul Dunare - Marea Neagra
1.14 - Pe canalul Bega, pe sectorul Timisoara - frontiera.
2. Lucrari in punctele de traversare cu bacul la:

2.01 - Bazias - Moldova Veche
2.02 - Giurgiu
2.03 - Calarasi - Chiciu
2.04 - Bechet
2.05 - Drobeta-Turnu Severin
2.06 - Tulcea
2.07 - Cetate
2.08 - Rast
2.09 - Corabia
2.10 - Turnu Magurele
2.11 - Zimnicea
2.12 - Oltenita.
3. RO - RO:
3.01 - Calafat
3.02 - Tulcea
3.03 - Isaccea.
4. Amenajari in porturile existente:

4.01 - Constanta-Sud
4.02 - Braila
4.04 - Calarasi
4.05 - Pirjoaia
4.06 - Constanta
4.07 - Midia
43.08 - Giurgiu
4.09 - Oltenita
4.10 - Mangalia
4.11 - Sulina
4.12 - Galati
4.14 - Moldova Noua
4.15 - Bazias
6
4.16 - Pe canalul Dunare - Marea Neagra, la Cernavoda - Medgidia -
Basarabi
4.17 - Pe canalul Poarta Alba - Midia - Navodari, la Ovidiu si
Luminita.
5. Principalele porturi noi:

5.01 - Oancea, pe Riul Prut
5.02 - Falciu, pe Riul Prut
5.03 - Risesti, pe Riul Prut
5.04 - Prisacani, pe Riul Prut
5.05 - Oltenita, la confluenta Arges - Dunare.
Oportunitatea realizarii cailor navigabile se stabileste prin
documentatii de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului si prin
studii
de fezabilitate.
Lucrarile de amenajare in porturi pot asigura si necesitatile de
aparare a teritoriului, dupa caz.
NOTA:
ANEXA 7
LUCRARI
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai aeriene
1. Lucrari de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de

protectie a navigatiei aeriene si de deservire, in aeroporturile
existente:
1.01 - Bucuresti - Otopeni
1.02 - Arad
1.03 - Oradea
1.04 - Baia Mare
1.05 - Cluj-Napoca
1.06 - Tirgu Mures
1.07 - Sibiu
1.08 - Suceava
1.09 - Iasi
1.10 - Timisoara
1.11 - Caransebes
1.12 - Craiova
1.13 - Satu Mare
1.14 - Bacau
7
1.15 - Tulcea
1.16 - Constanta - Mihail Kogalniceanu
1.17 - Bucuresti - Baneasa.
2. Aeroporturi noi:
2.01 - In zona Brasov - Ghimbav - Prejmer
2.02 - In zona Braila - Galati - Tulucesti
2.03 - In zona Alba Iulia - Aurel Vlaicu
2.04 - In zona municipiului Bistrita.
Legaturile aeriene intre aeroporturile existente si/sau noi se pot
dezvolta in functie de cerintele impuse de trafic.
NOTA:
Reprezentarea grafica a lucrarilor cuprinse in prezenta anexa se
afla in anexa nr. 8.
---------------
Plain Text Attachment [ Scan and Save to Computer | Save to Yahoo! Briefcase ]
LEGE Nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*actualizata*)

privind calitatea in constructii
(actualizata pana la data de 12 noiembrie 2002*)
-----------
*) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 12 din
24 ianuarie 1995. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul
Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt pana la data de 12
noiembrie 2002, cu modificarile aduse de: HOTARAREA nr. 498 din 24 mai
2001;
LEGEA nr. 587 din 29 octombrie 2002.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor
de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe
intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor.
Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor
tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de
reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.
ART. 2
Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice
8
categorie si instalatiilor aferente acestora - indiferent de forma de
proprietate sau destinatie - denumite in continuare constructii, precum
si
lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de
reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu
parter
si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural
si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii.
ART. 3
Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii,
care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de
calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a
bunurilor
acestora, a societatii si a mediului inconjurator.
ART. 4
Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in
functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform
regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a
sistemului.
Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in
functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub
aspectul sigurantei, precum si dupa considerentele economice.
ART. 5
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt
obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a
constructiilor, a urmatoarelor cerinte:
a) rezistenta si stabilitate;
b) siguranta in exploatare;
c) siguranta la foc;
d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
f) protectie impotriva zgomotului.
ART. 6
Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor
implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor,
precum si
in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.
Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii,
verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru
constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii
tehnici
cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si
asociatiile profesionale de profil.
ART. 7
In contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau
9
in autorizatiile ce se emit, factorii prevazuti la articolul precedent
sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al
constructiilor, corespunzatoare cerintelor, precum si garantiile
materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor
clauze.
In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte, referitoare la
calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la
cerintele prevazute la art. 5.
CAP. 2
Sistemul calitatii in constructii
ART. 8
Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace,
care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de
concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.
ART. 9
Sistemul calitatii in constructii se compune din:
a) reglementarile tehnice in constructii;
b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea
proiectelor si a constructiilor;
e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si
incercari in activitatea de constructii;
g) activitatea metrologica in constructii;
h) receptia constructiilor;
i) comportarea in exploatare si interventii in timp;
j) postutilizarea constructiilor;
k) controlul de stat al calitatii in constructii.
ART. 10
Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri
si au ca obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si
exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se stabilesc, in
principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor,
produselor si
procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare si
de verificare a acestora.
ART. 11
Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se
efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si
procedurile stabilite pe baza legii.
La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara
certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate
corespunzator cerintelor.
10
ART. 12
Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in
constructii stabilesc, in conditiile prezentei legi, aptitudinea de
utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de
punere in opera si de intretinerea a acestora.
La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de
calitate conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si
echipamente
traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice
corespunzatoare.
ART. 13
Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce
priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se
va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati,
altii decit specialistii elaboratori ai proiectelor.
Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie
neverificate in conditiile alineatului precedent.
Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si
se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau
prin agenti economici de consultanta specializati.
Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza
numai de catre experti tehnici atestati.
ART. 14
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie
obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizarea si
exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri
specifice pentru garantarea calitatii acestora.
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura
nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si
responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem
propriu conceput si realizat.
ART. 15
Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari
in constructii se fac in conformitate cu prevederile legale.
ART. 16
Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza
conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea si
mentinerea
in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate
in acest domeniu.
ART. 17
Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora
pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de
executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei.
Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si
11
documente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se
intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului
constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la
zi ;
prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare
sunt
obligatorii pentru proprietar si utilizator.
Receptia constructiilor se face de catre investitor - proprietar,
in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de
specialitate, legal desemnati de acestia.
ART. 18
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe
toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati
privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si
masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor.
Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de
reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare
partiala,
precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui
proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize
tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza
obligatoriu in cartea tehnica a constructiei.
ART. 19
Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare,
demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de
refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si
reciclarea
deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.
ART. 20
Controlul de stat al calitatii in constructii cuprinde inspectii la
investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de exploatare si
de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea
sistemului calitatii in constructii.
Controlul de stat al calitatii in constructii se executa de catre
Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, care raspunde de executarea controlului
statului cu
privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii
constructiilor.
CAP. 3
Obligatii si raspunderi
Sectiunea 1
Obligatii si raspunderi ale investitorilor
ART. 21
Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si
12
realizeaza investitii sau interventii la constructiile existente in
sensul legii si au urmatoarele obligatii principale referitoare la
calitatea constructiilor.
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin
proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a
studiilor
si cercetarilor efectuate;
b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si
a autorizatiei de construire;
c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori
de proiecte atestati;
d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de
constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de
consultanta
specializati, pe tot parcursul lucrarilor;
e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a
defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a
deficientelor
proiectelor;
f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea
lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie;
g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia
catre proprietar;
h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati,
in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura
celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
Sectiunea 2
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
ART. 22
Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor
obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a
constructiei;
b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de
calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor
tehnice si a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor
verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum
si
solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice
privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile,
precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in
timp a
constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se
13
efectueaza numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate
pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la
verificarile de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie,
din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure
nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea
aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de
catre
specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea
investitorului;
g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la
receptia lucrarilor executate.
Sectiunea 3
Obligatii si raspunderi ale executantilor
ART. 23
Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii
principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si
neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii;
b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate
in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte
verificate de specialisti atestati;
c) asigurarea nivelului de calitate conceput si realizat prin
personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati;
d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea
lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea
conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului
de
continuare a lucrarilor;
e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a
neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor
stabilite de
proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a
procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista
agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si
gestionarea
probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in
proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza
solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor;
h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in
14
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in
cazul
procedurii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund
cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului
documentele
necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor
dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a
lucrarilor de constructii;
k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative
aparute din vina sa, atit in perioada de executie, cit si in perioada de
garantie stabilita potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala,
la terminarea executiei lucrarilor;
m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de
productie - factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti - in
conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu
prevederile legale in vigoare.
Sectiunea 4
Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de
proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor
tehnici,
atestati
ART. 24
Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod
solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de
calitate
corespunzator cerintelor proiectului.
Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform
atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt
angajati.
Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor
proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare,
raspund pentru solutiile date.
Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente
de aplicare a legii.
Sectiunea 5
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor
ART. 25
Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii
care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a
constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in
15
timp a constructiilor;
b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei
si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar;
c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor,
conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice;
d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de
reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre
persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit
legii;
e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra
constructiilor, impuse prin reglementarile legale;
f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a
constructiilor, cu respectarea prevederilor in vigoare.
Sectiunea 6
Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor
constructiilor
ART. 26
Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele
obligatii principale:
a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare
prevazute in cartea tehnica a constructiei;
b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii
care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in
sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului si
cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor
conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu
proprietarul;
e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, in
cazul
unor accidente tehnice la constructiile in exploatare.
Sectiunea 7
Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare
ART. 27
Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au
urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea de cercetari teoretice si experimentale preliminare,
in vederea fundamentarii reglementarilor tehnice in constructii;
b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice,
produse si procedee noi pentru constructii;
c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la
16
solicitarea producatorilor, in vederea eliberarii de agremente tehnice,
conform
dispozitiilor legale.
Sectiunea 8
Obligatii si raspunderi comune
ART. 28
Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de
existenta, a unor constructii de calitate corespunzatoare, precum si
pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si
regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine
factorilor
care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea
acestora.
ART. 29
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat,
fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii,
executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de
specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce
le revin
pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10
ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen,
pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii
de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de
executie in vigoare la data realizarii ei.
Sectiunea 9
Obligatiile si raspunderile Inspectiei de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului
ART. 30
amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului si inspectiile judetene si a municipiului
Bucuresti
in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului
subordonate acesteia, precum si celelalte organisme similare cu
atributii
stabilite prin dispozitii legale raspund de exercitarea controlului
statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in
domeniul
calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului
calitatii in constructii, precum si de constatarea contraventiilor,
aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea
lucrarilor realizate necorespunzator.
Controlul de stat al calitatii in constructii pentru constructiile
din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale
Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului
17
Roman de Informatii, se realizeaza de catre organele proprii abilitate
in acest scop.
Organizarea si functionarea Inspectiei de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului vor fi stabilite
prin
hotarire a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare
a prezentei legi.
CAP. 4
Sanctiuni
ART. 31
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10
ani si interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea,
expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a
acesteia,
fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si
rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre
urmatoarele consecinte : pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a
integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane,
distrugerea
totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor
instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de
grave.
Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare
de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul in care a
avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei,
moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii
uneia
sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau
utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.
ART. 32
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amenda continuarea lucrarilor de constructii executate
necorespunzator si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in
toate cazurile in care acestea le afecteaza rezistenta si stabilitatea.
ART. 33
Constituie contraventie la prevederile prezentei legi urmatoarele
fapte, daca nu au fost savirsite in astfel de conditii incit, potrivit
legii, sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda:
1. De la 15.500.000 lei la 93.000.000 lei*):
a) executarea de modificari la constructie ori demolarea acesteia
cu incalcarea prevederilor referitoare la autorizarea si executarea
acesteia;
b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp
a constructiilor de complexitate si importanta deosebita, referitoare
la stabilitate si rezistenta.
18
2. De la 15.500.000 lei la 77.000.000 lei*):
a) realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte
neverificate de specialisti atestati conform prevederilor legale;
a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, de reparatii si de
consolidari;
c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari
care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti
atestati conform prevederilor legale;
d) organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de
conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv realizarea de
constructii
fara responsabili tehnici cu executia atestati corespunzator
prevederilor
art. 14.
3. De la 7.700.000 lei la 46.500.000 lei*):
a) elaborarea de proiecte incomplete sau continind neconcordante
intre diferitele sectiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea
nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor, precum
si insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte
atestati;
b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare
la cerintele constructiei;
c) receptionarea constructiei cu incalcarea prevederilor legale;
d) necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei
conform prevederilor legale;
e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proiecte de executie sau
lucrari de constructii, a unor solutii care pot determina nerealizarea
nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor;
f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la
starea initiala, la terminarea lucrarilor de constructii;
g) neasigurarea verificarii executiei lucrarilor de constructii
prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta
specializati, corespunzator prevederilor art. 21;
h) interzicerea sau obstructionarea efectuarii controlului
calitatii in constructii, neprezentarea documentelor si a actelor
solicitate de
persoanele cu atributii de control, conform prevederilor legale.
4. De la 3.000.000 lei la 12.500.000 lei*):
a) neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a
constructiei si nestabilirea fazelor determinante supuse controlului
calitatii;
b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate
sau pentru care nu exista agremente tehnice la lucrari la care trebuie
sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor;
19
c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996
Sectiunea I - Cai de comunicatie
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 166 din 29 iulie 1996
ART. 1
Se aproba Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I
- Cai de comunicatie, potrivit anexelor nr. I-VIII ce fac parte
ART. 2
Lucrarile prevazute in prezenta lege pentru cai de comunicatie sint
de interes national si constituie cauza de utilitate publica.
ART. 3
Lucrarile din Planul de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea I - Cai de comunicatie se cuprind in listele de investitii-
anexa la
bugetele ordonatorilor principali de credite, pe baza de studii de
fezabilitate elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.
Lucrarile
pot fi finantate, total sau partial, si de catre investitori straini,
in conditiile stabilite de lege.
In functie de interesele comune cu tarile invecinate, se pot
realiza si alte lucrari de dezvoltare a cailor de comunicatie,
considerate
prioritare, care se stabilesc prin hotarire a Guvernului.
Programarea executiei lucrarilor prevazute in prezenta lege se
stabileste de catre Guvern.
ART. 4
Sectiunea I - Cai de comunicatie sint obligatorii si se aplica in
amenajarea
teritoriului judetelor, municipiilor, oraselor sau comunelor, dupa caz.
Delimitarea terenurilor, a culoarelor si a amplasamentelor necesare
pentru cai de comunicatie se stabileste prin documentatii de urbanism
si/sau de amenajare a teritoriului si prin studii de fezabilitate,
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, ocuparea
terenurilor si scoaterea din productia agricola si silvica se fac
potrivit legii.
Pe terenurile rezervate dezvoltarii cailor de comunicatie stabilite
prin documentatiile de amenajare a teritoriului se interzice
20
autorizarea executarii constructiilor definitive.
ART. 5
Autoritatile administratiei publice centrale si ale administratiei
publice locale vor coopera pentru asigurarea aplicarii prevederilor
prezentei legi.

p. PRESEDINTELE SENATULUI
ION SOLCANU

iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din

IOAN GAVRA
ANEXA 1
LUCRARI
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai rutiere
1. Autostrazi:
1.01 - Bucuresti - Pitesti, continuarea consolidarii autostrazii
existente
1.04 - Centura Bucuresti
1.05 - Bucuresti - Brasov, prin Risnov
1.06 - Pitesti - Sibiu - Sebes - Deva - Arad - Nadlac
1.07 - Bucuresti - Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj -
Timisoara - Moravita
1.08 - Brasov - Sibiu
1.09 - Sebes - Alba Iulia - Turda
1.10 - Brasov - Tirgu Mures - Cluj Napoca - Bors
1.11 - Bucuresti - Focsani - Roman - Suceava - Siret
1.12 - Focsani - Albita
1.13 - Roman - Iasi - Sculeni
1.14 - Deva - Lugoj - Nadlac
1.15 - Cluj-Napoca - Dej - Bistrita - Suceava - Botosani -
Stefanesti.
21
2. Drumuri expres:
2.01 - Calafat - Craiova - Pitesti - Brasov - Bacau
2.02 - Dej - Halmeu
2.03 - Timisoara - Arad - Oradea - racordare la drumul expres Zalau -
Satu Mare
2.04 - Zalau - Satu Mare - Halmeu
2.05 - Bacau - Vaslui - Crasna
2.06 - Roman - Piatra-Neamt - Tirgu Mures - racord autostrada Brasov
- Bors
2.07 - Deva - Petrosani - Tirgu Jiu - Craiova.
2.09 - Tirgu Secuiesc - Focsani - Braila - Tulcea
2.10 - Tulcea - Constanta - Vama Veche
2.11 - Braila - Slobozia - Calarasi
2.12 - Rimnicu Sarat - Hirsova - Constanta
2.13 - Calafat - Drobeta-Turnu Severin
2.14 - Drobeta-Turnu Severin - Tirgu Jiu - Rimnicu Vilcea - Curtea de
Arges
2.15 - Deva - Oradea
2.16 - Braila - Galati - racord la drumul expres Tirgu Secuiesc -
Tulcea
2.17 - Ploiesti - Buzau
2.18 - Slobozia - Hirsova - Tulcea
2.19 - Oradea - Valea lui Mihai - Carei - Satu Mare
2.20 - Turnu Magurele - Rosiori de Vede - Costesti - Pitesti
2.21 - Turnu Magurele - Alexandria - Bucuresti
2.22 - Drobeta-Turnu Severin - Moldova Noua - Bazias - Socol.
3. Poduri noi:
3.01 - Pe Dunare la Calafat, Giurgiu, Calarasi, Braila, Galati, Turnu
Magurele si Bechet
3.02 - Pe Riul Prut la Ungheni, Radauti-Prut, Galati-Giurgiulesti,
Falciu si Stefanesti
Oportunitatea ca aceste poduri sa preia traficul rutier, feroviar
sau combinat se stabileste prin documentatii de urbanism si/sau de
amenajare a teritoriului si prin studii de fezabilitate.
Pe traseele unor autostrazi si drumuri expres se pot realiza si
amenajari locale, legat de cresterea capacitatii de aparare a tarii.
NOTA:
ANEXA 3
22
LUCRARI
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai feroviare
1. Linii simple sau duble pe trasee noi:

1.01 - Stamora Moravita - Jamu Mare - Comoristea
1.02 - Racasdia - Naidas - Bazias - Moldova Noua
1.03 - Iablanita - Naidas - frontiera
1.04 - Chizatau - Balint
1.05 - Boutari - Sarmisegetuza
1.06 - Vascau - Virfuri
1.07 - Ciucea - Zalau - Cehu Silvaniei
1.08 - Bixad - Sighetu Marmatiei
1.09 - Dej - Tirgu Lapus
1.10 - Seciuri - Alunu
1.11 - Motru - Baia de Arama
1.12 - Strehaia - Vinju Mare
1.13 - Leu - Bechet
1.14 - Alexandria - Videle - Costesti
1.15 - Cimpulung - Curtea de Arges
1.16 - Cimpulung - Pietrosita
1.17 - Cimpulung - Zarnesti
1.18 - Tirgu Mures - Sighisoara
1.19 - Odorhei - Ciceu
1.20 - Bicaz - Gheorgheni
1.21 - Piatra-Neamt - Tirgu-Neamt
1.22 - Botosani - Hirlau
1.23 - Saveni - Darabani
1.24 - Radauti - Prut - Saveni
1.25 - Zlatna - Brad
1.26 - Bacau - Moinesti
1.27 - Onesti - Bretcu
1.28 - Intorsura Buzaului - Nehoiasu
1.29 - Braila - Macin - Tulcea
1.30 - Turda - Abrud - Zlatna
1.31 - Tandarei - Giurgeni
1.32 - Vilcele - Rimnicu Vilcea, in curs de executie
1.33 - Calafat - Vinju Mare - Drobeta-Turnu Severin.
2. Linii cu viteza sporita pe trasee existente si noi:

2.01 - Timisoara - Drobeta-Turnu Severin - Craiova
2.02 - Stamora Moravita - Timisoara - Arad
2.03 - Curtici - Arad - Deva - Sibiu - Rimnicu Vilcea - Vilcele -
Bucuresti
2.04 - Cluj-Napoca - Dej - Vatra Dornei - Suceava
23
2.05 - Vintu de Jos - Alba Iulia - Teius
2.06 - Vicsani - Suceava - Bacau - Ploiesti
2.07 - Buzau - Faurei
2.08 - Bucuresti - Faurei - Braila - Galati
2.10 - Pascani - Ungheni
2.11 - Giurgiu - Videle
2.12 - Craiova - Calafat
2.15 - Arad - Oradea - Satu Mare - Halmeu
2.16 - Rosiori-Nord - Turnu Magurele
2.17 - Pitesti - Costesti - Rosiori-Nord
2.18 - Bucuresti-Nord - Aeroportul Baneasa - Aeroportul Otopeni.
3. Linii cu viteza mare pe trasee existente si noi:

3.01 - Bucuresti - Craiova - Vinju Mare - Portile de Fier II. de la
Craiova, traseu nou
3.02 - Bucuresti - Constanta, traseu nou
3.03 - Bucuresti - Brasov, prin amenajarea traseului existent pina la
Comarnic. Sectorul Comarnic - Brasov, traseu nou
3.04 - Bucuresti - Faurei - Galati
3.05 - Episcopia Bihor - Cluj-Napoca - Sighisoara - Brasov -
Bucuresti.
Dezvoltarea retelei feroviare cuprinde si lucrari de electrificare
sau de dublare a liniilor existente.
NOTA:
ANEXA 5
LUCRARI
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai navigabile
1. Lucrari de amenajare a cailor navigabile:

1.01 - Pe Dunare in sectorul Bala - Cernavoda
1.02 - Pe canalul Sulina
1.03 - Pe canalul de legatura intre Dunare si Combinatul Siderurgic
Calarasi
1.04 - Lucrari de finalizare pe canalul Poarta Alba - Midia -
Navodari
1.05 - Pe senalul navigabil intre Portile de Fier I si Portile de
24
Fier II
1.06 - Inchidere brat Bala cu baraj si ecluze
1.07 - Corectare traseu Dunare la cotul Tulcea
1.08 - Pe Riul Prut intre Dunare si Stinca-Costesti
1.09 - Pe Riul Olt intre Dunare, Slatina si Rimnicu Vilcea
1.10 - Pe canalul magistral Siret - Baragan intre Riul Siret si Dridu
1.11 Pe canalul Dunare - Borcea
1.12 - Corectare senal navigabil Dunare pe sectorul Calafat - Tulcea
1.13 - Amenajari maluri pe canalul Dunare - Marea Neagra
1.14 - Pe canalul Bega, pe sectorul Timisoara - frontiera.
2. Lucrari in punctele de traversare cu bacul la:

2.01 - Bazias - Moldova Veche
2.02 - Giurgiu
2.03 - Calarasi - Chiciu
2.04 - Bechet
2.06 - Tulcea
2.07 - Cetate
2.08 - Rast
2.09 - Corabia
2.11 - Zimnicea
2.12 - Oltenita.
3. RO - RO:
3.01 - Calafat
3.02 - Tulcea
3.03 - Isaccea.
4. Amenajari in porturile existente:

4.01 - Constanta-Sud
4.02 - Braila
4.04 - Calarasi
4.05 - Pirjoaia
4.06 - Constanta
4.07 - Midia
43.08 - Giurgiu
4.09 - Oltenita
4.10 - Mangalia
4.11 - Sulina
4.12 - Galati
4.14 - Moldova Noua
25
4.15 - Bazias
4.16 - Pe canalul Dunare - Marea Neagra, la Cernavoda - Medgidia -
Basarabi
4.17 - Pe canalul Poarta Alba - Midia - Navodari, la Ovidiu si
Luminita.
5. Principalele porturi noi:

5.01 - Oancea, pe Riul Prut
5.02 - Falciu, pe Riul Prut
5.03 - Risesti, pe Riul Prut
5.04 - Prisacani, pe Riul Prut
5.05 - Oltenita, la confluenta Arges - Dunare.
Oportunitatea realizarii cailor navigabile se stabileste prin
documentatii de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului si prin
studii
de fezabilitate.
Lucrarile de amenajare in porturi pot asigura si necesitatile de
aparare a teritoriului, dupa caz.
NOTA:
ANEXA 7
LUCRARI
- Cai de comunicatie. Dezvoltarea retelei de cai aeriene
1. Lucrari de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de

protectie a navigatiei aeriene si de deservire, in aeroporturile
existente:
1.01 - Bucuresti - Otopeni
1.02 - Arad
1.03 - Oradea
1.04 - Baia Mare
1.05 - Cluj-Napoca
1.06 - Tirgu Mures
1.07 - Sibiu
1.08 - Suceava
1.09 - Iasi
1.10 - Timisoara
1.11 - Caransebes
1.12 - Craiova
1.13 - Satu Mare
26
1.14 - Bacau
1.15 - Tulcea
1.16 - Constanta - Mihail Kogalniceanu
1.17 - Bucuresti - Baneasa.
2. Aeroporturi noi:
2.01 - In zona Brasov - Ghimbav - Prejmer
2.02 - In zona Braila - Galati - Tulucesti
2.03 - In zona Alba Iulia - Aurel Vlaicu
2.04 - In zona municipiului Bistrita.
Legaturile aeriene intre aeroporturile existente si/sau noi se pot
dezvolta in functie de cerintele impuse de trafic.
NOTA:
Reprezentarea grafica a lucrarilor cuprinse in prezenta anexa se
afla in anexa nr. 8.
---------------
LEGE Nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*actualizata*)

privind calitatea in constructii
(actualizata pana la data de 12 noiembrie 2002*)
-----------
*) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 12 din
24 ianuarie 1995. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul
noiembrie 2002, cu modificarile aduse de: HOTARAREA nr. 498 din 24 mai
2001;
LEGEA nr. 587 din 29 octombrie 2002.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor
de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe
intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor.
Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor
tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de
reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.
ART. 2
27
Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice
categorie si instalatiilor aferente acestora - indiferent de forma de
proprietate sau destinatie - denumite in continuare constructii, precum
si
lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de
reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu
parter
si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural
si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii.
ART. 3
Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii,
care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de
calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a
bunurilor
acestora, a societatii si a mediului inconjurator.
ART. 4
Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in
functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform
regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a
sistemului.
Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in
functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub
aspectul sigurantei, precum si dupa considerentele economice.
ART. 5
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt
obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a
constructiilor, a urmatoarelor cerinte:
a) rezistenta si stabilitate;
b) siguranta in exploatare;
c) siguranta la foc;
d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
f) protectie impotriva zgomotului.
ART. 6
Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor
implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor,
precum si
in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.
Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii,
verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru
constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii
tehnici
cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si
asociatiile profesionale de profil.
ART. 7
28
In contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau
in autorizatiile ce se emit, factorii prevazuti la articolul precedent
sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al
constructiilor, corespunzatoare cerintelor, precum si garantiile
materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor
clauze.
In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte, referitoare la
calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la
cerintele prevazute la art. 5.
CAP. 2
Sistemul calitatii in constructii
ART. 8
Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace,
care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de
concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.
ART. 9
Sistemul calitatii in constructii se compune din:
a) reglementarile tehnice in constructii;
b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea
proiectelor si a constructiilor;
e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si
incercari in activitatea de constructii;
g) activitatea metrologica in constructii;
h) receptia constructiilor;
i) comportarea in exploatare si interventii in timp;
j) postutilizarea constructiilor;
k) controlul de stat al calitatii in constructii.
ART. 10
Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri
si au ca obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si
exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se stabilesc, in
principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor,
produselor si
procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare si
de verificare a acestora.
ART. 11
Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se
efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si
procedurile stabilite pe baza legii.
La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara
certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate
29
corespunzator cerintelor.
ART. 12
Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in
constructii stabilesc, in conditiile prezentei legi, aptitudinea de
utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de
punere in opera si de intretinerea a acestora.
La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de
calitate conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si
echipamente
traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice
corespunzatoare.
ART. 13
Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce
priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se
va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati,
altii decit specialistii elaboratori ai proiectelor.
Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie
neverificate in conditiile alineatului precedent.
Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si
se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau
prin agenti economici de consultanta specializati.
Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza
numai de catre experti tehnici atestati.
ART. 14
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie
obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizarea si
exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri
specifice pentru garantarea calitatii acestora.
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura
nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si
responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem
propriu conceput si realizat.
ART. 15
Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari
in constructii se fac in conformitate cu prevederile legale.
ART. 16
Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza
conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea si
mentinerea
in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate
in acest domeniu.
ART. 17
Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora
pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de
executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei.
30
Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si
documente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se
intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului
constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la
zi ;
prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare
sunt
obligatorii pentru proprietar si utilizator.
Receptia constructiilor se face de catre investitor - proprietar,
in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de
specialitate, legal desemnati de acestia.
ART. 18
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe
toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati
privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si
masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor.
Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de
reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare
partiala,
precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui
proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize
tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza
obligatoriu in cartea tehnica a constructiei.
ART. 19
Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare,
demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de
refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si
reciclarea
deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.
ART. 20
Controlul de stat al calitatii in constructii cuprinde inspectii la
investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de exploatare si
de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea
sistemului calitatii in constructii.
Controlul de stat al calitatii in constructii se executa de catre
amenajarea teritoriului, care raspunde de executarea controlului
statului cu
privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii
constructiilor.
CAP. 3
Obligatii si raspunderi
Sectiunea 1
Obligatii si raspunderi ale investitorilor
ART. 21
31
Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si
realizeaza investitii sau interventii la constructiile existente in
sensul legii si au urmatoarele obligatii principale referitoare la
calitatea constructiilor.
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin
proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a
studiilor
si cercetarilor efectuate;
b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si
a autorizatiei de construire;
c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori
de proiecte atestati;
d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de
constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de
consultanta
specializati, pe tot parcursul lucrarilor;
e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a
defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a
deficientelor
proiectelor;
f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea
lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie;
g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia
catre proprietar;
h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati,
in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura
celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
Sectiunea 2
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
ART. 22
Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor
obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a
constructiei;
b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de
calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor
tehnice si a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor
verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum
si
solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice
privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile,
precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in
timp a
32
constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se
efectueaza numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate
pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la
verificarile de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie,
din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure
nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea
aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de
catre
specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea
investitorului;
g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la
receptia lucrarilor executate.
Sectiunea 3
Obligatii si raspunderi ale executantilor
ART. 23
Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii
principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si
neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii;
b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate
in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte
verificate de specialisti atestati;
c) asigurarea nivelului de calitate conceput si realizat prin
personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati;
d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea
lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea
conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului
de
continuare a lucrarilor;
e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a
neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor
stabilite de
proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a
procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista
agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si
gestionarea
probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in
proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza
solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor;
h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in
33
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in
cazul
procedurii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund
cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului
documentele
necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor
dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a
lucrarilor de constructii;
k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative
aparute din vina sa, atit in perioada de executie, cit si in perioada de
garantie stabilita potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala,
la terminarea executiei lucrarilor;
m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de
productie - factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti - in
conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu
prevederile legale in vigoare.
Sectiunea 4
Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de
proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor
tehnici,
atestati
ART. 24
Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod
solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de
calitate
corespunzator cerintelor proiectului.
Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform
atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt
angajati.
Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor
proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare,
raspund pentru solutiile date.
Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente
de aplicare a legii.
Sectiunea 5
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor
ART. 25
Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii
care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a
constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in
34
timp a constructiilor;
b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei
si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar;
c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor,
conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice;
d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de
reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre
persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit
legii;
e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra
constructiilor, impuse prin reglementarile legale;
f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a
constructiilor, cu respectarea prevederilor in vigoare.
Sectiunea 6
Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor
constructiilor
ART. 26
Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele
obligatii principale:
a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare
prevazute in cartea tehnica a constructiei;
b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii
care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in
sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului si
cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor
conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu
proprietarul;
e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, in
cazul
unor accidente tehnice la constructiile in exploatare.
Sectiunea 7
Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare
ART. 27
Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au
urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea de cercetari teoretice si experimentale preliminare,
in vederea fundamentarii reglementarilor tehnice in constructii;
b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice,
produse si procedee noi pentru constructii;
c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la
35
solicitarea producatorilor, in vederea eliberarii de agremente tehnice,
conform
Sectiunea 8
Obligatii si raspunderi comune
ART. 28
Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de
existenta, a unor constructii de calitate corespunzatoare, precum si
pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si
regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine
factorilor
care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea
acestora.
ART. 29
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat,
fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii,
executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de
specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce
le revin
pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10
ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen,
pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii
de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de
executie in vigoare la data realizarii ei.
Sectiunea 9
Obligatiile si raspunderile Inspectiei de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului
ART. 30
amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului si inspectiile judetene si a municipiului
Bucuresti
in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului
subordonate acesteia, precum si celelalte organisme similare cu
atributii
stabilite prin dispozitii legale raspund de exercitarea controlului
statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in
domeniul
calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului
calitatii in constructii, precum si de constatarea contraventiilor,
aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea
lucrarilor realizate necorespunzator.
Controlul de stat al calitatii in constructii pentru constructiile
din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale
Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului
36
Roman de Informatii, se realizeaza de catre organele proprii abilitate
in acest scop.
Organizarea si functionarea Inspectiei de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului vor fi stabilite
prin
hotarire a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare
a prezentei legi.
CAP. 4
Sanctiuni
ART. 31
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10
ani si interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea,
expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a
acesteia,
fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si
rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre
urmatoarele consecinte : pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a
integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane,
distrugerea
totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor
instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de
grave.
Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare
de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul in care a
avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei,
moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii
uneia
sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau
utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.
ART. 32
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amenda continuarea lucrarilor de constructii executate
necorespunzator si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in
toate cazurile in care acestea le afecteaza rezistenta si stabilitatea.
ART. 33
Constituie contraventie la prevederile prezentei legi urmatoarele
fapte, daca nu au fost savirsite in astfel de conditii incit, potrivit
legii, sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda:
1. De la 15.500.000 lei la 93.000.000 lei*):
a) executarea de modificari la constructie ori demolarea acesteia
cu incalcarea prevederilor referitoare la autorizarea si executarea
acesteia;
a constructiilor de complexitate si importanta deosebita, referitoare
la stabilitate si rezistenta.
37
2. De la 15.500.000 lei la 77.000.000 lei*):
a) realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte
neverificate de specialisti atestati conform prevederilor legale;
celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinte;
d) neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin
proprietarilor potrivit legii si care afecteaza nivelul de calitate
corespunzator cerintelor;
e) neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea
lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si neasigurarea
conditiilor de verificare.
5. De la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei*):
a) lipsa nemotivata de la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante, urmare convocarii facute de executant, precum si
convocarea
nejustificata, de catre acesta, a factorilor interesati;
b) nesolicitarea de catre investitor sau executant a solutiilor de
remediere a defectelor aparute in timpul executiei, referitoare la
cerinte;
c) neindeplinirea obligatiei proiectantului de a stabili solutii
pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinte;
d) neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de
proiectant sau expert, pentru rezolvarea neconformitatilor, defectelor
sau
neconcordantelor aparute in timpul executiei;
e) nesesizarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente
tehnice la constructiile in executie, precum si la cele in exploatare;
f) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor cuprinse in
actele de control.
------------------
*) Limitele amenzilor contraventionale, prevazute la pct. I-V ale
art. 33, au fost actualizate in functie de rata inflatiei si majorate
potrivit dispozitiilor HOTARARII nr. 498 din 24 mai 2001, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 5 iunie 2001.
ART. 34
Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 33 se aplica
persoanelor juridice si fizice.
ART. 35
Constatarea contraventiilor prevazute la art. 33 si aplicarea
sanctiunilor se fac de catre persoane cu atributii de control din cadrul
Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea
38
teritoriului, iar in cazurile prevazute la art. 30, de catre persoanele
imputernicite de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne
si Serviciul Roman de Informatii.
ART. 36
Contraventiilor prevazute la art. 33 le sunt aplicabile
dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor.
----------
*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogata de Ordonanta Guvernului nr. 2
din 12 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 410
din 25 iulie 2001.
Cap. 5
Dispozitii finale si tranzitorii
ART. 37
Regulamentele si procedurile pentru clasificarea constructiilor in
categorii de importanta si pentru componentele sistemului calitatii in
constructii prevazute la art. 9 se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului, cu consultarea organismelor cu
atributii stabilite prin dispozitii legale, in termen de 90 de zile de
la
data intrarii in vigoare a prezentei legi.
ART. 38
Regulamentele prevazute la art. 37 se aproba prin hotariri ale
Guvernului.
Procedurile prevazute la art. 37 si normele pentru elaborarea si
aplicarea componentelor sistemului calitatii in constructii se aproba
prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
ART. 39
Autorizatia de construire pentru lucrarile prevazute la art. 3 lit.
a), b), c), d) si e) din Legea nr. 50/1991*) se va elibera numai pentru
proiecte verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati,
cu exceptia prevazuta la art. 2 alin. 2 al prezentei legi.
-----------
*) Legea nr. 50/1991 a fost republicata in Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997.
ART. 40
Investitorii sau proprietarii vor vira lunar catre Inspectoratul de
Stat in Constructii - I.S.C. din subordinea Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei o suma echivalenta cu o cota de
0,70% din cheltuielile pentru executarea constructiilor si a lucrarilor
prevazute la art. 2 si pentru care se emit, in conditiile legii,
autorizatii de construire, cu exceptia proprietarilor, persoane fizice,
care
39
executa lucrari de consolidare si reparatii la locuintele din
proprietate.
Calculul si virarea sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu
plata prestatiilor. Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C.
utilizeaza 70% din fondul astfel constituit pentru indeplinirea
atributiilor, potrivit prevederilor legale, si vireaza 30% din acest
fond in contul
Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care il
utilizeaza pentru:
a) elaborarea reglementarilor tehnice in constructii, urbanism,
amenajarea teritoriului si habitat, precum si a cercetarilor,
testarilor,
documentatiilor, studiilor, auditului, bancilor de date si realizarii
de prototipuri necesare fundamentarii reglementarilor specifice
domeniului. Tipurile de reglementari si de cheltuieli aferente se
stabilesc
prin regulament elaborat de Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor
si Locuintei si aprobat prin hotarare a Guvernului;
b) executarea prin Compania Nationala de Investitii - <<C.N.I.>> -
S.A. a unor lucrari de interventie in prima urgenta la constructii
vulnerabile si care prezinta pericol public, in vederea asigurarii
cerintei
de rezistenta si stabilitate, a prevenirii si atenuarii efectelor
riscurilor naturale cauzate de cutremure de pamant, inundatii, alunecari
de
teren, tasari si/sau prabusiri de teren si, dupa caz, pentru
expertizarea si proiectarea lucrarilor necesare. Criteriile si modul de
alocare a
sumelor se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si aprobate prin
hotarare a Guvernului.
Intirzierile la plata a cotelor de catre investitor sau proprietar,
prevazute la alin. 1, se penalizeaza cu 0,15 % pe zi de intirziere,
fara a se depasi suma datorata.
Cheltuielile necesare efectuarii activitatii de atestare
tehnico-profesionala a specialistilor in constructii se suporta de catre
partea
interesata.
Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se
reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie.
Cheltuielile necesare certificarii calitatii produselor si
procedeelor, eliberarii de agremente tehnice pentru noile materiale,
procedee
si echipamente, autorizarii si acreditarii laboratoarelor, verificarii
40
proiectelor si executiei lucrarilor de constructii, conducerii si
asigurarii calitatii, verificarilor metrologice, receptiei lucrarilor,
urmaririi comportarii in exploatare si interventii in timp, precum si
postutilizarii constructiilor se suporta de catre factorii interesati,
cu
exceptia cheltuielilor efectuate potrivit alin. 1 lit. b).
-------------------
Alin. (1) si (5) ale <LLNK 12002 587 10 202 40 65>art. 40 au
fost modificate de LEGEA nr. 587 din 29 octombrie 2002, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 12 noiembrie 2002.
ART. 41
Pe data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi se abroga
<LLNK 11977 8 10 701 0 16>Legea nr. 8/1977 privind asigurarea
durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii
constructiilor, <LLNK 11994 2130 301 0 31>Ordonanta Guvernului nr.
2/1994 privind calitatea in constructii, precum si orice alte dispozitii
contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din

