Semestru II

1.Osificarea de membrana a craniului : In cazul anumitor oase , cum ar fi oasele late ale
neurocraniului, mezenchimul de la nivelul dermului se diferentiaza direct in tesut osos , procesul fiind
cunoscut sub denumirea de osificare de membrana . Portiunea membranoasa a cutiei craniene este
derivata din celulele crestei neurale si din mezodermul paraxial. Mezenchimul acestor 2 tesuturi se
dispune in jurul creierului si parcurge procesul de osificare de membrana . Rezultatul este formarea mai
multor oase late , membranoase , care prezinta mai multe formatiuni osoase acirculare denumite spiculi
ososi. Acesti spiculi se extind radial , progresiv, de la centri primari catre periferie .
2. Osificarea encondrala a craniului : In cazul majoritatii oaselor , celulele mezenchimale dau nastere
unor modele osoase formate din cartilaj hialin , care apoi se osifica prin procesul de osificare encondrala
.
3.Condrificarea : Neurocraniul sau candrocraniul este reprezentat initial de mai multe cartilaje separate .
Cartilajele localizate anterior de la capatul rostral al notocordului , care se ternima la nivelul glandei
pituitare localizate in centrul seii turcesti , sunt derivate din celulele crestei neurale . Aceste cartilaje
formeaza condrocraniul precordal . Cartilajele localizate posterior de aceasta limita sunt derivate din
sclerotoamele occipitale formate dee mezodermul paraxial si formeaza craniul cordal.

4.Dezvoltarea viscerocraniului: Viscerocraniul este alcatuit din oasele fetei , se formeaza in principal din
primele 2 arcuri faringiene . Primul arc da nastere a 2 procese : maxilar si mandibular . Din procesul
maxilar se formeaza osul maxilar , osul mandibular si o parte din osul temporal . Procesul mandibular
contine cartilajul Meckel in jurul caruia mezenchimul se condenseaza si se osifica prin osificare de
membrana dand nastere osului mandibular . Al doilea arc faringian formeaza ciocanul nicovala si scarita
.
5.Arcurile faringiene , santurile faringiene : prezentare generala. Elementul caracteristic al
dezvoltarii capului si gatului este reprezentat de formarea arcurilor faringiene. Aceste arcuri apar in
saptamanile 4 si 5 de dezvoltare si contribuie la aspectul caracteristic al embrionului. Ele sunt alcatuite
initial din fragmente de tesut mezenchimal separate prin spatii profunde numite santuri faringiene . La
embrionul de 5 saptamani se observa prezenta a 4 santuri faringiene dintre care numai unul va contribui la
structura definitiva a embrionului.

6.Arcul faringian I : derivatele anatomice . Primul arc faringian este alcatuit dintr-o portiune dorsala-
procesul maxilar- si una ventrala-procesul mandibular-.
Arcul I faringian este inervat de nervul V (trigemen-remurile maxilare si mandibulare) acesta formand
muschi si structuri scheletice. Muschi: temporal , maseter , pterigoidian medial si lateral , milohioidian ,
pantecele ant. al muschiului digastric , tensor al valului palatin si tensor al timpanului . Structuri
scheletice : premaxilar , maxilar , osul zigomatic , o parte din osul temporal , cartilajul Meckel ,
mandibula , ciocanul , nicovala , ligamentul anterior al ciocanului si ligamentul sfenomandibular.

7.Arcul faringian II : derivatele anatomice . Cartilajul celui de-a doilea arc faringian arcul hioid
(cartilajul lui Reichert) da nastere scaritei , procesului stiloid al osului temporal si ligamentului
stilohioidian , iar in partea ventrala da nastere cornului mic si portiunii superioare a corpului osului hioid.
Muschii derivati din arcul hioid sunt : m. stapedius , stilohioidian pantecele posterior al muschiului
digastric , auricular , mimicii. Inervatia acestor muschi este asigurata de nervul facial (VII).

8.Arcul faringian III : derivate anatomice . Din cartilajul celui de-al treilea arc faringian se dezvolta
cornul mare si partea inferioara a corpului osului hioid. Musculatura arcului 3 este reprezentata numai de
muschii stilofaringieni. Acesti muschi sunt inervati de de nervul Glosofaringian(IX)

9.Arcul faringian IV : derivate anatomice. Componentele cartilaginoase ale arcurilor faringiene 4 si 6

fuzioneaza si formeaza cartilajele tiroid , cricoid , aritenoide , corniculate si cuneiforme ale laringelui .
Muschii derivati din arcul 4 faringian sunt cricotiroidian , ridicator al valului palatin si constrictori ai
faringelui si sunt inervati de ramura laringiana superioara a nervului vag (X)

10.Derivatele pungilor faringiene :Embrionul uman prezinta 5 perechi de pungi faringiene . Ultima
dintre acestea este atipica si adeseori este considerata ca fiind parte integra celei de-a patra . Din prima
punga faringiana deriva : meantul auditiv extern , cavitatea timpanica primitiva , trompa lui Eustachio ,
membrana timpanica (timpanul).A doua punga formeaza primordiul amigdalei (tonsilei) palatine . O parte
din punga persista si la adult formeaza fosa amigdaliana. A treia punga formeaza glanda parotida
inferioara si timusul. A patra punga formeaza glanda parotida superioara iar a 5 a da nastere corpului
ultimobrahial .

11.Derivatele santurilor faringiene: La embrionul de 5 saptamani se observa prezenta a 4 santuri

faringiene , dintre care numai unul va contribui la structura definitiva a embrionului. Portiunea dorsala a
primului sant patrunde in mezenchimul adiacent si formeaza meantul auditiv extern. Invelisul epitelial
care acopera capatul inter al meantului participa la formarea timpanului. Din cauza proliferarii
mezenchimului celui de-al doilea arc faringian sunt acoperite arcurile 3 si 4 , din acest motiv santurile 2 3
si 4 pierd contactul cu spatiul extern formand o cavitate numita sinus cervical.
12.Anomalii de dezvoltare craniofaciale : Celulele crestei neurale , care au originea la nivelul
neuroectodermului , formeaza scheletul facial si cea mai mare parte a craniului. Aceste celule sunt foarte
vulnerabile atunci cand parasesc neuroectodermul si sunt afectate frecvent de agentii teratogeni. Aceasta
explica frecventa ridicata a malformatiilor craniofaciale. Numeroasele anomalii ale sistemului scheletic
include malformatii craniene precum cranioschizis si craniosinostoza , faciale (palatoschizis)

13.Dezvoltarea fetei : Structurile care contribuie la dezvoltarea regiunii faciale sunt mugurii : frontonazal
, maxilar, nazal medial, nazal lateral, mandibula. Mugurele frontonazal formeaza fruntea ,piramida nazala
si mugurii nazali mediali si laterali. Mugurele maxilar formeaza obrajii si portiunea laterala a buzei
superioare . Mugurele nazal medial formeaza depresiunea infranazala , creasta nazala si varful nasului.
Mugurele nazal lateral formeaza aripile nazale iar cel mandibular buza inferioara
14.Formarea cavitatii bucale :
15.Formarea foselor nazale . Dezvoltarea sinusurilor paranazale : In saptamana a 6 a adancimea
depresiunilor nazale creste marcat , datorita dezvoltarii mugurilor nazali inconjuratori si partial datorita
patrunderii lor in mezenchimul subdiacent. Sinusurile paranazale se dezvolta sub forma unor diverticuli ai
peretelui nazal lateral care se extind in oasele maxilar, etmoid, frontal si sfenoid .

16.Dezvoltarea limbii : Limba apare la embrionul de aproximativ 4 saptamani sub forma a 2 muguri
linguali laterali si unul medial numit tubercul impar. Acesti 3 muguri au originea la nivelul primului arc
faringian. Pe masura ce mugurii linguali laterali cresc in dimensiuni ei acopera tuberculul impar si
fuzioneaza formand cele 2 treimi anterioare ale limbii.Portiunea posterioara a limbii are originea la
nivelul arcurilor faringiene 2,3 si o aprte a arcului 4

17.Dezvoltarea glandei tiroide : Glanda tiroida se formeaza intre tuberculul impar si copula prin
proliferarea tesutului epitelial de la nivelul planseului faringian : acestei regiuni ii corespunde ulterior
foramen cecum.Pe parcursul dezvoltarii glanda tiroida coboara anterior de osul hioid si cartilajele
laringiene.In saptamana a 7 a ajunge in pozitia finala, anterior de trahee. In timpul migrarii glanda tiroida
comunica cu limba printr-un canal denumit duct tireoglos

18.Dezvoltarea dintior : Dintii se dezvolta prin interactiuni epitelio-mezenchimale intre epiteliul oral si
mezenchimul derivat din creasta neurala. Smaltul este sinttizat de ameoblaste. Acesta este situat pe un
strat gros de dentina produs de odontoblaste , care se formeaza din celulele crestei neurale. Cementul este
produs de cementoblaste, acestea fiind celule formate din mezenchim si localizate in jurul radacinii
dentare.

