MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAII

Lucrare de control

TEMA: Sistemul de calcul pe baza microprocesorului AMD Atlon

La disciplina: Structuri microprocesorale

A efectuat studentul grupei SOE-41 Jengan Sergiu

A verificat lector superior Anatol Alexei

Chiinu 2017
 Procesorul este o componenta vitala a unui sistem de calcul care este capabila sa
efectueze calcule si sa interpreteze comenzi.
Arhitectura sa interna se imparte schematic in trei mari blocuri de tranzistori
numite si unitati:
1) Unitatea de memorie cache, impartita in doua subunitati, una pentru comenzi,
cealalta pentru date; memoria cache stocheaza comenzile si datele cele mai des
utilizate;
2) Unitatile de control, care se ocupa cu decodarea instructiunilor, cu accesul la
memoria RAM
3) Unitatile de calcul:
- unitatea aritmetica (ALU - Aritmetic Logical Unit), este cea mai importanta, fiind
utilizata de toate programele; se ocupa numai de calculele simple, cu numere intregi.
- unitatea de calcul in virgula mobila (FPU - Floating Point Unit), era la origine un
procesor independent "coprocesor" (seria 8087, 80287, 80387); a fost integrata in
procesorul principal in 1989, odata cu aparitia lui 80486. Aceasta unitate este capabila
de operatii matematice cu virgula mobila, precum si de altele mai avansate, cum ar fi
radicalul sau functiile trigonometrice.
- unitatea multimedia, nestandardizata; prima astfel de unitate a fost MMX in 1997,
au urmat apoi 3DNow!, SSE, 3DNow!+, SSE2; functia lor este aceea de a optimiza
programele multimedia (sunet, grafica 3D, efecte audio-video).

Figura 1Motherboard Components

2
 Caracteristici de functionare
a) Frecventa
Este cea mai comuna caracteristica a unui procesor, si este in relatie direct
proportionala cu puterea sa de calcul. Unitatea de masura a frecventei este ciclul pe
secunda (Hertz-ul).
Un procesor mai este caracterizat si de dimensiunea magistralei de date, care se
masoara in biti. Cu cat aceasta este mai mare, evident, fluxul informatiilor tranzitate si
prelucrate va fi mai mare, procesoarele actuale dispunand de o magistrala pe 64 de biti,
inaugurata de Pentium. Cresterea frecventei microprocesorului este principalul mijloc
de a creste performantele.
Datorita diferentei de arhitectura intre diferitele generatii de procesoare, puterea
de calcul poate varia in cazul a doua procesoare cu aceeasi frecventa dar apartinand
unor generatii diferite. De aceea, capacitatea de calcul a unui Pentium 100 MHz ar fi
apropiata de cea a unui ipotetic 486 la 200 MHz. Un exemplu recent il constituie
performanta medie a lui Pentium 4 2000 MHz, care este sensibil egala cu a unui AMD
Athlon 1600 MHz.
Frecventa unui procesor este direct legata de marimea circuitelor interne.
Fabricantul trebuie sa gaseasca un echilibru intre reducerea dimensiunii circuitelor,
fapt ce provoaca reducerea caldurii disipate si cresterea frecventei de lucru, frecventa
care determina automat si cresterea temperaturii.
b) Memoria cache
Memoria cache este o memorie de mare viteza, inclusa in totalitate in procesor
(la procesoarele actuale) sau pe placa de baza (la primele modele), care pastreaza
informatiile si datele cele mai recent utilizate. Aceasta este impartita pe mai multe
nivele (levels), in functie de distanta" fata de unitatea de calcul. Astfel, memoria cache
level 1 poate fi accesata imediat, fara stadii de asteptare, deoarece lucreaza la viteza
procesorului. Memoria cache level 2, este de obicei mai mare si a cunoscut o evolutie
marcanta. Initial ea a fost incorporata pe placa de baza si detinea o viteza mica; apoi ea
a fost alaturata procesorului, functionand la o viteza fractionata, dar comparabila cu
acesta. in final, ea a fost integrata in pastila de siliciu a acestuia, avand astfel o viteza