27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din

MARTIAN DAN
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 decembrie

1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
----------------------
LEGE nr. 114 din 11 octombrie 1996 (*republicata*)(**actualizata**)

privind locuintele
(actualizata pana la data de 7 aprilie 2006**)
--------------
*) Republicata in temeiul art. II din Legea nr. 196 din 17
noiembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 331
41
din 26 noiembrie 1997.
Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 a fost publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 21 octombrie 1996 si a mai
fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40 din 10
iulie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
154
din 14 iulie 1997 si prin Legea nr. 146 din 24 iulie 1997, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.
**) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 393 din
31 decembrie 1997. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul
Teritorial de Calcul Electronic" S.A. pana la data de 7 aprilie 2006, cu
modificarile si completarile aduse de: ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din
26
noiembrie 1998 respinsa de LEGEA nr. 603 din 6 noiembrie 2002; LEGEA
nr. 145 din 27 iulie 1999; ORDONANTA DE URGENTA nr. 127 din 10
septembrie
1999; ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999 abrogata de ORDONANTA nr. 7
din 19 iulie 2001, respinsa de LEGEA nr. 206 din 19 aprilie 2002;
ORDONANTA DE URGENTA nr. 215 din 29 decembrie 1999 respinsa de LEGEA nr.
285
din 5 iunie 2001; ORDONANTA DE URGENTA nr. 17 din 14 martie 2000
abrogata de LEGEA nr. 345 din 1 iunie 2002; ORDONANTA DE URGENTA nr. 22
din
23 martie 2000; LEGEA nr. 76 din 4 mai 2000; ORDONANTA DE URGENTA nr. 98
din 29 iunie 2000 respinsa de LEGEA nr. 330 din 28 iunie 2001;
ORDONANTA nr. 76 din 30 august 2001; HOTARAREA nr. 510 din 24 aprilie
2003;
HOTARAREA nr. 496 din 1 aprilie 2004; ORDONANTA DE URGENTA nr. 42 din 26
mai 2005; LEGEA nr. 62 din 22 martie 2006; HOTARAREA nr. 417 din 29
martie 2006.
Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare si

administrare a locuintelor are la baza urmatoarele principii:
Accesul liber si neingradit la locuinta este un drept al fiecarui
cetatean.
Realizarea locuintelor constituie un obiectiv major, de interes
national, pe termen lung, al administratiei publice centrale si locale.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementeaza aspectele sociale, economice, tehnice
si juridice ale constructiei si folosintei locuintelor.
42
ART. 2
Termenii utilizati in cuprinsul prezentei legi au urmatorul
inteles:
a) Locuinta
Constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu
dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele
de locuit ale unei persoane sau familii.
b) Locuinta convenabila
Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre
cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
acopera necesitatile esentiale de odihna, preparare a hranei, educatie
si
igiena, asigurand exigentele minimale prezentate in anexa nr. 1 la
prezenta lege.
c) Locuinta sociala
Locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau
familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta
in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
d) Locuinta de serviciu
Locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unor
institutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de
munca,
potrivit prevederilor legale.
e) Locuinta de interventie
Locuinta destinata cazarii personalului unitatilor economice sau
bugetare, care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau
functii ce necesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul
unitatilor economice.
f) Locuinta de necesitate
Locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si familiilor
ale caror locuinte au devenit inutilizabile in urma unor catastrofe
naturale sau accidente, sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in
vederea realizarii de lucrari de utilitate publica, precum si lucrarilor
de
reabilitare ce nu se pot efectua in cladiri ocupate de locatari.
g) Locuinta de protocol
Locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care sunt alese
sau numite in unele functii ori demnitati publice, exclusiv pe durata
exercitarii acestora.
h) Casa de vacanta
Locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata
odihnei si recreerii.
ART. 3
(1) Autorizarea executarii constructiilor de locuinte noi,
indiferent de natura proprietatii sau a amplasamentului, se face pe baza
43
satisfacerii exigentelor minimale, prevazute in anexa nr. 1 la prezenta
lege.
(2) Consiliile judetene si locale, potrivit competentelor stabilite
prin lege, pot autoriza executarea etapizata a constructiilor de
locuinte.
CAP. 2
Dezvoltarea constructiei de locuinte
ART. 4
Persoanele fizice sau juridice romane pot realiza, cu respectarea
prevederilor legale, constructii de locuinte pentru folosinta proprie
sau in scopul valorificarii acestora.
ART. 5
(1) Abrogat;
(2) Locuintele care se realizeaza prin investitii din profit de
catre persoane juridice romane, precum si in conditiile art. 7 si 20 din
prezenta lege se pot amplasa pe terenurile apartinand persoanelor fizice
beneficiare de locuinte, ale persoanelor juridice investitoare sau pe
terenuri concesionate in acest scop de consiliile locale persoanelor
juridice sau fizice, cu o reducere de pana la 95% din taxa de
concesiune.
(3) Abrogat.
(4) Lucrarile privind cladirile si terenurile necesare pentru
construirea de locuinte prin Agentia Nationala pentru Locuinte, cu
exceptia
caselor de vacanta, sunt de utilitate publica.
-----------
Alin. (1) al art. 5 a fost abrogat de art. 4 din ORDONANTA DE
URGENTA nr. 127 din 10 septembrie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL
nr.
455 din 20 septembrie 1999.
Alin. (2) si (4) au fost modificate de ORDONANTA DE URGENTA nr. 22
din 23 martie 2000 publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 129 din 28
martie 2000.
Alin. (3) si (4) ale art. 5 au fost introduse de pct. 1 al art. 1
din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
Alin. (3) al art. 5 a fost abrogat de ORDONANTA DE URGENTA nr. 215
din 29 decembrie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 30
decembrie 1999, respinsa de LEGEA nr. 285 din 5 iunie 2001; abrogat de
art. 37 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 17 din 14 martie 2000*) publicata
in
MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 15 martie 2000; abrogat de art. 8 din
LEGEA nr. 76 din 4 mai 2000 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 5
44
mai 2000.
-----------
*) ORDONANTA DE URGENTA nr. 17 din 14 martie 2000 a fost abrogata
de LEGEA nr. 345 din 1 iunie 2002 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 371
din 1 iunie 2002.
ART. 5^1
(1) Pentru stimularea constructiei de locuinte, persoanele fizice
care construiesc pentru prima data o locuinta prin credit ipotecar pot
beneficia de o subventie de 20% din valoarea unei locuinte de pana la
100.000 euro, daca indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sa aiba un drept real asupra terenului pe care urmeaza sa
realizeze constructia;
b) sa nu fi beneficiat de o alta forma de subventie sau sprijin de
la bugetul de stat pentru construirea ori cumpararea unei locuinte;
c) sa nu detina in proprietate o locuinta cu o suprafata construita
mai mare de 100 mp;
d) constructia sa se incadreze in noi ansambluri de locuinte si sa
respecte intocmai documentatiile de urbanism aprobate;
e) constructia sa fie executata de o societate de constructii
autorizata, care sa asigure calitatea executiei impuse de legislatia in
vigoare;
f) societatea de constructii sa prezinte toate conditiile de
eligibilitate impuse de lege.
(2) Suma reprezentand subventia de 20% va fi virata societatii de
constructii dupa receptia lucrarilor si predarea catre beneficiar a
constructiei in stare normala de folosinta, dupa ce aceasta face dovada
achitarii la zi a taxelor si impozitelor datorate.
(3) Resursele financiare necesare pentru acordarea subventiei de
20% se asigura prin Agentia Nationala pentru Locuinte, in limita sumelor
alocate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
-----------
Art. 5^1 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din LEGEA
nr. 62 din 22 martie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 24
martie 2006.
ART. 6
Abrogat.
-----------
Art. 6 a fost abrogat de art. 4 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 127
din 10 septembrie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 20
septembrie 1999.
ART. 7
45
(1) Consiliile locale pot realiza din depozitele special
constituite locuinte cu suprafetele construite prevazute in anexa nr. 1
la
prezenta lege, exercitand controlul asupra pretului de vanzare, in
vederea
inlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane,
in urmatoarea ordine de prioritate:
a) tinerii casatoriti care, la data contractarii locuintei, au,
fiecare, varsta de pana la 35 de ani;
b) persoanele care beneficiaza de facilitati la cumpararea sau
construirea unei locuinte, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990,
republicata;
c) persoanele calificate din agricultura, invatamant, sanatate,
administratie publica si culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul
rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
(2) Persoanele din categoriile mentionate la lit. a)-d) pot
beneficia de o subventie de la bugetul de stat, in limitele prevederilor
bugetare anuale, in raport cu venitul mediu net lunar pe membru de
familie,
de pana la 30% din valoarea locuintei calculata la valoarea finala a
acesteia, precum si de plata in rate lunare, pe termen de 20 de ani, a
diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-au scazut
subventia si avansul minim obligatoriu de 10% achitat de contractant,
din
valoarea locuintelor calculata la data contractarii.*)
(2^1) Dobanda la suma avansata din depozitul special, care se
restituie in rate, este de 5% anual.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
(5) In cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor
scadente, se va plati o dobanda de 10% anual asupra acestor rate.
(6) Autoritatile publice locale, prin administratori delegati de
acestea, vor incheia cu persoanele fizice prevazute in prezentul articol
contracte de imprumut pentru sumele avansate din depozitul special,
potrivit normelor legale in vigoare.
-----------
Alin. (2) al art. 7 a fost modificat, iar alin. (3) si (4) au fost
abrogate de pct. 2, respectiv pct. 3 ale art. 1 din LEGEA nr. 145 din
27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9 septembrie
1999.
Alin. (2^1) a fost introdus prin ORDONANTA DE URGENTA nr. 22 din 23
martie 2000 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 129 din 28 martie 2000.
-----------
*) HOTARAREA nr. 510 din 24 aprilie 2003 publicata in MONITORUL
46
OFICIAL nr. 314 din 9 mai 2003 prevede:
"Art. 1 - Subventia de la bugetul de stat prevazuta la art. 7 alin.
2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, pentru cumpararea de locuinte in anul 2003, se
acorda in cuantum de 30% din valoarea locuintei, calculata la valoarea
finala, categoriilor de persoane prevazute la alin. 1 din acelasi
articol, care au un venit mediu net lunar pe membru de familie de pana
la
3.700.000 lei.
Art. 2 - Pentru categoriile de persoane cu venituri medii nete
lunare pe membru de familie mai mari de 3.700.000 lei cuantumul
subventiei
de la bugetul de stat prevazute la art. 7 alin. 2 din Legea nr.
114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se
stabileste dupa cum urmeaza:
a) 20% pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins
intre 3.700.001 lei si 4.200.000 lei;
b) 10% pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins
intre 4.200.001 lei si 4.500.000 lei;
c) 5% pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins
intre 4.500.001 lei si 5.000.000 lei."
----------
HOTARAREA nr. 496 din 1 aprilie 2004, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 338 din 19 aprilie 2004 prevede:
" Art. 1 - Subventia de la bugetul de stat prevazuta la art. 7
alin. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile
si
acorda in cuantum de 30% din valoarea locuintei, calculata la valoarea
finala, categoriilor de persoane prevazute la alin. 1 din acelasi
articol, care au un venit mediu net lunar pe membru de familie de pana
la
4.400.000 lei.
lunare pe membru de familie mai mari de 4.400.000 lei, cuantumul
subventiei
de la bugetul de stat prevazute la art. 7 alin. 2 din Legea nr.
114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se
stabileste dupa cum urmeaza:
intre 4.400.001 lei si 5.000.000 lei;
intre 5.000.001 lei si 5.300.000 lei;
intre 5.300.001 lei si 5.900.000 lei."
47
----------
HOTARAREA nr. 417 din 29 martie 2006, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 314 din 7 aprilie 2006 prevede:
"Art. 1 - Subventia de la bugetul de stat prevazuta la art. 7 alin.
2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si
acorda in cuantum de 30% din valoarea locuintei calculata la valoarea
finala a acesteia categoriilor de persoane prevazute la art. 7 alin. 1
din
acelasi act normativ, care au un venit mediu net lunar pe membru de
familie de pana la 520 lei (RON).
lunare pe membru de familie mai mari de 520 lei (RON), cuantumul
subventiei
de la bugetul de stat, prevazuta la art. 7 din Legea nr. 114/1996,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabileste
dupa
cum urmeaza:
intre 521 lei (RON) si 600 lei (RON);
intre 601 lei (RON) si 630 lei (RON);
intre 631 lei (RON) si 710 lei (RON)."
ART. 8
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 7 se vor adresa consiliilor
locale, care vor analiza si vor aproba, dupa caz, cererile respective,
stabilind, totodata, si ordinea de prioritate.
(2) Cuantumul subventiei se stabileste in raport cu venitul mediu
net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de
Guvern.
ART. 9
Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se
alimenteaza din urmatoarele surse:
a) sumele aprobate anual in bugetele locale, destinate realizarii
locuintelor;
b) incasarile realizate din vanzarea locuintelor si a spatiilor cu
alta destinatie din cladirile de locuit, cu exceptia celor care se fac
venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor legale in vigoare,
precum si sumele incasate potrivit prevederilor art. 7;
c) alocatiile din bugetul de stat, in limita prevederilor aprobate
anual cu aceasta destinatie;
d) alte surse constituite potrivit legii.
ART. 10
48
(1) De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaza, o singura
data, persoanele fizice care, impreuna cu familia, nu au detinut si nu
au in proprietate o locuinta, cu exceptia persoanelor prevazute la art.
7 lit. c), sau daca locuinta in care gospodaresc impreuna nu satisface
exigentele minimale de suprafata, prevazute in anexa nr. 1,
corespunzator numarului de persoane din familie.
(2) Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de
plata impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii
locuintei.
(3) In cazul instrainarii locuintei in conditiile prezentei legi,
noul proprietar nu mai beneficiaza de scutirea de impozit.
ART. 11
Locuintele care se realizeaza in conditiile art. 7-9 din prezenta
lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate
in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile
apartinand persoanelor fizice beneficiare, in conditiile prevederilor
Codului civil, cu respectarea documentatiilor de urbanism legal aprobate
si cu asigurarea utilitatilor si dotarilor edilitare necesare
conditiilor de locuit.
ART. 12
(1) Lucrarile de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor
de locuinte, care constau in: drumuri publice, retele de alimentare cu
apa si canalizare, retele electrice si, dupa caz, retele de gaze,
telefonice si de termoficare se finanteaza dupa cum urmeaza:
a) drumurile publice, retelele de alimentare cu apa si canalizare
si, dupa caz, retelele de termoficare, din bugetele locale si din alte
fonduri legal constituite cu aceasta destinatie;
b) retelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare
aferente si, dupa caz, de gaze si telefonice stradale, din bugetele de
venituri si cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite
bancare contractate de acestea, precum si din alte fonduri constituite
cu
aceasta destinatie.
(2) Abrogat.
-----------
Alin. (2) al art. 12 a fost abrogat de art. 4 din ORDONANTA DE
URGENTA nr. 127 din 10 septembrie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL
nr.
ART. 13
(1) Deschiderea finantarii si inceperea lucrarilor din fonduri
publice se efectueaza dupa contractarea cu viitorii beneficiari a cel
putin
70% din numarul locuintelor prevazute a fi incepute.
49
(2) Locuintele nerepartizate sau necontractate pana la finalizare
pot fi vandute in conditiile prevederilor legale.
-----------
Alin. (2) al art. 13 a fost introdus de pct. 4 al art. 1 din LEGEA
nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9
septembrie 1999.
ART. 14
Folosirea sumelor existente in depozitele constituite la nivelul
consiliilor locale este de competenta si in raspunderea acestora.
ART. 15
(1) Alocatiile de la bugetul de stat se fundamenteaza de catre
consiliile locale, cu ocazia elaborarii bugetului de stat, distinct
pentru
terminarea locuintelor si pentru realizarea de noi locuinte, si se
transmit consiliului judetean si, respectiv, Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(2) Propunerile de alocatii din bugetul de stat ale consiliilor
locale, centralizate pe fiecare judet si municipiul Bucuresti, se
transmit
Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului de catre
consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
(3) Pentru alocatiile de la bugetul de stat privind sprijinul
statului pentru finantarea constructiilor de locuinte potrivit
prevederilor
prezentei legi, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului indeplineste atributiile ordonatorului principal de
credite,
prevazute in Legea privind finantele publice.
(4) In executia bugetului de stat, alocatiile pentru constructii de
locuinte se repartizeaza si se acorda consiliilor locale beneficiare de
catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin
intermediul consiliilor judetene si al Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice.
ART. 16
Lista cuprinzand numarul, structura pe numarul de camere si
amplasamentul locuintelor, precum si lista persoanelor care vor
beneficia de
locuinte, in ordinea de prioritate stabilita conform art. 7 de catre
consiliile locale, se afiseaza la sediul acestora.
ART. 17
Prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotul, sotia,
copiii si parintii sotilor, care locuiesc si gospodaresc impreuna.
ART. 18
Pana la restituirea sumelor datorate de catre beneficiarii
50
locuintelor, se instituie ipoteca legala asupra locuintei.
ART. 19
Instrainarea, prin acte intre vii, a locuintelor pentru realizarea
carora s-au acordat subventii se poate face numai dupa restituirea
integrala a sumelor actualizate datorate si pe baza dovezii depunerii
integrale a contravalorii sumelor actualizate, obtinute ca subventii de
la
bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, in depozitul constituit
pentru realizarea locuintelor, in conditiile prezentei legi.
ART. 20
Abrogat.
------------
Alin. (1) si (5) ale art. 20 au fost modificate de pct. 5 al art. 1
din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
Art. 20 a fost completat cu alin. (9) de pct. 6 al art. 1 din LEGEA
nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din
9 septembrie 1999.
Alin. (1), (7), (8) ale art. 20 au fost modificate si alin. (10) a
fost introdus de art. 2 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 98 din 29 iunie
2000 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 3 iulie 2000, SUSPENDATA
de ORDONANTA DE URGENTA nr. 295 din 30 decembrie 2000, respinsa de
LEGEA nr. 330 din 28 iunie 2001.
Art. 20 a fost abrogat de art. 8 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 42
din 26 mai 2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 463 din 1 iunie
2005.
CAP. 3
Inchirierea locuintelor
ART. 21
Inchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar
si chirias, consemnat prin contract scris, care se va inregistra la
organele fiscale teritoriale si va cuprinde:
a) adresa locuintei care face obiectul inchirierii;
b) suprafata locativa si dotarile folosite in exclusivitate si in
comun;
c) suprafata curtilor si a gradinilor folosite in exclusivitate sau
in comun;
d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si
modul de plata;
e) suma platita in avans in contul chiriei;
f) locul si conditiile in care se realizeaza primirea si
restituirea cheilor;
g) obligatiile partilor privind folosirea si intretinerea spatiilor
51
care fac obiectul contractului;
h) inventarul obiectelor si al dotarilor aferente;
i) data intrarii in vigoare si durata;
j) conditiile privind folosinta exclusiva si in comun a partilor
aflate in coproprietate;
k) persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului;
l) alte clauze convenite intre parti.
ART. 22
Sunt nule de drept orice clauze cuprinse in contractul de
inchiriere, care:
a) obliga chiriasul sa recunoasca sau sa plateasca in avans
proprietarului orice suma cu titlu de reparatie in sarcina
proprietarului;
b) prevad responsabilitatea colectiva a chiriasilor in caz de
degradare a elementelor de constructii si a instalatiilor, a obiectelor
si
dotarilor aferente spatiilor comune;
c) impun chiriasilor sa faca asigurari de daune;
d) exonereaza proprietarul de obligatiile ce ii revin potrivit
prevederilor legale;
e) autorizeaza pe proprietar sa obtina venituri din nerespectarea
clauzelor contractului de inchiriere.
ART. 23
In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului
de inchiriere, chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la
expirarea termenului contractual.
ART. 24
Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit
se face in urmatoarele conditii:
a) la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile
intr-un termen de minimum 60 de zile;
b) la cererea proprietarului, atunci cand:
- chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv;
- chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii
in care este situata aceasta, instalatiilor, precum si oricaror alte
bunuri aferente lor, sau daca instraineaza fara drept parti ale
acestora;
- chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea
sau impiedica folosirea normala a locuintei;
- chiriasul nu a respectat clauzele contractuale;
c) la cererea asociatiei de proprietari, atunci cand chiriasul nu
si-a achitat obligatiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o
perioada de 3 luni, daca au fost stabilite, prin contractul de
inchiriere, in
sarcina chiriasului.
52
ART. 25
(1) Evacuarea chiriasului se face numai pe baza unei hotarari
judecatoresti irevocabile.
(2) Chiriasul este obligat la plata chiriei prevazute in contractul
de inchiriere, pana la data executarii efective a hotararii de
evacuare.
ART. 26
(1) Chiriasul poate subinchiria, modifica sau imbunatati locuinta
detinuta, numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de
proprietar, daca acestea nu sunt interzise prin contractul de
inchiriere principal.
(2) Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala
de nici un drept impotriva proprietarului si nici asupra oricarui titlu
de ocupare.
(3) Contractul de subinchiriere, incheiat cu respectarea
prevederilor legale, se inregistreaza la organele fiscale teritoriale.
ART. 27
(1) In cazul parasirii definitive a domiciliului de catre titularul
contractului de inchiriere sau al decesului acestuia, precum si in
cazul titularului de contract, nerezident, care, fara a fi detasat, nu a
mai folosit locuinta mai mult de 2 ani, fara intrerupere, inchirierea
continua, dupa caz:
a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu
titularul;
b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au
locuit impreuna cu acesta;
c) in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu
titularul cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de
inchiriere.
(2) In cazul mai multor cereri, beneficiul contractului de
inchiriere se dispune prin hotarare judecatoreasca.
(3) In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit alin.
1, contractul de inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la
data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de la
data
inregistrarii decesului ori de la implinirea termenului de 2 ani de
nefolosire neintrerupta a locuintei.
-----------
Art. 27 a fost modificat de pct. 7 al art. 1 din LEGEA nr. 145 din
1999.
ART. 28
Proprietarul are urmatoarele obligatii:
a) sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta;
53
b) sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de
siguranta in exploatare si de functionalitate a cladirii pe toata durata
inchirierii locuintei;
c) sa intretina in bune conditii elementele structurii de
rezistenta a cladirii, elementele de constructie exterioare ale cladirii
(acoperis, fatada, imprejmuiri, pavimente), curtile si gradinile, precum
si
spatiile comune din interiorul cladirii (casa scarii, casa ascensorului,
holuri, coridoare, subsoluri, scari exterioare);
d) sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii
cladirii (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de
canalizare,
instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde,
instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii,
instalatii de
colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonice
etc.).
ART. 29
(1) Chiriasul are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze lucrari de intretinere, reparatii sau inlocuire a
elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva;
b) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si de
instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor
necorespunzatoare, indiferent daca acestea sunt in interiorul sau in
exteriorul cladirii; daca persoanele care au produs degradarea nu sunt
identificate, cheltuielile de reparatii vor fi suportate de cei care au
acces sau folosesc in comun elementele de constructii, de instalatii,
obiectele si dotarile aferente;
c) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si
la partile de folosinta comuna pe toata durata contractului de
inchiriere;
d) sa predea proprietarului locuinta in stare normala de folosinta,
la eliberarea acesteia.
(2) Obligatiile chiriasului cu privire la intretinerea si repararea
spatiului inchiriat se pastreaza si in cazul subinchirierii locuintei.
ART. 30
(1) In cazul neindeplinirii de catre proprietar a obligatiilor care
ii revin cu privire la intretinerea si repararea locuintei inchiriate,
lucrarile pot fi executate de catre chiriasi in contul proprietarului,
retinand contravaloarea acestora din chirie.
(2) Chiriasul va putea executa aceste lucrari, daca degradarea
produsa este de natura sa afecteze folosinta normala a cladirii sau a
locuintei si numai atunci cand proprietarul, la sesizarea scrisa a
chiriasului, nu a luat masuri de executare a lucrarii, in termen de 30
de zile
54
de la data sesizarii.
ART. 31
Chiria practicata pentru locuinte va acoperi cheltuielile de
administrare, intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe
teren,
precum si recuperarea investitiei, in functie de durata normata
stabilita
potrivit prevederilor legale, precum si un profit supus negocierii
intre parti.
ART. 32
Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate in proprietatea
statului se stabileste prin lege speciala. Chiria maxima pentru aceste
locuinte se diferentiaza pe categorii de localitati si pe zone de catre
consiliile locale, dupa criteriile avute in vedere la stabilirea
impozitelor si a taxelor locale pentru terenuri.
ART. 33
Titularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schimb de
locuinte, cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa
caz,
al proprietarului locuintei.
CAP. 4
Administrarea cladirilor de locuit
ART. 34
Cladirile de locuit pot fi date de proprietar in administrarea unor
persoane fizice sau juridice, asociatii, servicii publice sau agenti
economici specializati, dupa caz.
Obligatiile celor care administreaza sunt, in principal,
urmatoarele:
a) gestionarea bunurilor si a fondurilor banesti;
b) efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu
furnizorii serviciilor pentru exploatarea si intretinerea cladirii,
derularea si urmarirea realizarii acestor contracte;
c) asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor de locuit in
comun;
d) reprezentarea intereselor proprietarului in raport cu
autoritatile publice;
e) indeplinirea oricaror alte obligatii prevazute de lege.
-----------
Litera b) a alin. 2 al art. 34 a fost modificata de pct. 8 al art.
1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 439 din 9 septembrie 1999.
ART. 35
55
(1) In cladirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul
raspunde de asigurarea conditiilor de functionare normala a locuintei
aflate in proprietate exclusiva si a spatiilor aflate in proprietate
indiviza.
(2) In acest scop proprietarii se pot constitui in asociatii cu
personalitate juridica.
(3) Modul de infiintare, organizare si functionare a asociatiilor
de proprietari se reglementeaza potrivit regulamentului-cadru cuprins in
anexa nr. 2 la prezenta lege.
-----------
Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de pct. 9 al art. 1 din LEGEA
septembrie 1999.
ART. 35^1
(1) Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang
prioritar asupra apartamentelor si altor spatii, proprietate a membrilor
sai, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale
acestora, pentru sumele datorate cu titlu de contributie la cheltuielile
comune ale cladirii cu mai multe apartamente si/sau spatii cu alta
destinatie decat aceea de locuinta, dupa cheltuielile de judecata
datorate
tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute.
(2) Privilegiul se inscrie in registrul de publicitate imobiliara
al judecatoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe
baza extraselor de pe listele lunare de plata a cotelor de contributie
din care rezulta suma datorata, in cazul in care creanta reprezinta o
restanta de cel putin 3 luni. Privilegiul se radiaza la cererea
reprezentantului legal al asociatiei sau a proprietarului, pe baza
chitantei
sau a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate.
(3) Operatiunile de publicitate imobiliara privitoare la
privilegiul prevazut la alin.1 si 2 sunt scutite de taxa de timbru.
-----------
Art. 35^1 a fost introdus de pct. 10 al art. 1 din LEGEA nr. 145
din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9
septembrie 1999.
ART. 36
In cazurile in care, in cladirile de locuinte, unul dintre
proprietari sau chiriasi impiedica cu buna stiinta si sub orice forma
folosirea
normala a imobilului de locuit, creand prejudicii celorlalti
proprietari sau chiriasi, dupa caz, la solicitarea proprietarilor
cladirilor sau
56
a reprezentantului legal al acestora, instanta va hotari masurile
pentru folosirea normala a imobilului.
ART. 37
(1) Chiriasii cladirilor cu mai multe locuinte se pot asocia,
potrivit legii, in scopul reprezentarii intereselor lor in raporturile
cu
proprietarii, precum si cu alte persoane juridice sau persoane fizice.
(2) In acelasi scop, in cazul neconstituirii asociatiei, chiriasii
pot mandata un reprezentant.
CAP. 5
Locuinta sociala
ART. 38
(1) Constructiile de locuinte sociale se pot realiza, in orice
localitate, pe amplasamentele prevazute in documentatiile de urbanism si
in
conditiile prezentei legi.
(2) Constituirea fondului de locuinte sociale se face prin
realizarea de constructii noi si prin reabilitarea unor constructii
existente.
(3) Consiliile locale controleaza si raspund de fondul de locuinte
sociale situate pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale
respective.
ART. 39
Locuintele sociale apartin domeniului public al unitatilor
administrativ-teritoriale.
ART. 40
Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile apartinand
unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.
ART. 41
(1) Locuinta sociala se realizeaza cu respectarea suprafetei utile
si a dotarilor stabilite in limita suprafetei construite, potrivit
anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2) Pentru locuintele care se realizeaza prin reabilitarea
constructiilor existente se considera obligatorii numai prevederile
legate de
dotarea minima.
ART. 42
(1) Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile
sau persoanele cu un venit mediu net lunar, realizat in ultimele 12
luni, cu cel putin 20% sub nivelul venitului net lunar pe membru de
familie sau, dupa caz, pe persoana, stabilit conform prevederilor art. 8
alin. 2.
(2) Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de
57
Guvern, in functie de evolutia situatiei economice si sociale, incepand
cu
anul 1996.
(3) Venitul net lunar pe familie se stabileste pe baza declaratiei
de venit si a actelor doveditoare, potrivit prevederilor legale.
(4) Declaratiile de venit, facute cu nesinceritate, atrag
raspunderea materiala sau penala, dupa caz.
-----------
Alin. (1) al art. 42 a fost modificat de pct. 11 al art. 1 din
LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439
din
9 septembrie 1999.
ART. 43
Locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale pe
baza criteriilor stabilite anual de acestea, in conditiile prevederilor
prezentului capitol, si de ele pot beneficia, in ordinea de prioritate
stabilita de consiliile locale, urmatoarele categorii de persoane:
tinerii casatoriti care au fiecare varsta de pana la 35 de ani, tinerii
proveniti din institutii de ocrotire sociala si care au implinit varsta
de
18 ani, invalizii de gradul I si II, persoanele handicapate,
pensionarii, veteranii si vaduvele de razboi, beneficiarii prevederilor
Legii nr.
42/1990, republicata, si ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat,
alte persoane sau familii indreptatite.
ART. 44
(1) Contractul de inchiriere se incheie de catre primar sau de
catre o persoana imputernicita de acesta cu beneficiarii stabiliti de
consiliul local, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire
pe
baza declaratiei de venituri si a actelor doveditoare necesare conform
prevederilor legale.
(2) Nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar,
calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenta pana la valoarea
nominala
a chiriei, calculata potrivit art. 31, va fi subventionata de la
bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situata
locuinta sociala.
ART. 45
(1) Titularul contractului de inchiriere este obligat sa comunice
primarului, in termen de 30 de zile, orice modificare produsa in venitul
net lunar al familiei acestuia, sub sanctiunea rezilierii contractului
de inchiriere.
(2) In cazurile in care venitul net lunar pe familie s-a modificat,
58
autoritatea administratiei publice locale va opera modificarea chiriei
si a subventiei acordate, cuvenite proprietarului.
ART. 46
Contractul de inchiriere se poate rezilia:
a) in conditiile prevazute la art. 24 din prezenta lege;
b) in cazul in care venitul mediu net lunar pe familie, realizat in
2 ani fiscali consecutivi, depaseste cu peste 20% nivelul minim
prevazut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de
inchiriere nu a achitat valoarea nominala a chiriei in termen de 90 de
zile de
la comunicare.
ART. 47
Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi
vandute.
ART. 48
Nu pot beneficia de locuinte sociale, potrivit prezentei legi,
persoanele sau familiile care:
a) detin in proprietate o locuinta;
b) au instrainat o locuinta dupa data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului in credite si executie
pentru realizarea unei locuinte;
d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta din fondul
locativ de stat.
-----------
Litera d) a art. 48 a fost modificata de pct. 12 al art. 1 din
LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439
din
9 septembrie 1999.
ART. 49
Beneficiarii locuintelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa
transmita dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului
inchiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere si a
suportarii eventualelor daune aduse locuintei si cladirii, dupa caz.
ART. 50
(1) Finantarea locuintelor sociale se asigura din bugetele locale,
in limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor
locale, in care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distincta
in
aceste bugete.
(2) Statul sprijina constructia de locuinte sociale prin
transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu aceasta destinatie
in
bugetul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin
legea bugetului de stat.
59
(3) Persoanele fizice si agentii economici pot sprijini prin
donatii sau contributii constructia de locuinte sociale.
CAP. 6
Locuinta de serviciu si locuinta de interventie
ART. 51
(1) Fondul de locuinte de serviciu se compune din:
a) locuinte existente, care, potrivit prevederilor legale, raman cu
destinatia de locuinte de serviciu la data intrarii in vigoare a
prezentei legi;
b) locuinte noi.
(2) Conditiile si durata de inchiriere vor fi stipulate in
contractul de inchiriere incheiat intre partile contractante, accesoriu
la
contractul de munca.
ART. 52
Locuintele noi se finanteaza, in conditiile legii, din:
a) bugetul de stat si bugetele locale, in limitele prevederilor
bugetare aprobate anual cu aceasta destinatie;
b) bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora.
ART. 53
(1) Locuintele de serviciu finantate de la bugetul de stat sau de
la bugetele locale se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a
dotarilor, in limita suprafetei construite pe apartament, potrivit
anexei
nr. 1.
(2) Locuintele de serviciu se vor amplasa dupa cum urmeaza:
a) pe terenurile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale, pentru locuintele finantate de la bugetul de
stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor,
potrivit prevederilor art. 12;
b) pe terenurile apartinand agentilor economici, pentru locuintele
si lucrarile de viabilizare a terenurilor, finantate din bugetele
acestora.
(3) In situatii deosebite, determinate de natura amplasamentului si
de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele
prevazute la alin. 1 se pot construi cu suprafete majorate cu pana la
20% fata de cele prevazute in anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu
aprobarea Guvernului.
(4) Locuintele de serviciu realizate in conditiile prezentei legi,
finantate din bugetul de stat si din bugetele locale, pot fi vandute in
conditiile legii, cu aprobarea Guvernului, in situatia in care
activitatea care a generat realizarea locuintelor respective s-a
restrans sau a
60
incetat.
ART. 54
(1) Locuinta de interventie urmeaza regimul locuintei de serviciu.
(2) Locuintele de interventie se realizeaza o data cu obiectivul de
investitie si se amplaseaza in incinta acestuia sau in imediata
apropiere.
(3) Locuintele de interventie nu pot fi vandute chiriasilor.
CAP. 7
Locuinta de necesitate
ART. 55
(1) Locuinta de necesitate se finanteaza si se realizeaza in
conditiile stabilite pentru locuinta sociala.
(2) Locuinta de necesitate se inchiriaza temporar persoanelor si
familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile potrivit
prevederilor art. 2 lit. f).
(3) Contractul de inchiriere se incheie de catre primarul
localitatii sau de catre o persoana imputernicita de acesta, pe baza
hotararii
consiliului local, pana la inlaturarea efectelor care au facut
inutilizabile locuintele.
ART. 56
(1) Consiliile locale pot declara, in cazuri de extrema urgenta,
drept locuinte de necesitate, locuintele libere aflate in fondul de
locuinte sociale.
(2) Locuintele de necesitate libere se pot constitui temporar ca
fond de locuinte sociale.
-----------
Alin. (2) al art. 56 a fost introdus de pct. 13 al art. 1 din LEGEA
septembrie 1999.
CAP. 8
Locuinta de protocol
ART. 57
(1) Locuintele de protocol sunt proprietate publica a statului.
(2) Administrarea fondului locativ de protocol se face de catre
Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care
asigura evidenta, intretinerea, repararea si conservarea acestuia,
precum
si incasarea chiriei.
(3) Atribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se
fac in conditiile prezentei legi.
61
ART. 58
(1) Presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele
Camerei Deputatilor si primul-ministru beneficiaza, in conditiile
prezentei legi, de cate o locuinta de protocol, ca resedinta oficiala.
(2) Resedintele oficiale ale persoanelor prevazute la alin. (1) se
atribuie de catre Guvern si sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu
dotarile aferente, pe perioada exercitarii functiei, de catre Regia
Autonoma <<Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat>>.
(3) Lista cuprinzand imobilele cu destinatie de resedinta oficiala,
precum si celelalte locuinte de protocol si conditiile pe care acestea
trebuie sa le indeplineasca, inclusiv cele de dotare si confort, se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.
-----------
Alin. (2) si (3) ale art. 58 au fost modificate de pct. 14 al <LLNK
11999 145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9 septembrie 1999.
ART. 59
(1) Pot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata
chiriei prevazute de lege, persoanele care indeplinesc urmatoarele
functii
publice: vicepresedinti ai Senatului si ai Camerei Deputatilor,
ministri de stat, ministrii si asimilatii acestora, precum si
presedintele
Curtii Supreme de Justitie, presedintele Curtii Constitutionale,
presedintele Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si
avocatul
poporului, pe durata exercitarii functiei sau a mandatului.
(2) Pentru persoanele prevazute la alin. 1, atribuirea locuintei de
protocol se face prin decizie a primului-ministru si se pune la
dispozitia lor de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat".
(3) Atribuirea locuintelor de protocol se poate face numai daca
persoanele prevazute la alin. 1 nu detin, in localitatea in care isi
desfasoara activitatea, o alta locuinta care sa corespunda conditiilor
stabilite potrivit art. 58 alin. 3.
(4) Locuintele de protocol se amplaseaza numai in cladiri cu numar
redus de apartamente destinate acestei folosinte.
(5) Suprafetele locuintelor de protocol vor fi cu cel putin 30% mai
mari decat cele prevazute in anexa nr. 1, care face parte integranta
din prezenta lege.
-----------
Art. 59 a fost completat cu alin. (4) si (5) de pct. 15 al <LLNK
11999 145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999
62
ART. 60
(1) Pentru resedintele oficiale, Regia Autonoma "Administratia
Patrimoniului Protocolului de Stat" va incheia contracte de inchiriere
cu
serviciile de specialitate ale institutiilor in care isi desfasoara
activitatea persoanele beneficiare.
(2) Pentru locuintele de protocol, contractele de inchiriere se
incheie de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului
Protocolului
de Stat" cu beneficiarii directi, care, pe aceasta baza, vor putea
ocupa locuinta respectiva impreuna cu membrii familiei.
(3) Contractul de inchiriere a locuintelor de protocol si a celor
cu destinatie de resedinta oficiala inceteaza de drept in termen de 60
de zile de la data eliberarii din functie a beneficiarului.
(4) Atribuirea, in conditiile prezentei legi, a unei resedinte
oficiale, respectiv a unei locuinte de protocol, nu afecteaza drepturile
locative detinute de persoanele prevazute la art. 58 si 59.
CAP. 9
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 61
Orice litigiu in legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi
se solutioneaza de catre instantele judecatoresti.
ART. 62
(1) Prevederile <LLNK 11994 19130 301 0 33>Ordonantei
Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru
realizarea unor
lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata prin
<LLNK 11995 82 10 201 0 17>Legea nr. 82/1995, se aplica in
continuare pana la terminarea locuintelor incepute.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
-------------
Alin. (4) al art. 62 a fost introdus de pct. 16 al <LLNK 11999
145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata
in
MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9 septembrie 1999.
Alin. (2), (3) si (4) au fost abrogate de <LLNK 12001 76130 302
2 46>art. 2 din ORDONANTA nr. 76 din 30 august 2001 publicata in
ART. 63
63
(1) Abrogat.
(2) Persoanele juridice romane care investesc din profit pentru
lucrarile prevazute la art. 5, 6 si 12, separat sau cumulativ,
beneficiaza
de scutirea de impozit pe profitul investit, conform prevederilor art.
5 din prezenta lege.
(3) Prevederile art. 5^1 intra in vigoare incepand cu semestrul II
al anului 2006.
-------------
Alin. (1) al <LLNK 11999 73130 302 63 61>art. 63 a fost abrogat
de ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999*) publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 419 din 31 august 1999, abrogata de <LLNK 12001 7130 301 0
33>ORDONANTA nr. 7 din 19 iulie 2001.
*) <LLNK 11999 73130 301 0 35>ORDONANTA nr. 73 din 27 august
1999 a fost respinsa de <LLNK 12002 206 10 201 0 33>LEGEA nr. 206
din 19 aprilie 2002 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 275 din 24
aprilie
2002.
Alin. (3) al <LLNK 12006 62 10 202 63 89>art. 63 a fost
introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 62 din 22 martie
2006,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 24 martie 2006.
ART. 64
Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta
destinatie situate in cladiri colective se poate face numai cu acordul
proprietarului sau al asociatiei de proprietari. In vederea efectuarii
acestei schimbari, este necesar avizul favorabil al proprietarilor si,
dupa caz, al titularilor contractelor de inchiriere din locuintele cu
care se invecineaza, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus
schimbarii.
ART. 65
Construirea caselor de vacanta se autorizeaza, la cererea
persoanelor fizice si a agentilor economici, numai pe terenurile aflate
in
proprietatea acestora sau concesionate in conditiile legii, in zonele
stabilite prin documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului,
ART. 66
Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele
Presedentiei Romaniei, Senatului, Camerei Deputatilor si Secretariatului
General al Guvernului, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual.
ART. 67
(1) Guvernul raspunde de aplicarea unitara, pe intreg teritoriul
tarii, a politicii de dezvoltare a constructiei de locuinte.
64
(2) Programul de dezvoltare a constructiei de locuinte se
elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,
pe baza
fundamentarii organelor administratiei publice centrale interesate, a
consiliilor judetene si locale, in acord cu documentatiile de urbanism
si amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
ART. 68
Pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor prezentei legi,
Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare*).
------------
*) Normele metodologice au fost aprobate prin <LLNK 11997 446 20
301 0 47>Hotararea Guvernului nr. 446 din 12 august 1997, publicate
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 203 din 21 august 1997.
<LLNK 11997 446 20 301 0 47>Hotararea Guvernului nr. 446 din 12
august 1997 a fost abrogata de <LLNK 12000 1275 20 301 0
40>HOTARAREA nr. 1.275 din 7 decembrie 2000 publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 690
din 22 decembrie 2000.
ART. 69
(1) Proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte in proprietate
privata sau mixta, constituiti in asociatii de locatari potrivit <LLNK
11973 5 11 701 0 16>Legii nr. 5/1973 privind administrarea
fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si
chiriasi, se reorganizeaza in asociatii de proprietari, in conformitate
cu
Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari, cuprins in anexa nr.
2
care face parte integranta din prezenta lege.
(2) Pana la infiintarea si functionarea birourilor de carte
funciara, inregistrarea proprietatii in vederea constituirii
asociatiilor de
proprietari se face in registrele de publicitate de la birourile de
transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare din judecatorii.
(3) Pana la data dobandirii personalitatii juridice a asociatiei de
proprietari, asociatiile de locatari constituite potrivit <LLNK 11977
387 30 801 0 43>Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977*) pentru
aprobarea Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei
locatarilor isi desfasoara activitatea pe baza statutului propriu si a
dispozitiilor prezentei legi.
-------------
Art. 69 a fost modificat de <LLNK 11998 44180 302 1 60>art. 1
din ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 26 noiembrie 1998**) publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 30 noiembrie 1998; modificat de pct. 17 al
<LLNK 11999 145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie
65
1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9 septembrie 1999.
-------------
*) <LLNK 11977 387 30 801 0 43>Decretului Consiliului de Stat
nr. 387/1977 a fost abrogat de <LLNK 11997 196 10 201 0 35>LEGEA nr.
196 din 17 noiembrie 1997 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 331 din 26
noiembrie 1997.
**) <LLNK 11998 44180 301 0 49>ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din
26 noiembrie 1998 a fost respinsa de <LLNK 12002 603 10 201 0
34>LEGEA nr. 603 din 6 noiembrie 2002 publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
830
ART. 70
Abrogat.
-------------
Art. 70 a fost abrogat de pct. 18 al <LLNK 11999 145 10 202 1
42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 439 din 9 septembrie 1999.
ART. 71
Persoanele care beneficiaza de drepturi mai favorabile decat cele
prevazute in prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se
refera, printre altele, la materia raporturilor juridice locative si a
celor
conexe acestora, se bucura in continuare de aplicarea drepturilor mai
favorabile.
ART. 72
Dispozitiile prezentei legi privind inchirierea locuintelor se
completeaza cu dispozitiile Codului civil privind contractul de
locatiune.
ART. 73
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- <LLNK 11973 5 11 701 0 16>Legea nr. 5/1973 privind
administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre
proprietari
si chiriasi, cu exceptia cap. 4 si a art. 63 cu referire la cap. 4 din
aceeasi lege, exclusiv dispozitiile referitoare la suprafetele locative
proprietate personala;
- <LLNK 11973 860 20 801 0 19>H.C.M. nr. 860/1973 pentru
stabilirea masurilor de executare a <LLNK 11973 5 11 701 0
16>Legii nr.
5/1973, in ceea ce priveste inchirierea de locuinte;
- <LLNK 11984 256 30 801 0 41>Decretul Consiliului de Stat nr.
256/1984 privind imbunatatirea regimului de construire a locuintelor si
modificarea unor reglementari referitoare la stabilirea preturilor
66
limita ale locuintelor care se construiesc din fondurile statului, a
preturilor de contractare ale locuintelor proprietate personala si a
preturilor de vanzare ale locuintelor din fondul locativ de stat, cu
exceptia
art. III si a anexelor nr. 3 si 4;
- <LLNK 11975 68 30 801 0 40>Decretul Consiliului de Stat nr.
68/1975 privind imbunatatirea regimului de construire a locuintelor din
fondurile statului sau din fondurile populatiei cu sprijinul statului
in credite si executie;
- art. 12 alin. 1 lit. a) si alin. 2, art. 21-25 si <LLNK 11991
50 11 202 35 37>art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor;
- orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
ANEXA 1
EXIGENTE MINIMALE
pentru locuinte
A. Cerinte minimale:
- acces liber individual la spatiul locuibil, fara tulburarea