19.Eruptia dentara : Odata cu alungirea treptata a radacinii dintelui, coroana dentara este inpinsa prin
straturile tisulare subiacente si ajunge in cavitatea orala . Eruptia dintilor deciduali se produce la 6-24 de
luni dupa nastere. Mugurii dintilor permanenti , care sunt localizati pe fata mediana a dintilor deciduali ,
se formeaza in a 3 a luna de dezvoltare si raman inactivi pana in jurul varstei de 6 ani.

20.Anomalii de dezvoltare dentara : La nastere dintii deciduali pot fi prezenti in cavitatea orala .
Acestia sunt reprezentati de obicei de incisivii mandibulari, care pot avea forma anormala si o cantitate
redusa de smalt. Anomaliile dentare pot fi numerice , de forma , si de dimensiune. Dintii pot fi decolorati
din cauza actiunii unor substante exogene, cum ar fi tetraciclinele, sau pot avea o cantitate insuficienta de
smalt ,actiune cauzata de deficitul de vitamina D

21.Dezvoltarea tonsilelor:Incepe in luna a 3 a cand epiteliul pungii faringiene 2 prolifereaza si formeaza

2 muguri endodermali care cresc in mezodermul adiacent formand stroma tonsilara.Celulele centrale ale
mugurilor mor ulterior a.i. mugurii solizi initiali se transforma in criptele tonsilare initial goale care vor fi
ulterior infiltrate cu tesut limfoid;foliculii limfatici ai tonsilei se vor definitiva in ultimul trimestru de
sarcina .In asociere cu glandele mucoase faringiene, se dezvolta si restul tonsilelor, precum si tesutul
limfatic submucos, toate acestea impreuna formand cercul limfatic a lui Waltaya

22.Dezvoltarea gandelor salivare: Glandele parotide se dezvolta intr-o invaginatie ectodermala formata
din mugurele maxilar si mandibular din aceeasi parte; aceasta invaginatie se diferentiaza intr-un duct
tubular aflat in mezenchimul inconjurator si mentine o comunicare ventrala cu comisura gurii
primitive.Cand portiunile obrajilor corespunzatoare mugurilor maxilari si mandibulari fuzioneaza ,aceasta
deschidere este transferata suprafetei interne a obrajilor. Extremitatea dorsala se diferentiaza formand
parotida, in timp ce ductul primitiv devine canalul parotidian (stenon). Invaginatiile similare ale
endodermului in podeaua cavitatii orale si in santul para lingual pe ambele laturi ale limbii formeaza gl
sublinguale si submaxilare.

23:Osul frontal:Os median nepereche situat in partea anterioara a creaniului , ia parte la formarea
cavitatii nazale si a orbitelor. Este un os pneumatic, neregulat si latit. Frontalul este format dintr-o
portiune verticala sau solzoasa si o portiune orizontala formata dintr-o scobituraadanca numita scobitura
etmoidala. Orientare : Se aseaza in jos portiunea ce prezinta o mare scobitura , iar inainte portiunea mai
boltita a osului

24. Osul occipital : Occipitalul este un os nepereche si median ,situat in partea posterioara si inferioara a
neurocraniului. El prezinta o gaura, numita gaura occipitala mare , in jurul careia se grupeaza partile
constitutive ale osului. Portiunea bazilara situata inaintea gaurii occipitale . Solzul occipitalului larg si
subtire, situat inapoia gaurii occipitale. 2portiuni laterale care completeaza gaura occipitala. Gaura
occipitala are forma ovala , alungita antero-posterior. Ea face sa comunice canalul vertebral cu cavitatea
neurocraniului. Osul are 4 margini : 2 superioare si 2 inferioare. Marginile superioare sau lambdoide
prezinta numeroase dintaturi , se articuleaza cu parietalele si formeaza sutura lambdoida Marginile
inferioare se articuleaza cu temporalele si sunt mult mai complexe. Ele sunt impartite in 2 parti aproape
egale printro proeminenta numita procesul jugular care se articuleaza cu temporalul.

25.Osul sfenoidal . Corpul sfenoidal . procesele pterigoide : Sfenoidul este un os median si nepereche
situat la baza craniului. Sfenoidul prezinta : corp si 3 perechi de prelungiri (aripile mici , aripile mari ,
procesele pterigoide). Corpul sfenoidului are forma cubica cu 6 fete. Fata superioara prezinta : jugul
sfenoidal , santul prechiasmatic,seaua turceasca , fosa hipofizara si procesle clinoide. Fata inferioara
:creasta sfenoidala inferioara si cornetul sfenoidului. Fata anterioara : creasta verticala si ciocul sfenoidal.
Fetele laterale :santul carotidian. Procesele pterigoidesunt 2 coloane verticale, desprinse de pe partea
inferioara a corpului si a aripilor mari ale sfenoidului . Acestea sunt formate din 2 lame : laterala si
mediala.

26.Osul sfenoid . Aripile mari . Aripile mici. Aripile mici sunt 2 lame triunghiulare ele prezinta : o fata
superioara plana si o fata inferioara care ia parte la formarea peretelui superior al orbitei si delimiteaza cu
aripile mari fisura orbitara superioara; o margine anterioara, dintata , ce se articuleaza cu osul frontal; o
margine posterioara concava si taioasa ce desparte fosa craniana anterioara de cea mijlocie. Aripile mari
sunt 2 prelungiri ce se desprind de pe fetele laterale ale corpului . Acestea prezinta o baza un varf , mai
multe fete si margini. Baza adera in parte de corp iar in reste este libera . Ea este strabatuta de 3 orificii :
gaura rotunda ,gaura ovala si gaura spinoasa. Varful este indreptat lateral si se articuleaza cu parietalul.
Fetele sunt in numar de 5 : fata cerebrala , orbitara , temporala , infratemporala si maxilara.

27.Solzul temporalului. Este partea cea mai subtire si cea mai mare a osului temporal. Este asezat la
partea superioara a temporalului si are forma aproape semicirculara. Fata externa este convexa si
corespunde tamplei. Fata interna este concava si prezinta santuri pentru vasele sangvine . Marginile
solzului sunt subtiate si se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu parietalul.

28.Stanca temporalului : Portiunea pietroasa sau stanca temporalului are forma unei piramide cu varful
indreptat medial si inainte. Baza piramidei este mascata de mastoida. Stanca temporalului prezinta de
studiat 3 fete , 3 margini si un varf . Fata anterioara sau cerebrala este endocraniana ; priveste inainte si in
sus, pe ea se gasesc urmatoarele detalii : impresiunea trigemenului, eminenta arcuata , tegmen tympani ,
hiatul canalului facialului si hiatus canalis . Fata posterioara priveste inapoi si in sus si prezinta : orificiul
acustic intern , fosa subarcuata si orificiul extern al apeductului vestibulului . Fata posterioara prezinta :
gaura stilomastoidiana , procesul stiloid si fosa jugulara. Varful prezinta orificiul intern al canalului
carotidian si orificiul canalului musculotubar.
29.Maxila : Este un os pereche si neregulat , situat in centrul fetei. Ea intra in constitutia palatului osos, a
cavitatii bucale , a cavitatii nazale , a orbitei , a fosei infratemporale si a fosei pterigopalatine.Fiecare
maxila este formata in realitate din doua oase care sau sudat in timpul dezvoltarii embrionare timpurii :
maxila propriu-zisa si osul incisiv. Uneori cele doua pot fi separate prin sutura incisiva . Maxila prezinta
un corp si 4 procese . Procesele sunt : palatin , frontal,alveolar si zigomatic . Procesul palatin ia nastere pe
fata nazala a corpului este dispus orizontal si are forma dreptunghiulara. Procesul frontal urca spre oasele
craniului. Procesul alveolar este situat in portiunea inferioara a maxilei , marginea sa libera descrie o
curba cu concavitatea posterioara numita arcada alveolara . Procesul zigomatic este rugos si serveste la
articularea cu osul zigomatic.
30.Mandibula :Este un os median si nepereche . Mandibula constituie singura maxilarul inferior.Prezinta
un corp si 2 ramuri. Corpul are forma de potcoava cu concavitatea posterioara . Este alcatuit din 2
portiuni complet sudate: baza mandibulei si portiunea alveolara.Baza mandibulei constituie toata partea
inferioara a corpului; pe ea se sprijina portiunea alveolara care se afla pe partea superioara a corpului.
Corpul prezinta 2 fete si 2 margini . Fata anterioara prezinta o linie verticala numita simfiza mentoniera
care uneste cele 2 jumatati din care se formeaza mandubula . Pe laturile protuberantei mentoniere , sub
premolarul 2 se afla gaura mentoniera prin care iese nervul mental . Fata posterioara prezinta pe linia
mediana 4 mici procese : 2 superioare si 2 inferioare , care formeaza impreuna spina mentoniera. Pe cele
superioare se insera muschii genioglosi , pe cele inferioare se insera muschii geniohioidieni.