3
egala cu CPU-ul. Avantajul memoriei cache consta in reducerea timpilor de asteptare,
deci in cresterea vitezei de lucru, deoarece memoria RAM a sistemului este mult mai
lenta decat procesorul.
Avantajul memoriei cache (level 1 sau level 2) se poate observa usor,
dezactivand-o din BIOS. Ca fapt divers, eliminarea L1 cache-ului din orice procesor,
oricat de modern ar fi, chiar daca ruleaza la 1 sau 2 GHz, chiar daca detine memorie
L2 cache integrata si de dimensiune mare, va produce scaderea performantelor pana
aproape de nivelul unui 486.
c) Arhitecturile RISC si CISC
Aceste arhitecturi definesc felul in care comenzile sunt executate in
microprocesor. Arhitectura CISC (Complex Instruction Set Computer) a aparut in
primele procesoare, fiind si singura existenta la acea vreme. Cu timpul, cercetatorii au
descoperit ca o suita de instructiuni simple se poate executa mai rapid decat o singura
instructiune complexa, iar diminuarea numarului de comenzi si a complexitatii lor
permite reducerea spatiului utilizat de acestea in procesor, avand ca si consecinta
cresterea vitezei de lucru, astfel aparand arhitectura RISC (Reduced Instruction Set
Computer). In practica, procesoarele RISC sunt aproximativ de doua ori mai rapide
decat omoloagele lor CISC.
d) Executia super-scalara
Super-scalar inseamna posibilitatea de a executa mai multe instructiuni simultan
prin integrarea mai multor unitati de calcul. Primul procesor super-scalar din lumea
PC, a fost Pentium; acesta integra doua ALU (Arithmetical Logic Unit).
e) Unelte de dezvoltare
Puterea unui procesor este inutila daca nu exista un program care sa-l exploateze
la maxim. Programele sunt scrise cu ajutorul limbajelor de programare, dar progresul
lor este relativ lent fata de evolutia procesoarelor, ceea ce atrage un decalaj
cvasipermanent intre hardware si software. De exemplu, primul compilator care
exploata eficient procesoarele Pentium si Pentium II, o versiune a lui Visual C++, a
aparut in 1999, abia dupa doi ani de la lansarea Pentium II si la sase ani dupa aparitia
Pentium.

4
 Chiar daca puterea de calcul a procesoarelor a crescut de sute de ori in 15 ani,
nu inseamna ca un program de editare de text este de sute de ori mai rapid. O mare
parte din aceasta putere de calcul a fost transmisa catre functii din ce in ce mai
numeroase si mai complexe, utile de exemplu in aplicatii multimedia. Astfel, daca in
1981, primul PC avea frecventa de 4,77 MHz, au urmat: 1984 : 8 MHz 1986 : 10 MHz
1987 : 16 MHz 1989 : 25 MHz 1991 : 33 MHz 1992 : 50 MHz 1993 : 66 MHz 1995 :
100 MHz 1997 : 200 MHz 1998 : 400 MHz 1999 : 800 MHz 2000 : 1500 MHz 2001 :
2000 MHz 2002 : peste 3000 MHz.

AMD Athlon este primul membru a celei de-a 7-a generatii de procesoare
destinate sistemelor workstation, server si desktop. Nucleul contine multiple decodoare
de intructiuni x86, un Level One (L1) cache de 128 KB, 3 sisteme pipelined pentru
calcule integer, 3 sisteme pipelined pentru calculul adreselor. Nucleul virgula mobila
(FPU) este capabil sa livreze 2,5 Gflops in cu precizie singura, si peste 1 Gflops in
precizie dubla, la 600 MHz. Microarhitectura procesorului include:

Tehnologie superscalara, superpipelined, totul fiind proiectat pentru viteze mari.