posesiei si a folosintei exclusive a spatiului detinut de catre o alta
persoana sau familie;
- spatiu pentru odihna;
- spatiu pentru prepararea hranei;
- grup sanitar;
- acces la energia electrica si apa potabila, evacuarea controlata
a apelor uzate si a reziduurilor menajere.
B. Suprafete minimale
*T*
------------------------------------------------------------------------
-------
|Persoa-|Camere/|Camera|Dormi- |Loc de |Buca- |Inca- |Spatii|Supra-
|Supra- |
|ne/fa- |locuin-|de zi |toare |luat |tarie |peri |de de-|fata
|fata |
|milie |ta | | |masa | |sanita-|pozi- |utila
|constru-|
| | | | | | |re |tare |
67
|ita |
------------------------------------------------------------------------
-------
| nr. | nr. | mp | mp | mp | mp | mp | mp | mp |
mp |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 1 | 1 |18,00 | - | 2,50 | 5,00 | 4,50 | 2,00 | 37,00 |
58,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 2 | 2 |18,00 | 12,00 | 3,00 | 5,00 | 4,50 | 2,00 | 52,00 |
81,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 3 | 3 |18,00 | 22,00 | 3,00 | 5,50 | 6,50 | 2,50 | 66,00 |
102,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 4 | 3 |19,00 | 24,00 | 3,50 | 5,50 | 6,50 | 3,50 | 74,00 |
115,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 5 | 4 |20,00 | 34,00 | 3,50 | 6,00 | 7,50 | 4,00 | 87,00 |
135,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 6 | 4 |21,00 | 36,00 | 4,50 | 6,00 | 7,50 | 4,50 | 93,00 |
144,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 7 | 5 |22,00 | 46,00 | 5,00 | 6,50 | 9,00 | 5,00 | 107,00 |
166,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
| 8 | 5 |22,00 | 48,00 | 6,00 | 6,50 | 9,00 | 5,50 | 110,00 |
171,00 |
------------------------------------------------------------------------
-------
*ST*
NOTA:
68
- Suprafata camerei de zi de la locuinta cu o camera include
spatiul pentru dormit.
- Locul de luat masa poate fi inglobat in bucatarie sau in camera
de zi.
- Inaltimea libera minima a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu
exceptia mansardelor, supantelor si niselor, la care se va asigura un
volum minim de 15 mc de persoana.
- Suprafata locuibila este suprafata desfasurata a incaperilor de
locuit. Ea cuprinde suprafata dormitoarelor si a camerei de zi.
- Suprafata utila este suprafata desfasurata, mai putin suprafata
aferenta peretilor.
- Suprafata utila a locuintei este suma tuturor suprafetelor utile
ale incaperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus,
bucatarie, spatii de depozitare si de circulatie din interiorul
locuintei. Nu se cuprind: suprafata logiilor si a balcoanelor, pragurile
golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri pana la 1,00 m, nisele de
radiatoare, precum si suprafetele ocupate de sobe si cazane de baie
(cate
0,50 mp pentru fiecare soba si cazan de baie), in cazul in care
incalzirea se face cu sobe. In cazul locuintelor duplex, rampa, mai
putin
palierele, nu se cuprinde in suprafata utila a locuintei.
- Suprafata construita pe locuinta, prevazuta in tabelul B, este
suma suprafetelor utile ale incaperilor, logiilor, balcoanelor, precum
si
a cotei-parti din suprafetele partilor comune ale cladirilor
(spalatorii, uscatorii, casa scarii, inclusiv anexele pentru colectarea,
depozitarea si evacuarea deseurilor menajere, casa liftului etc.), la
care se
adauga suprafata aferenta peretilor interiori si exteriori ai
locuintei; in cazul incalzirii cu combustibil solid, se adauga suprafata
aferenta sobelor si cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafetele
aferente
boxelor de la subsol si ale garajelor care pot fi prevazute distinct.
- Suprafata incaperii sanitare principale din locuinta va permite
accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate in scaun cu rotile.
- Incaperea sanitara se include in locuinta, in cazul in care pot
fi asigurate alimentarea cu apa si canalizarea.
- Latimea minima de circulatie a coridoarelor si a vestibulului din
interiorul locuintei va fi de 120 cm.
- In functie de amplasamentul constructiei, suprafetele construite
pot avea abateri in limitele de +-10% .
- Numarul de persoane pe locuinta se utilizeaza la repartizarea
locuintelor sociale, de interventie, de serviciu si de necesitate.
69
C. Incaperi sanitare
*T*
Numar de camere/locuinta
------------------------------------------------------------
| 1 | 2 | 3 | 4 |
5 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Baie | 1 | 1 | 1 | 1 |
2 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Dus | - | - | - | 1 |
- |
------------------------------------------------------------------------
------
| WC | - | - | 1 | - |
- |
------------------------------------------------------------------------
------
D. Dotarea minima a incaperilor sanitare
------------------------------------
| Baie | Dus |
WC |
------------------------------------------------------------------------
------
| Cada de baie | | 1 | - |
- |
------------------------------------------------------------------------
------
70
| Vas WC | | 1 | 1 |
1 |
------------------------------------------------------------------------
-----
| Lavoar | mare | 1 | - |
- |
|
-----------------------------------------------------
| | mic | - | 1 |
1 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Cuva pentru dus | | - | 1 |
- |
------------------------------------------------------------------------
-----
| Etajera | mare | 1 | - |
- |
|
-----------------------------------------------------
| | mica | - | 1 |
1 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Oglinda | mare | 1 | - |
- |
|
-----------------------------------------------------
| | mica | - | 1 |
1 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Portprosop | | 1 | 1 |
1 |
------------------------------------------------------------------------
-----
| Portsapun | | 1 | 1 |
1 |
71
|-----------------------------------------------------------------------
------
| Porthartie | | 1 | 1 |
1 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Cuier | | 1 | 1 |
- |
|-----------------------------------------------------------------------
------
| Sifon pardoseala | | 1 | 1 |
- |
------------------------------------------------------------------------
------
NOTA:
- In baie se va prevedea spatiul pentru masina de spalat rufe.
- Incaperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin cos de
ventilatie.
E. Dotarea minima a bucatariei
------------------------------------------------------------------------
------
| Nr. de camere/locuinta | 1-2 | 3 | 4 |
5 |
|-----------------------------------------------------------------------
------
| Spalator cu cuva si picurator | 1 | 1 | 1 |
1 |
------------------------------------------------------------------------
------
NOTA:
- In bucatarie se vor prevedea: cos de ventilatie, spatiu pentru
frigider si
pentru masa de lucru.
72
F. Dotarea minima cu instalatii electrice
--------------------------------------------------------
| Dormitor | Camera de zi | Bucatarie | Baie |
Dus | WC |
------------------------------------------------------------------------
------
| Loc de lampa | 1 | 1 | - | - | -
| - |
------------------------------------------------------------------------
------
| Aplica | - | - | 1 | 1 | 1
| 1 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Comutator | 1 | 1 | - | - | -
| - |
------------------------------------------------------------------------
------
| Intrerupator | - | - | 1 | 1 | 1
| 1 |
------------------------------------------------------------------------
------
| Priza | 2 | 3 | 1 | - | -
| - |
------------------------------------------------------------------------
------
| Priza cu contact | | | | |
| |
| de protectie | - | - | 1 | 1 | -
| - |
------------------------------------------------------------------------
------
*ST*
73
NOTA:
- Se vor prevedea intrerupatoare si aplice pentru fiecare spatiu de
depozitare si spatiu de circulatie.
- Priza cu contact de protectie, instalata pentru baie, se monteaza
in exteriorul incaperii.
- Fiecare locuinta va fi prevazuta cu instalatie de sonerie.
- In cladiri cu mai multe locuinte se vor prevedea instalatii si
prize pentru antena colectiva si telefon.
- Pentru locuintele situate in mediu rural, dotarile minime privind
incaperile sanitare si bucataria se vor putea realiza pe parcursul
existentei constructiei, in corelare cu racordarea locuintei la retelele
de
utilitate publica sau la sistemul propriu de alimentare cu apa si
evacuare controlata a apelor uzate.
G. Spatii si instalatii de folosinta comuna pentru cladiri cu mai

multe locuinte
- Instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, precum si

ascensor conform normelor in vigoare.
- Spatii pentru biciclete, carucioare si pentru uscarea rufelor.
- Spatii destinate colectarii, depozitarii si evacuarii deseurilor
menajere.
- Spatii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, in
situatiile in care nu se pot asigura incalzirea centrala si/sau gaze la
bucatarie.
- Rampa de acces pentru persoanele imobilizate in scaun cu rotile.
ANEXA 2
REGULAMENTUL-CADRU
al asociatiilor de proprietari*)
------------
*) A se vedea si <LLNK 11997 139 503801 0 97>Ordinul
ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 139/N din
11
noiembrie 1997*), publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr.
338 bis din 2 decembrie 1997.
-------------
<LLNK 11997 139 503801 0 39>Ordinul nr. 139/N din 11 noiembrie
1997 a fost abrogat de <LLNK 12003 400 20 302 2 47>art. 2 din
74
HOTARAREA nr. 400 din 2 aprilie 2003, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
311
din 8 mai 2003.
CAP. 1
Dispozitii generale, definitii
ART. 1
Prezentul regulament-cadru stabileste modul de infiintare si de
functionare a asociatiilor de proprietari, precum si modul de
administrare
si de exploatare a unor cladiri aflate in proprietate.
ART. 2
Regulamentul-cadru se aplica tuturor cladirilor cu mai multe
apartamente in proprietate privata sau mixta, inclusiv in cazul celor
avand
spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta.
ART. 3
Termenii utilizati in prezentul regulament au urmatorul inteles:
a) prin bloc de locuinte-cladire-condominiu se intelege o
proprietate imobiliara din care unele parti sunt proprietati
individuale,
reprezentate din apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea
de
locuinta, iar restul, proprietate comuna indiviza.
Prin asimilare, poate fi definit condominiu si un tronson, cu una
sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in
care se poate delimita proprietatea comuna.
Proprietatea imobiliara nu este un condominiu decat daca cota-parte
indiviza de proprietate comuna revine proprietarilor si nu poate fi
separata de proprietatea asupra apartamentelor sau spatiilor cu alta
destinatie decat aceea de locuinta;
b) Prin spatiu, respectiv apartament, se intelege o parte dintr-o
cladire destinata locuirii, in regim de proprietate individuala, care,
impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna, constituie o
unitate de proprietate imobiliara.
Cu exceptia unor situatii pentru care exista alte prevederi exprese
in acest regulament-cadru sau in acordul de asociere, drepturile de
proprietate asupra unui apartament dintr-un bloc de locuinte/condominiu
trebuie considerate in acelasi mod ca si drepturile de proprietate
asupra
altor proprietati imobiliare.
c) Prin proprietate comuna se intelege toate partile dintr-o
cladire aflata in proprietate, care nu sunt apartamente si care sunt
75
destinate folosirii in comun de catre toti proprietarii din acea
cladire.
Proprietatea comuna este indivizibila si este detinuta de
proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate.
Proprietatea comuna include toate partile proprietatii care sunt in
folosinta comuna, ca: terenul pe care este construita cladirea, curtea
inclusa, fundatia, structura de rezistenta, acoperisul, terasele,
cosurile de fum, scarile, holurile, pivnitele, subsolurile, casa scarii,
tubulatura de gunoi, rezervoarele de apa, ascensoarele.
Proprietatea comuna include instalatii ale cladirii aflate in
folosinta comuna cu care a fost inzestrata cladirea in timpul
constructiei
sau cu care a fost dotata mai tarziu de catre proprietari, ca de
exemplu: canale pluviale, paratrasnete, antene, instalatii de telefonie,
instalatii electrice, conducte de apa, sisteme de incalzire si conducte
de
gaze care pot trece prin proprietatea comuna pana la punctele de
distributie din apartamentele individuale.
d) Prin cota-parte se intelege cota de proprietate care ii revine
fiecarui apartament proprietate individuala, din proprietatea comuna, si
este inscrisa in actul de proprietate.
In situatia in care cotele-parti nu sunt inscrise in actele de
proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament,
corespunzator
cu raportul dintre suprafata locativa a fiecarui apartament si totalul
suprafetelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil.
e) Prin fondatori se intelege orice persoana juridica, inclusiv
statul, o institutie a administratiei publice locale, o persoana sau un
grup de persoane care actioneaza impreuna, care sau in numele careia se
infiinteaza un condominiu si care prin vanzare sau orice alta forma de
transfer ofera spatii, respectiv apartamente intr-un bloc de locuinte
pentru proprietarii individuali.
f) Prin proprietar al spatiului, respectiv al apartamentului, se
intelege persoana sau grupul de persoane care are in proprietate acel
spatiu, respectiv apartament, intr-un bloc de locuinte/condominiu.
g) Prin asociatie de proprietari se intelege organizatia
proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o cladire cu mai multe
apartamente
proprietate privata sau mixta.
h) Prin acord de asociere se intelege actul care consfinteste
hotararea proprietarilor de a se asocia, dupa inregistrarea proprietatii
in
Cartea funciara.
i) prin cheltuieli comune se intelege cheltuielile sau obligatiile
financiare ale asociatiei, care sunt legate de exploatarea, reparatia
76
sau intretinerea proprietatii comune sau care nu pot fi inregistrate pe
fiecare proprietate individuala.
-----------
Literele a) si i) ale art. 3 din anexa nr. 2 au fost modificate de
pct. 19 al <LLNK 11999 145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din
1999.
CAP. 2
Infiintarea si inregistrarea asociatiei de proprietari
ART. 4
(1) Asociatia de proprietari se constituie pe baza hotararii a cel
putin jumatate plus unul din numarul proprietarilor apartamentelor si
spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, din cadrul unei
cladiri.
(2) In cladirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scari se pot
constitui asociatii de proprietari pe fiecare tronson sau scara in
parte, daca proprietatea comuna aferenta tronsonului sau scarii poate fi
delimitata si daca este posibila repartizarea cheltuielilor comune pe
tronsoane sau scari.
-----------
Art. 4 din anexa 2 a fost modificat de <LLNK 11998 44180 302 2
60>art. 2 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 26 noiembrie 1998*)
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 30 noiembrie 1998; modificat
de
1999.
-----------
*) <LLNK 11998 44180 301 0 49>ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din
830
ART. 5
(1)Cererea pentru dobandirea personalitatii juridice a asociatiei
de proprietari, impreuna cu statutul, acordul de asociere si
procesul-verbal al adunarii constitutive se inregistreaza la organul
financiar
local in a carui raza teritoriala se afla cladirea.
(2) Asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in
baza incheierii judecatorului delegat la organul financiar local de
catre presedintele judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala se
77
afla imobilul.
(3) Incheierea se da fara citarea partilor si este executorie.
(4) Incheierea este supusa recursului in termen de 5 zile de la
comunicare. Recursul se judeca cu citarea partilor.
-------------
de
1999.
-------------
830
ART. 6
(1) Abrogat.
(2) Statutul asociatiei de proprietari se intocmeste in baza
prezentei legi si a prezentului regulament-cadru al asociatiilor de
proprietari.
-------------
Alin. (1) al art. 6 din anexa 2 a fost abrogat de <LLNK 11998
44180 302 2 60>art. 2 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 26 noiembrie
1998*) publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 30 noiembrie 1998;
abrogat de pct. 21 al <LLNK 11999 145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA
septembrie 1999.
-------------
830
ART. 7
Abrogat.
-------------
Art. 7 din anexa 2 a fost abrogat de pct. 21 al <LLNK 11999 145
10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in
78
CAP. 3
Acordul de asociere
ART. 8
Acordul de asociere trebuie sa contina mentiuni privind: numele,
prenumele si domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietatii
potrivit titlului de proprietate.
------------
de
1999.
------------
830
ART. 9
(1) La intrunirea constitutiva a asociatiei de proprietari,
proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv si o comisie
de
cenzori si vor hotari numarul membrilor acestora si durata mandatelor
lor.
(2) Membrii comisiei de cenzori trebuie sa aiba cunostinte de
specialitate si experienta in domeniile economic, financiar si juridic.
(3) Asociatia de proprietari poate delega atributiile comisiei de
cenzori, de control financiar si contabil, unor persoane fizice sau
juridice, asociatii sau agenti economici specializati.
(4) Candidatul care va obtine cel mai mare numar de voturi va
deveni presedintele asociatiei de proprietari.
ART. 10
Stabilirea cotei-parti din cheltuielile de reparatie a proprietatii
comune ce revine fiecarui proprietar din cadrul condominiului se face
proportional cu cota-parte din proprietatea comuna aferenta proprietatii
individuale. Cheltuielile efectuate pentru plata unor servicii legate
de proprietatile individuale din condominiu si care nu pot fi
inregistrate pe fiecare dintre acestea sau pentru servicii legate de
exploatarea
si intretinerea proprietatii comune se repartizeaza in conformitate cu
normele si normativele avute in vedere la facturarea comuna a acestora
79
si/sau in conformitate cu clauzele prevazute in contractele incheiate
cu furnizorii respectivelor servicii.
-----------
Art. 10 din anexa 2 a fost modificat de pct. 23 al <LLNK 11999
in
ART. 11
In cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un
proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit
dreptului comun.
-----------
Art. 11 din anexa 2 a fost modificat de <LLNK 11998 44180 302
2 60>art. 2 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 26 noiembrie 1998*)
de
1999.
-----------
830
ART. 12
(1) Acordul de asociere si statutul pot fi modificate in aceleasi
conditii prevazute pentru constituirea asociatiei.
(2) Modificarile prevazute la alin. 1 se inregistreaza in
conditiile stabilite pentru dobandirea personalitatii juridice.
-----------
Art. 12 din anexa 2 a fost modificat de <LLNK 11998 44180 302
2 60>art. 2 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 26 noiembrie 1998*)
de
1999.
-----------
830
80
ART. 13
Inscrierea ulterioara in asociatia de proprietari a proprietarilor
care nu au fost prezenti la adunarea de constituire se face la cererea
acestora, fara alte formalitati.
-----------
in
CAP. 4
Drepturile si indatoririle proprietarilor de apartamente
ART. 14
Proprietarul unui apartament este obligat sa mentina apartamentul
in stare buna, pe propria sa cheltuiala. Nici un proprietar nu poate
incalca sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala.
ART. 15
Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat sa accepte
accesul in apartamentul sau al unui reprezentant al asociatiei, atunci
cand
este necesar sa se inspecteze, sa se repare sau sa se inlocuiasca
elemente din proprietatea comuna la care se poate avea acces numai din
respectivul apartament. Fac exceptie cazurile de urgenta cand nu este
necesar nici un preaviz.
ART. 16
(1) Administrarea, intretinerea si reparatiile proprietatii comune
cad in sarcina asociatiei, iar cheltuielile legate de acestea vor
reprezenta cheltuieli comune.
(2) Asociatia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate
incheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor
servicii.
ART. 17
(1) Asociatia de proprietari, cu intrunirea majoritatii voturilor,
poate intreprinde masuri vizand imbunatatirea confortului si a
eficientei cladirii. Instalatiile mai importante ca: boilere cu apa
calda,
incalzire centrala, rezervoare de apa, ascensoare, alte dotari de
amploare
similara pot fi schimbate de asociatie numai cu aprobarea a cel putin
doua treimi din numarul voturilor proprietarilor.
(2) Persoanele fizice sau juridice, proprietari de locuinte in
81
cladiri afectate de seisme, sunt obligate sa ia masuri pentru
consolidarea
acestora, potrivit prevederilor legale.
(3) Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere
mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri.
ART. 18
(1) Proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari
apartamentului sau, fara a pune in pericol integritatea structurala a
cladirii
sau a altor apartamente.
(2) Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietatii comune,
fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.
ART. 19
(1) Zidurile dintre apartamentele alaturate, care nu fac parte din
structura de rezistenta a cladirii, pot fi reamplasate prin acord intre
proprietarii apartamentelor respective si cu instiintarea asociatiei de
proprietari.
(2) Zidurile dintre apartamente si proprietatea comuna, care nu fac
parte din structura de rezistenta a cladirii, pot fi reamplasate numai
prin amendarea acordului de asociere.
ART. 20
Daca proprietarul unui apartament sau oricare alta persoana care
actioneaza in numele sau provoaca daune oricarei parti din proprietatea
comuna sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie sa repare
stricaciunile sau sa plateasca cheltuielile pentru lucrarile de
reparatii.
CAP. 5
Organizarea si functionarea asociatiei de proprietari
ART. 21
(1) Dupa prima intrunire organizatorica, de constituire a
asociatiei de proprietari, va avea loc cel putin o data pe an o adunare
generala
a membrilor asociatiei.
(2) Adunarea generala este alcatuita din toti membrii asociatiei de
proprietari.
(3) Pentru situatii speciale, intrunirea asociatiei poate fi
convocata oricand de catre comitetul executiv sau de catre membri ai
asociatiei care detin in total cel putin 20% din cotele de proprietate.
(4) Toti proprietarii trebuie anuntati asupra oricarei intruniri a
asociatiei de proprietari cu cel putin 10 zile inainte ca aceasta sa
aiba loc.
-----------
Alin. (3) al art. 21 din anexa 2 a fost modificat de pct. 27 al
82
<LLNK 11999 145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie
1999
ART. 22
(1) Asociatia de proprietari poate adopta hotarari, daca
majoritatea membrilor sunt prezenti personal sau prin reprezentant.
(2) Daca nu este intrunit cvorumul, adunarea va fi suspendata si
reconvocata.
(3) La adunarea reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii
asociatiei de proprietari au fost convocati, hotararile pot fi adoptate
prin votul majoritatii membrilor prezenti.
(4) Hotararile adunarii generale a asociatiei de proprietari
privind buna intretinere si exploatare a cladirii de locuit sunt
obligatorii
si pentru proprietarii din aceeasi cladire care nu sunt membri ai
asociatiei.
-----------
in
ART. 23
(1) Pentru adoptarea hotararilor asociatiei de proprietari se vor
avea in vedere urmatoarele:
a) votul fiecarui proprietar are o pondere egala cu cota-parte din
proprietatea comuna;
b) proprietarul poate fi reprezentat de catre un membru al familiei
sau de catre un alt reprezentant care are o imputernicire semnata de
catre proprietarul in numele caruia voteaza;
c) un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta cel mult
inca un membru absent, prin imputernicire scrisa;
d) in cazul unui vot paritar, votul presedintelui este decisiv.
(2) Hotararile asociatiei de proprietari vor fi luate cu votul
majoritatii membrilor asociatiei prezenti la lucrarile adunarii.
-----------
Formula introductiva si alineatul (2) al art. 23 din anexa 2 au
fost modificate de pct. 29, respectiv pct. 30 al <LLNK 11999 145 10
202
1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 439 din 9 septembrie 1999.
ART. 24
Asociatia de proprietari indeplineste urmatoarele atributii:
83
a) adopta si amendeaza bugetele de venituri si cheltuieli, precum
si fondul de rulment; incaseaza cotele obisnuite si speciale pentru
cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente si de la
proprietarii
spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta;
b) angajeaza si elibereaza din functie pe cel care administreaza
proprietatea sau pe ceilalti functionari sau angajati, in vederea
administrarii si bunei functionari a cladirii; personalul necesar bunei
gospodariri a partilor si a instalatiilor de folosinta comuna ale
cladirilor
poate fi angajat prin contract individual de munca sau prin conventie
civila;
c) actioneaza sau sustine in justitie, in nume propriu sau in
numele proprietarilor asociati, interesele legate de cladire;
d) incheie contracte si isi asuma obligatii in nume propriu sau in
numele proprietarilor asociati, in interesele legate de cladire;
e) reglementeaza folosirea, intretinerea, repararea, inlocuirea si
modificarea partilor proprietatii comune;
f) impune penalizari pentru intarzierea platii cotelor de
intretinere;
g) adopta sau amendeaza deciziile, regulile si regulamentele;
h) asigura completarea la zi a cartii tehnice a constructiei;
i) asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei, pe toata
durata de existenta a acesteia;
j) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de
asociere sau prin votul proprietarilor asociati.
-----------
Literele b)-e) si h)-j) ale art. 24 din anexa 2 au fost modificate
de pct. 31 al <LLNK 11999 145 10 202 1 42>art. 1 din LEGEA nr. 145
din 27 iulie 1999 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9
septembrie 1999.
ART. 25
Daca o hotarare a asociatiei de proprietari este contrara legii sau
acordului de asociere sau este de natura sa produca daune considerabile
intereselor proprietarilor, acestia pot ataca in justitie respectiva
hotarare, in termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea
in
justitie nu trebuie sa intrerupa executarea hotararii decat in cazul in
care instanta dispune suspendarea acesteia.
-----------
in
84
CAP. 6
Comitetul executiv
ART. 26
(1) Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor de
apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociatia de
proprietari in administrarea si exploatarea cladirii.
(2) Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate
numi alte persoane pentru indeplinirea sarcinilor ce ii revin.
ART. 27
Presedintele asociatiei de proprietari reprezinta asociatia in
derularea contractelor si isi asuma obligatii in numele acesteia. El
reprezinta asociatia de proprietari impotriva unui tert, inclusiv in
actiunile initiate de asociatie impotriva unui proprietar sau chirias
care nu
si-a indeplinit obligatiile fata de asociatie sau in procesele initiate
de un proprietar care contesta o hotarare a asociatiei de proprietari.
-----------
in
CAP. 7
Cheltuieli comune; incasarea cotelor de intretinere
ART. 28
(1) Anul fiscal al asociatiei de proprietari va fi anul
calendaristic.
(2) Inainte de inceputul urmatorului an fiscal si pentru fiecare an
fiscal ce urmeaza, comitetul executiv va pregati si va prezenta
proprietarilor in adunarea generala un buget anual, suficient pentru a
acoperi
cheltuielile anticipate de intretinere si functionare a proprietatii
comune.
(3) Daca membrii asociatiei de proprietari sunt de acord, se aproba
si un fond pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune.
Comitetul executiv va pregati si va prezenta adunarii generale suma
necesara
pentru alimentarea acestui fond.
(4) Bugetul anual va trebui sa fie adoptat prin votul majoritar al
adunarii generale a asociatiei de proprietari.
(5) Asociatia de proprietari isi va putea deschide cont la oricare
unitate bancara sau filiala C.E.C.
85
ART. 29
(1) Toti proprietarii de apartamente trebuie sa plateasca in avans
cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune.
(2) Plata se va face conform hotararii luate in adunarea generala.
ART. 30
Cu aprobarea data prin votul a doua treimi din numarul membrilor
asociatiei de proprietari, poate fi perceputa o suma speciala, in afara
cheltuielilor comune prevazute in buget, destinata achitarii
cheltuielilor comune neprevazute, dar necesare. Astfel de sume se vor
plati la
termenele stabilite de adunarea generala a asociatiei de proprietari.
ART. 31
(1) Asociatia de proprietari poate impune o penalizare pentru
neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevazute, si a altor
cheltuieli restante, oricarui proprietar care se va face vinovat de
neplata
acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit.
(2) Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona in justitie
pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor
comune, inclusiv a celor neprevazute, timp de mai mult de 90 de zile de
la
termenul stabilit.
(3) Actiunea este scutita de taxa de timbru.
(4) Sentinta data in favoarea asociatiei de proprietari, pentru
sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusa in aplicare prin
orice modalitate permisa de Codul de procedura civila, pentru acoperirea
datoriilor.
ART. 31^1
Dispozitiile cuprinse in prezentul regulament-cadru referitoare la
proprietarii de apartamente se aplica si proprietarilor spatiilor cu
alta folosinta decat aceea de locuinta, situate in cladiri destinate
locuirii.
-----------
Art. 31^1 din anexa 2 a fost introdus de pct. 34 al <LLNK 11999
in MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9 septembrie 1999.
-----------
LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001