31.Palatinul :Palatinul este un os pereche, situat in portiunea posterioara a viscerocraniului. Are o forma
caracteristica fiind alcatuit dintr-o lama orizontala si alta verticala unite in unghi drept.Mai prezinta si 3
mici procese , astfel participa la formarea palatului osos , a cavitatii nazale , a orbitei si a fosei
pterigopalatine.Lama orizontala :fata nazala formeaza treimea posterioara a planseului cavitatii
bucale.Fata palatina participa la formarea plafonului cavitatii bucale.Lama perpendiculara:Fata nazala
care ia parte la formarea peretelui lateral a cavitatii nazale. Fata laterala poate fi impartita in 3 zone.Zona
anterioara se articuleaza cu tuberozitatea maxilei; zona posterioara se articuleaza cu procesul pterigoid;
zona mijlocie nu se articuleaza cu niciun os, ea formeaza peretele medial a fosei pterigopalatine.

32.Etmoidul:Este un os nepereche si median, situat in scobitura etmoidala a frontalului. Este un os

complex avand forma unei balante, care ia parte la formarea bazei craniului, a cavitatii nazale si a
orbitelor.Este format din o lama verticala si mediana , o lama orizontala ciuruita , doua mase laterale
cubice , ce atarna de marginile lamei orizontale; aceste mase laterale contin o serie de cavitati pline cu
aer, numite celule etmoidale, fapt pentru care etmoidul este un os pneumatic.Lama orizontala umple
scobitura etmoidala a frontalului si participa la formarea bazei craniului si a boltii cavitatilor nazale.Lama
verticala are o portiune mica , situata deasupra lamei orizontale si alta , mai mare , care patrunde in
cavitatea nazala si ia parte la formarea septului nazal.

33.Zigomaticul. Nazalul . Cornetul inferior: Zigomaticul sau malarul este un os lat si pereche, situat pe
partea laterala si superioara a fetei, unde formeaza pometii. Are forma patrulatera si prezinta 3 fete, 5
margini si 2 procese . Fata laterala este neteda , pe ea se insera muschii zigomatici. Fata temporala
priveste medial si inapoi , ea participa la delimitarea foselor temporala si infratemporala. Fata orbitara
este neteda si concava. Se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu corpul maxilei, participand la
formarea peretilor lateral si inferior ai orbitei- prin fata concava si la delimitarea fosei temporale prin
fata sa convexa. Nazalul este un os mic pereche de forma patrulatera care ia parte la constituirea
scheletului nasului .Forma nasului extern depinde mult de dezvoltarea oaselor nazale. Oasele nazale
prezinta 2 fete si 4 margini. Fata anterioara este concava in sens vertical , ea prezinta niste orificii prin
care ies ramuri are nervului etmoidal anterior. Fata posterioara face parte din cavitatea nazala ; prezinta
santul etmoidal care coboara vertical si prin care merge nervul etmoidal anterior.Cornetul inferior este os
pereche , seamana cu o lamela rasucita ca un cornet de hartie. Este situat in cavitatea nazala , sub concha
mijlocie a etmoidului.Cornetul inferior prezinta 2 fete si 2 margini. Fata mediala este convexa ; proemina
in cavitatea nazala . Fata laterala este concava ;delimiteaza cu peretele lateral al cavitatii nazale meantul
inferior.

34. Orbita osoasa:Orbitele sunt 2 cavitati situate deoparte si de alta a cavitatilor nazale; ele adapostesc
globii oculari si anexele lor.Fiecare orbita este comparata cu o piramida 4 unghiulara si prezinta de
studiat: o baza indreptata inainte , un varf indreptat inapoi , 4 pereti si 4 margini. Baza: Marginea
superioara este formata din osul frontal, marginea inferioara este formata din maxila si zigomatic ,
marginea mediala este formata in cea mai mare parte de procesul frontal al maxilei, marginea laterala este
formata de zigomatic.Peretele superior ,concav, este format de portiunea orbitara a frontalului si numai in
partea posterioara de aripa mica a sfenoidului.Peretele inferior este compus din fata orbitara a maxilei,
fata orbitara a zigomaticului si de procesul orbitar al palatinului.Peretele lateral format din fata orbitara a
osului zigomatic , aripa mare a sfenoidului si portiunea orbitara a frontalului. Peretele medial este format
din frocesul frontal al maxilei , lacrimalul , lama orbitara a labirintului etmoidal si fata laterala a corpului
sfenoidului.

35.Cavitatea nazala osoasa: Cavitatile nazale sunt situate in centrul fetei si pot fi asemanate cu un
coridor turtit transversal, prezinta de studiat 4 pereti si 2 orificii. Peretele superior este format din osul
nazal, spina nazala a frontalului , lama ciuruita a etmoidului , fetele anterioara si inferioara ale corpului
sfenoidului. Peretele inferior este format : inainte-de procesul palatin al maxilei , iar inapoi-de lama
orizontala a osului palatin.Peretele medial este format :in sus- de lama perpendiculara a etmoidului , in
jos- de vomer. Peretele lateral in constitutia lui intra 6 oase : maxila , lacrimalul , etmoidul , sfenoidul ,
lama perpendiculara a palatinului si cornetul inferior.

36.Articulatia temporo-mandibulara: Articulatia temporo-mandibulara leaga mandibula de baza

craniului.Ea face parte din aparatul dentomaxilar.Articulatia temporomandibulara este o articulatie
condiliana.. Suprafete articulare: de partea temporalului avem fosa mandibulara si tuberculul articular. De
partea mandibulei avem un condil capul mandibulei. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula
intarita pe partea laterala de un ligament. Lor li se adauga in descrierea curenta ligamentele stilo- si sfeno-
mandibular cu importanta redusa.

37.Biomecanica articulatiei temporo-mandibulare. In articulatia temporomandibulara se pot executa la

om 3 feluri de miscari :miscari de coborare si de ridicare a amndibulei, miscari de proiectie inainte si
inapoi si miscari de lateralitate sau diductie. In starea de repaus arcada inferioara se afla la 2-3 mm de cea
superioara , muschii masticatori nu sunt complet relaxati ci au o stare ce tonicitate. Miscarile de ridicare si
coborare se petrec in jurul unui ax transversal care trece prin cele 2 ramuri a mandibulei. Miscarile de
proiectie sunt miscari sagitale care se petrec in etajul discotemporal al articulatiei.Miscarile de lateralitate
corespund fazei de macinare a alimentelor.

38.Muschii temporal si maseter.Insertie:pe intreaga fosa temporala pana la linia temporala inferioara si
pe fata profunda a fasciei temporale care ii serveste ca aponevroza.Raporturi: Fata superficiala este
acoperita in cea mai mare parte de fascia temporala si in partea inferioara de arcada zigomatica .Fata
profunda este in raport cu fosa temporala pe care o depaseste si vine in raport cu muschii pterigoidieni ,
cu buccinatorul si cu corpul adipos al obrazului. Actiune : ridicare a mandibulei. Inervatie : din nervul
mandibular prin cei 3 nervi temporali profunzi.Muschiul maseter. Insertie:portiunea superficiala se prinde
pe marginea inferioara a arcadei zigomatice si pe unghiul mandibulei. Portiunea profunda : pe marginea
inferioara si mediala a arcadei zigomatice si pe fata laterala a ramurii mandibulei. Actiune : ridicare ,
propulsie , lateralitate. Inervatie: nervul maseterin din mandibular.

39.Muschii pterigoidieni. Muschiul pterigoidian medial. Insertie : pe toata lungimea fosei pterogoide,
fasciculele merg in jos si lateral si se insera pe fata mediala a unghiului mandibulei.Actiune: ridicare ,
propulsie si lateralitate. Inervatie: o ramura din nervul mandibular. Muschiul pterigoidian lateral.
Insertie :fasciculul superior ia nastere pe fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului , fasciculul
inferior se insera pe fata laterala a lamei pterigoide laterale. Ambele fascicule converg catre articulatia
temporomandibulara unde se insera in foseta pterigoidiana a procesului condilian.Actiune : propulsie.
Inervatie : O ramura a nervului mandibular care patrunde in partea posterioara a fasciculului inferior.