Multiple decodoare de instructiuni x86
72 de intrari pentru controlul de intructiuni
Nucleu de FPU capabil sa execute toate instructiunile x87, MMX si 3DNow!.
3 sisteme pipelined pentru calcule integer
3 sisteme pipelined pentru calculul adreselor
Tehnologia 3DNow! imbunatatita cu instructiuni noi care sa faciliteze calculul
matematic intreg pentru codare video si speech.
Arhitectura cache mult imbunatatita care include un L1 de 128KB programabil si
interfata L2 de mare viteza.
Bus-ul systemului este de 200 MHz (scalabila peste 400 MHz).
Sistemul de bus este astfel conceput incat sa livreze date la o viteza foarte
mare, banda de date fiind considerata baza urmatoarei generatii de calculatoare.
Arhitectura bus-ului consista din trei canale de mare viteza (un canal unidirectional
pentru request, un canal unidirectional pentru probe si un canal de 72 biti bidirectional
pentru date - include ECC pe 8 biti), sistem de clock sincron si un protocol bazat pe
5
pachete. Interfata semnalelor este asemanatoare HSTL; Facilitati: Chipsetul AMD-750
ofera performanta maxima pentru procesorul Athlon. Chipsetul in sine este alcatuit din
controlerul de sistem AMD-751 si controlerul de bus AMD-756. Controlerul AMD-
751 este proiectat cu urmatoarele capabilitati:
Bus-ul suporta trei canale cu o viteza de 200 MHz
Interfata PCI v2.2 capabila sa ruleze la o viteza de 33Mhz, suporta pana la 6 masteri
Interfata AGP v2.0 care ruleaza la 66Mhz, facilitand transfer in mod 2x
Sistem de acces al memoriei de mare viteza: PC100 - 100 MHz
Sistemul de bus are urmatoarele facilitati:
Sistemul point-to-point este de mare performanta
Ceas sincronizat de la sursa pentru transferuri rapide
Transferul si receptia nivelelor semnalelor logice sunt de tip HSTL
Contine trei canale independente de 200Mhz
canal 13 pini - request
canal 13 pini - probe
canal 72 pini - transfer de date (plus corectie ECC pe 8biti)
Rate de transfer peak de 1,6 GB la 200 MHz
Cache de linie de 64 byte pentru transferuri
Bufere de date:
Memory Write FIFO
Memory Read FIFO
PCI/APCI (AGP - PCI) bufer pentru scriere
PCI/APCI buffer pentru citire
Acest procesor este ideal pentru jocuri, Internet si aplicatii CAD/DTP.
Tehnologia 3DNOW Extended este o imbunatatire a sistemului MMX dezvoltat de
Intel. Un procesor K7 depaseste cu mult un Pentium III la o frecventa asemanatoare si
s-a demonstrat ca un Athlon 650 este merge ca un Pentium III 770 MHz.

6
 PROCESORUL AMD - FUNCTIONARE
Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive , de a mparti sarcini
fiecareia , de a coordona si verifica executia sarcinilor primite . Un calculator nu poate
functiona fara procesor . Deloc . Procesoarele au avut evolutie rapida de la
8088,808680486 , productia fiind asigrata n principal de firma Intel , printre primii
producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati . Alte firme producatoare sunt
AMD , Cyrix , ITD . Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine dect cele
produse de Intel si au o arhitectura compatibila cu cele produse de Intel , nsa se
dezvolta separat .
Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de executie paralela
, la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea
unitatilor de decodificare a instructiunii si de executie ntr-o banda de asmblare
(pieline) cu cinci nivele , astfel ajungndu-se la 11 faze paralele . n plus , procesorul
486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari
procentul instructiunilor ce pot fi executate la viteza de o instructiune pe impuls de tact
. La acest processor a fost pentru prima data integrata unitatea de calcul n virgula
flotanta (coprocesorul) n acelasi cip cu CPU-ul .
Amd a lansat n aceeasi perioada procesorul 486 DX5 cu frecvente pna la 133
, fara prea mult success. Surprinzator , dupa 486 nu a urmat 586 , dect pentru Cyrix si
AMD . Intel a decis sa schimbe formatul numelui trecnd la Pentium .
Procesorul Pentium a adaugat o a doua banda de asamblare pentru a obtine
performante superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa doua
instructiuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat , existnd un cache de 8
Ko pentru cod si unul similar pentru date . Pentru mbunatatirea executiei ramificatiilor
din programe s-a implementat conceptul de predictie a salturilor, introducndu-se un
tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile . Registrele
principale au ramas pe 32 de biti , caile interne fiind pe 128 sau 256 de biti , magistrala
de date externa 64 biti .
Procesorul Pentium are integrat un controller de ntreruperi avansat (APIC)
folosit n sistemele multiprocessor .