privind amenajarea teritoriului si urbanismul
86
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 373 din 10 iulie 2001
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Teritoriul Romaniei constituie spatiul necesar procesului de
dezvoltare durabila si este parte a avutiei nationale de care
beneficiaza
toti cetatenii tarii.
ART. 2
(1) Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o
activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in
interesul
colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si
aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european.
(2) Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor si
colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si responsabilitatea
pentru
o utilizare eficienta a teritoriului.
(3) Gestionarea se realizeaza prin intermediul amenajarii
teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de
activitati
complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala
echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si
la
imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.
ART. 3
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala,
urmarind coordonarea diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu
integrat; functionala, trebuind sa tina seama de cadrul natural si
construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva,
trebuind
sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si
interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina
seama de acestea in aplicare; democratica, asigurand participarea
populatiei si a reprezentantilor ei politici la adoptarea deciziilor.
ART. 4
Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:
a) operationala, prin detalierea si delimitarea in teren a
prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind
87
gestionarea teritoriului localitatilor;
c) normativa, prin precizarea modalitatilor de utilizare a
terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusiv
infrastructura, amenajari si plantatii.
ART. 5
Activitatea de amenajarea a teritoriului si de urbanism trebuie sa
se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului
parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice,
participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al
dezvoltarii durabile, conform carora deciziile generatiei prezente
trebuie sa asigure dezvoltarea, fara a compromite dreptul generatiilor
viitoare la existenta si dezvoltare proprie.
ART. 6
Autoritatile administratiei publice centrale si locale raspund,
potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului si
de
urbanism.
CAP. 2
Domeniul de activitate
SECTIUNEA 1
Amenajarea teritoriului
ART. 7
Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea
la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale,
ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru
asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii,
urmarindu-se
cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale
dintre acestea.
ART. 8
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul
teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si
integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean.
ART. 9
Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt
urmatoarele:
a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si
zonelor, cu respectarea specificului acestora;
b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor
umane;
c) gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia
mediului;
88
d) utilizarea rationala a teritoriului.
SECTIUNEA a 2-a
Urbanismul
ART. 10
Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a
localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen
scurt, mediu si lung.
ART. 11
Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii,
organizate in retea, pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a
acestora in teritoriu. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul
teritoriu
administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.
ART. 12
Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a
localitatilor urbane si rurale, in acord cu potentialul acestora si cu
aspiratiile locuitorilor.
ART. 13
Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt
urmatoarele:
a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea
disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii
publice si
locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale
copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile
urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite;
d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural
construit si natural;
e) asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din
toate localitatile urbane si rurale;
f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.
SECTIUNEA a 3-a
Activitati de amenajare a teritoriului si de urbanism
ART. 14
Activitatile principale de amenajare a teritoriului si de urbanism
constau in transpunerea la nivelul intregului teritoriu national a
strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in
profil
spatial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu
89
documentatiile de specialitate legal aprobate.
ART. 15
Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au
ca obiect:
a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al
urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor,
politicilor
si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
b) constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de
date si documente;
c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu;
d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in
domeniu;
f) monitorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a
strategiilor, politicilor, programelor si operatiunilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism.
ART. 16
In vederea asigurarii personalului de specialitate necesar pentru
buna desfasurare a activitatilor de amenajare a teritoriului si de
urbanism Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
coopereaza cu alte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale,
cu institutiile de invatamant superior si cu organizatiile profesionale
in domeniu, pentru organizarea si desfasurarea unor programe de formare
profesionala, specializare si perfectionare continua.
CAP. 3
Atributii ale administratiei publice
SECTIUNEA 1
Atributiile administratiei publice centrale
ART. 17
Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel
national este coordonata de Guvern, care stabileste, in raport cu
continutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii
directoare si
politici sectoriale.
ART. 18
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei este
organul specializat al Guvernului in domeniul amenajarii teritoriului si
al urbanismului, avand in aceasta calitate urmatoarele atributii:
a) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national;
90
b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care
fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala;
c) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
d) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la
activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism;
e) colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale
administratiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de
vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului, a programelor
strategice sectoriale;
f) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala,
consiliile judetene si consiliile locale, precum si urmarirea modului in
care se
aplica programele guvernamentale si liniile directoare in domeniul
amenajarii teritoriului si al urbanismului la nivel regional, judetean
si
local;
g) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de
urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.
ART. 19
(1) In indeplinirea atributiilor sale Ministerul Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei utilizeaza informatii de sinteza
la
nivel national din toate domeniile de activitate economica si sociala.
(2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice
centrale sunt obligate sa furnizeze Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei, la cerere, informatiile necesare pentru
desfasurarea activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism.
ART. 20
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei poate
solicita autoritatilor administratiei publice locale sa elaboreze sau sa
modifice o documentatie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, in
vederea aprofundarii, detalierii sau aplicarii unor prevederi cuprinse
in programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum si pentru
respectarea intereselor generale ale statului.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile administratiei publice judetene
ART. 21
Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a
teritoriului si de urbanism la nivel judetean, conform legii.
ART. 22
(1) Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind
amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanistica a
91
localitatilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de
urbanism.
In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda
asistenta tehnica de specialitate.
(2) Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in
planurile de amenajare a teritoriului national, regional si zonal in
cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru
teritoriile administrative ale localitatilor din judet, asigura
elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor
zonale
de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba
conform prevederilor legii.
(3) In activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism
consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei, precum si de alte ministere si organe ale
administratiei publice centrale.
ART. 23
Consiliul judetean poate solicita consiliilor locale sa elaboreze
sau sa actualizeze o documentatie de amenajare a teritoriului sau de
urbanism, in vederea asigurarii aplicarii unor prevederi cuprinse in
programele de dezvoltare a judetului; solicitarea se transmite
consiliului
local, insotita de expunerea motivelor care au stat la baza hotararii
consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau
modificarea documentatiei.
ART. 24
(1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii
teritoriului si al urbanismului consiliul judetean utilizeaza informatii
de
sinteza la nivelul judetului din toate domeniile de activitate
economico-sociala.
(2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice
centrale sunt obligate sa furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor
publice
judetene si locale informatii din domeniile lor de activitate pentru
teritoriul judetului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate sa
furnizeze informatii referitoare la dezvoltarea economico-sociala si
urbanistica a localitatilor.
SECTIUNEA a 3-a
Atributiile administratiei publice locale
ART. 25
(1) Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate
de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii
92
administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse
in documentatiile de
amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea
programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale
comunei
sau orasului.
(2) Consiliul local coopereaza cu consiliul judetean si este
sprijinit de acesta in activitatea de amenajare a teritoriului si de
urbanism.
ART. 26
Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului
de dezvoltare urbanistica a localitatilor si cu institutii, agenti
economici, organisme si organizatii neguvernamentale de interes
national,
judetean sau local.
ART. 27
(1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii
teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeaza informatii
din
toate domeniile de activitate economico-sociala.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale, agentii economici, organismele si
organizatiile
neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au
obligatia sa furnizeze cu titlu gratuit informatiile necesare in vederea
desfasurarii activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism la
nivel local.
SECTIUNEA a 4-a
Certificatul de urbanism
ART. 28
Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de
urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism.
ART. 29
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter
obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau
locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor
si
conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii
imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru
adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a
lucrarilor publice si pentru legalizarea actelor de instrainare,
93
partajare sau comasare a bunurilor imobile. In cazul vanzarii sau
cumpararii
de imobile certificatul de urbanism cuprinde informatii privind
consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea
certificatului
de urbanism fiind in acest caz facultativa.
(3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui
solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi interesat in
cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus
respectivul bun
imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a
lucrarilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu
scopul eliberarii acestuia.
(6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se
elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente
obiectivelor
cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Apararii
Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii,
Serviciul de
Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul
de Protectie si Paza, dupa caz, pe baza avizului Ministerului
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
ART. 30
Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de
urbanism, dar continutul acestora, bazat pe documentatiile de amenajare
a
teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementari in domeniu
trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii. In acest scop nu este
necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, in
vederea
emiterii certificatului de urbanism.
ART. 31
Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra
imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra
acestuia; situarea terenului in intravilan sau in afara acestuia;
prevederi
ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra
imobilului - zone protejate, zone in care actioneaza dreptul de
preemtiune asupra imobilului, interdictii definitive sau temporare de
constructie sau daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele
istorice din Romania, precum si altele prevazute de lege;
b) regimul economic al imobilului - folosinta actuala, destinatii
94
admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice
aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau
zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului,
coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime
ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela,
circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea
terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului,
inaltimea
minima si maxima admisa.
ART. 32
In cazul in care prin documentatia inaintata se solicita o derogare
de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona
respectiva, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea
unei
alte documentatii de urbanism prin care sa se justifice si sa se
demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Dupa
aprobarea
noii documentatii de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan
urbanistic de detaliu - se poate intocmi documentatia tehnica in vederea
obtinerii autorizatiei de construire.
ART. 33
(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale
administratiei publice locale care, potrivit competentelor stabilite de
legislatia in vigoare, emit autorizatiile de construire.
(2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel
mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se
stabileste de catre emitent conform legii, in raport cu importanta zonei
si a
investitiei.
ART. 34
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau
cu nerespectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de urbanism
aprobate atrage raspunderea disciplinara, administrativa,
contraventionala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii.
SECTIUNEA a 5-a
Structura institutionala
ART. 35
Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel
national este coordonata de Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor
si Locuintei, care exercita si controlul statului privind aplicarea
95
prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si
de
urbanism.
ART. 36
(1) In cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, municipal
sau orasenesc si in cel al Consiliului General al Municipiului
Bucuresti se organizeaza si functioneaza, potrivit legii, structuri
specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului,
conduse de
arhitectul-sef al judetului, al municipiului sau al orasului, respectiv
de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti.
(2) Functia de arhitect-sef va fi ocupata, in conditiile legii, de
un functionar public avand de regula formatia de arhitect sau urbanist
licentiat al invatamantului superior de lunga durata.
(3) In comune atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de
catre un functionar public din aparatul propriu al consiliului local
respectiv, cu atributii in domeniu si pregatit in acest sens.
ART. 37
(1) In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la
dezvoltarea durabila locala si judeteana, pe langa fiecare consiliu
judetean, primarie municipala si oraseneasca, respectiv Primaria
Municipiului
Bucuresti, se poate infiinta Comisia tehnica de amenajare a teritoriului
si de urbanism, organism consultativ cu atributii de avizare, expertiza
tehnica si consultanta.
(2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism este
formata din specialisti din domeniul amenajarii teritoriului si al
urbanismului si din reprezentanti ai institutiilor tehnice, economice,
sociale si de protectie a mediului cu care administratia publica locala
colaboreaza pentru desfasurarea activitatilor de amenajare a
teritoriului
si de urbanism.
(3) Componenta nominala si modul de functionare ale Comisiei
tehnice de amenajare a teritoriului si de urbanism sunt aprobate de
consiliul
judetean, consiliul local municipal, orasenesc, respectiv de Consiliul
General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, la propunerea
presedintelui consiliului judetean, primarului, respectiv a primarului
general al
municipiului Bucuresti, pe baza recomandarilor asociatiilor profesionale
din domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului, constructiilor, ale
institutiilor de invatamant superior si ale arhitectului-sef.
(4) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism
avizeaza din punct de vedere tehnic documentatiile de amenajare a
96
teritoriului si de urbanism, precum si studiile de fundamentare sau
cercetarile
prealabile.
(5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si
de urbanism se supun deliberarii si aprobarii consiliului judetean,
consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz.
(6) La sedintele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a
teritoriului si de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii
care au calitatea de autor al documentatiilor - proiectelor, supuse
avizarii.
ART. 38
(1) Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului se
semneaza de profesionisti calificati in domeniu prin licenta sau studii
postuniversitare de specialitate acreditate conform legii, precum si de
alti profesionisti cu drept de semnatura.
(2) Dreptul de semnatura pentru documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism se stabileste pe baza de regulament elaborat
de
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in
colaborare cu Asociatia Profesionala a Urbanistilor din Romania, precum
si cu
alte organizatii profesionale in domeniul amenajarii teritoriului si al
urbanismului.
(3) Regulamentul privind dobandirea dreptului de semnatura, precum
si Regulamentul referitor la organizarea si functionarea Registrului
urbanistilor se aproba prin hotarare a Guvernului.
(4) Specialistii calificati in domeniul amenajarii teritoriului si
al urbanismului, care dobandesc dreptul de semnatura, se inscriu in
Registrul urbanistilor.
CAP. 4
Documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism
SECTIUNEA 1
Definitii si scop
ART. 39
(1) In sensul prezentei legi, prin documentatii de amenajare a
teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a
teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si
regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei
legi.
(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu
caracter director, iar documentatiile de urbanism cuprind reglementari
97
operationale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile si
directiile principale de evolutie a unui teritoriu la diverse niveluri
de
complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementari specifice in limitele
teritoriilor administrative ale oraselor si comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse in documentatiile de
amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate
autoritatile administratiei publice, iar cele cu caracter de
reglementare,
pentru toate persoanele fizice si juridice.
SECTIUNEA a 2-a
Documentatii de amenajare a teritoriului
ART. 40
Documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele:
a) Planul de amenajare a teritoriului national;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judetean.
ART. 41
(1) Planul de amenajare a teritoriului national are caracter
director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe
termen
mediu si lung pentru intregul teritoriu al tarii.
(2) Planul de amenajare a teritoriului national este compus din
sectiuni specializate.
(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si
ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de
amenajare a teritoriului care le detaliaza.
(4) Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national sunt:
Cai de comunicatie, Ape, Zone protejate, Reteaua de localitati, Zone de
risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurala. Prin lege se pot aproba si
alte sectiuni.
ART. 42
(1) Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter
director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare
socioeconomica a judetului. Planul de amenajare a teritoriului judetean
se
coreleaza cu Planul de amenajare a teritoriului national, cu Planul de
amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale,
precum si cu alte programe de dezvoltare.
(2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin
obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de
urbanism care le detaliaza.
98
(3) Fiecare judet trebuie sa detina Planul de amenajare a
teritoriului judetean si sa il reactualizeze periodic, la 5-10 ani, in
functie
de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului.
ART. 43
Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se
realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale unor
teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorasenesti, compuse din unitati
administrativ-teritoriale de baza, comune si orase;
b) interjudetene, ingloband parti din judete sau judete intregi;
c) regionale, compuse din mai multe judete.
SECTIUNEA a 3-a
Documentatii de urbanism
ART. 44
(1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si
rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare
a acestora cu constructii.
(2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor
urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a
teritoriului national, zonal si judetean.
(3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare
specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor
si
partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind
elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de
urbanism.
ART. 45
Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele:
a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent
acestuia;
b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
ART. 46
(1) Planul urbanistic general are caracter director si de
reglementare operationala. Fiecare localitate trebuie sa intocmeasca
Planul
urbanistic general, sa il actualizeze la 5-10 ani si sa il aprobe,
acesta
constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de
dezvoltare.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen
scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu
99
privire la:
a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu
teritoriul administrativ al localitatii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de
circulatie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor
istorice;
g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;
h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor
construite, amenajate si plantate.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si
lung cu privire la:
a) evolutia in perspectiva a localitatii;
b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in
planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.
ART. 47
(1) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica
detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu
prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din
teritoriul localitatii.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei
referitoare la:
a) organizarea retelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de
caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic si circulatia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de
protectie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul:
a) zonelor centrale ale localitatilor;
b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor
de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;
c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din
localitati, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice
zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general.
ART. 48
(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de
reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare,
100
dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor
obiective pe
una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe
amplasamente, in corelare cu vecinatatile imediate.
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire
la:
a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;
b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele
construite si amenajarile;
c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;
d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor,
amenajarilor si plantatiilor;
e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru
reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic
general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de
construire.
ART. 49
(1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme
tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de
urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate
administrativ-teritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau
pentru o
parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si
detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului
urbanistic
zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si
de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite,
amenajarilor si plantatiilor.
(3) Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic
zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale
de
urbanism aferente sunt opozabile in justitie.
SECTIUNEA a 4-a
Initierea si finantarea activitatilor
ART. 50
Initiativa elaborarii documentatiilor de amenajare a teritoriului
si de urbanism apartine colectivitatilor locale, prin autoritatile
deliberative si executive, Guvernului, precum si persoanelor fizice sau
juridice interesate in amenajarea teritoriului si in dezvoltarea
localitatilor.
ART. 51
101
(1) Activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism,
prevazute in prezenta lege, se finanteaza din bugetele locale ale
unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si din bugetul de stat, prin
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si
de
persoane juridice si fizice interesate in dezvoltarea unei localitati
sau a
unei zone din cadrul acesteia.
(2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa
prevada in bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea,
dupa
caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism
si a studiilor de fundamentare necesare in vederea elaborarii acestora.
ART. 52
Pentru desfasurarea unor activitati comune de amenajare a
teritoriului si de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes
general, consiliile judetene se pot asocia sau, dupa caz, pot colabora,
in
conditiile legii, cu persoane juridice sau fizice din tara sau din
strainatate in scopul atragerii de fonduri suplimentare.
ART. 53
Autoritatile administratiei publice locale participa la finantarea
planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice
generale care intra in competentele de aprobare, precum si la urmarirea
realizarii acestora, potrivit legii.
ART. 54
(1) Planurile urbanistice zonale si planurile urbanistice de
detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum si
pentru
zone protejate se finanteaza din bugetul de stat ori din bugetele
locale.
(2) Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, in afara de
cele precizate la alin. (1), se finanteaza de persoanele juridice sau
fizice interesate, cu sprijinul, dupa caz, al autoritatilor
administratiei
publice locale.
ART. 55
Finantarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de
urbanism cu caracter deosebit, pentru zone si localitati care necesita
cercetari si studii complexe, se face si din fonduri destinate
cercetarii,
dezvoltarii regionale si altele, in conditiile stabilite de ministere si
de alti factori implicati.
102
SECTIUNEA a 5-a
Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului
si de urbanism
ART. 56
(1) Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism se fac de catre autoritatile si organismele
centrale
si teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la
prezenta lege.
(2) Precizarea continutului documentatiilor care se supun avizarii,
precum si a emitentilor de avize pentru fiecare categorie de
documentatii se va stabili prin ordin al ministrului lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei.
(3) Avizarea documentatiilor de interes general - toate categoriile
din domeniul amenajarii teritoriului, precum si din domeniul
urbanismului (cu exceptia Planului urbanistic de detaliu) - se face fara
perceperea unor taxe.
SECTIUNEA a 6-a
Participarea populatiei la activitatile de amenajare a teritoriului
si de urbanism
ART. 57
(1) Participarea populatiei la activitatea de amenajare a
teritoriului si de urbanism se realizeaza prin:
a) informarea populatiei;
b) consultarea populatiei;
c) alte forme de participare prevazute de lege.
(2) Cetatenii pot participa la activitatea de amenajare a
teritoriului si de urbanism, individual sau prin asociere, in conditiile
legii.
ART. 58
Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura
organizarea si desfasurarea procesului de participare a populatiei in
cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
ART. 59
Informarea populatiei este activitatea prin care se fac publice:
a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea
teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor;
b) intentiile autoritatilor administratiei publice centrale si
locale privind elaborarea unor documentatii de amenajare a teritoriului
si
de urbanism, precum si scopul pentru care acestea sunt elaborate;
c) continutul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de
103
urbanism care urmeaza sa fie supuse aprobarii, conform legii.
ART. 60
Consultarea populatiei este procesul prin care aceasta isi exprima
optiunile si opiniile privind prevederile programelor de amenajare a
teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor, precum si
cele
cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism,
in cadrul procesului de elaborare si aprobare a acestora, si se
realizeaza prin publicarea procedurii de desfasurare a consultarii si
desfasurarea anchetei publice.
ART. 61
Informarea si consultarea populatiei se desfasoara diferentiat, in
functie de amploarea si de importanta documentatiei de amenajare a
teritoriului sau de urbanism, potrivit procedurilor stabilite de
Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
SECTIUNEA a 7-a
Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si
de urbanism aprobate
ART. 62
(1) Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului
si de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate
din aparatul propriu al consiliilor judetene, municipale, orasenesti si
comunale, dupa caz, precum si de Inspectoratul de Stat in Constructii.
(2) Compartimentele de specialitate vor urmari corelarea realizarii
programelor de dezvoltare cu prevederile documentatiilor aprobate.
CAP. 5
Sanctiuni
ART. 63
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila,
contraventionala, disciplinara, administrativa sau penala, dupa caz,
potrivit legii.
ART. 64
Faptele de incalcare a prezentei legi se constata de organele de
control al activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism ale
consiliilor judetene si locale, precum si de Inspectoratul de Stat in
Constructii.
CAP. 6
Dispozitii finale
104
ART. 65
(1) In absenta Planului de amenajare a teritoriului judetean si a
Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente nu se pot
realiza investitii in constructii, lucrari tehnico-edilitare, precum si
orice alte investitii urbane.
(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism
modificate fara respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea
si
aprobarea acestora sunt nule.
ART. 66
Unitatile administrativ-teritoriale de baza, care la data intrarii
in vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice generale
preliminare, au obligatia ca in termen de 12 luni sa le finalizeze si sa
le
aprobe ca documentatii de urbanism definitive.
ART. 67
Dispozitiile referitoare la categoriile de documentatii de
amenajare a teritoriului si de urbanism, competentele de avizare si de
aprobare
a acestora, cuprinse in Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuintelor, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si orice
alte
prevederi contrare prezentei legi se abroga.
ART. 68
Anexa nr. 1 cuprinzand categoriile de documentatii in domeniul
amenajarii teritoriului si urbanismului, competentele de avizare si de
aprobare a acestora, precum si anexa nr. 2 cuprinzand termenii de
specialitate utilizati in cuprinsul legii fac parte integranta din
prezenta
lege.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
PUSKAS VALENTIN-ZOLTAN

18 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
105
VALER DORNEANU
*T*
ANEXA 1
CATEGORII DE DOCUMENTATII DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI

DE
URBANISM.
COMPETENTE DE AVIZARE SI DE APROBARE A ACESTORA
Nr.
crt. Categorii de documentatii Avizeaza
Aproba
0 1 2
3
A. Amenajarea teritoriului
Plan de amenajare a
teritoriului
1. National Guvernul
Parlamentul
2. Zonal
Ministerul Lucrarilor Publice,
Consiliile
judetene
Transporturilor si Locuintei
Consiliile
locale
106
Regional sau
Organisme centrale si teritoriale
interjudetean interesate
Interorasenesc
sau intercomunal
Frontalier
Metropolitan,
Periurban al princi-
palelor municipii
si orase
3. Judetean
Consiliul
judetean
Consiliul
General al
Organismele centrale si
Municipiului
teritoriale interesate Bucuresti
B. Urbanism
Plan urbanistic general si regulament local aferent acestuia
4. Municipiul Bucuresti
Consiliul
General al
107
Municipiului
Organisme centrale si Bucuresti

teritoriale interesate
5. Municipiu
Consiliul
local al
municipiului
Consiliul judetean
Organisme centrale si
6. Oras
Consiliul judetean
Consiliul
local al
Organisme centrale si orasului

locale interesate
7. Comuna
Consiliul judetean
Consiliul
local al
Organisme centrale si comunei

locale interesate
8. Municipii,
Ministerul Lucrarilor Publice
Consiliul
local al
108
orase si comune Transporturilor si Locuintei
municipiului/
ce includ statiuni
Consiliul judetean
orasului/comunei,
balneare/turistice
Organisme centrale si dupa caz
declarate teritoriale interesate
Plan urbanistic zonal si regulament local aferent acestuia
9. Zona centrala a
Consiliul
General
municipiului Transporturilor si Locuintei al
Municipiului
Bucuresti, precum
Organisme centrale si Bucuresti
si alte zone teritoriale interesate
functionale de
interes
10. Zona centrala

Consiliile
locale
a municipiului Transporturilor si Locuintei municipale
si alte zone
Consiliul judetean
functionale
de interes teritoriale interesate
11. Zona centrala

Consiliul judetean
Consiliile
locale
a orasului,
Organisme centrale si orasenesti
109
sau
satului, teritoriale interesate comunale
precum si alte
zone functionale
de interes
12. Zone protejate ori

Consiliile
locale
asupra carora Transporturilor si Locuintei sau
Consiliul
s-a instituit
Consiliul judetean General al
un tip de
Municipiului
restrictie teritoriale interesate Bucuresti
Plan urbanistic de detaliu
13. Investitii din

Ministerul Lucrarilor Publice
Consiliile
locale
competenta de Transporturilor si Locuintei sau
Consiliul
aprobare a
Consiliul judetean General al
Guvernului,
Municipiului
a altor organe teritoriale interesate Bucuresti
ale administratiei
publice
centrale si cele
care se ampla-
seaza in zone
protejate ori
de interes deosebit
110

14. Alte investitii

Organisme teritoriale
Consiliile
locale
interesate sau
Consiliul
General al
Municipiului
Bucuresti
C. Regulament de urbanism
15. Regulament
Guvernul
general de Transporturilor si Locuintei
urbanism
*ST*
ANEXA 2
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI IN LEGE

(in ordine alfabetica)
Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritatilor

competente de incuviintare a propunerilor cuprinse in documentatiile
prezentate
si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise in prealabil. Prin
actul de aprobare (lege, hotarare a Guvernului, hotarare a consiliilor
judetene sau locale, dupa caz) se confera documentatiilor putere de
aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii
111
programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica, precum
si a
autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.
Avizare - procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere

al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administratiei
publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate,
avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor
tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin
documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Avizarea se
concretizeaza
printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si
obligatoriu.
Caracter director - insusirea unei documentatii aprobate de a

stabili cadrul general de amenajare a teritoriului si de dezvoltare
urbanistica a localitatilor, prin coordonarea actiunilor specifice.
Caracterul director este specific documentatiilor de amenajare a
teritoriului.
Caracter de reglementare - insusirea unei documentatii aprobate

de a impune anumiti parametri solutiilor promovate. Caracterul de
reglementare este specific documentatiilor de urbanism.
Circulatia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de

proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de
vanzare-cumparare, donatie, concesiune, arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei

institutii publice si capacitatea tehnica de a emite avize/aprobari.
Dezvoltare durabila - satisfacerea necesitatilor prezentului,

fara a se compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si
dezvoltare.
Dezvoltare regionala - ansamblul politicilor autoritatilor

administratiei publice centrale si locale, elaborate in scopul
armonizarii
strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectoriala pe
arii
geografice, constituite in "regiuni de dezvoltare", si care beneficiaza
de spirijinul Guvernului, al Uniunii Europene si al altor institutii si
autoritati nationale si internationale interesate.
112
Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism ansamblu
de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat,
prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele,
actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare
urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata.
Parcelare - actiunea urbana prin care o suprafata de teren este

divizata in loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de
utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte
individuale, de mica inaltime.
Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative,

organizatorice si financiare, utilizate in scopul realizarii unei
strategii.
Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse

pentru realizarea politicilor de dezvoltare.
Protectia mediului -
ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si
construit in localitati si in teritoriul inconjurator.
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale

prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau
exploatarea terenurilor.
Regiune frontaliera - regiune care include arii situate la

frontiera, delimitata in scopul aplicarii unei strategii comune de
dezvoltare
de o parte si de alta a frontierelor si al realizarii unor programe,
proiecte si actiuni de cooperare.
Retea de localitati - totalitatea localitatilor de pe un

teritoriu (national, judetean, zona functionala) ale caror existenta si
dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii desfasurate
pe
multiple planuri (economice, demografice, de servicii,
politico-administrative etc.). Reteaua de localitati este constituita
din localitati
urbane si rurale.
Sistem urban - sistem de localitati invecinate intre care se

stabilesc relatii de cooperare economica, sociala si culturala, de
amenjare
a teritoriului si protectie a mediului, echipare tehnico-edilitara,
fiecare pastrandu-si autonomia administrativa.
113
Structura urbana - totalitatea relatiilor in plan functional si
fizic, pe baza carora se constituie organizarea unei localitati sau a
unei zone din aceasta si din care rezulta configuratia lor spatiala.
Servitute de utilitate publica - sarcina impusa asupra unui

imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt proprietar.
Masura
de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusa cererilor de
autorizare decat daca este continua in documentatiile de urbanism
aprobate (avand drept consecinta o limitare administrativa a dreptului
de
proprietate).
Strategie de dezvoltare - directionarea globala sau pe domenii de

activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa
determine dezvoltarea urbana.
Structura urbana - modul de alcatuire, de grupare sau de

organizare a unei localitati ori a unei zone din aceasta, constituita
istoric,
functional si fizic.
Teritoriu administrativ - suprafata delimitata de lege, pe trepte

de organizare administrativa a teritoriului: national, judetean si al
unitatilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comuna).
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafetelor construite si

amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala
de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul
carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De
regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau
localitati
suburbane componente).
Teritoriu extravilan - suprafata cuprinsa intre limita

administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna)
si limita
teritoriului intravilan.
Teritoriu metropolitan - suprafata situata in jurul marilor

aglomerari urbane, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul
careia
se creeaza relatii reciproce de influenta in domeniul cailor de
114
comunicatie, economic, social, cultural si al intrastructurii edilitare.
De
regula limita teritoriului metropolitan depaseste limita administrativa
a
localitatii si poate depasi limita judetului din care face parte.
Teritoriu periurban - suprafata din jurul municipiilor si

oraselor, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul careia se
creeaza
relatii de independenta in domeniul economic, al infrastructurii,
deplasarilor pentru munca, asigurarilor cu spatii verzi si de agrement,
asigurarilor cu produse agroalimentare etc.
Zona defavorizata - arii geografice strict delimitate teritorial,

care indeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) au structuri productive monoindustriale care in activitatea
zonei mobilizeaza mai mult de 50% din populatia salariata;
b) sunt zone miniere in care personalul a fost disponibilizat prin
concedieri colective in urma aplicarii programelor de restructurare;
c) in urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii unor agenti
economici apar concedieri colective care afecteaza mai mult de 25% din
numarul angajatilor care au domiciliul stabil in zona respectiva;
d) rata somajului depaseste cu 25% rata somajului la nivel
national;
e) sunt lipsite de mijloace de comunicatie si infrastructura este
slab dezvoltata.
Zona functionala - parte din teritoriul unei localitati in care,

prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se
determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona functionala
poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona
de
locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).
Zonificarea functionala este actiunea impartirii teritoriului in zone
functionale.
Zona de protectie - suprafete in jurul sau in preajma unor surse

de nocivitate, care impun protectia zonelor invecinate (statii de
epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi
seci,
cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.).
Zona protejata - suprafata delimitata in jurul unor bunuri de

patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, in
jurul
115
sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile
de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive
de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si
volumetrie.
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001