40.Regiunea fronto-parieto-occipitala. Este o regiune mediana ce corespunde celei mai mari parti a
calvariei. In unele manuale ea este subdivizata in alte 3 regiuni: frontala, parietala si occipitala fiecare
dintre ele corespunzand portiunii solzoase a osului respectiv. Limite : anterior- glabela si marginile
supraorbitare ale frontalului, care o separa de etajul facial al capului; posterior- protuberanta occipitala
externa si liniile nucale superioare , care o separa de regiunea nucala ; lateral (la dreapta si la stanga )
liniile temporale superioare , care o delimiteaza de regiunile temporale, apoi baza procesului mastoidian
care o separa de regiunea sternocleidomastoidiana . Regiunea fronto-parieto-occipitala este boltita forma
data de convexitatea calvariei.

41. Regiunea temporala si auriculara. Este o regiune bilaterala simetrica situata pe partile laterale ale
boltii craniene. Aici se poate lua pulsul arterei temporale superficiale ; la arterosclerotici , artera poate fi
proeminenta sinuasa si rigida ( semnul arteroscleroticilor ). Limite inferior arcada zigomatica ; in rest
regiunea este delimitata de linia temporala superioara orientata cu concavitatea in jos .
42.Regiunea orbitala . Este o regiune pereche cuprinsa in orbita osoasa. Este situata de o parte si de
cealalta a portiunii superioare a cavitatii nazale ; este acoperita anterior de elementele regiunii palpebrale.
Ea contine si protejeaza bulbul ocular si anexele sale. Limitele regiunii sunt reprezentate de peretii ososi
ai orbitei , captusiti de periorbita.

43.Regiunea nazala. Este denumita si nasul extern si este reprezentata de proeminenta piramidala situata
in mijlocul fetei intre regiunile palpebrale si cele geniene si deasupra regiunii labiale . Limitele regiunii
sunt ; superior- depresiunea subglabelara ce corespunde suturii fronto-nazale ; inferior- linia care merge
prin marginea posterioara a partii mobile a septului nasului si a orificiilor narinare ; lateral- de o parte si
de cealalta santurile nazoorbitare si nazogeniene

44.Regiunea mentoniera . Denumita si regiunea barbiei este situata dedesubtul regiunii labiale si
deasupra regiunii suprahioidiene care apartine gatului . Limitele in jos marginea inferioara a corpului
mandibulei ; in sus- santul mento-labial , prelungit de o parte si de cealalta pana la liniile verticale
coborate la un cm lateral de comisurile bucale ; acestea din urma reprezinta limitele laterale ale regiunii .
Regiunea este convexa mai mult sau mai putin proeminenta mai rotunjita sau mai ascutita , prezentand
uneori o gropita mediana (foseta mentoniera).In acest fel barbia influenteaza prin forma ei fizionomia si
inaltimea fetei.

45.Regiunea geniana . Bilaterala , pereche , este situata lateral de cele 3 regiuni mediene, dedesubtul
regiunii palpebrale si medial de cea maseterina. Cunoscuta si sub denumirea de obraz , ea alcatuieste
peretele lateral al cavitatii bucale . Limite inainte- santul nazogenian continuat de santul nazolabial si apoi
cu linia conventionala verticala coborata la un cm lateral de comisura bucala ; inapoi- marginea anterioara
a muschiului maseter ; in sus marginea inferioara a bazei orbitei; in jos- marginea inferioara a corpului
mandibulei. Regiunea are forma patrulatera , alungita longitudinal.

46.Regiunea parotidiana. Cunoscuta si sub numele de regiune retromandibulara ea este o regiune

pereche, ascunsa inapoia ramurii mandibulei, si continand ca formatiune principala glanda parotida .
Conexiunile apropiate ale glandei parotide cu cavitatea bucala , justifica integrarea regiunii in etajul
visceral al capului. Limitele superficiale dau regiunii forma unui patrulater alungit vertical : anterior-
marginea posterioara a marginii mandibulei; posterior- procesul mastoidian si marginea anterioara a
sternocleidomastoidianului; superior- porul acustic extern ; inferior- orizontala care continua inapoi
marginea inferioara a corpului mandibulei.In profunzime , regiunea se intinde pana la procesul stiloid si la
fata laterala a faringelui . La exterior , regiunea apare care un sant vertical mai mult sau mai putin adanc.

47.Regiunea maseterina. Situata in partea posterioara a fetei , postero-lateral de regiunea geniana este o
regiune pereche care cuprinde toate planurile moi ce acopera ramura mandibulei inclusiv prelungirea
anterioara a glandei parotide. Limite inainte marginea anterioara a muschiului maseter; inapoi- marginea
posterioara a ramurei mandibulei ;superior- arcada zigomatica; inferior marginea inferioara a
mandibulei. Regiunea maseterina a re o forma patrulatera alungita vertical si usor bombata, mai ales in
timpul contractiei maseterului.

48.Regiunea suprahioidiana. Mediana si nepereche, regiunea ocupa partea anterioara si superioara a

gatului.Ea contine printre alte alemente , si loja glandei submandibulare. Limite: in sus- marginea
inferioara a corpului mandibulei prelungita inapoi printr-o linie conventionala , care merge pana la
marginea anterioara a sternocleidomastoidianului; in jos-orizontala care , trecand prin marginea
superioara a hioidului, se intinde intre cei doi muschi sternocleidomastoidieni; lateral de o parte si de
cealalta marginile anterioare ale acestor muschi ; limita profunda este reprezentata de muschiul
milohioidian, continuat inapoi de fata laterala a muschiului hioglos.Muschii sunt reprezentati de
digastric , stilohioidian, milohioidian si hioglos.

49.Regiunea infrahioidiana. Regiune mediana , nepereche, de forma triunghiulara este cuprinsa intre
mandibula si cei doi muschi sternocleidomastoidieni. Limite :in sus-orizontala care trece prin marginea
superioara a hioidului si care uneste cei doi muschi scm.; in jos-incizura jugulara a sternului; lateral, de o
parte si de cealalta , marginile anterioare ale scm; in profunime , regiunea se intinde pana la conductul
laringotraheal si la glanda tiroida.

50.Regiunea sternocleidomastoidiana: Pachetul vasculonervos al gatului. Limite anterior si posterior-

marginile corespunzatoare ale scm; superior-baza procesului mastoidian; inferior-clavicula si articulatia
sternoclaviculara ; in profunzime regiunea se intinde pana la lama prevertebrala a fasciei cervicale.
Manunchiul vasculo-nervos al gatului reprezinta ultimul strat al regiunii . El este format de carotida
comuna , continuata apoi de carotida interna , situate medial; vena jugulara interna situala lateral; nervul
vag , asezat in unghiul diedru deschis inapoi format de vasele mari amintite.

51.Regiunea supraclaviculara : artera si vena sub-claviculara , nervul frenic si plexul brahial.

Artera subclaviculara vine din regiunea scm, strabate in sens medio-lateral partea inferioara a spatiului
interscalenic, descriind un arc pe deasupra cupolei pleurale si a primei coaste , si apoi deschide oblic
pentru a se angaja sub clavicula si patrunde astfel in axila. Vena subclaviculara are un traiect paralel cu
artera , fiind situata anterior acesteia ; trece prin spatiul prescalenic si intra in reg scm. Nervul frenic
coboaara din plexul cervical , vertical pe fata anterioara a scalenului anterior; ajungand la extremitatea
inferioara a acestuia , ii inconjoara marginea mediala intr-un punct ce raspunde triunghiului subclavicular
mic si patrunde in torace. Plexul brahial este situat posterior si mai sus decat vasele subclaviculare

56.Limba : structura si vascularizatie. In structura limbii se descriu un schelet osteofibros , muschi

striati si o mucoasa. Scheletul osteofibros este format din osul hioid si 2 membrane fibroase: septul limbii
si membrana hioglosiana intinsa de la hioid spre limba. Muschii limbii sunt : intrinseci, proprii limbii(m.
transvers, m.vertical,m.lingual longitudinal superior si m. lingual longitudinal inferior, stang si drept).
Exista si muschi extrinseci (m.stiloglos, m.hioglos, m.genioglos). Vascularizatia limbii .Arterele limbii
provin din artera linguala, care ia nastere din artera carotida externa. Sangele venos ajunge in vena
jugulara interna.

57.Limba inervatie: Nervii sunt motori si senzitivi. Nervii motori provin din facial pentru stiloglos si
palatoglos, si din hipoglos pentru toti ceilalti muschi ai limbii . Nervii senzitivi: limba are o sensibilitate
generala si una speciala, gustativa.Sensibilitatea generala este sub dependenta nervului lingual(ramura din
mandibular) a glosofaringianului si a laringelui superior(ramura a vagului). Sensibilitatea gustativa este
sub dependenta nervului glosofaringian si a nervului lingual.