7
 AMD a lansat ntr-o perioada intermediara procesorul 586 , apoi K5 . dupa 586
pentru Cyrix urmnd 6x86 .
AMD si Cyrix au ramas multa vreme ntr-un con de umbra al lui Intel , mai ales
ca procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid , de
la frecventa de 166 Mhz fiind adaugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi
instructiuni , patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera
performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii ; MMX se bazeaza pe o
arhitectura SIMD (Single Instruction,Multiple Data) , permitnd imbunatatirea
performantelor aplicatiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari
siruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaza Pentium
Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instructiuni ntr-
un impuls de tact avnd un cache L2 de 256 Kb strns legat de CPU printr-o magistrala
dedicata pe 64 de biti. Procesoarele Pentium si Pentium Pro au fost dezvoltate pna la
frecvente de 233 Mhz , urmatorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX)
si Pentium III.
Revenind la AMD , a lansat procesorul Amd K6 ce avea n plus 32kb cache level
1 fata de K5 . Urmatorul pas a fost AMD K6-2 , care a dat o replica MMX-ului de la
Intel cu un set de instructiuni numite !3D NOW ; trebuie amintit ca si procesoarele K6
au nglobat instructiuni MMX frecventa maxima atinsa fiind de 500Mhz . AMD K6-3
nglobeaza 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substantial
Cyrix a ramas n urma , unui 6x86 la 200Mhz corespunzndu-i un Pentium la
150Mhz , pe cnd la AMD seria K6 K62 a fost extrem de reusita , depasind pe alocuri
procesoarele Intel la frecvente echivalente .
Fiecare processor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de baza , astfel
procesoarele se introduc ntr-un soclu de pe placa de baza , ce are un numar standard
de pini (321) .
Pentru a descuraja concurenta , Intel a schimbat modul de conectare a
procesoarelor Pentium II-III , conectarea la mainboard facndu-se printr-un nou tip de
soclu Sec Slot 1 ; Intel nu a dat drept de productie (licenta) a acestui soclu firmelor
AMD si Cyrix.

8
 Ca replica , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaza direct
Pentium II prin frecvente de pana la 900Mhz si cache level 2 512Ko,pentru un nou
tip de soclu Slot A .
Succesul pe piata al procesoarelor Intel a fost datorat faptului ca fiecare nou
procesor ngloba functiile precedentului (astfel un Pentium II este capabil de executa
cod scris pentr 386) , caracteristic intalnit rar la nceput (1980) . Procesoarele Sparc ,
Alpha , Dec , Risc sunt extrem de scumpe , incompatile cu codul x86 , ele fiind n
proiectate pentru aplicatii paralele , volum mare de calcul, sisteme multiprocessor .
Firma SPARC a lansat de curnd procesorul pe 64 biti UltraSparc la 1,5 Ghz .
Trebuie amintit ca un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare .
Placile de baza normale permit prezenta unui singur procesor , nsa sunt producatori
ce ofera optiunea de dual processor . Astfel n sistemele produse de Digital , HP se
pot ntlni ntre 2-8 procesoare . Problema este ca numai anumite sisteme de operare
stiu sa foloseasca multiprocesarea (Linux , SunOs , Unix , WindowsNT) . Astfel n
Windows 9x prezenta unui processor suplimentar nu va influenta cu nimic performanta
sistemului . Sistemele multiprocessor sunt folosite n servere sau n statii de lucru cu
flux mare de date (CAD , GIS , etc) . Un alt motiv de a folosi un sistem multiprocessor
este securitatea oferita . Astfel n cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare
conducerea va fi luata de celalalt .
Microprocesorul Athlon 64
Athlon 64 reprezint a opta generaie, cu arhitectura AMD64 produs de ctre
compania AMD, care a fost lansat pe data 23 septembrie 2003. Este al treilea procesor
care poart numele de Athlon i este succesorul imediat al procesorului Athlon XP. Cel
de-al doilea procesor (dup Opteron) care implementeaz arhitectura AMD64 i primul
procesor de 64 bii orientate spre consumatorii casnici. Aceast generaie de procesoare
a fost produsul primar de microprocesoare care concureaz cu procesoarele Intel(r)
Pentium(tm) 4 n special cu reviziile "Prescott" i "Cedar Mill". Procesorul AMD
Athlon 64 face parte din a opta generaie de procesoare (arhitectura K8), destinat pentru
sisteme desktop i sisteme mobile. n ciuda faptului ca acest procesor este nativ pe 64
de bii el este compatibil cu setul de instruciuni pe 32 de bii (arhitectura x-86).

9
Athlon64 a fost produs pentru soclul 754, soclul 939, soclul 940 i soclul AM2.Cu
puin timp dup aceasta a aprut i Newcastle cu jumtate din nivelul L2 cache.
Toate procesoarele de 64 bii vndute de AMD sunt bazate pe arhitectura AMD
K8.

10