privind protejarea monumentelor istorice
TITLUL I
Dispozitii general
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeaza regimul juridic general al
monumentelor istorice.
(2) In sensul prezentei legi, monumentele istorice sunt bunuri
imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul Romaniei sau in
afara granitelor, proprietati ale statului roman, semnificative pentru
istoria, cultura si civilizatia nationala si universala.
(3) Regimul de monument istoric este conferit prin clasarea acestor
bunuri imobile conform procedurii prevazute in prezenta lege.
ART. 2
(1) Monumentele istorice fac parte integranta din patrimoniul
cultural national si sunt protejate prin lege.
(2) Activitatile si masurile de protejare a monumentelor istorice
se realizeaza in interes public. In conditiile prezentei legi
interventiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauza de
utilitate
publica.
(3) In sensul prezentei legi, prin protejare se intelege ansamblul
de masuri cu caracter stiintific, juridic, administrativ, financiar,
fiscal si tehnic menite sa asigure identificarea, cercetarea,
inventarierea, clasarea, evidenta, conservarea, inclusiv paza si
intretinerea,
consolidarea, restaurarea, punerea in valoare a monumentelor istorice si
integrarea lor social-economica si culturala in viata colectivitatilor
locale.
116
(4) Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc prin lege
masuri stimulative cu caracter economic sau de alta natura.
(5) Asupra monumentelor istorice se pot aplica servituti de
utilitate publica instituite potrivit legii.
ART. 3
Conform prezentei legi se stabilesc urmatoarele categorii de
monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran sau
subacvatic:
a) monument - constructie sau parte de constructie, impreuna cu
instalatiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioara
sau exterioara care fac parte integranta din acestea, precum si lucrari
artistice comemorative, funerare, de for public, impreuna cu terenul
aferent delimitat topografic, care constituie marturii cultural-istorice
semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric,
artistic, etnografic, religios, social, stiintific sau tehnic;
b) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric,
arhitectural, urbanistic ori muzeistic de constructii urbane sau rurale
care impreuna cu terenul aferent formeaza o unitate delimitata
topografic ce constituie o marturie cultural-istorica semnificativa din
punct
de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic,
etnografic, religios, social, stiintific sau tehnic;
c) sit - teren delimitat topografic cuprinzand acele creatii umane
in cadru natural care sunt marturii cultural-istorice semnificative din
punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric,
artistic, etnografic, religios, social, stiintific, tehnic sau al
peisajului
cultural.
ART. 4
(1) Monumentele istorice apartin fie domeniului public sau privat
al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor, fie sunt proprietate
privata a persoanelor fizice sau juridice.
(2) Monumentele istorice proprietate publica a statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile
si
insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date in administrare
institutiilor publice, pot fi concesionate pentru maximum 49 de ani sau
inchiriate, in conditiile legii, cu avizul, dupa caz, al Ministerului
Culturii si Cultelor, respectiv al directiilor pentru cultura, culte si
patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti.
(3) Monumentele istorice apartinand domeniului privat pot face
obiectul circuitului civil in conditiile stabilite prin prezenta lege.
(4) Monumentele istorice aflate in proprietatea persoanelor fizice
sau juridice de drept privat pot fi vandute numai in conditiile
117
exercitarii dreptului de preemtiune al statului roman, prin Ministerul
Culturii si Cultelor, sau al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa
caz,
potrivit prezentei legi, sub sanctiunea nulitatii absolute a vanzarii.
(5) Proprietarii persoane fizice sau juridice care intentioneaza sa
vanda monumente istorice vor instiinta in scris directiile pentru
cultura, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti.
(6) Directiile pentru cultura, culte si patrimoniul cultural
national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor transmite
Ministerului Culturii si Cultelor instiintarea prevazuta la alin. (5) in
termen
de 3 zile de la primirea acesteia.
(7) Termenul de exercitare a dreptului de preemtiune al statului
este de maximum 30 de zile de la data inregistrarii la Ministerul
Culturii si Cultelor a instiintarii prevazute la alin. (5); titularii
dreptului de preemtiune vor prevedea in bugetul propriu sumele necesare
destinate exercitarii dreptului de preemtiune; valoarea de achizitionare
se
negociaza cu vanzatorul.
(8) In cazul in care Ministerul Culturii si Cultelor nu isi
exercita dreptul de preemtiune in termenul prevazut la alin. (7) acest
drept
se transfera autoritatilor publice locale, care il pot exercita in
maximum 15 zile.
(9) In conditiile legii, in vederea protejarii monumentelor
istorice se poate proceda, in cazuri extreme, la stramutarea acestora.
(10) Monumentele istorice care se afla pe teritoriul Romaniei si
care sunt proprietatea altor state sunt protejate in conditiile
prezentei
legi.
ART. 5
(1) Paza, intretinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea si
punerea in valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin,
dupa caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra
acestora, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) In cazul in care un monument istoric nu are proprietar cunoscut
obligatiile decurgand din prezenta lege revin autoritatii
administratiei publice locale din unitatea administrativa pe al carei
teritoriu este
situat monumentul istoric sau autoritatilor administratiei publice
centrale.
ART. 6
(1) Statul garanteaza si asigura protejarea monumentelor istorice
in conditiile stabilite prin prezenta lege.
118
(2) Ministerul Culturii si Cultelor este autoritatea administratiei
publice centrale de specialitate care elaboreaza strategiile si normele
specifice de protejare a monumentelor istorice, urmareste si asigura
aplicarea lor.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate,
institutiile de specialitate subordonate acestora si autoritatile
administratiei publice locale colaboreaza si raspund, dupa caz, de
activitatea de protejare a monumentelor istorice.
(4) Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate si
institutiile din subordinea acestora, precum si autoritatile
administratiei publice locale coopereaza cu proprietarii monumentelor
istorice,
persoane fizice sau juridice, cu detinatorii si administratorii
acestora, precum si cu institutiile publice si organizatiile
neguvernamentale
din domeniul protejarii monumentelor istorice si ii sprijina in
conditiile legii.
TITLUL II
Protejarea monumentelor istorice
CAP. 1
Monumentele istorice
ART. 7
(1) Monumentele istorice se claseaza astfel:
a) in grupa A - monumentele istorice de valoare nationala si
universala;
b) in grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru
patrimoniul cultural local.
(2) Clasarea monumentelor istorice in grupe se face prin ordin al
ministrului culturii si cultelor, la propunerea Comisiei Nationale a
Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare prevazute de
prezenta
lege.
(3) Monumentele istorice clasate in grupele prevazute la alin. (1)
si zonele de protectie a acestora, aflate in proprietate publica, pot
fi declarate, potrivit legii, de interes public national sau local, dupa
caz, prin hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Culturii si
Cultelor, respectiv prin hotarare a consiliilor locale, judetene sau a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu avizul Ministerului
Culturii si Cultelor.
ART. 8
(1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de
119
protectie, prin care se asigura conservarea integrata a monumentului
istoric
si a cadrului sau construit sau natural.
(2) Delimitarea si instituirea zonei de protectie se realizeaza
simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, in conditiile
legii.
(3) In zona de protectie pot fi instituite servituti de utilitate
publica si reglementari speciale de construire prin planurile si
regulamentele de urbanism aprobate si avizate conform legii.
(4) Procedura de delimitare si instituire a zonelor de protectie se
stabileste prin ordin al ministrului culturii si cultelor, care va fi
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 3 luni
de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
ART. 9
(1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor
de proprietate sau de starea lor de conservare.
(2) Protejarea monumentelor istorice este parte componenta a
strategiilor de dezvoltare durabila economicosociala, turistica,
urbanistica
si de amenajare a teritoriului, la nivel national si local.
(3) Exproprierea pentru cauza de utilitate publica a monumentelor
istorice si a zonelor de protectie a acestora sau instituirea unor
servituti poate fi initiata si aplicata numai cu avizul Ministerului
Culturii si Cultelor.
(4) Aplicarea de servituti care au drept consecinta desfiintarea,
distrugerea partiala sau degradarea monumentelor istorice si a zonelor
lor de protectie este interzisa.
ART. 10
(1) Orice interventie asupra monumentelor istorice si asupra
imobilelor din zona lor de protectie, precum si orice modificare a
situatiei
juridice a monumentelor istorice se fac numai in conditiile stabilite
prin prezenta lege.
(2) Desfiintarea, distrugerea partiala sau totala, profanarea,
precum si degradarea monumentelor istorice sunt interzise si se
sanctioneaza conform legii.
CAP. 2
Evidenta si clasarea monumentelor istorice
ART. 11
(1) Evidenta monumentelor istorice rezulta din procedura de
alcatuire a fisei fiecarui monument, in care sunt consemnate
informatiile
120
tehnice si stiintifice, toate interventiile umane, precum si
modificarile
naturale survenite in decursul timpului.
(2) Clasarea este procedura prin care se confera regim de monument
istoric unui bun imobil conform art. 7.
(3) Evidenta si clasarea se realizeaza potrivit dispozitiilor
prevazute de prezenta lege si in conformitate cu normele metodologice de
clasare si evidenta a monumentelor istorice, aprobate prin ordin al
ministrului culturii si cultelor, care va fi publicat in Monitorul
Oficial al
Romaniei, Partea I.
ART. 12
(1) Procedura de clasare se declanseaza de catre directiile pentru
municipiului Bucuresti, astfel:
1. din oficiu, in urmatoarele situatii:
a) pentru bunurile imobile aflate in proprietatea statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale;
b) pentru bunurile imobile aflate in proprietatea cultelor
religioase;
c) pentru bunurile imobile descoperite intamplator sau in cadrul
unor cercetari arheologice sistematice;
2. la cererea sau, dupa caz, la propunerea:
a) proprietarului bunului imobil, a muzeului municipal sau
judetean;
b) primarului localitatii, a consiliului local sau judetean,
respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe al carui
teritoriu administrativ se afla bunul imobil in cauza;
c) Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice sau Comisiei
Nationale de Arheologie;
d) asociatiilor si fundatiilor legal constituite, cu activitate in
domeniul protejarii monumentelor istorice.
(2) Dosarul de clasare se intocmeste de directiile pentru cultura,
culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, se inainteaza Directiei Monumentelor Istorice,
care il
analizeaza, il supune spre avizare Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice si, dupa caz, inainteaza ministrului culturii si cultelor
propunerea de clasare sau de neclasare.
(3) Bunul imobil se claseaza prin ordin al ministrului culturii si
cultelor, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I.
(4) Ordinul de clasare emis de ministrul culturii si cultelor sau
hotararea de neclasare se comunica proprietarului si titularilor altor
drepturi reale, precum si autoritatii administratiei publice locale, in
121
termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii.
ART. 13
(1) Directiile pentru cultura, culte si patrimoniul cultural
national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au obligatia de a
comunica neintarziat declansarea procedurii de clasare, dupa caz,
proprietarului, titularului dreptului de administrare sau, respectiv,
titularului altui drept real asupra bunului imobil.
(2) De la data comunicarii catre proprietar sau catre titularul
altor drepturi reale a declansarii procedurii de clasare si pana la
publicarea ordinului de clasare sau pana la emiterea ordinului de
neclasare,
dupa caz, dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil in cauza i se
aplica regimul juridic al monumentelor istorice, potrivit dispozitiilor
prezentei legi.
ART. 14
(1) Ordinul de clasare sau de neclasare poate fi contestat de
proprietarul bunului imobil in cauza la Ministerul Culturii si Cultelor
in
termen de 30 de zile de la data comunicarii; contestatia se solutioneaza
in termen de 30 de zile de la inregistrare.
(2) In cazul in care prin votul a doua treimi din numarul membrilor
Comisia Nationala a Monumentelor Istorice sustine hotararea initiala de
clasare sau de neclasare, ministrul culturii si cultelor este
indreptatit sa respinga contestatia.
(3) In cazul in care contestatarul nu este multumit de raspunsul
primit, acesta se poate adresa instantei de contencios administrativ, in
conditiile legii.
(4) In cazul in care ordinul de clasare a fost contestat in
conditiile legii, acesta ramane definitiv dupa epuizarea cailor de atac.
(5) In cazul in care ordinul de clasare nu este contestat in
conditiile legii, acesta ramane definitiv dupa 30 de zile de la
comunicarea
lui in scris proprietarului si autoritatilor administratiei publice
locale.
(6) La data ramanerii definitive a ordinului de neclasare efectele
aplicarii prevederilor art. 13 alin. (2) inceteaza; reluarea procedurii
de clasare nu poate interveni inainte de 3 ani, in absenta descoperirii
unor elemente noi care sa o justifice.
(7) In situatia introducerii unei actiuni in contencios
administrativ impotriva ordinului de clasare, pana la pronuntarea unei
hotarari
judecatoresti ramase definitive si irevocabile asupra bunului imobil in
cauza se aplica prevederile art. 13 alin. (2).
ART. 15
(1) Ordinul de clasare se publica prin grija Ministerului Culturii
122
si Cultelor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in termen de 15
zile de la ramanerea definitiva.
(2) Calitatea de monument istoric a bunului imobil respectiv se
inscrie de catre proprietar, fara taxa, in Cartea funciara, in termen de
30 de zile de la data publicarii ordinului de clasare in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 16
(1) In termen de 90 de zile de la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului de clasare directiile pentru
municipiului Bucuresti, intocmesc si comunica proprietarului actul prin
care sunt precizate conditiile si regulile de utilizare sau de
exploatare
si de intretinere a bunului imobil in cauza, denumit Obligatia privind
folosinta monumentului istoric, care insoteste actele de proprietate,
de concesiune sau de inchiriere pe tot parcursul existentei imobilului
in cauza.
(2) Metodologia de intocmire si continutul Obligatiei privind
folosinta monumentului istoric se aproba in termen de 90 de zile de la
data
intrarii in vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului
culturii si cultelor, care va fi publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei,
Partea I.
(3) Obligatia privind folosinta monumentului istoric este servitute
constituita in folosul imobilului si se inscrie in Cartea funciara de
catre proprietar in termen de 30 de zile de la data comunicarii ei.
ART. 17
(1) Monumentele istorice si zonele lor de protectie sunt
evidentiate in planurile urbanistice generale si in toate celelalte
documentatii
de urbanism si, respectiv, de amenajare a teritoriului.
(2) Calitatea de monument istoric este marcata in mod obligatoriu
pe bunul imobil printr-un insemn amplasat de reprezentantii primariei,
in conformitate cu normele metodologice de semnalizare a monumentelor
istorice.
ART. 18
(1) In sensul prezentei legi, prin declasare se intelege procedura
de radiere din Lista cuprinzand monumentele istorice a unui bun imobil
sau numai a unei parti din acesta.
(2) Declasarea monumentelor istorice urmeaza aceeasi procedura ca
cea prevazuta pentru clasare. Ea este declansata din oficiu in oricare
dintre situatiile urmatoare:
a) descarcarea de sarcina arheologica, in cazul siturilor
arheologice, conform avizului Comisiei Nationale de Arheologie;
123
b) disparitia monumentului istoric.
ART. 19
Schimbarea grupei de clasare a monumentelor istorice se face
potrivit procedurii prevazute pentru clasare.
ART. 20
(1) Clasarea de urgenta este procedura exceptionala prin care un
bun imobil aflat in pericol iminent de distrugere sau de alterare fizica
este clasat in grupa A sau B, dupa caz, in vederea luarii masurilor
urgente necesare pentru salvarea sa.
(2) Solicitarea declansarii procedurii de clasare de urgenta se
face in termen de maximum 3 zile de la constatarea situatiei de urgenta
de
catre proprietar, primar sau de directia pentru cultura, culte si
patrimoniul cultural national judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti;
solicitarea se adreseaza Directiei Monumentelor Istorice.
(3) Impotriva ordinului de clasare de urgenta proprietarul se poate
adresa instantei de contencios administrativ.
(4) Pana la solutionarea litigiului bunului imobil in cauza i se
aplica dispozitiile art. 13 alin. (2).
ART. 21
(1) Lista cuprinzand monumentele istorice include monumentele
istorice clasate in grupa A sau B si se intocmeste de Institutul
National al
Monumentelor Istorice, cu avizul Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice si, dupa caz, al Comisiei Nationale de Arheologie.
(2) Lista cuprinzand monumentele istorice se aproba prin ordin al
ministrului culturii si cultelor, se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, si se actualizeaza la fiecare 5 ani.
(3) Lista cuprinzand monumentele istorice sta la baza intocmirii
cadastrului de specialitate al monumentelor istorice.
CAP. 3
Interventii asupra monumentelor istorice
ART. 22
(1) Interventiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza
si cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Cultelor; fac
exceptie interventiile determinate de forta majora, cu conditia ca
modificarile sa fie reversibile.
(2) In sensul prezentei legi, interventiile ce se efectueaza asupra
monumentelor istorice sunt:
a) toate lucrarile de cercetare, construire, extindere, reparare,
consolidare, conservare, restaurare, amenajari peisagistice, precum si
orice alte lucrari care modifica substanta sau aspectul monumentelor
124
istorice, inclusiv reparatiile curente, lucrarile de intretinere si
iluminarea interioara si exterioara de siguranta si decorativa;
b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
c) amplasarea definitiva sau temporara de imprejmuiri, constructii
de protectie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme,
sigle sau orice fel de insemne pe si in monumente istorice;
d) schimbari ale destinatiei monumentelor istorice, inclusiv
schimbarile temporare;
e) stramutarea monumentelor istorice;
f) amenajari de cai de acces, pietonale si carosabile, utilitati
anexe, indicatoare, inclusiv in zonele de protectie a monumentelor
istorice.
(3) Autorizatia de construire, autorizatia de desfiintare, precum
si autorizatiile referitoare la interventiile prevazute la alin. (2)
sunt eliberate numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului
Culturii si Cultelor si cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor
legale
in vigoare.
(4) Autorizatiile prevazute la alin. (3), emise fara avizul
institutiilor abilitate prin lege si fara respectarea conditiilor
acestora,
sunt nule de drept.
(5) Obligatia privind folosinta monumentului istoric face parte
integranta din Cartea tehnica a constructiei. In situatia in care
aceasta
nu exista Obligatia privind folosinta monumentului istoric tine locul
documentatiei tehnice de utilizare a bunului imobil, in conditiile
legii.
ART. 23
Interventiile care se efectueaza asupra imobilelor care nu sunt
monumente istorice, dar care se afla in ansambluri, situri sau zone de
protectie a monumentelor istorice, se autorizeaza pe baza avizului
Ministerului Culturii si Cultelor, al Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei si a celorlalte avize, potrivit
dispozitiilor
legale in vigoare.
ART. 24
(1) Toate interventiile care se efectueaza asupra monumentelor
istorice, altele decat cele de schimbare a destinatiei, de intretinere
sau
de reparatii curente, indiferent de sursa lor de finantare si de
regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspectia si controlul
propriu ale Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv ale directiilor
pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judetene,
respectiv
125
a municipiului Bucuresti, cu personal atestat si agreat, in conditiile
legii.
(2) In conditiile legii, in cazul realizarii de lucrari
neautorizate sau care incalca avizele de specialitate, personalul de
inspectie
abilitat are dreptul sa intrerupa lucrarile pana la intrarea in
legalitate, sa aplice sanctiuni si, dupa caz, sa dispuna revenirea la
situatia
initiala si sa sesizeze organele de cercetare penala.
(3) Expertizarea structurala a monumentelor istorice si verificarea
tehnica a proiectelor de consolidare a monumentelor istorice se fac
numai de experti si verificatori tehnici, atestati de Ministerul
Culturii
si Cultelor pentru exigentele specifice domeniului monumentelor
istorice, cu respectarea cerintelor privind calitatea lucrarilor in
constructii.
ART. 25
In perioada efectuarii cercetarilor arheologice si pana la luarea
deciziei finale asupra materialului arheologic descoperit de
institutiile abilitate conservarea lucrarilor la monumentele istorice in
cauza,
precum si a marturiilor arheologice descoperite revine atat
responsabilului stiintific al santierului arheologic, cat si institutiei
organizatoare, conform avizului Ministerului Culturii si Cultelor,
respectiv al
directiilor pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in functie de grupa in
care
monumentul istoric este inscris in Lista cuprinzand monumentele
istorice.
ART. 26
(1) Conservarea monumentelor istorice reprezentand descoperiri
arheologice ramase decopertate se face, in conditiile legii, de catre
autoritatile administratiei publice locale, sub coordonarea unor
specialisti
si experti atestati.
(2) Programul de conservare a monumentelor istorice inscrise in
Lista cuprinzand monumentele istorice in grupa A se avizeaza de
Ministerul
Culturii si Cultelor, iar cel al monumentelor istorice inscrise in
Lista cuprinzand monumentele istorice in grupa B se avizeaza de
directiile
respectiv a municipiului Bucuresti.
126
TITLUL III
Institutii si organisme de specialitate cu atributii in protejarea
monumentelor istorice
CAP. 1
Institutii
ART. 27
(1) Ministerul Culturii si Cultelor elaboreaza si asigura aplicarea
strategiei nationale si urmareste respectarea prevederilor legale si a
normelor si metodologiilor din domeniul protejarii monumentelor
istorice.
(2) Ministerul Culturii si Cultelor asigura indeplinirea
angajamentelor statului asumate prin conventiile internationale
referitoare la
protectia monumentelor istorice, la care Romania este parte.
(3) Ministerul Culturii si Cultelor reprezinta statul in relatia cu
proprietarii de monumente istorice si cu titularii altor drepturi reale
asupra acestora.
(4) Pentru indeplinirea atributiilor sale, potrivit prevederilor
prezentei legi, Ministerul Culturii si Cultelor organizeaza
compartimente
de specialitate in aparatul propriu, precum si institutii subordonate,
avand drept atributii activitatile de cercetare, evidenta, clasare,
inspectie si control, conservare, restaurare si punere in valoare a
ART. 28
(1) In vederea protejarii monumentelor istorice Ministerul Culturii
si Cultelor indeplineste direct sau prin institutiile sale subordonate
urmatoarele atributii:
a) organizeaza sistemul national de cercetare, evidenta, elaborare
de reglementari tehnice, de supraveghere si inspectie a monumentelor
istorice si avizeaza reglementarile tehnice cu aplicabilitate pentru
domeniul monumentelor istorice, in cazul in care ele sunt elaborate de
alte
autoritati decat Ministerul Culturii si Cultelor;
b) confera prin ordin al ministrului culturii si cultelor regimul
de monument istoric imobilelor clasate si instituie zonele lor de
protectie;
c) publica Lista cuprinzand monumentele istorice in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, si o actualizeaza, potrivit legii;
d) instituie cadastrul monumentelor istorice;
e) face propuneri pentru cuprinderea in proiectul bugetului de stat
a sumelor necesare in vederea finantarii cheltuielilor pentru
protejarea monumentelor istorice;
127
f) emite avizele de specialitate necesare in vederea eliberarii
autorizatiilor de construire pentru lucrarile si interventiile de orice
natura asupra monumentelor istorice;
g) emite avizul de specialitate privind regulamentele de
constructie din zonele de protectie a monumentelor istorice;
h) colaboreaza la elaborarea sectiunilor Planului de amenajare a
teritoriului national care au ca obiect monumentele istorice si emite
avizele de specialitate privind planurile de amenajare a teritoriului
judetean;
i) emite avizele de specialitate necesare in vederea eliberarii
autorizatiilor de construire sau desfiintare pentru imobilele aflate in
zonele de protectie a monumentelor istorice sau in ansambluri si situri
istorice, precum si in zonele de protectie a acestora, pana la
aprobarea, in conditiile legii, a documentatiilor de urbanism pentru
zonele
respective;
j) emite avizele de specialitate privind planurile urbanistice
generale ale localitatilor care cuprind monumente istorice, privind
planurile urbanistice zonale pentru zonele protejate care cuprind
monumente
istorice, precum si privind planurile urbanistice de detaliu care au ca
obiect monumente istorice sau imobile din zona lor de protectie;
k) initiaza, atunci cand este necesar, sau solicita consiliilor
judetene exproprierea pentru cauza de utilitate publica a monumentelor
istorice din grupa A, respectiv a celor din grupa B, in vederea salvarii
acestora de la distrugere si degradare;
l) coordoneaza, prin diriginti de specialitate ai Oficiului
National al Monumentelor Istorice, atestati de Ministerul Culturii si
Cultelor, lucrarile de conservare, consolidare si restaurare a
monumentelor
istorice, atunci cand interventiile sunt finantate total sau partial din
fondurile alocate de Ministerul Culturii si Cultelor;
m) asigura inspectia si controlul propriu la monumentele istorice
privind starea lor de conservare si respectarea avizelor de specialitate
emise, precum si controlul propriu al santierelor avand drept obiect
monumentele istorice, indiferent de regimul de proprietate si de grupa
monumentului istoric, de natura operatiunilor si de sursa lor de
finantare;
n) constata contraventii si aplica sanctiuni prin imputernicitii
sai si ia masurile corespunzatoare de sesizare a organelor de cercetare
penala in cazul infractiunilor;
o) instituie, in termen de 90 de zile de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, Registrul specialistilor, Registrul expertilor
si
verificatorilor tehnici, precum si Registrul agentilor economici
128
autorizati sa desfasoare activitatile prevazute la lit. q);
p) emite pentru domeniul protejarii monumentelor istorice atestatul
de:
- specialist in cercetarea si investigarea monumentelor istorice;
- specialist in evidenta;
- specialist in proiectare;
- expert si expert tehnic;
- responsabil cu executia - sef de santier;
- responsabil cu urmarirea in timp a constructiilor;
- diriginte de santier;
- alt specialist, in conformitate cu Regulamentul privind atestarea
specialistilor si expertilor din domeniul protejarii monumentelor
istorice, aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
q) avizeaza, potrivit legii, constituirea agentilor economici care
au ca obiect de activitate efectuarea de cercetari, proiectarea si
executarea de lucrari asupra monumentelor istorice;
r) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si cu Ministerul Muncii
si Solidaritatii Sociale la organizarea si functionarea sistemului
national de educatie, pregatire si perfectionare a specialistilor si
meseriasilor din domeniul protejarii monumentelor istorice;
s) sustine, in conditiile legii, programe si proiecte de
revitalizare si punere in valoare a monumentelor istorice, hotaraste
strategii si
cofinanteaza programe si publicatii pentru animarea culturala si
stimularea interesului public fata de monumentele istorice;
s) elaboreaza impreuna cu Ministerul de Interne normele de
prevenire si de stingere a incendiilor la monumente istorice;
t) stabileste impreuna cu Ministerul Apararii Nationale masurile
speciale de protectie a monumentelor istorice in caz de conflict armat;
t) colaboreaza cu celelalte autoritati ale administratiei publice
centrale si locale la realizarea planurilor si a normelor metodologice
pentru stabilirea masurilor de prevenire a distrugerilor cauzate de
dezastrele naturale; colaboreaza cu Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului la elaborarea normelor si metodologiilor privind inlaturarea
sau
diminuarea factorilor poluanti in zonele de protectie a monumentelor
istorice;
u) instituie si controleaza amplasarea insemnului distinctiv care
atesta regimul de monument istoric al unui bun imobil, in vederea
protejarii sale in timp de pace sau de conflict armat;
v) avizeaza infiintarea organizatiilor neguvernamentale cu
activitate in domeniul protejarii monumentelor istorice si colaboreaza
cu
acestea, in conditiile legii, la realizarea de programe si proiecte de
129
protejare a monumentelor istorice;
w) asigura functionarea, logistica, secretariatul tehnic permanent
si sediul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si ale Comisiei
Nationale de Arheologie si editeaza publicatiile acestora;
x) colaboreaza cu organismele internationale interesate si
participa, in cooperare cu acestea, la finantarea programelor de
protejare a
monumentelor istorice;
y) exercita, in numele statului, dreptul de preemtiune asupra
monumentelor istorice, in vederea protejarii acestora, precum si asupra
imobilelor din zona de protectie a monumentelor istorice, in vederea
pastrarii integritatii fizice a cadrului construit si natural al
monumentelor
istorice;
z) instituie si acorda, la propunerea Comisiei Nationale a
Monumentelor Istorice si, dupa caz, a Comisiei Nationale de Arheologie,
titlul
si statutul de oras istoric sau sat istoric, in conformitate cu normele
metodologice de clasare si de evidenta a monumentelor istorice.
(2) Pentru eliberarea avizelor prevazute la alin. (1) lit. f), g),
j) si v) nu se percep taxe sau tarife.
(3) Pentru eliberarea atestatelor si avizelor prevazute la alin.
(1) lit. i), p) si q) se percep taxe si tarife care se fac venit la
Ministerul Culturii si Cultelor si se gestioneaza in regim extrabugetar,
in
conditiile legii, exclusiv pentru lucrari in domeniul protejarii
(4) Nivelul tarifelor pentru eliberarea atestatelor este: a) pentru
eliberarea atestatelor prevazute la alin. (1) lit. p) - 800.000 lei;
veniturile obtinute se gestioneaza in regim extrabugetar;
b) pentru eliberarea avizelor prevazute la alin. (1) lit. q)
2.000.000 lei pentru agentii economici care au ca obiect de activitate
efectuarea de cercetari si proiectare si 5.000.000 lei pentru agentii
economici care au ca obiect de activitatea executarea de lucrari la
monumentele istorice; veniturile obtinute se gestioneaza in regim
extrabugetar.
(5) Nivelul taxelor prevazute la alin. (1) lit. i) este:
a) pentru cladiri private cu destinatia de locuinta, sanatate,
invatamant sau cultura - 5.000 lei/mp suprafata desfasurata;
b) pentru constructii in care se desfasoara activitati economice
sau comerciale - 25.000 lei/mp suprafata desfasurata;
c) sunt scutite de la plata taxelor constructiile cu functii de
interes public ale statului.
(6) Cuantumul taxelor si tarifelor prevazute la alin. (4) si (5) se
actualizeaza anual potrivit coeficientului de inflatie.
130
ART. 29
(1) Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural National se
reorganizeaza in Institutul National al Monumentelor Istorice ca
institutie publica in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor,
finantat
de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare.
(2) Organizarea si functionarea Institutului National al
Monumentelor Istorice se fac prin hotarare a Guvernului, initiata de
Ministerul
Culturii si Cultelor, in termen de maximum 3 luni de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, fara a afecta exercitiul financiar curent.
(3) Principalele atributii ale Institutului National al
Monumentelor Istorice sunt:
a) actualizeaza evidenta monumentelor istorice;
b) elaboreaza si propune actualizarea periodica a Listei cuprinzand
monumentele istorice;
c) elaboreaza normative si metodologii pentru domeniul monumentelor
istorice, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si
cultelor;
d) asigura fundamentarea stiintifica a deciziilor si avizelor
Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice privind clasarea si evidenta
monumentelor istorice, la interventiile asupra acestora, precum si in
zonele lor de protectie;
e) gestioneaza, in conditiile legii, fondurile destinate evidentei,
elaborarii normelor si metodologiilor pentru monumente istorice,
investigatiilor, proiectelor-pilot, expertizelor, cercetarilor si
studiilor
specifice;
f) administreaza baza nationala de date a monumentelor istorice,
arhiva, fototeca, fondul cartografic si biblioteca monumentelor
istorice,
care sunt proprietatea publica a statului roman;
g) coordoneaza activitatea institutiilor din teritoriu privind
evidenta monumentelor istorice si realizarea cadastrului acestora;
h) editeaza Revista monumentelor istorice si Buletinul monumentelor
istorice, precum si alte publicatii de specialitate, pe orice tip de
suport.
(4) Institutul National al Monumentelor Istorice organizeaza si
realizeaza alte activitati aducatoare de venituri, specifice
atributiilor
sale, conform prevederilor art. 73 alin. 4 din Legea nr. 72/1996
privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
inclusiv prin incheierea de contracte cu persoane juridice sau fizice de
specialitate, venituri pe care le gestioneaza in regim extrabugetar.
(5) Institutul National al Monumentelor Istorice preia in
131
administrare la data infiintarii sale intreaga documentatie a
institutiilor care
au functionat anterior in domeniul monumentelor istorice: Comisia
Monumentelor Istorice, Directia Monumentelor Istorice, Directia
Monumentelor
Istorice si de Arta, Directia Patrimoniului Cultural National, Directia
Economica si a Patrimoniului Cultural National, Directia Monumentelor,
Ansamblurilor si Siturilor Istorice, Centrul de Proiectare pentru
Patrimoniul Cultural National.
(6) Institutul National al Monumentelor Istorice dezvolta fondul si
baza nationala de date, inclusiv prin achizitii si donatii.
ART. 30
(1) Oficiul National pentru Protejarea Patrimoniului se
reorganizeaza in Oficiul National al Monumentelor Istorice, ca
institutie publica
cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Culturii si
Cultelor, finantat din venituri extrabugetare si din alocatii de la
bugetul
de stat.
(2) Organizarea si functionarea Oficiului National al Monumentelor
Istorice se fac prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Culturii si Cultelor, in termen de maximum 3 luni de la data intrarii
in vigoare a prezentei legi, fara a afecta exercitiul financiar in curs.
(3) Principalele atributii ale Oficiului National al Monumentelor
Istorice sunt:
a) gestionarea, in conditiile legii, a fondurilor destinate
cercetarii si expertizarii in vederea proiectarii si executiei
lucrarilor de
consolidare-restaurare si de punere in valoare a monumentelor istorice;
b) fundamentarea, in conformitate cu normele privind creditarea,
elaborate de Ministerul Culturii si Cultelor si aprobate prin hotarare a
Guvernului, a necesarului de credite; propunerea prioritatilor si
evaluarea documentatiilor prezentate de persoanele de drept privat in
vederea obtinerii de credite fara dobanda, cu dobanda redusa sau cu
dobanda
pietei, pentru efectuarea de lucrari de protejare la monumentele
istorice detinute;
c) gestionarea, prin acordarea de credite in conformitate cu
prevederile alin. (3) lit. b), in regim extrabugetar, a sumelor
provenite din
aplicarea timbrului monumentelor istorice, instituit potrivit
prevederilor art. 51, precum si din alte surse cu aceeasi destinatie,
obtinute
in conditiile legii; sumele incasate din rambursari de credite si plati
din dobanzi se utilizeaza in sistem revolving, cu acelasi scop;
132
d) administrarea, in numele Ministerului Culturii si Cultelor, a
monumentelor istorice intrate cu orice titlu in proprietatea statului,
altele decat cele administrate de alte institutii publice din subordinea
Ministerului Culturii si Cultelor; propunerea concesionarii sau
inchirierii acestora in conditiile legii;
e) editarea pe orice tip de suport si comercializarea materialelor
privind protejarea si punerea in valoare a monumentelor istorice;
f) organizarea si realizarea altor activitati specifice
atributiilor sale, aducatoare de venituri, conform prevederilor art. 73
alin. 4
din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificarile si
completarile ulterioare, inclusiv prin incheierea de contracte cu
persoane
juridice sau fizice de specialitate, pe care le gestioneaza in regim
extrabugetar.
(4) Oficiul National al Monumentelor Istorice preia la data
infiintarii sale intreaga baza materiala de executie, bunuri mobile si
imobile, care au apartinut institutiilor cu activitate in domeniu -
Directia
Patrimoniului Cultural National, Directia Monumentelor, Ansamblurilor si
Siturilor Istorice, Centrul pentru Administrarea si Protectia
Patrimoniului Cultural, respectiv Oficiul National pentru Protejarea
Patrimoniului.
ART. 31
(1) In vederea realizarii masurilor de protejare a monumentelor
istorice, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, in cadrul directiilor pentru cultura, culte si
patrimoniul
cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se
constituie, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, Serviciul
monumentelor istorice, incadrat cu personal specializat in domeniu.
(2) Atributiile Serviciului monumentelor istorice sunt cele
stabilite prin prezenta lege, prin Legea nr. 11/1994 privind unele
ordonante
ale Guvernului emise in baza Legii nr. 81/1992 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si
garantarii
unor credite externe, prin Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei
Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural
national si prin alte acte normative.
CAP. 2
Organisme de specialitate
ART. 32
133
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se reorganizeaza
Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si se modifica structura si
modul sau de functionare. Comisia Nationala a Monumentelor Istorice este
organismul stiintific, consultativ si de avizare in domeniul protejarii
monumentelor istorice, care functioneaza pe langa Ministerul Culturii
si Cultelor.
(2) Comisia Nationala a Monumentelor Istorice propune strategiile
si avizeaza, dupa caz, metodologiile, normativele si masurile
tehnico-stiintifice din domeniul protejarii monumentelor istorice.
(3) Comisia Nationala a Monumentelor Istorice este formata din
personalitati si specialisti atestati in domeniul protejarii si punerii
in
valoare a monumentelor istorice, in sensul prezentei legi.
(4) Comisia Nationala a Monumentelor Istorice este compusa din 21
de membri, este condusa de un presedinte si 4 vicepresedinti si
functioneaza in baza propriului regulament de organizare si functionare.
(5) Membrii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice sunt numiti
de ministrul culturii si cultelor la propunerea:
a) Academiei Romane - 2 membri;
b) Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei -
un membru;
c) Ministerului Educatiei si Cercetarii - 2 membri;
d) organizatiilor neguvernamentale cu activitate in domeniul
protejarii monumentelor istorice - un membru;
e) Ministerului Culturii si Cultelor - 15 membri, dintre care 8
propusi de comisiile regionale ale monumentelor istorice.
(6) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi se elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare a
Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si se aproba prin ordin al
ministrului culturii si cultelor.
(7) Comisia Nationala a Monumentelor Istorice poate alege ca membri
de onoare ai sai specialisti din tara sau din strainatate,
personalitati stiintifice de recunoastere internationala din domeniul
cercetarii si
protejarii monumentelor istorice; acestia sunt propusi de presedinte si
sunt validati cu votul majoritatii simple a comisiei.
(8) Ministerul Culturii si Cultelor asigura mijloacele materiale si
financiare necesare pentru functionarea Comisiei Nationale a
Monumentelor Istorice.
ART. 33
(1) Autoritatea deciziilor Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice este garantata prin prezenta lege.
(2) Comisia Nationala a Monumentelor Istorice isi desfasoara
activitatea prin lucrari in plen, in cadrul Biroului comisiei si pe
sectiuni
134
de specialitate.
(3) Comisia Nationala a Monumentelor Istorice se constituie din 4
sectiuni pe domenii, conduse fiecare de un presedinte ales din randul
membrilor acestora pentru un mandat de 5 ani; presedintii de sectiuni
devin vicepresedinti ai Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice.
(4) Presedintele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice este
numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(5) Presedintele impreuna cu vicepresedintii si secretarul formeaza
Biroul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice.
(6) Deciziile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, ale
sectiunilor si ale Biroului Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice
se
iau de regula cu majoritatea simpla a voturilor, cu exceptia cazurilor
prevazute in prezenta lege.
ART. 34
(1) Presedintele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice conduce
activitatea acesteia si o reprezinta pe plan national si international;
presedintele si vicepresedintii Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice fac parte din Consiliul stiintific al Institutului National al
(2) Functia de secretar al Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice este indeplinita de directorul directiei de specialitate din
cadrul
Ministerului Culturii si Cultelor. Functiile de secretari ai
sectiunilor de specialitate ale Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice sunt
indeplinite de specialisti din cadrul directiei de specialitate a
Ministerului Culturii si Cultelor.
ART. 35
(1) Comisia Nationala a Monumentelor Istorice are urmatoarele
atributii:
a) fundamenteaza din punct de vedere stiintific strategia nationala
de protejare a monumentelor istorice;
b) avizeaza metodologiile, normele, normativele si reglementarile
tehnico-stiintifice din domeniul protejarii monumentelor istorice, care
se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
c) hotaraste clasarea, neclasarea, declasarea si schimbarea grupei
d) stabileste criteriile de atestare a specialistilor si expertilor
din domeniul protejarii monumentelor istorice, precum si criteriile de
avizare a agentilor economici cu activitate in domeniul protejarii
e) avizeaza sectiunile de specialitate prevazute in Planul de
amenajare a teritoriului national, elaborate de Ministerul Culturii si
Cultelor;
135
f) avizeaza planurile urbanistice generale ale localitatilor care
cuprind monumente istorice, planurile urbanistice zonale ale zonelor
protejate care cuprind monumente istorice, precum si regulamentele de
construire aferente acestor zone, iar in absenta unor astfel de
documentatii de urbanism si amenajare a teritoriului aprobate, planurile
urbanistice de detaliu care au drept obiect monumente istorice sau
imobile din
zona de protectie a acestora;
g) avizeaza studiile de fundamentare istorico-stiintifica pentru
instituirea si delimitarea zonelor protejate de patrimoniu construit si
a
ariilor siturilor arheologice protejate prin lege, precum si
reglementarile generale de amenajare a teritoriului acestora, conform
normelor
legale in vigoare;
h) avizeaza documentatiile tehnice privind interventiile asupra
monumentelor istorice din grupa A; avizeaza inscriptionarea si marcarea
monumentelor istorice, avand la baza texte avizate de organisme sau
institutii stiintifice de specialitate;
i) avizeaza documentatiile tehnice privind interventiile asupra
imobilelor din zonele de protectie a monumentelor istorice;
j) formuleaza prioritatile lucrarilor de protejare a monumentelor
istorice in vederea fundamentarii sumelor necesare ce urmeaza sa fie
alocate in acest scop de la bugetul de stat, examineaza si avizeaza
prioritatile de finantare din fondurile aprobate prin buget, precum si
modificarile survenite pe parcursul anului bugetar;
k) avizeaza propunerile de achizitii de monumente istorice, ce se
realizeaza prin Ministerul Culturii si Cultelor;
l) controleaza aplicarea deciziilor sale de catre proprietarii sau
detinatorii de monumente istorice cu orice titlu;
m) avizeaza contractele Oficiului National al Monumentelor Istorice
privind interventiile asupra monumentelor istorice;
n) propune monumente istorice pentru a fi incluse in Lista
patrimoniului cultural si natural mondial, precum si in Lista
patrimoniului
mondial in pericol, elaborate de UNESCO;
o) sesizeaza organele de stat competente pentru aplicarea si luarea
de masuri privind protejarea monumentelor istorice, ca urmare a
constatarilor controalelor efectuate de catre membrii sai, potrivit
procedurilor prevazute de prezenta lege si de Regulamentul de organizare
si
functionare a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice;
p) sustine elaborarea de programe de pregatire a specialistilor,
precum si de planuri de invatamant si specializare in domeniul
protejarii
136
q) reprezinta Romania in cadrul organismelor internationale de
specialitate similare.
(2) Atributiile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice
mentionate in alin. (1) lit. f), g), h), i), o) si p) pot fi delegate
sectiunilor sau comisiilor regionale ale monumentelor istorice, in
conditiile
stabilite de Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei
Nationale a Monumentelor Istorice.
ART. 36
prezentei legi comisiile regionale ale monumentelor istorice se
reorganizeaza
ca organisme stiintifice in teritoriu ale Comisiei Nationale a
(2) Numarul, teritoriul de competenta, organizarea si functionarea
comisiilor regionale ale monumentelor istorice sunt stabilite prin
Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale a
Monumentelor Istorice, aprobat prin ordin al ministrului culturii si
cultelor,
care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Comisiile regionale ale monumentelor istorice au cate 9 membri,
iar presedintii acestora sunt membri ai Comisiei Nationale a
(4) Componenta comisiilor regionale ale monumentelor istorice se
aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(5) Comisiile regionale ale monumentelor istorice au urmatoarele
atributii:
a) urmaresc aplicarea strategiei nationale de protejare a
monumentelor istorice in regiunea lor de competenta;
b) analizeaza si propun Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice
clasarea monumentelor istorice din regiunile lor de competenta in grupa
A sau B, dupa caz;
c) avizeaza planurile urbanistice generale, planurile urbanistice
zonale si planurile urbanistice de detaliu ale localitatilor ce cuprind
monumente istorice clasate in grupa B;
d) avizeaza planurile urbanistice de detaliu si proiectele de
executie in zonele cu monumente istorice clasate in grupa A, pentru care
exista reglementari avizate de Comisia Nationala a Monumentelor
Istorice;
e) avizeaza documentatiile tehnice care propun lucrari de
cercetare, investigatii si expertize tehnice, proiectele tehnice si
detaliile de
executie pentru monumentele istorice clasate in grupa B;
f) propun Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si
137
autoritatilor administratiei publice locale prioritatile de finantare
si/sau
cofinantare, dupa caz, a lucrarilor de protejare a monumentelor istorice
clasate in grupa B;
g) controleaza respectarea prevederilor legale referitoare la
protejarea monumentelor istorice de catre detinatorii cu orice titlu,
precum
si de catre cei care executa lucrari la monumente istorice sau in
zonele de protectie a acestora;
h) avizeaza documentatiile pentru lucrari de intretinere si
reparatii curente la monumentele istorice clasate in grupa A, care nu
aduc
modificari de arhitectura ori ale componentelor artistice, in conditiile
in care lucrarile se executa cu respectarea materialelor, tehnicilor si
formelor constructive initiale;
i) indeplinesc alte atributii date in competenta, potrivit
ART. 37
(1) In cadrul corpului de control al ministrului culturii si
cultelor se conStituie un compartiment de control si audit, exclusiv
pentru
activitatea de protejare a monumentelor istorice.
(2) Structura si organigrama compartimentului de control si audit
se stabilesc in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(3) Compartimentul de control si audit pentru activitatea de
protejare a monumentelor istorice are urmatoarele atributii:
a) controleaza, in conditiile legii, documentele si documentatiile
de orice fel privind conservarea, restaurarea si protejarea
b) constata incalcarea prevederilor legale in domeniul conservarii,
restaurarii si protejarii monumentelor istorice; stabileste persoanele
responsabile si raspunderea disciplinara, materiala, contraventionala
sau penala a acestora;
c) are acces, in conditiile legii, la orice monument istoric,
precum si pe santierele de cercetare sau de conservare-restaurare a
monumentelor istorice; in acest scop organele abilitate ale statului au
obligatia sa sprijine personalul compartimentului in exercitarea
atributiilor;
d) face propuneri de sanctionare in conditiile legii a abaterilor
constatate;
e) asigura activitatea de audit in domeniul activitatii de
protejare a monumentelor istorice, in conditiile legii.
(4) In indeplinirea atributiilor prevazute la alin. (3)
138
compartimentul de control si audit pentru activitatea de protejare a
monumentelor
istorice are dreptul sa solicite si sa primeasca informatii si
documente, in conditiile legii, de la orice persoana fizica sau
juridica,
aceasta avand obligatia de a da curs solicitarii in termen de 15 zile
calendaristice de la data emiterii cererii.
TITLUL IV
Responsabilitatile proprietarilor de monumente istorice si ale
autoritatilor administratiei publice locale
CAP. 1
Obligatiile si drepturile proprietarilor de monumente istorice
ART. 38
(1) In scopul protejarii monumentelor istorice proprietarii si
titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra
monumentelor istorice sunt obligati:
a) sa intretina, sa foloseasca si sa exploateze imobilul numai cu
respectarea prevederilor prezentei legi si a Obligatiei privind
folosinta monumentului istoric, conform art. 16;
b) sa asigure paza monumentelor istorice si sa ia masuri pentru
apararea impotriva incendiilor;
c) sa instiinteze de urgenta, in scris, directia pentru cultura,
culte si patrimoniul cultural national judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, precum si primarul orasului ori al comunei
respective
despre orice modificari sau degradari in starea fizica a monumentelor
istorice detinute si aflate in teritoriul unitatii
administrativ-teritoriale;
d) sa instiinteze de urgenta, in scris, directia pentru cultura,
municipiului Bucuresti, precum si primarul orasului sau al comunei
respective
despre descoperirea intamplatoare a oricaror constructii, elemente de
constructii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu
arheologic necunoscut anterior, asigurand pastrarea descoperirilor in
conditiile legii, pana la sosirea delegatului institutiei de
specialitate,
dar nu pentru mai mult de 15 zile;
e) sa asigure, in conditiile legii, accesul specialistilor
desemnati de Ministerul Culturii si Cultelor sau de directiile pentru
cultura,
culte si patrimoniul cultural national, in vederea constatarii starii
139
de conservare sau pentru efectuarea de cercetari, inclusiv arheologice,
de expertizare a monumentelor istorice si pentru operatiunile de
evidenta;
f) in cazul in care solicita descarcarea imobilului de sarcina
arheologica, sa finanteze sapatura si cercetarea arheologica aferente;
g) sa obtina avizele prevazute de lege pentru toate interventiile
prevazute la art. 22;
h) sa asigure efectuarea lucrarilor de conservare, consolidare,
restaurare, precum si a oricaror alte lucrari, conform prevederilor
legale, numai de catre persoane fizice sau juridice atestate in acest
sens si
sa prevada in contracte conditiile si termenele de executie cuprinse in
avizul de specialitate;
i) sa respecte toate conditiile si termenele de executie cuprinse
in avizul de specialitate atunci cand executa ei insisi lucrari de
intretinere curenta sau orice alte interventii, conform prevederilor
prezentei legi;
j) sa permita, pe baza prevederilor contractuale, executarea
interventiilor asupra monumentelor istorice detinute, in cazul in care
acestea sunt initiate si finantate de persoane juridice abilitate in
conditiile prezentei legi;
k) sa permita montarea si sa intretina insemnul si sigla "Monument
istoric";
l) sa obtina avizul directiei pentru cultura, culte si patrimoniul
cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si sa
asigure pe propria raspundere conditii corespunzatoare de vizitare,
fotografiere, filmare, reproducere si de publicitate in cazul in care,
la
solicitarea lor, proprietarii introduc monumentele istorice in circuit
public;
m) sa comunice directiei pentru cultura, culte si patrimoniul
cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, orice
schimbare a titularului dreptului de proprietate, de administrare sau a
altor
drepturi reale, dupa caz, asupra monumentelor istorice.
(2) In cazul in care, in indeplinirea obligatiilor prevazute la
alin. (1) lit. e), proprietarii monumentelor istorice constata
producerea
unor pagube, acestia au dreptul la o justa despagubire, achitata in
termen de 60 de zile de la constatare de catre institutiile care au
realizat cercetarea sau expertizarea.
(3) Cu privire la instrainarea, inchirierea sau concesionarea
imobilelor monumente istorice proprietarii acestora au urmatoarele
obligatii:
a) sa instiinteze in scris directia pentru cultura, culte si
140
Bucuresti,
despre intentia de a instraina monumentul istoric, in vederea
exercitarii dreptului de preemtiune al statului sau, dupa caz, al
unitatii
administrativ-teritoriale, in conditiile prezentei legi;
b) sa notifice viitorului proprietar, chirias sau concesionar
regimul juridic al monumentului istoric pe care il detine, precum si
Obligatia privind folosinta monumentului istoric;
c) sa instiinteze in scris directia pentru cultura, culte si
Bucuresti,
despre schimbarea proprietarului sau a administratorului in termen de
15 zile de la data incheierii contractelor, potrivit legii, si sa
transmita acesteia o copie de pe acte.
ART. 39
(1) Pentru protejarea monumentelor istorice aflate in proprietatea
privata a persoanelor fizice sau juridice statul sau autoritatile
administratiei publice locale, dupa caz, pot sa asigure, la cererea
proprietarilor, cu titlu gratuit, asistenta stiintifica si de
specialitate, in
conditiile legii.
(2) Asistenta prevazuta la alin. (1) se ofera pe baza conventiilor
incheiate intre parti, care stipuleaza conditiile de acordare,
utilizare si de retragere a acesteia.
(3) Asistenta din partea statului, respectiv a autoritatilor
administratiei publice locale, este acordata prin intermediul
institutiilor
de specialitate din subordinea Ministerului Culturii si Cultelor,
respectiv a institutiilor de specialitate subordonate autoritatilor
administratiei publice locale.
(4) Asistenta stiintifica se realizeaza prin acces la evidentele de
specialitate privind monumentele istorice detinute, prin consultanta si
prin elaborarea de cercetari, studii si expertize.
(5) Asistenta stiintifica si de specialitate este asigurata de
institutiile abilitate prin prezenta lege, in conformitate cu
prioritatile
stabilite in strategia nationala de protejare a monumentelor istorice.
(6) In cazul in care statul sau autoritatile publice locale acorda
sprijin financiar, acesta consta in acoperirea partiala sau totala a
costurilor studiilor si documentatiilor tehnice, precum si, dupa caz,
ale
lucrarilor de interventie asupra monumentelor istorice.
ART. 40
(1) Contributia financiara a statului, constand in sume alocate
141
prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor cu destinatia protejarii
monumentelor istorice, indiferent de detinator, poate sa acopere total
sau partial costul lucrarilor de protejare a monumentelor istorice, in
functie de grupa in care acestea sunt inscrise in Lista cuprinzand
monumentele istorice.
(2) Contributia financiara a consiliilor judetene, municipale,
orasenesti si comunale, dupa caz, poate sa acopere integral sau partial
costul lucrarilor de interventie asupra monumentelor istorice care fac
parte din grupa B, precum si, individual sau prin cofinantare, costul
lucrarilor de protejare a monumentelor istorice care fac parte din grupa
A,
aflate pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale respective.
(3) Contributia financiara a statului si a autoritatilor
administratiei publice locale poate fi asigurata prin cofinantare,
precum si in
parteneriat, inclusiv cu proprietarul sau cu alte persoane fizice sau
juridice.
(4) Situatiile in care statul, respectiv autoritatile
administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor
lucrarilor
mentionate la alin. (1)-(3), proportia contributiei statului,
procedurile,
precum si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca proprietarul,
altul decat statul, municipiul, orasul sau comuna, se stabilesc prin
norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului, la propunerea
Ministerului Culturii si Cultelor si a Ministerului Finantelor Publice,
in
termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) In situatiile si in conditiile prevazute la alin. (4), la data
alocarii sprijinului financiar in cuantumul contributiei statului sau a
autoritatilor administratiei publice locale asupra imobilului monument
istoric in cauza se constituie o garantie imobiliara pentru o perioada
de 10 ani in favoarea statului, respectiv a unitatilor
(6) Garantia imobiliara prevazuta la alin. (5) se recupereaza in
totalitate de la beneficiarul contributiei statului sau, dupa caz, a
autoritatilor administratiei publice locale, impreuna cu dobanzile
aferente, in situatia in care bunul in cauza a fost instrainat de
proprietar
altei persoane decat statul sau autoritatea administratiei publice
locale
inainte de implinirea perioadei de 10 ani de la constituirea garantiei
imobiliare.
(7) Constituirea garantiei imobiliare in favoarea statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale este scutita de taxa de timbru.
142
(8) La data implinirii termenului de 10 ani garantia imobiliara
instituita asupra imobilului se stinge de drept.
ART. 41
(1) Pentru stimularea protejarii monumentelor istorice,
proprietarii persoane fizice care realizeaza pe cheltuiala proprie,
integral sau
partial, lucrari de intretinere, reparare, conservare, consolidare,
restaurare, punere in valoare, precum si programe si proiecte culturale
beneficiaza, in conditiile legii, de reducerea cu minimum 50% a
cuantumurilor impozitelor si a taxelor aferente acestor lucrari cuvenite
bugetelor locale.
(2) Cheltuielile efectuate in conditiile prevazute la alin. (1)
sunt deductibile din baza de impozitare pe venitul global timp de 5 ani,
in cuantum anual de 20% din valoarea acestora.
ART. 42
(1) Proprietarii de monumente istorice sunt scutiti in totalitate
de plata impozitului pe cladirile care sunt monumente istorice, cu
exceptia spatiilor in care se desfasoara activitati economice sau
comerciale, potrivit legii.
(2) Pentru suprafata ocupata la sol de constructiile care sunt
monumente istorice nu se plateste impozitul pe teren.
(3) Potrivit legii, consiliile locale pot reduce impozitul pe
suprafetele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric,
in
functie de suprafata afectata si de perioada punerii monumentelor
istorice la dispozitie publicului pentru vizitare, precum si
institutiilor
specializate pentru cercetare.
ART. 43
(1) Sunt scutite de la plata taxelor de timbru persoanele fizice
sau juridice care dobandesc prin mostenire un bun imobil clasat ca
monument istoric, utilizat ca locuinta sau pentru activitati
necomerciale, si
care se angajeaza in scris la directia pentru cultura, culte si
patrimoniul cultural national in al carei teritoriu de competenta se
afla
bunul imobil in cauza sa execute, in termen de 12 luni, lucrarile de
restaurare si consolidare stabilite prin documentatie tehnica aprobata
si
avizata in conditiile legii.
(2) In situatii justificate si cu avizul directiei pentru cultura,
culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, termenul prevazut la alin. (1) poate fi
prelungit o
singura data cu inca 12 luni.
143
(3) In cazul neindeplinirii in conditiile si in termenele prevazute
la alin. (1) si (2) a obligatiilor asumate de proprietar la dobandirea
bunului, precum si in cazul instrainarii bunului inaintea efectuarii
sau incheierii lucrarilor de consolidare sau restaurare, taxa de timbru
se recupereaza prin directia generala a finantelor publice, pe baza
notei de constatare a directiei pentru cultura, culte si patrimoniul
cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica si celor care dobandesc
prin donatie un bun imobil clasat ca monument istoric.
(5) Instrainarea cu titlu gratuit sau oneros catre stat sau catre
unitatile administrativ-teritoriale a monumentelor istorice este scutita
de plata taxelor de timbru.
ART. 44
Proprietarii de monumente istorice sunt scutiti de plata taxei de
autorizare a interventiilor executate, in conformitate cu dispozitiile
prezentei legi, asupra monumentelor istorice detinute, in cazul in care
utilizeaza bunul imobil numai pentru activitati necomerciale sau, in
mod direct, numai pentru locuit.
ART. 45
Proprietarii imobilelor din zona de protectie a monumentelor
istorice beneficiaza de reducerea cu 50% a taxelor de autorizare pentru
lucrarile pe care le finanteaza si care sunt necesare pentru pastrarea
integritatii fizice si a cadrului construit sau natural al monumentelor
istorice, astfel cum sunt ele reglementate prin documentatia de urbanism
sau de amenajare a teritoriului, aprobata pentru zona de protectie
respectiva, sau prin avizul directiei pentru cultura, culte si
patrimoniul
cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
CAP. 2
Atributiile autoritatilor administratiei publice locale
ART. 46
(1) In vederea protejarii monumentelor istorice si a respectarii
prevederilor legale in acest domeniu autoritatile administratiei publice
locale au urmatoarele atributii:
a) coopereaza cu organismele de specialitate si cu institutiile
publice cu responsabilitati in domeniul protejarii monumentelor istorice
si asigura punerea in aplicare si respectarea deciziilor acestora;
b) asigura protejarea monumentelor istorice clasate, aflate in
domeniul public sau privat al municipiului, respectiv orasului sau
comunei,
precum si a celor abandonate sau aflate in litigiu, alocand resurse
financiare in acest scop;
c) coopereaza cu ceilalti proprietari sau administratori de
144
monumente istorice;
d) se pot asocia intre ele, precum si cu persoane fizice sau
juridice pentru realizarea unor lucrari de protejare a monumentelor
istorice
si pot infiinta in acest scop institutii si servicii publice de interes
local;
e) participa la finantarea lucrarilor de protejare a monumentelor
istorice, prevazand distinct sumele necesare in acest scop in bugetele
pe care le administreaza;
f) cuprind in programele de dezvoltare economicosociala si
urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice
privind
protejarea monumentelor istorice, elaboreaza, actualizeaza si aproba
documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism privind
monumentele istorice sau zonele protejate care contin monumente
istorice;
g) iau masurile tehnice si administrative necesare in vederea
prevenirii degradarii monumentelor istorice;
h) includ in structura aparatului propriu compartimente
specializate sau, dupa caz, posturi ori sarcini de serviciu precise in
domeniul
protejarii monumentelor istorice.
(2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa
realizeze studiile de fundamentare, delimitare si instituire a zonelor
de
protectie a monumentelor istorice, folosind numai personal de
specialitate atestat.
ART. 47
Pentru protejarea monumentelor istorice din unitatile
administrativ-teritoriale de competenta consiliile locale au urmatoarele
atributii:
a) colaboreaza cu directia pentru cultura, culte si patrimoniul
cultural national judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti,
furnizand
acesteia toate informatiile actualizate din domeniul protejarii
b) in vederea intocmirii sau modificarii planurilor urbanistice
generale sau a planurilor urbanistice zonale ale localitatilor, asigura
elaborarea documentatiei pentru delimitarea zonelor de protectie a
c) elaboreaza regulamentele de urbanism pentru zonele de protectie
a monumentelor istorice si le aproba numai pe baza si in conditiile
avizului Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice sau al comisiei
regionale a monumentelor istorice, dupa caz;
d) prevad, in termen de 12 luni de la clasarea siturilor ca
145
monumente istorice, fondurile bugetare necesare pentru elaborarea
documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului aferente;
e) asigura elaborarea si aproba programe speciale de prevenire a
degradarii monumentelor istorice din municipiul, orasul sau comuna
respectiva, cu respectarea avizului Comisiei Nationale a Monumentelor
Istorice sau al comisiei regionale a monumentelor istorice, dupa caz;
f) la solicitarea directiei pentru cultura, culte si patrimoniul
cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, impreuna
cu organele de politie, interzic circulatia vehiculelor grele si
transportul de materiale explozive in zona de protectie a monumentelor
istorice;
g) colaboreaza cu compartimentele specializate ale altor autoritati
ale administratiei publice locale, in cazul in care monumentele
istorice si zonele de protectie a acestora se afla pe teritoriul mai
multor
unitati administrativ-teritoriale.
ART. 48
Primarul are urmatoarele atributii specifice:
a) verifica existenta tuturor avizelor de specialitate in domeniul
monumentelor istorice si conformitatea autorizatiei cu prevederile
acestora, precum si indeplinirea dispozitiilor cuprinse in Obligatia
privind folosinta monumentului istoric, conform prevederilor legale,
asigura
mentionarea in autorizatie a tuturor conditiilor continute in avize la
autorizarea lucrarilor asupra monumentelor istorice si asupra
imobilelor situate in zona lor de protectie, respectiv la eliberarea
pentru
acestea a autorizatiei de functionare;
b) ia masuri pentru autorizarea cu prioritate a documentatiilor
tehnice care se refera la interventii asupra monumentelor istorice;
c) emite de urgenta autorizatia de construire, in conformitate cu
avizul Ministerului Culturii si Cultelor, in vederea executarii
lucrarilor provizorii sau de interventii urgente, de consolidare
temporara si
punere in siguranta a monumentelor istorice; valabilitatea autorizatiei
de construire provizorie este de 6 luni, putand fi prelungita o singura
data cu inca 6 luni, si inceteaza o data cu eliberarea unei autorizatii
de construire sau de desfiintare definitive;
d) dispune oprirea oricaror lucrari de construire sau de
desfiintare in situatia descoperirii de vestigii arheologice, hotaraste
si, dupa
caz, organizeaza paza acestora si anunta in cel mai scurt timp directia
pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti;
e) asigura prin aparatul propiu de specialitate si in colaborare cu
146
directia pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, aplicarea insemnelor
distinctive si a siglelor de monumente istorice si controleaza
intretinerea lor
de catre proprietar;
f) asigura paza si protectia monumentelor istorice aflate in
domeniul public si privat al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si ale monumentelor istorice
abandonate sau aflate in
litigiu, semnaland de urgenta directiei pentru cultura, culte si
patrimoniul
cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, orice
caz de nerespectare a legii;
g) asigura efectuarea, impreuna cu serviciile publice de pompieri,
de actiuni de prevenire si stingere a incendiilor la monumente
istorice.
ART. 49
Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti
au urmatoarele atributii:
a) coopereaza cu directia pentru cultura, culte si patrimoniul
cultural national judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti,
comunicand
toate informatiile referitoare la monumentele istorice aflate in
teritoriul lor de competenta; faciliteaza comunicarea dintre directiile
respectiv a
municipiului Bucuresti, si consiliile locale ale oraselor si comunelor
din teritoriul judetului, respectiv ale sectoarelor in cazul
municipiului Bucuresti;
b) initiaza cu avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice
procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica in vederea
protejarii unor monumente istorice inscrise in Lista cuprinzand
monumentele istorice din grupa B, in situatiile si cu respectarea
conditiilor
prevazute de lege;
c) sprijina si indruma activitatea consiliilor locale ale comunelor
sau ale oraselor, care nu au organizate servicii in domeniu sau posturi
specializate in aparatul propriu pentru protejarea monumentelor
istorice inscrise in Lista cuprinzand monumentele istorice din grupa B
si
aflate pe teritoriul administrativ al acestora;
d) elibereaza autorizatii de construire sau de desfiintare pentru
monumentele istorice sau imobilele aflate in zona de protectie a
monumentelor istorice, in ansambluri, situri sau in zona de protectie a
acestora, numai cu avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice.
147
TITLUL V
Finantarea protejarii monumentelor istorice
ART. 50
(1) Protejarea monumentelor istorice se finanteaza prin bugetul de
stat, prin bugetele locale, precum si de proprietarii sau
administratorii monumentelor istorice ori se efectueaza prin cofinantare
publica si
privata.
(2) Lucrarile de cercetare, de expertizare, de proiectare si de
executie care se efectueaza la monumente istorice si care sunt finantate
din fonduri publice sunt supuse regimului general de atribuire a
lucrarilor publice, de proiectare si executie, potrivit legislatiei
privind
achizitiile publice.
ART. 51
(1) Autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa
prevada in bugetele proprii fondurile necesare in vederea protejarii
monumentelor istorice aflate in proprietatea publica sau privata a
unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Autoritatile publice centrale prevad in bugetele proprii
fondurile aprobate prin bugetul de stat pentru protejarea monumentelor
istorice aflate in proprietatea publica sau privata a statului, pe care
le
administreaza.
(3) In bugetul Ministerului Culturii si Cultelor se prevad:
a) credite bugetare necesare pentru finantarea lucrarilor la
monumentele istorice aflate in administrarea Oficiului National al
Monumentelor Istorice;
b) credite bugetare necesare in vederea finantarii sau cofinantarii
lucrarilor de protejare a monumentelor istorice aflate in proprietatea
publica a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale;
c) credite bugetare destinate finantarii sau cofinantarii
lucrarilor de protejare a monumentelor istorice aflate in proprietatea
persoanelor fizice sau juridice de drept privat.
ART. 52
prezentei legi se instituie timbrul monumentelor istorice, care este
gestionat, in conditiile legii, de Ministerul Culturii si Cultelor prin
Oficiul
National al Monumentelor Istorice.
(2) Cuantumul timbrului monumentelor istorice si modalitatile de
percepere, incasare, virare, utilizare si evidentiere a sumelor
rezultate
148
din aplicarea acestuia se stabilesc prin norme metodologice elaborate
de Ministerul Culturii si Cultelor in colaborare cu Ministerul
Finantelor Publice si aprobate prin hotarare a Guvernului.
(3) Timbrul monumentelor istorice este obligatoriu pentru:
a) cartile postale ilustrate comercializate in Romania,
reprezentand monumente istorice individualizate sau in ansambluri, prin
imagini
fotografice sau reprezentari grafice de interior sau exterior;
b) ghidurile turistice comercializate in Romania si care prezinta
teritoriul romanesc, cu localizarea monumentelor istorice de interes
turistic;
c) casetele video si compact-discurile comercializate in Romania,
care prezinta monumente istorice;
d) biletele de intrare, inclusiv taxele de fotografiere sau
filmare, pentru monumentele istorice puse la dispozitie publicului, in
totalitate sau in parte, prin lucrari finantate de la bugetul de stat
sau al
autoritatilor administratiei publice locale;
e) biletele de intrare la manifestarile culturale si sportive
desfasurate in acele monumente si situri istorice care sunt protejate si
puse la dispozitie publicului pentru vizitare prin fonduri de la bugetul
de stat sau al autoritatilor administratiei publice locale.
(4) Timbrul monumentelor istorice se percepe de la editorii
cartilor postale ilustrate, ghidurilor turistice, casetelor video, ai
compact-discurilor, dupa caz, sau de la proprietarii, titularii
dreptului de
administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice,
care realizeaza venituri din activitatile mentionate la alin. (3).
ART. 53
Fondurile obtinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice se
utilizeaza de Oficiul National al Monumentelor Istorice in mod exclusiv
pentru:
a) acordarea de credite in conditiile art. 30 alin. (3) lit. b) si
c), cu prioritate pentru proprietarii sau administratorii care pun la
dispozitie publicului monumentele istorice pentru vizitare si pentru
realizarea unor programe si proiecte culturale;
b) finantarea unor lucrari necesare in vederea pregatirii
monumentelor istorice pentru vizitare, precum si pentru realizarea unor
lucrari
sau programe si proiecte culturale;
c) organizarea de manifestari culturale, stiintifice si de
popularizare a monumentelor istorice, in cooperare cu proprietarii sau
cu
administratorii lor.
149
TITLUL VI
Sanctiuni
ART. 54
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz,
raspunderea civila, administrativa, materiala, disciplinara,
contraventionala
sau penala.
ART. 55
(1) Desfiintarea neautorizata, distrugerea partiala sau totala,
exproprierea fara avizul Ministerului Culturii si Cultelor, degradarea,
precum si profanarea monumentelor istorice constituie infractiuni si se
sanctioneaza conform legii.
(2) In toate cazurile prevazute la alin. (1) faptuitorul este
obligat la recuperarea materialului degradat si la reconstituirea
monumentului sau a partilor de monument lezat, conform avizelor
prevazute de
prezenta lege.
ART. 56
(1) Constituie contraventii la regimul de protectie a monumentelor
istorice urmatoarele fapte, daca, potrivit legii, nu constituie
infractiuni:
a) modificarea, desfiintarea sau stramutarea unui imobil dupa
declansarea procedurii de clasare, fara avizul Ministerului Culturii si
Cultelor;
b) incalcarea de catre proprietar a obligatiilor prevazute la art.
38;
c) neaplicarea si nevirarea contravalorii timbrului monumentelor
istorice, precum si a taxelor si tarifelor prevazute in prezenta lege;
d) incalcarea prevederilor art. 61 de catre proprietar sau de catre
titularul dreptului de administrare a imobilelor mentionate la acelasi
articol.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a) se sanctioneaza
cu amenda de la 30.000.000 lei la 70.000.000 lei, iar cele mentionate la
alin. (1) lit. b), c) si d) se sanctioneaza cu amenda de la 25.000.000
lei la 50.000.000 lei.
(3) Contraventiile la regimul de protejare a monumentelor istorice
se prescriu in termen de 3 ani de la data savarsirii lor.
ART. 57
(1) Contraventiile se constata si amenzile se aplica de
specialistii directiilor pentru cultura, culte si patrimoniul cultural
national
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de imputernicitii
Ministerului Culturii si Cultelor, de inspectorii teritoriali ai
Inspectiei de
150
Stat in Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului sau de
inspectorii Ministerului Finantelor Publice, dupa caz.
(2) Pentru contraventiile prevazute la art. 56 alin. (1) lit. a) si
b) constatarea si aplicarea amenzilor se pot face si de catre primar,
presedintele consiliului judetean si imputernicitii acestora sau de
catre organele de politie, dupa caz.
ART. 58
Contraventiilor prevazute la art. 56 le sunt aplicabile
dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor,
cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 25-27.
TITLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 59
Pana la instituirea zonei de protectie a fiecarui monument istoric
potrivit art. 8 se considera zona de protectie suprafata delimitata cu
o raza de 100 m in localitati urbane, 200 m in localitati rurale si 500
m in afara localitatilor, masurata de la limita exterioara, de
jurimprejurul monumentului istoric.
ART. 60
(1) Lista cuprinzand monumentele, ansamblurile si siturile
istorice, aprobata de Comisia Nationala a Monumentelor, Ansamblurilor si
Siturilor Istorice in anii 1991-1992, ramane in vigoare si produce
efecte ca
atare timp de maximum 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, perioada in care aceasta va fi actualizata potrivit art. 3, 7 si
21.
(2) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei
legi directiile pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt obligate sa
incunostinteze in scris proprietarii sau titularii drepturilor reale
asupra
monumentelor istorice despre obligatiile ce le revin prin lege ca urmare
a
regimului juridic special al bunurilor imobile in cauza.
ART. 61
Instrainarea cu orice titlu a unui monument istoric se face numai
dupa emiterea, in conditiile legii, catre proprietarii de constructii si
terenuri clasate ca monumente istorice a Obligatiei privind folosinta
monumentului istoric, iar pentru imobilele care fac obiectul Legii nr.
112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu
destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, titularii
151
dreptului de administrare care nu dispun la data instrainarii de
Obligatia
privind folosinta monumentului istoric sunt obligati sa solicite
emiterea
sa ori, pana la aprobarea metodologiei prevazute la art. 16 alin. (3),
sa obtina un aviz provizoriu de folosinta de la directia pentru cultura,
municipiului Bucuresti.
ART. 62
La data intrarii in vigoare a prezentei legi alineatul (2) al
articolului 10 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei
juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in
proprietatea
statului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279
din 29 noiembrie 1995, se modifica dupa cum urmeaza:
"(2) Sunt, de asemenea, exceptate de la vanzare locuintele care au
avut destinatia de case de oaspeti, de protocol, precum si cele
folosite ca resedinte pentru fostii si actualii demnitari."
ART. 63
La data intrarii in vigoare a prezentei legi Legea nr. 27/1994
privind impozitele si taxele locale, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 273 din 22 iulie 1998, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Titlul capitolului VII va avea urmatorul cuprins:
"Taxa pentru sederea in statiunile turistice si in sate si orase
istorice"
2. Articolul 38 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38. - Pentru sederea pe o durata mai mare de 48 de ore in
statiunile turistice, in satele sau in orasele istorice declarate
conform
legii <<sat istoric>> sau <<oras istoric>>, consiliile locale ale
comunelor, oraselor si municipiilor, dupa caz, stabilesc taxa pentru
sederea
in respectivele statiuni turistice ori in sate sau orase istorice.
Taxa pentru sederea in statiunile turistice ori in satele sau
orasele istorice se plateste de persoanele fizice in varsta de peste 18
ani."
"Art. 39. - Persoanele care au domiciliul in aceste localitati,
cele aflate in deplasare in interesul serviciului, turistii cazati la
cabanele turistice aflate in afara statiunilor turistice ori a satelor
sau
oraselor istorice, persoanele cu handicap, pensionarii de orice fel,
elevii si studentii sunt scutiti de la plata taxei pentru sederea in
statiunile turistice ori in satele sau orasele istorice."
152
"Art. 40. - Taxa pentru sederea in statiunile turistice ori in
satele sau orasele istorice se incaseaza de persoanele juridice prin
intermediul carora se realizeaza cazarea sau se face tratamentul
balnear, o
data cu luarea in evidenta a turistilor, si se varsa la bugetul
consiliului local in termen de 10 zile de la aceasta data."
"Art. 41. - In cazul in care taxa pentru sederea in statiunile
turistice ori in satele sau orasele istorice este inclusa in chitanta
sau
in costul biletului de odihna si tratament, persoanele juridice
prevazute la art. 40 vor varsa la bugetul consiliului local suma
aferenta
acesteia, recuperata de la agentiile de turism prin intermediul carora a
fost valorificata chitanta sau biletul de odihna si tratament, in termen
de 10 zile de la luarea in evidenta a turistilor."
ART. 64
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga <LLNK 12000
228180 301 0 63>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 228 din 24
noiembrie 2000 privind protejarea monumentelor istorice, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 616 din 30 noiembrie 2000,
precum si orice alte prevederi contrare.