58.Cavitatea bucala : Pereti , vascularizatie si inervatie. Peretii cavitatii bucale sunt in numar de 6 :
1.peretele anterior format din buze- 4 artere din faciala , venele se comporta ca arterele- nervii motori
provin din facial si senzitivi ramuri ale trigemenului. 2. doi pereti marginali laterali formati de obraji-
arterele sunt numeroase cele mai importante fiind artera bucala (ramura a maxilarei) si transversa fetei
(ramura a temporalei suferficiale) , venele se varsa in faciala si in transfersa a fetei- nervi motori din
facial , sensibilitatea este detinuta de trigemen prin nervul bucal si infraorbitar. 3.un perete inferior alc din
limba si spatiul sublingual. 4.un perete superior reprezentat prin bolta palatina- arterele sunt multiple cea
mai importanta fiind palatina descendenta ramura a maxilarei, venele urmeaza traiectul arterelor. Nervii
senzitivi sunt reprezentati prin nervul palatin mare si nervii nazopalatini. 5.Un perete posterior format de
valul palatului si de istmul bucofaringian.

59.Faringele: Muschii faringelui.Muschii faringelui sunt striati , grupati in muschi constrictori si

ridicatori. Muschii constrictori au fibre circulare si se acopera unul pe celalalt(superiorul de mijlociu si
mijlociul de constrictor inferior);prin contractia lor micsoreaza diametrul antero-posterior si transversal al
faringelui. Muschii ridicatori au fibre longitudinale si sunt reprezentati de muschiul stilofaringian ,
salpingofaringian si palato-faringian care coboara de la palat prin arcul posterior.

60.Faringele: vascularizatie si inervatie. O ramura a arterei faciale, artera tonsilara trece prin muschiul
constrictor superior al faringelui si patrunde prin polul inferior al tonsilei palatine.Tonsila primeste ramuri
terminale de la arterele palatina ascendenta, palatina descendenta , faringiana ascendenta si linguala. Vena
palatina externa mare coboara de la nivelul palatului moale si trece aproape de fata laterala a tonsilei
inainte de a intra in plexul venos faringian. Inervatia faringelui provine din plexul nervos faringian.
Fibrele motorii din plex provin din nervul vag .Fibrele senzitive ale plexului provin din nervul
glosofaringian.

61.Cartilajiile laringelui. Ligamente. Scheletul laringelui este format din noua cartilaje : trei sunt
nepereche(tiroid, cricoid si epiglotic) si 3 sunt pereche (aritenoide, corniculate, sesamoide si
cuneiforme).Toate cartilajele laringelui sunt formate din cartilaj de tip hialin, exceptand epiglota , care
este formata din cartilaj de tip elastic. Ligamentele laringelui sunt : ligamente vocale , ligamente
cricotiroidiene laterale , ligamentul cricotiroidian median , ligamentul tiroepiglotic , ligamentul
hioepiglotic, ligamentul vestibular si ligamentul ariepiglotic.
62.Muschii laringelui. Se impart in intrinseci si extrinseci. Cei extrinseci se insera cu un capat pe
laringe , iar cu celalalt pe organele vecine( sternotiroidian, tirohioidian si constrictor inferior al
faringelui , care se insera pe creasta oblica a cartilajului tiroid).Muschii intrinseci au ambele capete
inserate pe cartilagii ale laringelui.Unii sunt constrictori ai glotei, apropiind plicile vocale(muschiul
cricoaritenoidian lateral, muschiul interaritenoidian) altii sunt dilatatori ai glotei, departand plicile vocale
(muschiul vocal, situat in plica vocala , si muschiul tirocridoidian, care realizeaza miscarea de balans
inainte a cartilajului tiroid.

63.Vascularizatia si inervatia laringelui. Vascularizatia laringelui este asigurata de artera laringiana

superioara (din carotida externa) si artera laringiana inferioara (din artera subclavie).Sangele venos ajunge
in vena jugulara interna.Limfaticele laringelui ajung in ganglionii cervicali. Inervatia laringelui este
asigurata de nervul laringian superior si inferior , ramuri din nervul vag. Nervul laringian inferior
inerveaza muschii intrinseci ai laringelui , exceptand muschiul tirocricoidian. Nervul laringian superior
inerveaza mucoasa laringelui si muschiul tirocricoidian.

64.Glanda tiroida .Paratiroidele. Glanda tiroida este cea mai voluminoasa glanda endocrina a corpului.
Ea produce hormonul tiroidian , care controleaza rata metabolismului, si calcitonina, un hormon ce
controleaza metabolismul calciului.Hormonul produs de paratiroide , parathormonul, controleaza
metabolismul fosforului si calciului din sange .Glanda tiroida este situata profund fata de muschii
sternohioidieni si sternotiroidieni, fiind localizata in regiunea anterioara a gatului, la nivelul vertebrelor
C5-T1.Ea este formata din 2 lobi legati printr-un istm. Pe suprafata lobilor se afla glandele paratiroide.

65.Tonsilele palatine. Lojile amigdaliene. Tonsilele palatine numite adeseori ,, amigdale sunt mase de
tesut limfoid, cate una de fiecare parte a orofaringelui.Fiecare amigdala se afla intr-o fosa amigdaliana
delimitata de arcurile palatoglos si palatofaringian si de limba. Arterele tonsilare provin din palatina
ascendenta, care da principala si cea mai constanta ramura pentru amigdala. Venele formeaza un plex
tonsilar ce se termina in plexul faringian.Limfaticele se indreapta spre nodurile submandibulare.

66.Vena jugulara interna. Dreneaza sangele de la nivelul creierului, partii anterioare a fetei, viscerelor
cervicale si muschilor profunzi ai gatului. Ea incepe la nivelul gaurii jugulare din fosa craniana
posterioara ca o continuare directa a sinusului sigmoidian.La originea ei prezinta o dilatatie , bulbul
superior al VJI, de unde coboara teaca carotica insotind artera carotida interna superior de bifurcatia
carotidei. Capatul inferior al VJI se dilata si formeaza bulbul inferior al VJI. Tributarele venei sunt sinusul
pietros inferior si venele faciala si linguala(adesea printr-un trinchi comun), faringiana tiroidiana
superioara si tiroidiana mijlocie.

67.Vena jugulara externa. Se formeaza in apropierea unghiului mandibulei (imediat inferior de

pavilionul auricular) prin unirea ramurii posterioare a venei retromandibulare cu vena auriculara
posterioara. VJE transverseaza oblic muschiul SCM, profund de platisma si patrunde in partea antero-
inferioara a regiunii cervicale laterale. Apoi strapunge lama superficiala a fasciei cervicale, care formeaza
plafonul acestei regiuni, la marginea posterioara a SCM. VJE coboara in partea inferioara a regiunii
cervicale laterale si se termina in vena subclavie. Ea dreneaza cea mai mare parte a scalpului si a jumatatii
fetei.
68.Artera carotida comuna: origine, traiect, raporturi. Fiecare artera carotida comuna urca prin teaca
carotica impreuna cu vena jugulara interna si nervul vag pana la niveul marginii superioare a cartilajului
tiroid. Aici, fiecare artera carotida comuna se termina prin bifurcarea in arterele carotide interna si
externa.Artera carodida dreapta incepe la bifurcatia trunchiului brahiocefalic.De la arcul aortei , artera
carotida comuna stanga urca la nivelul gatului. Drept urmare artera carotida comuna stanga are un traiect
de aproximativ 2 cm prin mediastinul superioar inainte de a intra in regiunea cervicala.

69.Artera tiroidiana superioara merge antero-inferior, profund de muschii infrahioidieni pentru a

ajunge la glanda tiroida , pe care o vascularizeaza.In plus, da ramuri pentru muschii infrahioidieni si SCM
si da nastere arterei laringiene superioare ,care vascularizeaza laringele.Artera faciala ia nastere anterior
din artera carotida externa, ori impreuna cu artera linguala, ori imediat superior de aceasta. Dupa ce da
nastere arterei palatine ascendenta si unei ramuri tonsilare, artera faciala trece superior, acoperita de
muschii digastric si stilohioidian si de unghiul mandibulei.Se arcuieste anterior, intra intr-un sant adanc si
vascularizeaza glanda submandibulara.Da apoi nastere arterei submentale.Artera ocipitala ia nastere pe
fata posterioara a arterei carotide externe superior de originea arterei faciale. Trece posterior imediat
medial de insertia pantecelui posterior al muschiului digastric si paralel cu acesta , in santul occipital de
pe osul temporal si se termina divizanduse in numeroase ramuri in partea posterioara a scalpului.Pe
parcursul acestui traseu ea trece superficial de artera carotida interna si NC 9 NC 11.