25 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din
PRESEDINTELE CAMEREI
DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
-----------
153
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000
Sectiunea a III-a - zone protejate
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 152 din 12 aprilie 2000
ART. 1
(1) Se aproba Planul de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a - zone protejate, potrivit anexelor nr. I-IV care fac
parte
(2) In intelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele
naturale sau construite, delimitate geografic si/sau topografic, care
cuprind
valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare
pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de
patrimoniu.
ART. 2
Legea evidentiaza zonele naturale protejate de interes national si
identifica valorile de patrimoniu cultural national, care necesita
instituirea de zone protejate pentru asigurarea protectiei acestor
valori.
ART. 3
Lucrarile de salvare, protejare si de punere in valoare a
patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publica, de interes
national.
ART. 4
(1) Zonele naturale protejate de interes national si monumentele
naturii, precum si gruparea geografica si localizarea teritoriala a
zonelor naturale protejate de interes national sunt prevazute in anexa
nr. I
la prezenta lege.
(2) Regimul zonelor naturale protejate de interes national se
reglementeaza prin lege speciala.
ART. 5
(1) Valorile de patrimoniu cultural de interes national sunt
prevazute in anexa nr. III la prezenta lege.
(2) Autoritatile administratiei publice locale, cu sprijinul
autoritatilor publice centrale cu atributii in domeniu, vor delimita, in
baza
unor studii de specialitate, in termen de 12 luni de la data intrarii
in vigoare a prezentei legi, zonele de protectie a valorilor de
154
patrimoniu cultural, prevazute in anexa nr. III.
(3) In vederea instituirii zonelor protejate autoritatile
administratiei publice locale vor intocmi documentatiile de urbanism si
regulamentele aferente, elaborate si aprobate potrivit legii, care vor
cuprinde
masurile necesare de protectie si conservare a valorilor de patrimoniu
cultural national din zona.
prezentei legi Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului
va
intocmi Metodologia de elaborare a documentatiilor de urbanism pentru
zone construite protejate, care va fi publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei.
ART. 6
Anexele nr. I si III la prezenta lege se pot reactualiza periodic,
pe masura identificarii de noi valori de patrimoniu natural sau
cultural, precum si a modificarilor intervenite asupra valorilor
protejate.
Declararea si delimitarea zonelor protejate aferente noilor valori de
patrimoniu se fac potrivit legii.
ART. 7
Sectiunea a III-a - zone protejate sunt obligatorii pentru autoritatile
administratiei publice centrale si locale, care vor asigura preluarea
acestor
prevederi in documentatiile de amenajare a teritoriului judetelor,
municipiilor, oraselor si comunelor.
ART. 8
(1) Lucrarile necesare de salvare, cercetare, restaurare,
protejare, conservare si de punere in valoare a patrimoniului din zonele
protejate de interes national se vor executa numai in baza avizelor si
aprobarilor autoritatilor administrative si forurilor stiintifice din
domeniu,
prevazute de lege. Aceste lucrari se cuprind in listele de investitii
anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite, pe baza de
documentatii tehnico-economice elaborate si aprobate potrivit
dispozitiilor
legale, si se finanteaza, in completare, in limita fondurilor aprobate
cu aceasta destinatie, prin legile bugetare anuale.
(2) Finantarea totala sau partiala a lucrarilor se poate face si de
alti investitori, persoane fizice sau persoane juridice, din donatii
sau din alte fonduri alocate de organisme internationale sau din resurse
financiare obtinute in baza unor conventii bilaterale ori
multilaterale, in conditiile stabilite de lege.
ART. 9
155
Nerespectarea masurilor specifice de conservare si de protejare a
zonelor protejate atrage, potrivit legii, raspunderea civila,
contraventionala sau penala, dupa caz.
ART. 10
(1) Pana la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de
protectie a valorilor de patrimoniu cultural, prevazute in anexa nr.
III,
in conditiile art. 5 alin. (2), se instituie zone de protectie a
monumentelor istorice, de 100 metri in municipii si orase, de 200 metri
in
comune si de 500 metri in afara localitatilor.
(2) Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor
aferente monumentelor istorice definite la art. 1 alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului
cultural
national, aprobata prin Legea nr. 41/1995.
ART. 11
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi dispozitiile
referitoare la avizarea lucrarilor in zonele de protectie a
monumentelor,
prevazute la art. 6 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 27/1992 privind
unele masuri pentru protectia patrimoniului cultural national, publicata
in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 28 august 1992, cu
modificarile ulterioare, nu se mai aplica in cazul valorilor de
patrimoniu cultural national prevazute in anexa nr. III la prezenta
lege.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 28 decembrie

1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VASILE LUPU
ANEXA 1
156
I . ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE
NATURII*)
*) Elaborata in baza datelor existente la data de 1 octombrie 1998,

in conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 privind protectia
mediului inconjurator.
Potrivit legii, Delta Dunarii are regim de rezervatie a biosferei,
de sit natural cu valoare de patrimoniu natural mondial si de zona
umeda de importanta internationala (sit Ramsar).
Unele suprafete din perimetrul parcurilor nationale Retezat si
Rodna au regimul de rezervatie a biosferei, potrivit programului
UNESCO-Omul si Biosfera.
La pct. 2.0 din prezenta anexa, prescurtarile PN, DD vor avea
urmatoarele semnificatii:
PN - rezervatii naturale incluse in perimetrul parcurilor nationale
sau naturale;
DD - rezervatii naturale incluse in Rezervatia Biosferei "Delta
Dunarii".
*T*
1.0. Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale
Pozi- Denumirea Suprafata Judetul

tia (ha)
A Delta Dunarii 580.000,00 Tulcea, Constanta

B Domogled-Valea Cernei 60.100,00 Caras-Severin,
Mehedinti, Gorj
C Retezat 38.047,00 Hunedoara
D Portile de Fier 115.655,80 Caras-Severin,
Mehedinti
E Cheile Nerei-Beusnita 37.100,00 Caras-Severin
F Muntii Apuseni 75.784,00 Alba, Bihor, Cluj
G Rodna 46.399,00 Bistrita-Nasaud,
Maramures,
Suceava
H Bucegi 32.663,00 Arges, Brasov,
Dambovita,
Prahova
I Cheile Bicazului-Hasmas 6.575,00 Neamt, Harghita
J Ceahlau 8.396,00 Neamt
K Calimani 24.041,00 Bistrita-Nasaud,
157
Suceava,
Mures
L Cozia 17.100,00 Valcea
M Piatra Craiului 14.800,00 Arges, Brasov
N Gradistea Muncelului-Cioclovina 10.000,00 Hunedoara
O Semenic-Cheile Carasului 36.664,80 Caras-Severin
P Muntii Macinului 11.321,00 Tulcea
R Balta Mica a Brailei 17.529,00 Braila
2.0. Rezervatii si monumente ale naturii
Nr. Denumirea Localitatea

Suprafata
crt.
(ha)
0 1 2
3
Judetul Alba
2.1. Detunata Goala Comuna Bucium
24,00
2.2. Rapa Rosie Orasul Sebes
25,00
2.3. Detunata Flocoasa Comuna Bucium
5,00
2.4. Pintenii din Coasta Jinei Comuna Sugag,
1,00
satul Dobra
2.5 Oul Arsitei Comuna Sasciori, satul
Tonea si comuna Pianu
0,20
2.6. Masa Jidovului Comuna Sugag, satul Tau
Bistra
0,20
2.7. Stanca Grunzii Comuna Sugag, satul Tau
Bistra
0,20
2.8. Piatra Despicata Comuna Rosia Montana
158
0,20
2.9. Pestera Vanatarile Ponorului Comuna Ponor
5,00
2.10. Pestera Ghetarul Scarisoara PN-F Comuna Garda de Sus
(1,00)
2.11. Pestera Ghetarul de la Vartop PN-F Comuna Arieseni, satul
Casa de Piatra
(1,00)
2.12. Cheile Rametului Comuna Ramet, satul
Valea Manastirii
40,00
2.13. Huda lui Papara PN-F Comuna Salciua, satul
Sub Piatra
(4,50)
2.14. Padurea Vidolm Comuna Ocolis, satul
Vidolm
44,20
2.15. Poiana cu narcise de la Negrileasa Comuna Bucium
5,00
2.16. Molhasurile Capatanei Comuna Bistra
5,00
2.17. Poienile cu narcise din Tecsesti Comuna Intregalde, satul
Tecsesti
2,00
2.18. Iezerul Surianul Orasul Cugir
20,00
2.19. Calcarele de la Ampoita Comuna Metes, satul
Ampoita
10,00
2.20. Cheile Intregalde Comuna Intregalde,
satul Modolesti
25,00
2.21. Cheile Valisoarei Comuna Livezile,
satul Valisoara
20,00
2.22. Sesul Craiului-Scarita Belioara Comuna Posaga, satul
Posaga de Sus
47,70
2.23. Calcarele cu orbitoline de la Comuna Metes
2,00
Piatra Corbului
2.24. Dealul cu Melci Comuna Vidra
5,00
2.25. Paraul Bobii Municipiul Aiud, satul
Garbova de Sus
159
1,50
2.26. Calcarele de la Valea Mica Orasul Zlatna, satul
Valea Mica
1,00
2.27. Padurea Sloboda Municipiul Aiud
20,00
2.28. Iezerul Ighiel Comuna Ighiu, satul
Ighiel
20,00
2.29. Taul fara fund de la Bagau Lopadea Noua
7,40
2.30. Cheile Gardisoarei PN-F Comuna Arieseni
(15,00)
2.31. Cheile Ordancusei PN-F Comuna Garda de Sus
(10,00)
2.32. Cheile Albacului PN-F Comuna Albac
(35,00)
2.33. Cheile Vaii Morilor Comuna Vidra, satul
Ponorel
30,00
2.34. Cheile Posegii Comuna Posaga, satul
Posaga de Sus
10,00
2.35. Cheile Runcului Comuna Ocolis,
satul Runc
20,00
2.36. Cheile Pociovalistei Comuna Ocolis,
satul Runc
25,00
2.37. Cheile Glodului Comuna Almasu Mare,
satul Glod
20,00
2.38. Cheile Cibului Comuna Almasu Mare
15,00
2.39. Cheile Caprei Orasul Zlatna,
satul Fenes
15,00
2.40. Cheile Ampoitei Comuna Metes, satul
Lunca Ampoitei
15,00
2.41. Cheile Vaii Cetatii Comuna Galda de Jos
10,00
2.42. Cheile Galditei si Turcului Comuna Intregalde
80,00
2.43. Cascada Varciorog Comuna Arieseni
160
5,00
2.44. Cascada Pisoaia Comuna Vidra,
satul Nemesi
5,00
2.45. Piatra Cetii Comuna Intregalde
75,00
2.46. Luncile Prigoanei Comuna Sugag
15,00
2.47. Piatra Bulbuci Orasul Zlatna,
satul Fenes
3,00
2.48. Piatra Tomii Comuna Ceru Bacainti,
satul Bulbuc
1,00
2.49. Piatra Varului Comuna Metes
1,00
2.50. Piatra Boului Comuna Metes
3,00
2.51. Piatra Poienii Comuna Ighiu,
satul Ighiel
1,00
2.52. Piatra Grohotisului Comuna Ighiu,
satul Ighiel
5,00
2.53. Bulzul Galzii Comuna Galda de Jos
3,00
2.54. Cheile Galzii Comuna Galda de Jos
1,00
2.55. Cheile Tecsestilor Comuna Intregalde
5,00
2.56. Cheile Pravului Comuna Ramet,
satul Cheia
3,00
2.57. Cheile Piatra Baltii Comuna Ramet,
satul Cheia
2,00
2.58. Cheile Geogelului Comuna Ponor
5,00
2.59. Cheile Plaiului Comuna Livezile
2,00
2.60. Avenul din Hoanca Urzicarului PN-F Comuna Rosia Montana,
satul Vartop
(1,00)
2.61. Coiba Mica PN-F Comuna Arieseni,
satul Casa de Piatra
161
(1,00)
2.62. Coiba Mare PN-F Comuna Arieseni,
(1,00)
2.63. Pestera Vartopasu Comuna Arieseni,
1,00
2.64. Huda Orbului PN-F Comuna Arieseni,
(1,00)
2.65. Hodobana PN-F Comuna Arieseni,
satul Hodobana
(1,00)
2.66. Avenul cu doua intrari PN-F Comuna Arieseni,
satul Hodobana
(1,00)
2.67. Izbucul Tauzului PN-F Comuna Arieseni,
satul Hodobana
(1,00)
2.68. Hoanca Apei PN-F Comuna Garda de Sus
(1,00)
2.69. Avenul de la Tau PN-F Comuna Garda de Sus
(1,00)
2.70. Pojarul Politei PN-F Comuna Garda de Sus
(1,00)
2.71. Avenul din sesuri PN-F Comuna Garda de Sus
(1,00)
2.72. Izbucul Politei PN-F Comuna Garda de Sus
(0,20)
2.73. Izbucul Cotetul Dobrestilor PN-F Comuna Garda de Sus
(0,20)
2.74. Pestera de sub Zgurasti PN-F Comuna Garda de Sus
(1,00)
2.75. Pestera Poarta lui Ionele PN-F Comuna Garda de Sus
(0,10)
2.76. Pestera Dirninii PN-F Comuna Horea,
satul Matisesti
(1,00)
2.77. Izbucul Matisesti PN-F Comuna Horea,
satul Matisesti
(1,00)
2.78. Pesterile Lucia Comuna Sohodol
1,00
2.79. Pestera de la Grosi Comuna Salciua,
satul Sub Piatra
162
1,00
2.80. Cheile Mandrutului Comuna Scarisoara
3,50
2.81. Cheile Silosului Comuna Rimetea,
satul Coltesti
3,00
2.82. Cheile Manastirii Comuna Ramet,
satul Valea Manastirii
15,00
2.83. Piatra Corbului Comuna Rosia Montana
5,00
Judetul Arad
2.84. Pestera Valea Morii Comuna Moneasa