70.Artera faringiana ascendenta . Artera linguala. Artera maxilara. AFA ia nastere ca prima sau a doua
ramura a arterei carotide externe si este singura ei ramura mediala .Ascensioneaza pe faringe profund
(medial)de artera carotida interna si trimite ramuri catre faringe muschii prevertebrali urechea medie si
meningele cranian.Artera linguala ia nastere de pe fata anterioara a arterei carotide externe unde este
situata pe muschiul constrictor mijlociu al faringelui. Se arcuieste supero-anterior si trece profund de
nervul hipoglos , muschiul stilohioidian si pantecele posterior al muschiului digastric. Dispare profund de
muschiul hipoglos dand ramuri pt partea posterioara a limbii.Se indreapta apoi superior pe margia
anterioara a acestui muschi bifurcandu-se in arterele linguala profunda si sublinguala.Artera maxilara se
desprinde din artera carodita externa in glanda parotida.Traiectul este perpendicular pe directia arteri
carotide externe .Raporturi: partea paratiroidiana-la acest nivel se desprind intraparotidian artera
auriculara profunda si artera timpanica anterioara; partea mandibulara-se desprind artera alveolara
inferioara , artera maningee medie si accesorie;partea pterigoidiana; partea pterigopalatina.

71.Artera auriculara posterioara.Artera temporala superficiala. Artera auriculara posterioara o mica

ramura posterioara a arterei carodite externe care este de regula ultima ramura preterminala. Ea urca
posterior intre meantul acustic extern si procesul mastoid pentru a vasculariza muschii adiacenti , gl
parotida , nervul facial si structurile de la nivelul osului temporal , pavilionului auricular si scalpului.
Artera temporala superficiala se desprinde din artera carotida externa in glanda parotida la nivelul coului
mandibulei. Artera strabate gl parotida apoi impreuna cu vena omonima si cu nervul auriculo-temporal
formeaza pediculul vasculonervos superior al glandei. Are un traiect ascendent pe radacina posterioara a
procesului zigomatic al temporalului . Artera urca in regiune temporala profund de planul musculo-apo-
nevrotic. La cca. 5 cm superior de arcada zigomatica artera se bifurca in ramuri terminale: ramura frontala
si ramura parietala.

87.Configuratia interna a maduvei spinarii. Este alcatuita din substanta cenusie dispusa in centru si
substanta alba asezata la periferie. Substanta cenusie este formata din corpul neuronilor , pe suprafata de
sectiune ea are forma literei H.Prelungirile anterioare se numesc coarne anterioare iar cele posterioare se
numesc coarne posterioare. Intre cele doua se gasesc de o parte si de alta coarnele laterale. Substanta
cenusie formeaza comisura cenusie.In interiorul coarnelor anterioare neuronii nu sunt dispusi uniform ci
formeaza gramezi de celule numite nucleii cornului anterior.Coarnele laterale contii nucleii formati din
neuroni vegetativi simpatici.Coarnele posterioare contin neuroni senzitivi formand zona somato-
receptoare a substantei cenusii. Substanta alba este formata din 3 perechi de cordoane: 2 laterale ,2
anterioare si 2 posterioare.Cordoanele sunt alcatuite din fascicule de fibre ascendente sau ale sensibilitatii
si descendente sau ale motilitatii.

101.Nervii spinali. Conecteaza maduva cu receptorii si efectorii. Sunt in numar de 31 de perechi. In

regiune cervicala exista 8 nervi cervicali . In regiunea toracala 12 nervi , apoi 5 in regiunea lombara, 5 in
sacrata si unul in regiunea coccigiana. Nervii spinali sunt formati din 2 radacini : anterioara , motorie
contine axonii neuronilor somato-motori din cornul anterior al maduvei si radacina posterioara , senzitiva
prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal la nivelul caruia sunt localizati atat neuronii somato-senzitivi cat
si cei viscero-senzitivi.

104.Conformatia generala a bulbului. Are ca limita inferioara planul care separa maduva de bulb sub
decusatia piramidelor , iar superior santul transversal bulbo-pontin. Pe fata antero-laterala se observa pe
linia mediana fisura mediana anterioara care o continua pe cea a maduvei fiind intrerupta de decusatia
piramidelor in partea inferioara. Lateral de fisura mediana se afla 2 coloane proeminente de substanta alba
numite piramide bulbare.In partea sa superioara se gaseste o umflatura ovoidala numita oliva bulbara
marginita posterior de santul retro-olivar.

105.Conformatia generala a puntii. Intretaie transversal trunchiul cerebral in partea mijlocie .Este
formata la suprafata de fibre transversale care se continua lateral si posterior cu bratele puntii sau
pedunculii cerebelosi mijlocii care fac legatura intre cele 2 emisfere cerebeloase. Pe linia mediana se
gaseste un sant longitudinal numit santul bazilar iar lateral de acesta se gasesc 2 ridicaturi numite
piramidele puntii .Pe fata anterioara , limita inferioara o formeaza santul bulbo-pontin iar cea superioara
un sant paralel cu primul care o separa de pedunculii cerebrali numit santul ponto-peduncular.
106.Conformatia generala a mezencefalului. Pedunculii cerebrali sunt situati deasupra puntii iar limita
lor inferioara o formeaza santul ponto-peduncular.Superior se continua cu diencefalul. Pe linia mediana se
gaseste spatiul interpeduncular de forma triunghiulara cu baza in sus si varful in jos numita fosa
interpedunculara. Fundul ei perforat de vase sangvine formeaza substanta perforata posterioara.In aceasta
fosa pe fata mediala a pedunculilor se gaseste originea aparenta a nervului cranian 3. Posterior de
pedunculi se gasesc corpii corpii cvadrigemeni.

114.Substanta neagra. Un nucleu cu celule bogate in pigment care ii da culoare mai inchisa este situat
intre piciorul si tegumentul peduncular in plan frontal si se intinde superior pana in regiunea subtalamica
a diencefalului.Functional se leaga de substanta reticulata a trunchiului cerebral si este un centru al
motilitatii asociate.

115.Nucleul rosu. Situat in tegmentul peduncular la limita dintre mezencefal si diencefal avand forma
ovala .Este alcatuit din 2 parti : una magnoceulara formata din celule mari situate spre periferie ,mai
veche ca aparitie de la ea plecand la maduva tractul rubrospinal si alta parva celulara, din celule mici ,
predominanta la om se leaga de formatiunile de aparitie mai recenta a encefalului.

129.Nervul oculomotor(III). Inerveaza prin fibre motorii somatice toti muschii extrinseci ai globului
ocular cu exceptia oblicului superior si dreptului lateral.De asemenea acesti nervi trimit fibre
parasimpatice preganglionare la ganglionul ciliar asigurand inervatia corpului ciliar si a muschiului
sfincter al pupilei.Acesti nervi isi au originea in trunchiul cerebral pe care il parasesc medial de
pedunculii cerebrali, avand apoi traiect prin peretele lateral al sinusului cavernos.Patrund in orbita prin
fisura orbitala superioara si se divid in ramurile superioara si inferioara.

130.Nervul trohlear(IV).Contine fiibre motorii somatice pentru muschii oblici superior si trimit fibre
proprioceptive catre acesti muschi care produc abductia coborarea si rotatia mediala a globilor oculari.Isi
are originea pe fata posterioara a trunchiului cerebral au un traiec intracranian lung ocolesc trunchiul
cerebral si strapung dura mater in marginea libera a cortului cerebelului , in apropierea procesului clinoid
posterior.In continuare intra in peretele lateral al sinusului cavernos si patrund in orbita prin fisura orbitala
superioara.

131.Nervul trigemen.Furnizeaza fibre motorii somatice pentru muschii masticatori milohioidian,

pantecele anterior al digastricului. Transporta la destinatie fibre postganglionare parasimpatice de la
nivelul capului.Asigura inervatia senzitiva a durei mater din fosele craniene anterioare si mijlocie , a
tegumentului fetei, dintilor, gingiei, mucoasei cavitatii nazale.Are originea pe fata laterala a puntii prin 2
radacini motorie si senzitiva.Radacina senzitiva ajunge in ganglionul trigeminal iar cea motorie are un
traiect paralel cu cel al radacinii senzitive dar apoi ocoleste ganglionul si devine parte a nervului
mandibular.

132.Nervul mandibular.Inerveaza structuri derivate din mugurele mandibular al primului arc

faringian.Este singura diviziune care conduce fibre motorii somatice ce se distribuie muschilor striati
derivati din mezodermul arcului mandibular, in principal muschilor masticatori.Trece prin gaura ovala si
inerveaza senzitiv mucoasa din cele 2 treimi anterioare ale limbii , dintii mandibulari tegumentul buzei
inferioare si urechea externa.

133.Nervul frontal. Acest nerv nu inerveaza structuri derivate din arcul faringian ci doar structuri
derivate din mezodermul paraxial al procesului fronto-nazal embrionar.Fibrele senzitive somatice se
distribuie tegumentelor , mucoaselor si conjunctivei in partea frontala a capului si nasului.Trece prin
fisura orbitala superioara si inerveaza corneea , conjunctiva superioara mucoasa cavitatii nazale
tegumentul fetei dorsale a nasului peoapa superioara fruntea si scalpul.

134.Nervul maxilar. Inerveaza structuri derivate din mugurele maxilar al primului arc faringian. Dupa ce
paraseste cutia craniana prin gaura rotunda fibrele sale senzitive se distribuie in general tegumentelor si
mucoaselor maxilarului superior.Ganglionul pterigopalatin se asociaza acestei diviziuni fiind implicat in
inervatia glandelor lacrimale , nazale si ale palatului.

135.Nervul abducens.Originea reala se afla in nucleul sau situat in punte in planseul ventriculului al 4
lea .Originea aparenta se afla la nivelul santului bulbopontin. Patrunde in orbita prin fisura orbitara
superioara si inerveaza muschiul drept lateral.Furnizeaza fibre motorii somatice pentru muschii drept-
lateral ai globilor oculari si fibre proprioceptive pentru acesti muschi.
136.Nervul facial. Contine fibre motorii pentru muschiul scariteii , muschiul stilohioidian ,faciali si au
scalpului. Trimite fibre preganglionare parasimpatice prin nervul intermedial la ganglionii pterigopalatini
si submandibular prin nervii pietros mare si respectiv coarda timpanului. Inerveaza o regiune cutanata din
meantul auditiv extern si prin nervul intermedial asigura inervatia senzoriala pentru cele 2 treimi
anterioare ale limbii si palatul moale.Isi are originea pe marginea posterioara a puntii si strabate meantul
acustic intern si canalul facialului din partea pietroasa a osului temporal iesind prin gaura stilo-
mastoidiana.

137.Nervul glosofaringian. Contine fibre motorii somatice pentru muschiul stilofaringian si muschii
constrictori ai faringelui si fibre motorii viscerale pentru ganglionul otic, pentru inervatia glandei
parotide. De asemenea contine fibre senzitive pentru treimea posterioara a limbii, faringe, cavitate
timpanica, cavitate faringotimpanica si sinus carotic.Isi are originea la extremitatea rostrala a bulbului
rahidian si parasesc craniul prin gaura jugulara.Trec prin constrictorii superiori si mijlociu ai faringelui
catre sinusul amigdalian si ajung in treimea posterioara a limbii.
138.Nervul vag.
139.Nervul accesor.Contine fibre motorii somatice care inerveaza muschii SCM si trapezii.Ia nastere
prin mai multe radacini mici pe fetele laterale ale maduvei spinarii in cele 5-6 segmente cervicale
superioare. Urca in cavitatea craniana prin gaura occipitala mare si parasesc craniul prin gaura jugulara
traversand regiunea cervicala laterala.Originea reala se afla in nucleul ambiguu din bulb iar originea
aparenta este dubla :prima la nivelul bulbului , imediat sub nervul vag iar a doua la nivelul maduvei
cervicale.

140.Nervul hipoglos. Este nervul motor al limbii .Originea reala se afla in nucleul hipoglosului din bulb.
Originea aparenta se afla in santul preolivar al bulbului.Ramurile nervului hipoglos sunt : ramura
meningeana si ramura descendenta care se anastomozeaza cu plexul cervical. Teritoriul de distributie este
exlusiv motor si inerveaza toti muschii limbii iar prin anastomoza cu plexul cervical contribuie la
inervatia musculaturii subhioidiene.

141.Conformatia externa a cerebelului.Lobulatia .Scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelosi.Cerebelul

are o forma ovoida ,turtit de sus in jos cu diametrul mare transversal.Este alcatuit dintr-o parte mediana cu
directia antero-posterioara numita vermis si din 2 parti latite numite emisfere cerebrale.Cerebelul
participa la formarea tavanului ventriculului al IV are o fata superioara una inferioara si alta anterioara
concava. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin 3 pedunculi cerebelosi.Lobulatia
vermisului ii corespunde lobulatia emisferelor cerebeloase.Vermisul superior are urmatorii lobuli :
lingula, lobulul central, monticulus si mai posterior folium vermis. Vermisul inferior poseda urmatorii
lobuli : tuber vermis, piramida, uvula si nodulus.Scoarta cerebeloasa inconjoara substanta alba centrala,
care trimite prelungiri in interior, dand in ansamblu aspectul unei coroane de arbore , in interiorul masei
de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie care formeaza nucleii cerebelului.Nucleii sunt in
numar de 4. In vermis se afla nucleii fastigiali . In emisferele cerebeloase se gaseste medial nucleul
Globos, lateral de el nucleul emboliform si mai lateral se gaseste nucleul dintat.

142.Pedunculii cerebelosi.Aferentele si eferentele cerebelului.Pedunculii cerebelosi inferiori (corpii

restiformi) leaga cerebelul de bulb, cei mijlocii(bratele puntii) leaga cerebelul de punte iar pedunculii
cerebelosi superiori(brate conjunctive) ii leaga de mezencefal.Prin pedunculi trec fibre nervoase aferente
si eferente.Pedunculii inferiori contin fibre de legatura ale paleocerebelului iar cei superiori si mijlocii
sunt cai de legatura ale neocerebelului. Caile aferente vin de la maduva, trunchiul cerebral si scoarta
cerebrala.Tractul spino-cerebelos dorsal vine de la maduva si ajunge in cerebel la cortexul vermisului si a
emisferelor cerebrale.Tractul spino-cerebelos ventral patrunde in cerebel prin pedunculii cerebelosi
superiori si merge la vermis.Tractul vestibulo-cerebelos pleaca din nucleii vestibulari din bulb si ajunge la
lobulul nodular si paleocerebel.Tractul olivo-cerebelos patrunde in cerebel prin pedunculii cerebelosi
inferiori.Tractul bulbo-cerebelos pleaca de la nucleul gracilis si cuneat si ajunge la nucleii si cortexul
vermisului. Tractul cortico-ponto-cerebelos este cea mai mare cale aferenta a scoartei cerebrale.Caile
eferente : tractul fastigio-bulbar, tractul dento-rubic si tractul dento-talamic

143.Functiile cerebelului. Prin partea sa paleocerebeloasa regleaza echilibrul corpului prin stimulii
proprioceptivi primiti de la aparatul locomotor si nucleii vestibulari. Neocerebelul interbine in mentinerea
raportului optim dintre tonusul muschilor agonisti si antagonisti in timpul miscarilor, ajuta scoarta
cerebrala in coordonarea miscarilor voluntare.
144.Configuratia generala a diencefalului. Se dezvolta din vezicula diencefalica si impreuna cu
emisferele cerebrale formeaza creierul.Este asezat sub emisferele cerebrale si deasupra mezencefalului. In
interiorul sau se gaseste ventriculul al III lea. Diencefalul este alcatuit din : talamus, metatalamus,
subtalamus,epitalamus si hipotalamus situate in jurul ventriculului al III lea.

145.Configuratia externa a talamusului.Este format din 2 mase de substanta nervoasa de forma ovoida
de o parte si de alta a cavitatii venticulare ai carei pereti laterali ii formeaza.Partea anterioara se numeste
rostrum iar cea posterioara pulvinar.Lateral vine in raport cu capsula interna si nucleul caudat, formatiuni
care apartin emisferelor cerebrale.

146.Configuratia interna a talamusului.Substanta cenusie formeaza in interior grupe de nuclei :

anterior ,posterior, laterali si mediali. In nucleii laterali vin fibrele tractului spino-talamic, fibrele
lemniscului medial si fibre de la nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral.La nucleii posteriori vin fibre din
caile optice si acustice. Nucleii anteriori se leaga de hipotalamus si scoarta cerebrala iar nucleii mediali
primesc fibre de la hipotalamus si trimit fibre catre scoarta lobului fruntal.
147.Aferentele si eferentele talamusului.
148.Functiile talamusului. Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale, integrarea in activitatea motorie,
rol in activitatile psihice, in procesele de constienta si atentie si de raportare emotionala si afectiva la
stimulii din mediul intern sau extern.

149.Metatalamus si epitalamus.Metatalamusul format din corpii geniculati laterali si mediali.Corpul

geniculat lateral este asezat posterior si inferior de extremitatea posterioara a talamusului si se leaga de
corpii cvadrigemeni superiori fiind o statie de legatura a caii vizuale.Corpul geniculat medial este culcat
pe pedunculii cerebrali si se leaga de corpii cvadrigemeni inferiori fiind o statie de releu pe cale acustica,
la el vin fibrele lemniscului lateral.Epitalamusul situat in partea posterioara si superioara a diencefalului,
format din glanda epifiza, trigonul habenular cu ganglionul habenulei , striile habenulare. Dpdv functional
este un centru al reflexelor olfactivo-somatice dirijand miscarile capului si corpului legate de miros.