5,00
2.85. Dosul Laurului Comuna Gurahont,
satul Zimbru
32,20
2.86. Baltele Gurahont Comuna Gurahont
2,00
2.87. Runcu-Grosi Comuna Barzava
261,80
2.88. Poiana cu narcise Rovina Orasul Ineu
0,10
2.89. Balta Rovina Orasul Ineu
120,00
2.90. Balta Soimos Orasul Lipova
1,00
2.91. Padurea Sic Comuna Carand,
satul Selistea
17,80
2.92. Pestera lui Dutu Comuna Savarsin,
satul Caprioara
0,10
2.93. Pestera Sinesie Comuna Savarsin
0,10
2.94. Locul fosilifer Monorostia Comuna Barzava
0,10
2.95. Locul fosilifer Zabalt Comuna Dorgos,
satele Ususau si Zabalt
5,00
2.96. Padurea de stejar pufos de la Carand Comuna Carand
2,10
2.97. Rezervatia de soluri saraturate Comuna Socodor
163
95,00
2.98. Arboretul Macea Comuna Macea
20,50
Judetul Arges
2.99. Microrelieful carstic de la Cetateni Comuna Cetateni

10,00
2.100. Granitul de la Albesti Comuna Albesti de Muscel
0,50
2.101. Locul fosilifer Suslanesti Comuna Mioarele,
satul Suslanesti
3,50
2.102. Calcarul numulitic de la Albesti Comuna Albesti de Muscel
1,50
2.103. Poiana cu narcise Negrasi Comuna Negrasi
4,10
2.104. Zona carstica - Cheile Dambovita - Comunele Rucar si
Dambovicioara - Brusturet PN-M Dambovicioara
(2.000,00)
2.105. Golul alpin Moldoveanu - Capra Comunele Arefu si
Nucsoara
5.000,00
2.106. Pestera de la Piscul Negru Comuna Arefu
0,50
2.107. Pestera Dobrestilor Comuna Dambovicioara
0,50
2.108. Pestera nr. 15 Comuna Dambovicioara
0,50
2.109. Pestera Dambovicioara PN-M Comuna Dambovicioara
(0,50)
2.110. Pestera Uluce PN-M Comuna Dambovicioara
(0,50)
2.111. Pestera Stanciului PN-M Comuna Dambovicioara
(0,50)
2.112. Avenul din Grind Comuna Dambovicioara
0,50
2.113. Lacul Iezer Comuna Nucsoara
0,60
2.114. Lacul Zarna Comuna Rucar
0,50
2.115. Lacul Jgheburoasa Comuna Rucar
2,00
2.116. Lacul Hartop I Comuna Rucar
0,30
164
2.117. Lacul Hartop II Comuna Rucar
0,35
2.118. Lacul Hartop V Comuna Rucar
1,00
2.119. Lacul Manastirii Comuna Rucar
0,60
2.120. Lacul Valea Rea Comuna Rucar
0,50
2.121. Lacul Buda Comuna Nucsoara
0,40
2.122. Lacurile Izvorul-Museteica Comuna Nucsoara
0,30
2.123. Lacul Scarisoara Galbena Comuna Rucar
2,00
2.124. Lacul Galbena IV Comuna Rucar
0,20
2.125. Valea Valsanului Comunele Musatesti,
10.000,00
Bradulet, Arefu,
Nucsoara
Judetul Bacau
2.126. Dealul Perchiu Municipiul Onesti

90,00
2.127. Padurea Runc Orasul Buhusi,
localitatea Runcu
57,50
2.128. Padurea Izvorul Alb Orasul Darmanesti
3,00
2.129. Padurea Arsura Comuna Margineni
34,50
a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, de reparatii si de

consolidari;
c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari
care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti
atestati conform prevederilor legale;
d) organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de
conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv realizarea de
constructii
fara responsabili tehnici cu executia atestati corespunzator
prevederilor
art. 14.
3. De la 7.700.000 lei la 46.500.000 lei*):
165
a) elaborarea de proiecte incomplete sau continind neconcordante
intre diferitele sectiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea
nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor, precum
si insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte
atestati;
b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare
la cerintele constructiei;
c) receptionarea constructiei cu incalcarea prevederilor legale;
d) necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei
conform prevederilor legale;
e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proiecte de executie sau
lucrari de constructii, a unor solutii care pot determina nerealizarea
nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor;
f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la
starea initiala, la terminarea lucrarilor de constructii;
g) neasigurarea verificarii executiei lucrarilor de constructii
prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta
specializati, corespunzator prevederilor art. 21;
h) interzicerea sau obstructionarea efectuarii controlului
calitatii in constructii, neprezentarea documentelor si a actelor
solicitate de
persoanele cu atributii de control, conform prevederilor legale.
4. De la 3.000.000 lei la 12.500.000 lei*):
a) neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a
constructiei si nestabilirea fazelor determinante supuse controlului
calitatii;
b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate
sau pentru care nu exista agremente tehnice la lucrari la care trebuie
sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor;
c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a
166
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (*republicata*)
(**actualizata**)
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
(actualizata pana la data de 19 martie 2006**)
-----------
*) Republicata in temeiul art. II alin. (1) din Legea nr. 199/2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, dandu-se textelor o noua
numerotare.
Legea nr. 50/1991 a fost republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997 si a mai fost modificata
prin:
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 231/2000 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
167
constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, publicata
in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 612 din 29 noiembrie 2000,
respinsa prin Legea nr. 413/2001, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 402 din 20 iulie 2001;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 295/2000 pentru suspendarea
aplicarii sau abrogarea unor ordonante si ordonante de urgenta ale
Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
707
din 30 decembrie 2000, aprobata prin Legea nr. 109/2001, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 29 martie 2001;
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 373 din 10
iulie 2001;
- Legea nr. 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si
unele
masuri pentru realizarea locuintelor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001, rectificata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 712 din 8 noiembrie 2001;
- Ordonanta Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea si completarea
art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 70 din 31 ianuarie 2002, aprobata prin Legea nr.
455/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504
din
12 iulie 2002;
- Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele
locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670
din 10 septembrie 2002, abrogata prin Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927
din
23 decembrie 2003;
- Legea nr. 401/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
octombrie
2003.
-------------
**) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 933 din
13 octombrie 2004. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul
martie 2006, cu modificarile si completarile aduse de: ORDONANTA DE
URGENTA
nr. 122 din 24 noiembrie 2004; LEGEA nr. 119 din 5 mai 2005; LEGEA nr.
168
52 din 8 martie 2006.
CAP. I
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii
ART. 1
(1) Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza
unei autorizatii de construire sau de desfiintare. Autorizatia de
construire sau de desfiintare se emite la solicitarea detinatorului
titlului
de proprietate asupra unui imobil - teren si/sau constructii - ori a
altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare, in
conditiile prezentei legi.
(2) Constructiile civile, industriale, inclusiv cele pentru
sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de
orice alta
natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire,
emisa in conditiile prezentei legi, si a reglementarilor privind
proiectarea si executarea constructiilor.
ART. 2
(1) Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al
administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea
masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea,
executarea
si functionarea constructiilor.
(2) Autorizatia de construire se emite in temeiul si cu respectarea
prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit
legii.
(3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale, cai de
comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de
telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in
extravilanul localitatilor, se emit cu respectarea planurilor de
amenajare a
teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite
autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a
teritoriului si
de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare
si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii
aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei
acestora;
b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari
169
tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si,
dupa caz, a
functionalitatii acestora;
c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban,
amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale
si
celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si
excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice,
exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol,
precum
si altor exploatari;
e) organizarea de tabere de corturi.
ART. 3
Autorizatia de construire se elibereaza pentru:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare,
extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de
orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia
celor
prevazute la art. 11;
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare,
consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte
lucrari,
indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la
constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele
lor de
protectie, stabilite potrivit legii;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere,
reparare, modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie,
inclusiv
lucrari de arta, retele si dotari tehnico-edilitare, lucrari
hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare,
lucrari de
instalatii de infrastructura, noi capacitati de producere, transport,
distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de
reabilitare
si retehnologizare a celor existente;
d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi,
parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii
studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de
cariere,
balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de
suprafata sau subterane;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu
170
necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au
fost
autorizate o data cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri,
tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice,
corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele
gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire - noi si extinderi.
ART. 4
Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor
judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti, de primarii
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor si
comunelor
pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, dupa cum urmeaza:
a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor,
pentru lucrarile care se executa:
1. pe terenuri care depasesc limita unei unitati
administrativ-teritoriale;
2. in extravilanul comunelor, cu exceptia celor de la lit. f) pct.
3;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrarile care se executa in
teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la
lit.
a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucuresti, cu avizul
primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se
executa:
1. pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a
unui sector si cele din extravilan;
2. la constructii reprezentand monumente istorice, clasate sau in
procedura de clasare potrivit legii;
3. lucrari de modernizari, reabilitari, extinderi de retele
edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafata, de
transport si de distributie, pentru: apa/canal, gaze, electrice,
termoficare,
comunicatii - inclusiv fibra optica, precum si lucrari de modernizari
si/sau reabilitari pentru strazile care sunt in administrarea Primariei
Municipiului Bucuresti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile
care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor, cu exceptia
celor prevazute la lit. c), inclusiv bransamente si racorduri aferente
retelelor edilitare;
e) de primarii oraselor, pentru lucrarile care se executa:
1. in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor
171
prevazute la lit. a) pct. 1;
2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau
aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul
administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (4) si
cu
avizul arhitectului-sef al judetului;
f) de primarii comunelor, pentru lucrarile care se executa:
1. in intravilanul localitatilor componente, in vederea realizarii
de locuinte individuale si a anexelor gospodaresti ale acestora, precum
si, cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor
judetene, potrivit art. 45 alin. (3), in vederea executarii lucrarilor
la
celelalte categorii de constructii;
2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau
aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul
administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (3) si
cu
avizul arhitectului-sef al judetului.
3. in extravilanul comunelor pentru constructii reprezentand anexe
gospodaresti si ale exploatatiilor agricole, pana la 100 mp.
---------
Art. 4 a fost modificat de ORDONANTA DE URGENTA nr. 122 din 24
noimebrie 2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1.152 din 6 decembrie
2004.
Punctul 2 al literei a) a art. 4 a fost modificat de pct. 2 al
articolului unic din LEGEA nr. 119 din 5 mai 2005, publicata in
MONITORUL
OFICIAL nr. 412 din 16 mai 2005.
Punctul 2 al literei c) a art. 4 a fost modificat de pct. 3 al
MONITORUL
Punctul 3 al literei c) a art. 4 a fost introdus de pct. 4 al
MONITORUL
Litera d) a art. 4 a fost modificata de pct. 5 al articolului unic
din LEGEA nr. 119 din 5 mai 2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
412 din 16 mai 2005.
Punctul 2 al literei e) a art. 4 a fost modificat de pct. 6 al
MONITORUL
Punctul 2 al literei f) a art. 4 a fost modificat de pct. 7 al
172
MONITORUL
Punctul 3 al literei f) a art. 4 a fost introdus de pct. 8 al
MONITORUL
Punctul 3 al literei c) a art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art.
I din LEGEA nr. 52 din 8 martie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 238 din 16 martie 2006.
ART. 5
(1) In vederea simplificarii procedurii de autorizare, emitentul
autorizatiei are obligatia sa organizeze structuri de specialitate, in
vederea emiterii acordului unic, respectiv a obtinerii, in numele
solicitantului, a avizelor legale necesare autorizarii, pentru:
a) racordarea la retelele de utilitati, in conditiile impuse de
caracteristicile si de amplasamentul retelelor de transport energetic
sau
tehnologic din zona de amplasament;
b) racordarea la reteaua cailor de comunicatii;
c) prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia
mediului si a sanatatii populatiei.
(2) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate,
consiliile judetene si locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrari, in
raport cu numarul de avize necesare, in conditiile legii.
(3) In vederea organizarii structurii de specialitate pentru
emiterea acordului unic, prevazuta la alin. (1), regiile si societatile
comerciale publice ori private care administreaza si/sau exploateaza
utilitati urbane au obligatia desemnarii unui reprezentant cu drepturi
depline*).
---------------
Alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA
martie 2006.
*) Conform art. III din LEGEA nr. 52 din 8 martie 2006, publicata
in MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 16 martie 2006, dispozitiile art. 5
alin. (3) se pun in aplicare in termen de 60 de zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 6
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care
autoritatile prevazute la art. 4, in conformitate cu prevederile
planurilor
urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor
173
de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit
legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic,
economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data
solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie
indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista
cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea
autorizarii.
(2) Certificatul de urbanism se emite de autoritatile prevazute la
art. 4, abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii, si se
elibereaza solicitantului in termen de cel mult 30 de zile de la data
inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii
acestuia.
(3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele
consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de
arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul
amenajarii
teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii
administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia
revenind
semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.
(4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul -
orice persoana fizica sau juridica interesata - se va adresa
autoritatilor prevazute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atat
elementele de
identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de
urbanism, cat si elementele care definesc scopul solicitarii.
(5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa
lucrari de constructii.
(6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, si in
vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a
proiectarii
lucrarilor publice in faza "Studiu de fezabilitate" si pentru cereri in
justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci
cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de
parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii,
precum
si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil.
Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza
certificatului
de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu
nulitatea actului.
ART. 7
(1) Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la
data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse la
autoritatile prevazute la art. 4, care va cuprinde:
174
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor;
c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii;
d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin
certificatul de urbanism;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.
(2) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in
conformitate cu
continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, in concordanta cu cerintele
certificatului de urbanism, cu continutul avizelor si al acordurilor
cerute prin acesta, si se intocmeste, se semneaza si se verifica,
potrivit
legii.
(3) In situatia depunerii unei documentatii tehnice incomplete,
aceasta se restituie solicitantului in termen de 5 zile de la data
inregistrarii, cu mentionarea in scris a elementelor necesare in vederea
completarii acesteia.
(4) Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe
baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie.
(5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o
perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii,
interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In
aceasta
situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de
executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu
proiectul tehnic.
(6) Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele
stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind
necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia in
care
caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea
emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou
certificat de urbanism.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), in cazul justificat
in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi
executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita
autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin
15
zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei
se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12
luni.
(8) Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta
a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial in
175
constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. In caz
contrar, daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara
instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei, data
inceperii
lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a
autorizatiei.
(9) Autorizatia de construire se emite daca sunt indeplinite
cumulativ conditiile cerute pentru prezenta lege. Autoritatea emitenta a
autorizatiei nu este responsabila pentru eventualele prejudicii
ulterioare
cauzate de existenta, la momentul emiterii actului, a unor litigii
aflate pe rolul instantelor judecatoresti privind imobilul - teren
si/sau
constructii - apartinand exclusiv solicitantului.
(10) Lucrarile de consolidare la cladirile incadrate prin raport de
expertiza tehnica in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol
public se autorizeaza in regim de urgenta, in conditiile prevazute la
alin. (16).
(11) In conditiile prezentei legi nu se emit autorizatii
provizorii.
(12) Autorizatiile de construire/desfiintare se emit numai pe baza
unei documentatii complete, in conformitate cu continutul-cadru
prevazut in anexa nr. 1, cu exceptia situatiilor prevazute la alin.
(16).
(13) Autorizatia de construire se semneaza de presedintele
consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de
arhitectul-sef
sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului
si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei
publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizatiilor revenind
(14) Valabilitatea autorizatiei se mentine in cazul schimbarii
investitorului, inaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii
prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de
construire.
(15) In situatia in care in timpul executiei lucrarilor, si numai
in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin
modificari de tema privind constructia autorizata, care conduc la
necesitatea
modificarii acesteia, titularul are obligatia de a solicita o noua
autorizatie, potrivit legii. Pentru obtinerea noii autorizatii de
construire solicitantul va depune o documentatie, elaborata cu conditia
incadrarii noilor propuneri in prevederile documentatiilor de urbanism
aprobate
si numai in limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru
176
autorizatia initiala. Nu este necesara emiterea unui nou certificat de
urbanism.
(16) Autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie de
prima necesitate in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori
alte evenimente cu caracter exceptional, inclusiv la constructiile
prevazute la art. 3 lit. b), se emite imediat de catre autoritatea
administratiei publice abilitata, conform legii, urmand ca documentatia
legala
necesara sa fie definitivata pe parcursul sau la incheierea executarii
lucrarilor, cu respectarea avizelor legale.
(17) Primariile pot dezafecta constructiile, proprietate a unitatii
administrativ-teritoriale, aflate in stare avansata de degradare si
care pun in pericol siguranta publica, cu exceptia constructiilor
monument
istoric, pe baza de autorizatie de desfiintare emisa in conditiile
alin. (16), cu obligatia de a se intocmi documentatii specifice in
conformitate cu prevederile cuprinse in anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se
calculeaza potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de
construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei de
autorizare.
(20) Institutiile abilitate prin lege sa emita avize si acorduri in
vederea autorizarii lucrarilor de constructii, altele decat cele
prevazute la art. 5 alin. (1), au obligatia emiterii acestora in termen
de
maximum 15 zile de la data inregistrarii cererii/documentatiei, dupa
caz,
direct structurilor organizate de consiliile judetene si locale sau,
dupa caz, solicitantului.
----------------
Alin. (9) al art. 7 a fost modificat de pct. 9 al articolului unic
412 din 16 mai 2005.
412 din 16 mai 2005.
ART. 8
(1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala,
a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a
instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de
constructii de
sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata
si
177
subterane, precum si a oricaror amenajari se fac numai pe baza
autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile
prevazute
la art. 4.
(2) Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si
autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor
urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu
exceptiile prevazute la art. 11.
ART. 9
(1) Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, precum si proiectele tehnice, pe baza carora se intocmesc
acestea,
se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se
semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul
arhitecturii, constructiilor si instalatiilor pentru constructii,
astfel:
a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru
proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii
cuprinse la
toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor
subterane;
b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma
recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile
specifice,
pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de
importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la
instalatiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de
constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de
importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite
conform
legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si pentru documentatia de
executie.
(3) Semnarea documentatiilor de catre persoanele prevazute la alin.
(1) angajeaza raspunderea acestora in conditiile legii.
ART. 10
Pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii in zonele
asupra carora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de
protectie prevazut in planurile de amenajare a teritoriului si in
documentatiile de urbanism aprobate, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) in zonele construite protejate, in zonele de protectie a
monumentelor istorice, definite potrivit legii, si in ansamblurile de
arhitectura si siturile arheologice, solicitantul va obtine avizul
conform al
178
Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism
avizate si aprobate conform legii;
b) in cazul lucrarilor de interventii asupra constructiilor
monumente istorice, pe langa avizul Ministerului Culturii si Cultelor se
vor
obtine avizele specifice cerintelor de calitate a constructiilor,
potrivit prevederilor legale;
c) in zonele naturale protejate, stabilite potrivit legii, in
zonele de siguranta si protectie ale amenajarilor hidrotehnice de
interes
public, precum si in alte arii protejate solicitantul va obtine avizul
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministerului
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
d) in zonele de siguranta si de protectie a infrastructurilor de
transport de interes public, precum si in zonele aferente construirii
cailor de comunicatie, stabilite prin documentatiile de amenajare a
teritoriului si/sau de urbanism, se va obtine si autorizatia
Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, conform prevederilor
legale;
e) in zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie solicitantul
va obtine avizul organismelor competente.
----------------
Litera a) a art. 10 a fost modificata de pct. 3 al art. I din LEGEA
martie 2006.
ART. 11
(1) Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele
lucrari care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile
initiale
ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora:
a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase,
atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt
executate;
b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara,
daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei;
c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;
d) zugraveli si vopsitorii interioare;
e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica
elementele de fatada si culorile cladirilor;
f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si
racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in
limitele
proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a
179
apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor
individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de
utilitati;
g) reparatii si inlocuiri la pardoseli;
h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare -
tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin
si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului
elementelor constructive;
i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la
instalatiile aferente;
j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si
restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la
art.
3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al
autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz;
k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de
importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie
instituite pentru zacaminte acvifere;
l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu
avizul administratiei cimitirului.
(2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru
amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau inchise, destinate
difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor, care sunt
amplasate
direct pe sol, fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri
si/sau bransamente la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice.
(3) Daca lucrarile prevazute la alin. (1), cu exceptia celor
prevazute la lit. e) si j), se executa la constructiile mentionate la
art. 3
lit. b), este obligatorie emiterea autorizatiei de construire.
ART. 12
(1) Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu
incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de
contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizatiilor de
construire sau de desfiintare poate fi ceruta, in conditiile legii, si
de catre
prefect, inclusiv la sesizarea expresa a organelor de control ale
Inspectoratului de Stat in Constructii.
(2) O data cu introducerea actiunii se pot solicita instantei
judecatoresti suspendarea autorizatiei de construire sau desfiintare si
oprirea executarii lucrarilor, pana la solutionarea pe fond a cauzei.
----------------
412 din 16 mai 2005.
180
CAP. II
Concesionarea terenurilor pentru constructii
ART. 13
(1) Terenurile apartinand domeniului privat al statului sau al
unitatilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi
vandute, concesionate ori inchiriate prin licitatie publica, potrivit
legii,
in conditiile respectarii prevederilor documentatiilor de urbanism si de
amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, in vederea
realizarii de catre titular a constructiei.
(2) Terenurile apartinand domeniului public al statului sau al
unitatilor administrativ-teritoriale se pot concesiona numai in vederea
realizarii de constructii sau de obiective de uz si/sau de interes
public,
cu respectarea documentatiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
(3) Concesionarea se face pe baza de oferte prezentate de catre
solicitanti, cu respectarea prevederilor legale, urmarindu-se
valorificarea superioara a potentialului terenului.
ART. 14
Pana la reglementarea prin lege a situatiei juridice, nu pot face
obiectul concesiunii terenurile libere de constructii, aflate in
administrarea consiliilor locale si care pot fi revendicate de fostii
proprietari.
ART. 15
Prin exceptie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile
destinate construirii se pot concesiona fara licitatie publica, cu plata
taxei de redeventa stabilite potrivit legii, ori pot fi date in
folosinta
pe termen limitat, dupa caz, in urmatoarele situatii:
a) pentru realizarea de obiective de utilitate publica sau de
binefacere, cu caracter social, fara scop lucrativ, altele decat cele
care
se realizeaza de catre colectivitatile locale pe terenurile acestora;
b) pentru realizarea de locuinte de catre Agentia Nationala pentru
Locuinte, potrivit legii;
c) pentru realizarea de locuinte pentru tineri pana la implinirea
varstei de 35 de ani;
d) pentru stramutarea gospodariilor afectate de dezastre, potrivit
legii;
e) pentru extinderea constructiilor pe terenuri alaturate, la
cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;
f) pentru lucrari de protejare ori de punere in valoare a
181
monumentelor istorice definite potrivit legii, cu avizul conform al
Ministerului
Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism avizate
potrivit legii.
---------------
Litera f) a art. 15 a fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA
martie 2006.
ART. 16
(1) Terenurile prevazute la art. 13, ce fac obiectul licitatiei, se
aduc la cunostinta publica de catre primarii unitatilor
administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o publicatie afisata
la sediul
acestora si tiparita in cel putin doua ziare de larga circulatie, cu
minimum 20 de zile inainte de data licitatiei.
(2) Publicatiile privind licitatia vor cuprinde data si locul
desfasurarii acesteia, suprafata si destinatia terenului, stabilite prin
documentatiile de urbanism, precum si taxa anuala minimala de redeventa.
(3) Oferta solicitantilor va fi insotita de un studiu de
prefezabilitate sau de fezabilitate, dupa caz, cuprinzand in mod
obligatoriu
elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii si a
capacitatii constructiei, a gradului de ocupare a terenului, precum si a
celorlalte elemente cuprinse in certificatul de urbanism. Nu vor fi
acceptate decat oferte care corespund prevederilor documentatiilor de
urbanism, aprobate potrivit legii.
(4) Licitatia se efectueaza, in conditiile legii, de comisiile
instituite in acest scop, prin hotarare a consiliilor locale si/sau
judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in
conformitate cu competentele de autorizare stabilite la art. 4.
Comisiile
functioneaza la sediul consiliilor locale in a caror raza
administrativ-teritoriala sunt situate terenurile.
ART. 17
Limita minima a pretului concesiunii se stabileste, dupa caz, prin
hotararea consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti sau a consiliului local, astfel incat sa asigure recuperarea
in 25 de ani a pretului de vanzare al terenului, in conditii de piata,
la care se adauga costul lucrarilor de infrastructura aferente.
ART. 18
Terenurile prevazute la art. 13, ce se concesioneaza pentru
realizarea de locuinte si spatii construite asociate acestora, in
functie de
prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii,
182
vor avea urmatoarele suprafete:
a) in localitatile urbane:
1. pana la 450 mp pentru un apartament intr-o cladire cu parter sau
parter si etaj;
2. pana la 300 mp pentru un apartament intr-o cladire cu parter si
etaj, cu doua apartamente;
3. pana la 250 mp pentru un apartament, in cazul cladirilor cu
parter si mai multe etaje, avand cel mult 6 apartamente;
4. pentru cladirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafata de
teren va fi stabilita potrivit documentatiilor de urbanism;
b) in localitatile rurale, pana la 1.000 mp pentru o locuinta.
ART. 19
Pentru realizarea unei case de vacanta se poate concesiona un teren
in suprafata de pana la 250 mp.
ART. 20
Impotriva licitatiei, pana la momentul adjudecarii, se va putea
face contestatie, de catre orice persoana interesata, la judecatoria in
a
carei raza teritoriala are loc licitatia. Contestatia suspenda
desfasurarea licitatiei pana la solutionarea sa definitiva.
ART. 21
Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitatiei sau a
hotararii consiliului local, respectiv a Consiliului General al
Municipiului
Bucuresti, pentru situatiile prevazute la art. 15, se va incheia actul
de
concesiune, care se va inregistra de catre concesionar in evidentele de
publicitate imobiliara, in termen de 10 zile de la data adjudecarii sau
emiterii hotararii.
ART. 22
Concesionarea terenurilor prevazute la art. 13-19 se face in
conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilita de
catre
consiliile locale, consiliile judetene, respectiv de Consiliul General
al Municipiului Bucuresti, in functie de prevederile documentatiilor de
urbanism si de natura constructiei.
ART. 23
(1) Intravilanul localitatilor se stabileste prin planurile
generale de urbanism - PUG -, aprobate potrivit legii.
(2) Ulterior aprobarii Planului General de Urbanism - PUG - pot fi
introduse in intravilanul localitatilor si unele terenuri din
extravilan, numai in conditii temeinic fundamentate pe baza de planuri
urbanistice zonale - PUZ -, aprobate potrivit legii.
(3) Terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol,
temporar sau definitiv, potrivit legii.
183
CAP. III
Raspunderi si sanctiuni
ART. 24
(1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte:
a) executarea, fara autorizatie de construire sau de desfiintare,
ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrarilor prevazute la
art. 3 lit. b);
b) continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi
acestora de catre organele de control;
c) intocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum si a
proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii
pentru
alte specialitati decat cele certificate prin diploma universitara, in
conditiile prevazute la art. 9.
(2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc cu inchisoare
de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 50.000.000
lei.
ART. 25
In cazul savarsirii faptelor prevazute la art. 24, organele de
control prevazute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt
obligate
sa sesizeze organele de urmarire penala.
ART. 26
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost
savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie
considerate
infractiuni:
a) executarea sau desfiintarea, totala ori partiala, fara
autorizatie a lucrarilor prevazute la art. 3, cu exceptia celor
mentionate la
lit. b), de catre investitor si executant;
b) executarea sau desfiintarea, cu nerespectarea prevederilor
autorizatiei si a proiectului tehnic, a lucrarilor prevazute la art. 3,
cu
exceptia celor prevazute la lit. b), de catre investitor si executant;
c) aprobarea furnizarii de utilitati urbane, ca urmare a executarii
de lucrari de bransamente si racorduri la retele pentru constructii noi
neautorizate;
d) mentinerea dupa expirarea termenului prevazut prin autorizatie
sau dupa terminarea lucrarilor autorizate ori adaptarea in alte scopuri
fata de cele prevazute in autorizatie a constructiilor, lucrarilor si
amenajarilor cu caracter provizoriu;
e) neaducerea terenului la starea initiala de catre investitor,
184
dupa terminarea lucrarilor prevazute la art. 3 lit. c), precum si
nerealizarea lucrarilor de curatare, amenajare ori degajare, dupa caz, a
amplasamentului si/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe
durata
executiei, o data cu incheierea lucrarilor de baza;
f) impiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin
interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin
neprezentarea documentelor si a actelor solicitate;
g) neanuntarea datei inceperii lucrarilor de constructii
autorizate, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8), precum si
depasirea
termenului legal prevazut la art. 7 alin. (1);
h) emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date
eronate, care nu contin lista cuprinzand avizele si acordurile legale
necesare in raport cu obiectivul de investitii, sau eliberarea acestora
cu
depasirea termenului legal;
i) emiterea de autorizatii de construire/desfiintare:
- in lipsa unui drept real asupra imobilului, care sa confere
dreptul de a solicita autorizatia de construire/desfiintare;
- in lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentatiilor de
urbanism, aprobate potrivit legii;
- in baza unor documentatii incomplete sau elaborate in
neconcordanta cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului
civil, ale
continutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, care nu contin avizele si acordurile legale
necesare
sau care nu sunt verificate potrivit legii;
- in lipsa expertizei tehnice privind punerea in siguranta a
intregii constructii, in cazul lucrarilor de consolidare;
- in baza altor documente decat cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea si neexercitarea controlului privind disciplina in
autorizarea si executarea lucrarilor de constructii de catre
compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor
judetene
si al primariilor, in unitatile lor administrativ-teritoriale, potrivit
prevederilor art. 27 alin. (3) si (4), precum si neurmarirea modului de
indeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii,
potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (3);
k) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor dispuse de
Inspectoratul de Stat in Constructii la controlul anterior;
l) refuzul nejustificat sau obstructionarea sub orice forma a
accesului persoanelor fizice sau al reprezentantilor persoanelor
juridice la
185
documentele prevazute la art. 34 alin. (7);
m) depasirea termenului de 15 zile pentru emiterea avizelor si
acordurilor necesare in vederea autorizarii lucrarilor de constructii,
conform prevederilor art. 7 alin. (20).
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1), savarsite de persoanele
fizice sau juridice, se sanctioneaza cu amenda dupa cum urmeaza:
- de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevazute la lit. a);
- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevazute la lit. f);
- de la 3.000 lei la 4.000 lei, cele prevazute la lit. c);
- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevazute la lit. b), d) si
e);
- de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevazute la lit. h) si i);
- de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevazute la lit. j) si k);
- de la 1.000 lei la 2.000 lei, cele prevazute la lit. l) si m);
- de 1.000 lei, cele prevazute la lit. g).
(3) Cuantumul amenzilor se actualizeaza anual prin hotarare a
Guvernului.
(4) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata si reprezentantului
persoanei juridice.
(5) Sanctiunea amenzii pentru faptele prevazute la alin. (1) lit.
h) si i) se aplica functionarilor publici responsabili de verificarea
documentatiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism si
a autorizatiilor de construire sau de desfiintare, precum si
---------------
Alin. (2) al art. 26 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA
martie 2006.
ART. 27
(1) Organele de control ale consiliilor judetene si ale primariilor
au obligatia de a urmari respectarea disciplinei in domeniul
autorizarii executarii lucrarilor in constructii in cadrul unitatilor
lor
administrativ-teritoriale, potrivit competentelor de emitere a
autorizatiilor
de construire/desfiintare.
(2) Arhitectul-sef al judetului si personalul imputernicit al
compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmaresc
respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor de
constructii pe teritoriul administrativ al judetului, precum si
respectarea
disciplinei in urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de
autorizare a constructiilor.
(3) Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1), cu exceptia
186
celor de la lit. h) - m), se constata si se sanctioneaza de catre
organele
de control ale consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor
municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, pentru faptele savarsite
in
unitatea lor administrativ-teritoriala sau, dupa caz, in teritoriul
administrativ al sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit
competentelor
de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare.
(4) Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) si j)
se constata si se sanctioneaza de catre organele de control ale
consiliului judetean, pentru faptele savarsite pe teritoriul judetului
respectiv, si, dupa caz, de catre cele ale municipiului Bucuresti.
(5) Procesele-verbale de constatare a contraventiilor, incheiate de
organele de control ale administratiei publice locale, se inainteaza,
in vederea aplicarii sanctiunii, sefului compartimentului care
coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism sau,
dupa
caz, presedintelui consiliului judetean ori primarului unitatii
administrativ-teritoriale in a carei raza s-a savarsit contraventia.
(6) Contraventiile privind executarea sau desfiintarea
constructiilor fara autorizatii, prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a),
c) si e),
pot fi constatate si de organele de politie. Procesul-verbal de
constatare a contraventiei se trimite de indata autoritatii
administratiei
publice pe teritoriul careia s-a savarsit contraventia, care va aplica
sanctiunea potrivit legii.
ART. 28
(1) O data cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevazute la
art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executarii
lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de incadrare a
acestora in
prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara
autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, intr-un termen
stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(2) Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate
fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor
acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice
competente, pe
baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si
aprobate in conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari
ce se executa la cladirile prevazute la art. 3 lit. b) este necesar
avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
(3) Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in
187
care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in
procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a
obtinut
autorizatia necesara.
ART. 29
(1) Controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si
autorizarea executarii lucrarilor de constructii se exercita de
Inspectoratul de Stat in Constructii, pe intregul teritoriu al tarii, si
de
inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun masurile si
sanctiunile
prevazute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele
teritoriale pot dispune oprirea executarii lucrarilor de construire sau
de
desfiintare, dupa caz, atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu
incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea
calitatii
in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii
nelegal emise.
(3) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele
teritoriale incunostinteaza autoritatea administratiei publice pe
teritoriul
careia s-a efectuat controlul asupra constatarilor si masurilor dispuse.
In aceasta situatie organele de control ale consiliilor judetene sau
locale, dupa caz, au obligatia sa urmareasca modul de conformare privind
cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii.
ART. 30
(1) Cheltuielile pentru controlul statului in amenajarea
teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de
constructii se
suporta de catre investitori, in valoare echivalenta cu o cota de 0,1%
din
valoarea lucrarilor autorizate, cu exceptia celor prevazute la art. 3
lit. b) si a lacasurilor de cult.
(2) Virarea sumelor stabilite conform dispozitiilor alin. (1) se
face in contul inspectoratelor teritoriale in constructii, judetene,
respectiv al municipiului Bucuresti, dupa caz, o data cu transmiterea
instiintarii privind data inceperii lucrarilor, astfel cum se prevede la
art. 7 alin. (8). Intarzierea la plata a cotei prevazute la alin. (1) se
penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma
datorata. Disponibilitatile la finele anului din veniturile
extrabugetare se
reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie.
(3) Cota stabilita la alin. (1) se aplica si diferentelor rezultate
188
din actualizarea valorii lucrarilor autorizate, care se face o data cu
receptia la terminarea lucrarilor.
ART. 31
Dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile
prevazute la art. 26 se prescrie in termen de 2 ani de la data
savarsirii
faptei.
ART. 32
(1) In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au
oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor
dispuse
prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit
prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va
sesiza
instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz:
a) incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei;
b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal.
(2) In cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele
limita de executare a masurilor prevazute la alin. (1).
(3) In cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile
dispuse de instanta, in conformitate cu prevederile alin. (2), se vor
duce la indeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de
politie, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre persoanele
vinovate.
(4) In situatiile prevazute la art. 24 organele de control vor
putea cere instantei sa dispuna, prin hotararea de condamnare, masurile
mentionate la alin. (1). Organele de control pot cere organelor de
urmarire penala sesizate si, dupa caz, instantei sa dispuna ca masura
provizorie, pe tot parcursul procesului penal, oprirea executarii
lucrarilor.
(5) Persoanele care au beneficiat de subventie pentru construirea
unei locuinte si pentru care s-a dispus masura prevazuta la alin. (1)
lit. b) vor restitui subventiile primite, cu plata dobanzilor legale
pentru perioada in care le-au folosit.
ART. 33
(1) Prin derogare de la prevederile art. 32, constructiile
executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand
domeniului
public sau privat al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor vor
putea fi desfiintate pe cale administrativa de catre autoritatea
administratiei publice locale competenta, fara sesizarea instantelor
judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului.
(2) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) consiliile locale
comunale, orasenesti, municipale ori judetene, dupa caz, pot contracta
189
efectuarea acestor servicii cu societati comerciale, in conditiile
legii.
ART. 34
(1) Studiile de teren si documentatiile elaborate pentru realizarea
investitiilor de orice fel, a elementelor de infrastructura, de
gospodarie comunala, precum si a lucrarilor de amenajare a teritoriului
si de
urbanism - studii si proiecte de sistematizare elaborate inainte de
1990 la comanda fostelor consilii populare sau a altor institutii ale
statului - sunt si raman proprietate publica a judetului sau a
municipiului
Bucuresti.
(2) In intelesul prezentei legi, prin studiile si documentatiile
mentionate la alin. (1) se intelege exemplarul-martor compus din piesele
scrise: tema de proiectare, memorii generale si pe specialitati,
breviare de calcul, avizele si acordurile obtinute, precum si piesele
desenate.
(3) Arhivele cuprinzand studiile si documentatiile mentionate la
alin. (1), intrate, la constituire, in patrimoniul societatilor
comerciale infiintate pe structura fostelor unitati de proiectare
judetene si
din municipiul Bucuresti, se gestioneaza, potrivit legii, de catre
consiliile judetene, respectiv de Primaria Municipiului Bucuresti.
(4) Inventarierea arhivelor se face de catre comisii constituite in
acest scop prin hotarari ale consiliilor judetene, respectiv ale
Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(5) Refuzul inventarierii si/sau al predarii studiilor si
documentatiilor se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii Arhivelor
Nationale
nr. 16/1996, cu modificarile ulterioare.
(6) In situatia refuzului predarii arhivelor, consiliile judetene
si/sau Primaria Municipiului Bucuresti, dupa caz, se vor adresa in
termen de 90 de zile instantelor judecatoresti, care vor solutiona
cererile
in procedura de urgenta, potrivit legii. Actiunea in instanta este
scutita de taxa de timbru.
(7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentantilor persoanelor
juridice la arhivele cuprinzand documentatiile prevazute la alin. (1),
precum si la documentatiile de urbanism elaborate ulterior acestora si
gestionate de administratiile publice locale, in vederea intocmirii
documentatiilor de executie, se stabileste prin hotarare a consiliului
judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
---------------
190
martie 2006.
ART. 35
(1) In conditiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie
contraventie se face cu indicarea locului, datei si orei constatarii, in
conformitate cu dispozitiile art. 31.
(2) Impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a
contraventiei se poate face plangere in termen de 15 zile de la data
inmanarii sau comunicarii acestuia. Plangerea suspenda executarea
sanctiunii
amenzii, dar nu suspenda masura de oprire a executarii lucrarilor,
dispusa o data cu aplicarea sanctiunii contraventionale, in conditiile
art.
28 alin. (1) si ale art. 29 alin. (2).
(3) In masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt
aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, cu exceptia
dispozitiilor art. 28 si 29.*)
-------------
*) Art. 35, fost art. 30, modificat prin Legea nr. 453/2001 si
Legea nr. 401/2003, era alcatuit din 4 alineate.
Alin. (4), al carui continut era: "(4) In masura in care prin
prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii
nr.
32/1968.", nu a fost modificat sau abrogat expres prin Legea nr.
401/2003.
Alin. (3) al art. 35, asa cum a fost modificat prin Legea nr.
401/2003, a preluat prevederile alin. (4), insa cu trimitere la
Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al art. 35 nu este inclus in forma republicata, aplicarea
acestui text incetand o data cu abrogarea Legii nr. 32/1968 prin
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.
CAP. IV
Dispozitii finale si tranzitorii
ART. 36
(1) Persoanele fizice si juridice, care beneficiaza de teren in
conditiile prezentei legi, sunt obligate sa solicite emiterea
autorizatiei
de construire si sa inceapa constructia in termen de cel mult un an de
la data obtinerii actului de concesionare a terenului.
(2) In caz de incalcare a obligatiei prevazute la alin. (1)
191
concesionarea isi pierde valabilitatea.
ART. 37
(1) Persoanele fizice si juridice care realizeaza lucrari de
constructii in conditiile prezentei legi au obligatia de a executa
integral
lucrarile pana la termenul prevazut in autorizatie.
(2) Lucrarile de constructii autorizate se considera finalizate
daca s-au realizat toate elementele prevazute in autorizatie si daca s-a
efectuat receptia la terminarea lucrarilor. Efectuarea receptiei la
terminarea lucrarilor este obligatorie pentru toate tipurile de
constructii
autorizate, inclusiv in situatia realizarii acestor lucrari in regie
proprie. Receptia la terminarea lucrarilor se face cu participarea
reprezentantului administratiei publice, desemnat de emitentul
autorizatiei
de construire.
(3) La terminarea lucrarilor, beneficiarul autorizatiei de
construire are obligatia sa regularizeze taxa pentru autorizatia de
construire,
potrivit legii.
(4) O data cu regularizarea taxei prevazute la alin. (3),
beneficiarii autorizatiilor de construire vor regulariza si celelalte
cote
prevazute de lege.
(5) Constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata
receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera
finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara. In aceasta
situatie
se aplica in continuare sanctiunile prevazute de lege.
---------------
martie 2006.
ART. 38
(1) Sunt de utilitate publica lucrarile privind constructiile care
nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizatiei de
construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
(2) In vederea realizarii lucrarilor prevazute la alin. (1),
autoritatea administratiei publice locale pe teritoriul careia se afla
constructiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind
exproprierea
pentru cauza de utilitate publica, iar imobilele pot fi trecute din
192
proprietatea publica in proprietatea privata si valorificate, in
conditiile
legii.
ART. 39
Toate constructiile proprietate particulara, realizate in
conditiile prezentei legi, se declara, in vederea impunerii, la organele
financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa
terminarea
lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii
termenului prevazut in autorizatia de construire.
ART. 40
(1) In cazul cand intr-o cladire se realizeaza mai multe
apartamente si suprafete locative cu alta destinatie, proprietarii
acestora
dobandesc si o cota-parte de proprietate asupra tuturor partilor de
constructie si instalatii, precum si asupra tuturor dotarilor care, prin
natura
lor, nu se pot folosi decat in comun, indiferent de tronsonul, scara
sau etajul la care este situata proprietatea lor.
(2) O data cu dreptul de proprietate asupra constructiilor, in
situatia celor realizate in cladiri cu mai multe apartamente,
proprietarul
dobandeste si o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului
apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor
(3) Cotele-parti prevazute la alineatele precedente se determina
proportional cu suprafata construita a locuintelor, a caselor de vacanta
ori a suprafetelor cu alta destinatie din cladire, dupa caz.
ART. 41
Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite in caz de
succesiune sau de instrainare a constructiei pentru a carei realizare
acesta
a fost constituit. In aceleasi conditii se transmite si autorizatia de
construire.
ART. 42
(1) Autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie in
scopul asigurarii cerintelor de rezistenta, stabilitate si siguranta in
exploatare a constructiilor asupra carora au intervenit factori
distructivi de origine naturala sau umana se emite pentru consolidarea
intregii
constructii.
(2) Emiterea autorizatiei de construire in vederea executarii
lucrarilor de interventie pentru consolidarea constructiilor cu
destinatia
de locuinte, a monumentelor istorice inscrise in listele oficiale,
193
indiferent de proprietar, cu exceptia celor in care se desfasoara
activitati
comerciale, precum si a lacasurilor de cult este scutita de taxa de
autorizare.
ART. 43
Autorizarea constructiilor cu caracter militar se face in
conditiile stabilite de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului
impreuna cu ministerele si celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale interesate.
ART. 44
(1) In conditiile prezentei legi, in vederea realizarii unui cadru
legislativ unitar privind autorizarea lucrarilor de constructii, toate
reglementarile tehnice - norme, normative, instructiuni -, cu
aplicabilitate in domeniul constructiilor si urbanismului, elaborate de
ministere si de alte organe centrale, se transmit in mod obligatoriu
spre
avizare Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
(2) Ministerele si celelalte organe centrale care au elaborat
reglementari tehnice, potrivit prevederilor alin. (1), au obligatia de a
le
transmite Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,
in vederea avizarii in termen de 30 de zile de la data publicarii
prezentei legi, sub sanctiunea incetarii aplicabilitatii acestora.
ART. 45
(1) In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi,
consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum
si
consiliile locale municipale, orasenesti si ale sectoarelor municipiului
Bucuresti vor organiza, in cadrul aparatului propriu, structuri de
specialitate pentru indeplinirea atributiilor aflate in
responsabilitatea
arhitectului-sef, functionar public cu functie de conducere, seful
compartimentului/structurii de specialitate, cu atributii in domeniul
urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii
lucrarilor de
constructii, si pentru:
a) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si
urbanism, precum si eliberarea certificatelor de urbanism;
b) obtinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism,
necesare in vederea emiterii acordului unic;
c) intocmirea si eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare;
d) organizarea si exercitarea controlului propriu privind
disciplina in constructii.
(2) Consiliul local al comunei poate organiza structuri de
194
specialitate la nivelul aparatului propriu, in conditiile prevazute la
alin.
(1), in baza unei hotarari adoptate in acest sens.
(3) Structurile de specialitate constituite in cadrul consiliilor
judetene acorda asistenta tehnica de specialitate, analizeaza si
avizeaza documentatiile depuse pentru certificatele de urbanism si
autorizatiile de construire din competenta de emitere a primarilor
comunelor care
nu au constituite structuri de specialitate, in conditiile prevederilor
alin. (2) si ale art. 4 alin. (1) lit. f), la cererea acestora.
(4) In cazul in care, din cauza lipsei de specialisti, nu se pot
constitui structurile de specialitate prevazute la alin. (1) la nivelul
oraselor sau al municipiilor se vor aplica in mod corespunzator
prevederile alin. (3).
(5) Functia de arhitect-sef, prevazuta la alin. (1), se inscrie in
nomenclatorul functiilor de conducere din cadrul aparatului propriu al
consiliilor judetene si locale si se echivaleaza dupa cum urmeaza:
a) sef de departament sau director general, pentru arhitectul-sef
al municipiului Bucuresti, respectiv pentru arhitectul-sef al judetului,
arhitectii-sefi ai municipiilor, precum si ai sectoarelor municipiului
Bucuresti;
b) sef serviciu, pentru arhitectii-sefi ai oraselor;
c) sef birou, pentru persoanele cu responsabilitate in domeniul
amenajarii teritoriului, urbanismului si al autorizarii executarii
lucrarilor de constructii din cadrul primariilor de comuna, sefi ai
structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, in
conditiile
prevazute la alin. (2).
(6) Pentru constituirea bancii de date, toti posesorii de retele
tehnico-edilitare, supra- si subterane sunt obligati sa transmita
administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti planurile
cadastrale cuprinzand traseele retelelor existente pe teritoriul
judetului si
al localitatilor, respectiv al municipiului Bucuresti. Aceste planuri
vor fi puse de Primaria Municipiului Bucuresti la dispozitie primariilor
de sector*).
------------
412 din 16 mai 2005.
martie 2006.
*) Conform art. III din LEGEA nr. 52 din 8 martie 2006, publicata
in MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 16 martie 2006, dispozitiile
195
art. 45 alin. (6) se pun in aplicare in termen de 60 de zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 46
Abrogat.
-------------
Art. 46 a fost abrogat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 52 din 8
martie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 238 din 16 martie 2006.
ART. 47
Anexa nr. 1 privind continutul-cadru al proiectului pentru
autorizarea lucrarilor de constructii si anexa nr. 2 privind definirea
unor
termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii fac parte
integranta
din prezenta lege.
ART. 48
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973
privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vanzarea de locuinte din
fondul de stat catre populatie, publicata in Buletinul Oficial nr. 46
din
31 martie 1973, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 880 din 16 iulie
1973 pentru stabilirea masurilor de executare a dispozitiilor Legii nr.
4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vanzarea de
locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de
odihna
proprietate personala, publicata in Buletinul Oficial nr. 108 din 20
iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberarii
autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor,
precum si a celor referitoare la instrainarile si impartelile
terenurilor cu
sau fara constructii, publicat in Buletinul Oficial nr. 15 din 29
martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasarii
constructiilor, precum si a trecerii in proprietatea statului a
terenurilor si
constructiilor necesare efectuarii unor lucrari sau unor actiuni de
interes de stat, publicat in Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie
1958, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.490/1969 privind
stabilirea
si sanctionarea contraventiilor la normele privind amplasarea si
autorizarea construirii, repararii si desfiintarii constructiilor si a
altor
lucrari, publicata in Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969,
precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
196
ANEXA 1
CONTINUTUL-CADRU al proiectului pentru autorizarea executarii

lucrarilor de constructii
Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii

se elaboreaza de proiectanti autorizati, persoane fizice sau juridice,
in conditiile prevederilor art. 9 din prezenta lege, si este extras din
proiectul tehnic intocmit conform prevederilor legale in vigoare, in
concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul
avizelor si al acordurilor cerute prin acesta.
Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii
se intocmeste pentru:
- autorizarea executarii lucrarilor de construire - P.A.C.;
- autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare - P.A.D.;
- autorizarea executarii organizarii lucrarilor - P.O.E.
Continutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii
lucrarilor de constructii cuprinde opisul pieselor scrise si desenate,
necesar a fi prezentate spre autorizare.
In situatii cu totul exceptionale, in functie de complexitatea
investitiei supuse autorizarii, structurile de specialitate constituite
potrivit prezentei legi vor putea cere prin certificatul de urbanism si
alte elemente tehnice cu rol de precizare suplimentara, care sa fie
cuprinse in cadrul Proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor
de
constructii - P.A.C./P.A.D.
A. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire

- P.A.C.
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor,
precum si cu partea din proiect pentru care raspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru
autorizarea lucrarilor de constructii, facandu-se referiri la:
- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrarilor;
- clima si fenomenele naturale specifice;
- geologia si seismicitatea;
- categoria de importanta a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialitati
Descrierea lucrarilor de:
- arhitectura;
197
- structura;
- instalatii;
- dotari si instalatii tehnologice, dupa caz;
- amenajari exterioare si sistematizare verticala.
2.3. Date si indici care caracterizeaza investitia proiectata,
cuprinsi in anexa la cererea pentru autorizare:
- suprafetele - construita desfasurata, construita la sol si utila;
- inaltimile cladirilor si numarul de niveluri;
- volumul constructiilor;
- procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrarilor, intocmit in conformitate cu
prevederile legale in vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului, in conformitate cu
legislatia in vigoare privind calitatea in constructii, intocmite de
verificatori atestati de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului si agreati de investitor.
2.5.3. Fise tehnice necesare obtinerii avizelor in vederea emiterii
acordului unic din competenta emitentului autorizatiei, potrivit legii,
cerute prin certificatul de urbanism.
2.5.4. Documentatiile specifice necesare pentru obtinerea, prin
grija emitentului autorizatiei, a avizelor si acordurilor privind
prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului
si a
sanatatii populatiei.
2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca
urmare a conditiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii
investitiei, obtinute in prealabil de solicitant - avizul Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerului Culturii si
Cultelor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei
si
Internelor, Serviciului Roman de Informatii, al altor organisme ale
administratiei centrale sau ale serviciilor descentralizate ale
acestora,
dupa caz, conform reglementarilor legale in vigoare.
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare,
exprimat in forma autentica, pentru constructiile noi, amplasate
adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate - si
numai
daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -,
pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei
in cladiri existente, precum si in cazul amplasarii de constructii cu
alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate.
198
II. Piese desenate
1. Planuri generale
1.1. Plan de incadrare in teritoriu
- plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de
cadastru, geodezie si cartografie*), intocmita la scarile 1:10.000,
1:5.000,
1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz
1.2. Plan de situatie
- privind amplasarea obiectivelor investitiei - plansa pe suport
topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si
cartografie, intocmita la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau
1:100, dupa
caz, prin care se precizeaza:
parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de

urbanism, descrisa prin totalitatea elementelor topo-grafice
determinante
pentru suprafata, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv pozitia si
inaltimea la coama a calcanelor limitrofe, precum si pozitia reperelor
fixe
si mobile de trasare;
amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, se vor

desfiinta sau se vor construi;
cotele constructiilor proiectate si mentinute, pe cele trei

dimensiuni (cotele 0,00; cote de nivel; distante de amplasare; axe;
cotele
trotuarelor, aleilor, platformelor etc.);
denumirile si destinatiile fiecarui corp de constructie;
sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a

apelor pluviale;
accesele pietonale si carosabile din incinta si cladiri,

plantatiile prevazute.
------------
*) Conform art. 3 din Legea cadastrului si a publicitatii
imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de
urgenta a
Guvernului nr. 41/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, s-a infiintat Agentia Nationala de
Cadastru si Publicitate Imobiliara in subordinea Ministerului
199
Administratiei si Internelor, prin reorganizarea Oficiului National de
Cadastru,
Geodezie si Cartografie, iar oficiile judetene de cadastru, geodezie si
cartografie si al municipiului Bucuresti s-au reorganizat in oficii de
cadastru si publicitate imobiliara la nivelul fiecarui judet si in
municipiul Bucuresti.
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a fost
organizata si functioneaza in temeiul Hotararii Guvernului nr.
1.210/2004,
august 2004.
1.3. Planul privind constructiile subterane

Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de
utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de
nivel
privind pozitionarea caminelor - radier si capac -, si va fi redactat la
scara 1:500.
In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara
se vor indica instalatiile proprii prevazute prin proiect, in special
cele pentru alimentare cu apa si canalizare.
2. Planse pe specialitati
2.1. Arhitectura
Piesele desenate de arhitectura vor cuprinde plansele principale
privind arhitectura fiecarui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100,
dupa cum urmeaza:
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si
supraterane, cu indicarea functiunilor, dimensiunilor si a suprafetelor;
- planurile acoperisurilor - terasa sau sarpanta -, cu indicarea
pantelor de scurgere a apelor meteorice si a modului de colectare a
acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se executa
invelitorile;
- sectiuni caracteristice - in special pe linia de cea mai mare
panta, acolo unde este cazul -, care sa cuprinda cota 0,00, cotele
tuturor nivelurilor, inaltimile determinante ale acoperisului - cotele
la
coama si la cornisa -, fundatiile cladirilor invecinate la care se
alatura
constructiile proiectate;
- toate fatadele, cu indicarea materialelor si finisajelor,
inclusiv culorile, cotate si cu indicarea racordarii la nivelul
terenului
amenajat;
- in situatia integrarii constructiilor intr-un front existent, se
va prezenta si desfasurarea stradala prin care se va arata modul de
200
integrare a acestora in tesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundatiilor
Se redacteaza la scara 1:50 si va releva:
- modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic;
- masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la
care se alatura constructiile proiectate.
2.2.2. Detalii de fundatii
2.2.3. Proiect de structura complet
Se prezinta pentru constructii cu mai multe subsoluri si cel putin
10 niveluri.
2.3. Instalatii
2.3.1. Schemele instalatiilor
Se prezinta parametrii principali si schemele functionale ale
instalatiilor proiectate.
2.4. Dotari si instalatii tehnologice
In situatia in care investitia urmeaza sa functioneze pe baza unor
dotari si instalatii tehnologice, determinante pentru configuratia
planimetrica a constructiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II "Piese desenate"
va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei
sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul
autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul
proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si
semnatura
elaboratorilor si ale sefului de proiect.
B. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
desfiintare - P.A.D.
I. Piese scrise
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea constructiei care urmeaza sa fie desfiintata:
- scurt istoric: anul edificarii, mesteri cunoscuti, alte date
caracteristice;
- descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului
arhitectonic;
- mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale sau decorative
care urmeaza a se preleva;
- fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fatadelor, iar
acolo unde este cazul se vor prezenta desfasurari rezultate din
201
asamblarea mai multor fotografii;
- descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru
autorizarea lucrarilor de desfiintare.
2.2. Fise tehnice cuprinzand elementele de aviz necesare emiterii
acordului unic, obtinute prin grija emitentului autorizatiei si cerute
prin certificatul de urbanism.
II. Piese desenate
1. Plan de incadrare in teritoriu
cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:10.000,
1:5.000,
1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz.
2. Plan de situatie a imobilelor
cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:2.000,
1:1.000,
1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, prin care se precizeaza:
parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de

urbanism;
amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine sau se vor

desfiinta;
modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor;
sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a

apelor pluviale;
plantatiile existente si care se mentin dupa desfiintare.

Pe plansa se vor indica in mod distinct elementele existente, cele
care se desfiinteaza si cele propuse - plan de situatie, constructii
noi sau umpluturi de pamant, plantatii etc., dupa caz.
3. Planul privind constructiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de
utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de
nivel
privind pozitionarea caminelor - radier si capac -, si va fi redactat la
scara 1:500.
In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara
se vor indica instalatiile proprii, in special cele pentru alimentare cu
apa si canalizare.
4. Releveul constructiilor care urmeaza sa fie desfiintate
Plansele se vor redacta la o scara convenabila - 1:100 sau 1:50 -
care sa permita evidentierea spatiilor si a functiunilor existente, cu
202
indicarea cotelor, suprafetelor si a materialelor existente:
- planurile tuturor nivelurilor si planul acoperisului;
- principalele sectiuni: transversala, longitudinala, alte sectiuni
caracteristice, dupa caz;
- toate fatadele.
In situatia in care desfiintarea necesita operatiuni tehnice
complexe, se va prezenta si proiectul de organizare a lucrarilor.
va avea in partea dreapta jos un cartus care va cuprinde: numele firmei
semnatura
C. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor - P.O.E.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor - P.O.E. - este
necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie. In
situatia
in care acesta nu se prezinta impreuna cu proiectul pentru autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, se va obtine o autorizatie de
construire separata de cea pentru investitia propriu-zisa.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda
descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in
vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei, atat pe
terenul
aferent investitiei, cat si pe spatiile ocupate temporar in afara
acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, dupa cum urmeaza:
I. Piese scrise
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrarilor provizorii: organizarea incintei, modul de
amplasare a constructiilor, amenajarilor si depozitelor de materiale;
- asigurarea si procurarea de materiale si echipamente;
- asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane
din zona amplasamentului;
- precizari cu privire la accese si imprejmuiri;
- precizari privind protectia muncii.
Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la
utilitatile urbane din zona, necesare in vederea obtinerii acordului
unic,
se vor prezenta in cadrul fiselor tehnice intocmite in Proiectul pentru
autorizarea executarii lucrarilor de constructii - P.A.C. sau P.A.D.,
203
dupa caz.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrarile de mai mare amploare se redacteaza o plansa
realizata conform planului de situatie privind amplasarea obiectivelor
investitiei, cuprinzand amplasamentul investitiei si toate amenajarile
si
constructiile provizorii necesare realizarii acesteia;
b) la lucrarile de mai mica amploare elementele de organizare a
executiei lucrarilor vor putea fi prezentate si in planul de situatie
privind amplasarea obiectivelor investitiei al proiectului pentru
autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei
semnatura
ANEXA 2
DEFINIREA unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii
Acord unic
Documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea si
emiterea autorizatiei de construire/desfiintare, intocmit in baza
concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si
aprobarii
documentatiilor tehnice depuse in vederea autorizarii, insumand
conditiile si recomandarile formulate prin:
a) avizele si acordurile pentru utilitati urbane privind racordarea
obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de
utilitati urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare,
telecomunicatii, salubritate, transport urban);
b) avizele si acordurile specifice privind prevenirea si stingerea
incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii
populatiei.
Acordul unic se elaboreaza de structurile de specialitate
constituite sub autoritatea administratiei publice locale, in conditiile
prevederilor art. 5 alin. (1).
Autorizatia de construire/desfiintare
Actul de autoritate al administratiei publice locale - consilii
204
judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale -, pe
baza
caruia se pot realiza lucrari de constructii.
Procedura de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare este
reglementata prin prezenta lege si prin normele metodologice elaborate
de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Anexe gospodaresti
Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa
adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire,
care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu
aceasta o unitate functionala distincta.
In categoria anexelor gospodaresti, de regula in mediul rural, sunt
cuprinse: bucatarii de vara, grajduri pentru animale mari, patule,
magazii, depozite si altele asemenea. In mod similar, sunt asimilabile
notiunii de anexe gospodaresti si garajele, serele, piscinele si altele
asemenea.
Anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole

Constructiile situate in zone izolate in extravilan si indepartate
de localitatea de resedinta a lucratorilor agricoli, menite sa
adaposteasca masini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri
ale
acestora, inclusiv animale, precum si spatii pentru cazare temporara pe
timpul campaniilor agricole.
Avizare/aprobare
Avizare - procedura de analiza si de exprimare a punctului de
vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a
administratiei
publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a
indicatorilor
tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin
documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism sau prin
proiectul pentru
autorizarea executiei lucrarilor de constructii - extras din proiectul
tehnic (P.Th.) pe baza caruia se vor executa lucrarile.
Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau
nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.
Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritatii competente
de insusire a propunerilor din documentatiile prezentate si sustinute de
avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se
confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca
temei juridic in vederea realizarii programelor de dezvoltare
205
teritoriala si urbanistica, precum si al autorizarii lucrarilor de
executie a
obiectivelor de investitii.
Cladiri de importanta redusa

Constructii cu functii obisnuite, cu un grad de risc scazut, care
afecteaza un numar redus de oameni:
a) cladiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv
anexele gospodaresti ale acestora;
b) cladiri pentru invatamant cu cel mult 4 unitati functionale;
c) dispensare comunale fara stationar;
d) sedii administrative in mediul rural: primarii, posturi de
politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii postale si
altele
asemenea;
e) cladiri pentru comert si alimentatie publica, cu o suprafata de
pana la 200 mp si cu deschideri pana la 6 m;
f) hale si ateliere pentru activitati mestesugaresti care nu
genereaza vibratii, cu o suprafata de pana la 200 mp si deschideri pana
la 6
m;
g) dependinte si anexe gospodaresti: garaje, bucatarii de vara,
grajduri, suri si altele asemenea;
h) constructii cu caracter provizoriu.
Constructii cu caracter provizoriu

Constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura
materialelor utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori
datorita
cerintelor urbanistice impuse de autoritatea publica, au o durata de
existenta limitata, precizata si prin autorizatia de construire.
De regula, constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din
materiale si alcatuiri care permit demontarea rapida in vederea aducerii
terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de cherestea,
materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse.
Din categoria constructiilor cu caracter provizoriu fac parte:
chioscuri,
tonete, cabine, locuri de expunere situate pe caile si in spatiile
publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine,
pergole
ori altele asemenea. In sensul prezentei legi realizarea constructiilor
provizorii se autorizeaza in aceleasi conditii in care se autorizeaza
constructiile definitive.
Constructii speciale
206
Constructiile cu caracter militar care se autorizeaza in conditiile
prevazute la art. 43.
Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism

Ansamblurile de documente scrise si desenate, referitoare la un
teritoriu definit, prin care se analizeaza situatia existenta si se
stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pe o perioada
determinata.
Structura documentatiilor de amenajare a teritoriului si de
urbanism cuprinde:
a) planurile de amenajare a teritoriului;
b) planurile urbanistice;
c) regulamentele locale de urbanism.
Definirea si continutul-cadru al documentatiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism se fac prin legea amenajarii teritoriului si
urbanismului.
Drept de executie a lucrarilor de constructii

Dreptul real sau, dupa caz, dreptul de creanta privind imobilul,
care confera titularului dreptul de a obtine, potrivit legii, din partea
autoritatii competente, autorizatia de construire sau de desfiintare.
Dovada dreptului asupra imobilului se face prin actul, denumit titlu,
prin care se atesta dreptul de proprietate (precum contractul de
vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificatul de mostenitor,
actul
administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca) sau printr-un
contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat.
Emiterea
autorizatiei de construire in baza unui contract de inchiriere se poate
face numai pentru constructii cu caracter provizoriu si cu acordul
expres al proprietarului de drept.
Firma
Elementul constructiv aplicabil pe cladire sau independent, pe care
se inscriptioneaza date de identificare a unei institutii publice,
societati comerciale, fundatii, denumirea comerciala, obiectul de
activitate sau orice alt text specific, sub care o persoana fizica sau
juridica
isi exercita activitatea intr-o cladire sau intr-o incinta.
Instalatii aferente constructiilor

Totalitatea conductelor si echipamentelor care asigura utilitatile
necesare functionarii constructiilor, situate in interiorul limitei de
proprietate, de la bransament/racord (inclusiv) la utilizatori,
207
indiferent daca acestea sunt sau nu incorporate in constructie.
Instalatiile
aferente constructiilor se autorizeaza impreuna cu acestea sau, dupa
caz, separat.
Intravilanul localitatii
Teritoriul care constituie o localitate se determina prin Planul
urbanistic general (PUG) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel,
cu/fara constructii, organizate si delimitate ca trupuri independente,
plantate, aflate permanent sub ape, aflate in circuitul agricol sau
avand o alta destinatie, inauntrul caruia este permisa realizarea de
constructii, in conditiile legii.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai
pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate,
integrandu-se ulterior in Planul urbanistic general (PUG) al
localitatii.
Extravilanul localitatii
Teritoriul cuprins intre limita intravilanului si limita
administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna),
inauntrul
caruia autorizarea executarii lucrarilor de constructii este
restrictionata, in conditiile prezentei legi.
Imprejmuiri
Constructiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita
suprafete, arii sau parcele asupra carora exista forme de proprietate,
executate pentru protectie impotriva intruziunilor, realizate din
diferite
materiale - beton, caramida, piatra, lemn, metal, inclusiv sarma
ghimpata intinsa pe bulumaci -, ori prin plantii specifice.
Lucrari de constructii
Operatiunile specifice prin care:
- se realizeaza constructii de orice fel - civile, industriale,
agrozootehnice, edilitare subterane si aeriene, cai de comunicatii,
lucrari ingineresti, de arta etc.;
- se desfiinteaza astfel de constructii prin demolare, dezmembrare,
dinamitare etc.
Lucrari de modificare
Lucrari de interventii asupra elementelor constructive, structurale
si/sau nestructurale, avand ca efect modificarea (totala sau in parte)
a acestora, privind:
- modificarea planimetriei interioare sau exterioare;
208
- modificarea volumetriei.
In toate cazurile este necesara emiterea unei autorizatii de
construire, cu respectarea prevederilor legale privind calitatea in
constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de
construire.
Lucrari specifice la caile de comunicatie, care nu necesita

autorizatie de construire
Lucrarile de intretinere care nu necesita proiect si deviz general,
constand dintr-un complex de lucrari care se executa in mod permanent,
in vederea mentinerii constructiilor-instalatiilor in conditii tehnice
corespunzatoare desfasurarii continue, confortabile si in deplina
siguranta a circulatiei, la nivelul traficului maxim.
Mobilier urban
Elementele functionale si/sau decorative amplasate in spatiile
publice care, prin alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate
aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor piesele de mobilier urban
sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare
constructiva la sol (fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati
urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitand emiterea
autorizatiei
de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere,
lampadare, banci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice
si
altele asemenea.
Parcelare
Operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina
divizarea uneia sau mai multor proprietati funciare distincte, destinate
construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau vanzarii loturilor
rezultate.
Proiect tehnic (P.Th.)

Documentatia - piese scrise si desenate -, care cuprinde solutiile
tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii si pe
baza careia se executa lucrarile autorizate.
Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
necesar emiterii autorizatiei de construire, este extras din proiectul
tehnic (P.Th.) si se elaboreaza in conditiile prevederilor prezentei
legi si in conformitate cu continutul-cadru cuprins in anexa nr. 1.
Receptia lucrarilor
209
Receptia lucrarilor constituie o componenta a sistemului calitatii
in constructii si este actul prin care se certifica finalizarea
lucrarilor executate in conformitate cu prevederile proiectului tehnic
si cu
detaliile de executie.
Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si de
instaltii se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la interventii in
timp
asupra constructiilor existente, conform legii. Receptia lucrarilor de
constructii se realizeaza in doua etape, potrivit prevederilor legale in
vigoare, dupa cum urmeaza:
- receptia la terminarea lucrarilor;
- receptia finala.
Schimbare de destinatie
In intelesul prevederilor art. 3, este necesara emiterea unei
autorizatii de construire si/sau de desfiintare, dupa caz, numai in
situatia
in care pentru realizarea schimbarii de destinatie a spatiilor sunt
necesare lucrari de constructii pentru care legea prevede emiterea
autorizatiei de construire.
Zone protejate
Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla
elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu
valoare
deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele
protejate sunt:
a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea
in valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita;
b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea,
protejarea si punerea in valoare a patrimoniului construit, cu valoare
istorica,
culturala sau memorialistica deosebita.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 453/2001
executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuintelor, ale art. II alin. (2) si ale art. III din Legea nr.
401/2003
executarii lucrarilor de constructii si ale art. II alin. (2) din Legea
nr. 199/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care nu sunt
210
incorporate in textul republicat al Legii nr. 50/1991:
- art. III din Legea nr. 453/2001:
"Art. III. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se
abroga: anexa la Legea nr. 50/1991, republicata, art. 8 alin. 5 si pct.
8
lit. j) din anexa nr. II la Legea protectiei mediului nr. 137/1995,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 70 din 17
februarie 2000, precum si referirile la obligativitatea emiterii
acordului de
mediu pentru lucrarile de constructii-montaj din cuprinsul legii, din
actele de aplicare a acesteia, precum si orice alte dispozitii contrare
prevederilor prezentei legi.";
- art. II alin. (2) si art. III din Legea nr. 401/2003:
"(2) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
va
modifica normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu
cele aduse
prin prezenta lege, care vor include formularele, procedura de
autorizare si continutul documentatiilor necesare acestei proceduri. In
acelasi
termen se vor efectua operatiunile de preluare, predare-primire a
studiilor de teren si a documentatiilor prevazute la art. I pct. 23
[alin.
(1) al art. 29^1], prin proces-verbal incheiat intre parti dupa
inventarierea arhivelor mentionate la art. I pct. 23 [art. 29^1 alin.
(3)],
fara a mai fi nevoie de punerea in intarziere.
Art. III. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga
litera c) a articolului 48 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice.";
- art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004:
"(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
va
modifica Normele metodolgoice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul
ministrului
lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.943/2001, cu
modificarile ulterioare."
-----------
211
HOTARARE nr. 650 din 12 iulie 2001

pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea reglementarilor
tehnice in constructii
EMITENT: GUVERNUL
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale

art. 38 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se aproba Regulamentul privind elaborarea reglementarilor tehnice
in constructii, prevazut in anexa care face parte integranta din
prezenta hotarare.
ART. 2
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga
Hotararea Guvernului nr. 399/1995 pentru aprobarea Regulamentului
privind
elaborarea reglementarilor tehnice in constructii pentru componentele
sistemului calitatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I,
nr. 131 din 29 iunie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
---------------
Ministrul lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei,
Miron Tudor Mitrea
Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
REGULAMENT
privind elaborarea reglementarilor tehnice in constructii
ART. 1
212
(1) Reglementarile tehnice in constructii se elaboreaza sub forma
de:
a) regulamente pentru sistemele calitatii in constructii;
b) proceduri aferente componentelor sistemului calitatii.
(2) Pentru componentele sistemului calitatii procedurile cuprind:
a) coduri sau normative de proiectare, executie, exploatare,
interventii la constructii si de postutilizare a acestora;
b) ghiduri si metodologii de proiectare, executie, exploatare,
interventii la constructii si de postutilizare.
(3) Reglementarile tehnice in constructii se refera si la calitatea
mediului construit, respectiv la urbanism si amenajarea teritoriului,
precum si la metode sau procedee de evaluare din punct de vedere
tehnico-economic si/sau sociologic, daca prin acestea se asigura
cerintele de
calitate prevazute in Legea nr. 10/1995 privind calitatea in
constructii.
ART. 2
Reglementarile tehnice in constructii se elaboreaza pentru fiecare
cerinta de calitate pentru constructiile noi, lucrarile de interventii
la constructiile existente, precum si pentru cerintele de asigurare a
calitatii mediului construit, respectiv urbanism si amenajarea
teritoriului, si se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice,
ART. 3
Fondurile pentru activitatea de elaborare a reglementarilor tehnice
in constructii sunt cele prevazute la art. 40 din Legea nr. 10/1995
privind calitatea in constructii. Din aceste fonduri se pot efectua
cheltuielile de personal, cheltuielile pentru materiale si de capital
pentru
dotare, documentare, elaborare, revizuire, completare si publicare a
reglementarilor tehnice in constructii, cheltuielile necesare pentru
proiectarea, testarea si realizarea in regim-pilot a unor lucrari de
constructii sau investitii la constructii de interes public si de
patrimoniu,
precum si studii urbanistice si de amenajare a teritoriului, in vederea
elaborarii reglementarilor tehnice specifice.
ART. 4
Programele de elaborare a reglementarilor tehnice, precum si
lucrarile prevazute la art. 3 se aproba de ministrul lucrarilor publice,
ART. 5
(1) Reglementarile tehnice in constructii constituie o componenta a
activitatii de cercetare-dezvoltare in constructii, valorificand
rezultatele acesteia, si se elaboreaza de institutii publice si agenti
economici autorizati in conditiile legii cu activitate recunoscuta de
213
cercetare, proiectare, executie si/sau consultanta in domeniu.
(2) Formele si organismele de lucru necesare pentru organizarea
elaborarii reglementarilor tehnice in constructii, precum si procedurile
de achizitie se stabilesc, in conditiile legii, prin ordin al
ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei.
ART. 6
Specificatiile tehnice, manualele, solutiile si programele-cadru de
calcul care au fost elaborate pana la data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari isi pastreaza valabilitatea in forma aprobata.
------------
DeleteReplyForwardSpamMove...
214

LEGE Nr2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGE Nr2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGE Nr.

71 din 12 iulie 1996

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 iunie 1996,

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 4

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

1. Linii simple sau duble pe trasee noi:

2. Linii cu viteza sporita pe trasee existente si noi:

3. Linii cu viteza mare pe trasee existente si noi:

1. Lucrari de amenajare a cailor navigabile:

2. Lucrari in punctele de traversare cu bacul la:

4. Amenajari in porturile existente:

5. Principalele porturi noi:

1. Lucrari de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de

LEGE Nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*actualizata*)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 iunie 1996,

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 4

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

1. Linii simple sau duble pe trasee noi:

2. Linii cu viteza sporita pe trasee existente si noi:

3. Linii cu viteza mare pe trasee existente si noi:

1. Lucrari de amenajare a cailor navigabile:

2. Lucrari in punctele de traversare cu bacul la:

4. Amenajari in porturile existente:

5. Principalele porturi noi:

1. Lucrari de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de

LEGE Nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*actualizata*)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 decembrie

LEGE nr. 114 din 11 octombrie 1996 (*republicata*)(**actualizata**)

Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare si

- acces liber individual la spatiul locuibil, fara tulburarea

D. Dotarea minima a incaperilor sanitare

E. Dotarea minima a bucatariei

G. Spatii si instalatii de folosinta comuna pentru cladiri cu mai

- Instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, precum si

LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 7 iunie 2001,

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

CATEGORII DE DOCUMENTATII DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI

Plan urbanistic general si regulament local aferent acestuia

Organisme centrale si Bucuresti

Organisme centrale si orasului

Organisme centrale si comunei

Plan urbanistic zonal si regulament local aferent acestuia

10. Zona centrala

11. Zona centrala

12. Zone protejate ori

Plan urbanistic de detaliu

13. Investitii din

14. Alte investitii

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZATI IN LEGE

Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritatilor

Avizare - procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere

Caracter director - insusirea unei documentatii aprobate de a

Caracter de reglementare - insusirea unei documentatii aprobate

Circulatia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de

LEGE Nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (actualizata)

LEGE Nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (actualizata)

LEGE nr. 114 din 11 octombrie 1996 (republicata)(actualizata)