150.Hipotalamusul si nucleii hipotalamusului. Hipotalamusul este situat in partea anterioara a

diencefalului si este alcatuit din tuber cinereum cu neurohipofiza si din corpi mamilari. In structura
hipotalamusului substanta cenusie este dispusa sub forma de mase nucleare iar substanta alba este
constituita din fibre de lagatura ale hipotalamusului .Nucleii substantei cenusii sunt urmatorii . Nucleii
supraoptici asezati la extremitatea tracturilor optice. De la ei pleaca fibre la neurohipofiza . Nucleii
paraventriculari, situati lateral ; nucleii tuberali si nucleii mamilari.

155.Configuratia externa a emisferelor.Prezinta partea cea mai voluminoasa a SNC sunt legate intre ele
prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterali I si II.Prezinta 3 fete : laterala se observa
2 santuri mai adanci : fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. Aceste santuri delimiteaza 4
lobi : lobul frontal , lobul parietal, lobul temporal si lobul occipital.Pe fata mediala se observa santul
corpului calos iar in partea posterioara se afla scinzura calcarina care este un sant orizontal.Pe fata bazala
incepe fisura laterala a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lobul orbital situat anterior de fisura
laterala si lobul temporo-occipital situat posterior de fisura.La nivelul lobului orbital se remarca un sant
olfactiv care adaposteste bulbul olfactiv.Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul
colateral si santul occipito-temporal.

179.Urechea externa.Urechea externa are 2 portiuni :Pavilionul urechii(auricula) si meatul acustic

extern.Pavilionul este situat pe partile laterale ale capului inapoia artuculatiei temporo-mandibulare.I se
disting 2 fete, una laterala si alta mediala. Pe fata laterala se observa o serie de proeminente si de
depresiuni.Pe marginea sa fata laterala prezinta 2 reliefuri numite helix si antehelix. Extremitatea
inferioara a helixului se continua in jos cu lobul urechii.Inaintea antehelixului se afla o depresiune,
concha, limitata anterior de orificiul meatului acustic extern si inaintea acestuia de tragus.

180.Urechea medie.Este o cavitate pneumatica sapata in stanca temporalului peretele lateral al urechii
medii este reprezentat de timpan.Peretele medial prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda.La nivelul
peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio.Urechea medie contine in interiorul sau un lant de
osicioare :ciocan nicovala si scarita.Ciocanul si scarita au fiecare cate un muschi, muschiul ciocanului
care diminueaza vibratiile sonore puternice si muschiul scaritei care le amplifica pe cele slabe regland
intensitatea undei sonore.
181.Urechea interna.Este formata dintr-un sistem de incaperi numite labirint osos. In interiorul acestuia
se afla labirintul membranos.Intre labirintul osos si cel membranos se afla perilimfa.Labirintul osos este
format din vestibul osos canale semicirculare osoase si melcul osos.Melcul osos este situat anterior de
vestibul si prezinta un ax osos numit columela.Labirintul membranos este format dintr-un sistem de
camere situate in interiorul labirintului osos. Vestibulul membranos este format din 2 cavitati: utricula
situata in partea superioara a vestibulului si sacula sub utricula.Din partea inferioara a saculei porneste
canalul cohlear care contine organul corti fiind asezat pe membrana bazilara.

Trigonul carotic

Aparine regiunii anterioare a gtului

Coninut n exclusivitate n vase i nervi, poziionai superficial uor accesibili

chirurgical

Zon reflexogen important prin prezena

glomusului
i
sinusului carotic

Aici se practic ligatura la origine aa. carotide

externe(
ntretrunchiul tirolingofacialin. hipoglos
),
a rr.colaterale sau a a. carotide interne
Form
triunghiular, limitat de:

marginea anterioar a m.SCM

baza,
orientat posterior

pntecele posterior al m. digastricim. stilohioidian

latura superioar i anterioar

pntecele superior al m. omohioidian

latura inferioar i anterioar
n profunzime
spaiul are form prismatic delimitat:

posterior
:
mm. prevertebrali
i
scaleni
acoperii de lama prevertebral a fascieicervicale i de fascia mm. scaleni

medial
: faringe, hioid i laringe

anterior i lateral
: planurile musculare i fasciale dintre limitele superficiale
Comunicri
:
o
regiunea SCM
o
regiunea parotideo-maseteric
o
trigonul submandibular
o
regiunea lateral a gtului
o
partea infrahioidian a regiunii anterioare
STRATIGRAFIE

plan superficial
: - piele cu foliculi piloi, panicul adipos redus
-
m. platysma +rr. nn. transvers al gtului & VII- lama superficial a fasciei cervicale-
extremiti inferioare din gl. parotid & SM (superior)- faa profund a m. SCM
(posterior)

spaiul vascular i nervosConinut

: -mnunchiul vasculo-nervos al gtuluicu teaca sa

- colaterale alea. carotide externe- aflueni aiv. jugulare interne-n.

XI

lateral de v. jugular intern

-n.
XII
ntre

v. jugular intern i a. carotid intern

-
lanul simpatic cervical
-rr. ale plexului cervical
posterior de teaca carotic

extrem. inferioar a gg.superior i rr. intergg.- esut conjunctiv cugg. limfatici din grupul
cervical profund

plan profund
prevertebral - mm.lungiai capului i gtului-

tendoane de inserie ale mm.scaleni anterior

imijlociu- lama prevertebral a fasciei cervicale

Mnunchiul vasculo-nervos al gtului
1.
a. carotid comun
medial;
a. carotid intern -
superior de cartilajul tiroid (
a. carotid extern
o ncrucieaz dinspre antero-medial i iese din trigon ndreptndu-se spre
reg. parotideo-maseteric) +
glomusul carotic
2.
v. jugular intern
lateral
3.
n.

vag
posterior, n unghiul format de cele dou vase
Teaca carotic
: - r. sinusului carotic din IX- r. c o m u n i c a n t d i n X p e n t r u I X ( l a g l o m u s i
n sinusul carotic)- r. c a r d i a c e c e r v i c a l e s u p e r i o a r e d i n X
-
nn. carotici externi din gg. cervical simpatic superior

plexuri carotice extern & comun

raporturi
:*
anterior
vv. facial, lingual i tiroidian superioar se vars n v. jugular intern separat sau
printrunchi comun
tirolingofacial
lateral-muschiul SCM.
Glanda tiroida localizare
Glanda tiroid este aezat n loja tiroidian, n partea antero-lateral a gtului. Pe faa
anterioar a prii superioare a traheii, pe laturile acesteia i ale laringelui. Este format din
doi lobi- drept i stng- i din istm.
Datorit aezrii lobilor i istmului, tiroida are aspectul literei H. Ea are o culoare roz-
cenuiu. Mrimea glandei tiroide variaz foarte mult cu sexul, vrsta, momentul fiziologic,
trecutul patologic i zona geografic. n general, la adult, ea are o greutate de 30-40
grame; la femeie este puin mai mare dect la brbat. La exterior este acoperit de o
capsul conjunctiv care trimite septuri spre interior i care mpart lobii n lobuli, iar pe
acetia n foliculi glandulari ce se prezint ca nite vezicule. Foliculii conin coloidul
tiroidian, format dintr-o substan proteic pe care se fixeaz tiroxina. Din colid, tiroxina
poate fi eliberat la nevoie i trecut n snge.
Glanda tiroida are o irigaie foarte bogat, fiind organul cel mai abundent vascularizat din
organism. Debitul sanguin circulator este de 360-600 mL/100 grame organ/minut.

Tiroxina este principalul hormon tiroidian din snge. Tiroida exercit i o aciune complex
asupra celorlalte glande endocrine. Ea influeneaz funciile ovarului, testiculului,
suprarenalelor, hipofizei, paratiroidelor etc. Aciunea aceasta a tiroidei este influenat de
secreiile celorlalte glande endocrine, stabilindu-se astfel o interrelatie tireoendocrin.
Pentru ca s dirijeze funcionarea normal a organismului, tiroida trebuie s produc
cantiti normale de hormoni.

Hormonii tiroidieni exercit efecte metabolice n diferite esuturi ale organismului prin
creterea consumului de oxigen i a produciei de cldur ca rol principal dar au i efecte
specifice pe diferite organe cum ar fi creterea frecvenei i debitului cardiac, creterea
activitii digestive, efecte scheletice ce contribuie la creterea i modelarea oaselor,
controlul centrului respirator, efecte pe musculatur, sistem nervos. Toate aceste efecte
sunt exacerbate n hipertiroidism i diminuate n hipotiroidism, fiind direct rspunztoare de
tabloul clinic specific.