www.referat.

ro

Tipuri de organizatii hoteliere si forme de exploatare

www.referat.ro

1. Tipologia hotelurilor.
2. Forme de expluatare.

Diversitatea serviciilor oferite, a condus la formarea unei varietati de unitati pe piata hoteliera
creind confuzie in rindul voiajorilor.Au fost stabilite o serie de criterii de clasificare si segmentare
a unitatilor hoteliere.

Principalele criterii:
a)caracterisicile fundamentale
-unitati hoteliere si similare acestora;
-unitati extrahoteliere/complimentare
b)amplasare;
- in orase mici sau mari
- in mediul rural;
-pe litoral;
-la munte.
c) legatura cu mijlocul de transport
-de-a lungul cailor rutiere (motel);
-in apropierea garilor(hotel de gara);
-langa aeroporturi(hotel de aeroport)
d) scopul vizitei
-vacanta, turism;
-business;
-convenienta
e)regimul activitatii
-deschis permanent;
-sezoniere;
j)asigurarea serviciului de alimentatie;
g)durata sejurului;
-de tranzit;
-rezidentiale;
k)nivelul de confort;
-de lux;
-de nivel mediu;
-categorie economica
l)capacitatea de cazare;
-expluatare individuala(pina la 49 de camere)
-capacitate medie(50-150)
-expluatare de tip industrie hoteliera
m)forma de expluatare;
 -individuale;
-asociere
-societati sau grupuri

Hotel de tip comercial

Apare:
Rezultat al intensificarii deplasarilor intre orease, in interiorul tarii
Localizare:centrul oraselor in zone cu acces la mijloace de transport sau zone puternic
industrializate
Clientela:oameni de afaceri(calatorii de business), dar si turisti individuali sau grupuri(datorita
convienentei)
Specific al activitatii: durata redusa de sedere-1,7 nopti(h. de tranzit)
Servicii:
Hotel de aeroport
Hotel rezinential
h. de zona balneara tip spa
h. de vacanta(resort)
Hotelurile amplasate in mediul urban, hotele orasenesti, acumuleaza o tendinta de
mentinere a tinutei ce tinde spre monumentalitate, prezentand in general o tratare verticala a
fatadelor si o compozitie volumentrica cu tendinte spre o severa disciplina a formelor. Ele
pastreaza ceva din sobtritatea cladirilor existente in centrele marilor orase.Proectantii au conceput
formule care permit evinentiere lor din sirul altor constructii si dau dovada de individualitate si
eleganta festiva.Asa apar corpuri de cladiri de inaltimi impunatoare.O asemenea solutie are un sir
de avantaje functionale:legaturi orizontale scurte; deplasarea pe verticala se face cu ajutorul
liftului; se asigura izolarea fonica a camerilor de cazare; se evita aerul poluat de vapori.Asemenea
proecte sunt defavorizate din punct de vedere economic din cauza costului conctructiei si a
lifturilor, insa argumentate ca principiu urbanistic si cost al terenului.
Hotelul de oras trebue amplasat cat mai aproape de dotarile urbane disponibile, incat
locatorii lor sa poata acoperi distanta de parcurs pe jos au cu transportul public.
Totodata nu este solicitata amplasarea sa linga gara feroviara din motve de poluare atmosferica si
fonica si din principii de urbanistice.Cladirea garii feroviare insasi este dominanta din punct de
vedere architectural in ansamblul urbanistic.Este binevenita amplsarea hotelului in imediata
aropierea spatiilor verzi din localitate(parc, masiv forestier s.a).
Hotelul de vacanta prezinta un segment important al industriei ospitalitatii.
Ele se amplaseaza in puncte ce asigura posibilitate de vizualizare a sitului pentru un numar cat
mai mare de numere de cazare.Locul amplasamentului este identic celor de oras-in imediata
apropiere de punctual de atractie al localitatii(mare, lac, rau etc.).
Arhitectura hotelurile situate in cadrul natural, definit de elemente de relief spectaculoase, certifica
abilitatea cu care sunt valorificate calitatile sitului, inscriind volumul armonios, rational
adaptandu-l la caracterul mediului inconjurator. Aceste hotele sunt mai personale. Se remarca
tendinta in tratarea volumelor cu registre orizontale(Suprafa cuprins ntre dou profiluri
orizontale care se ntind pe toat lungimea unei faade. Fiecare dintre zonele n care este
mprit o suprafa decorativ). alternand suprafetele pline cu zonele vitrate, marcate pe alocuri
de accente verticale. Proiectele detin directii functionale clare, in consonanta cu o utilizare
eficienta a calitatilor terenului, o orientare optima a incaperilor destinate publicului, cu o corecta
 repartizare a anexelor ce deservesc buna functionare a hotelurilor. Din aceasta categoie fac parte
motelurile, casele de oaspeti ,vilele, pensiunile.
Formula uzuala de dispunere in spatiu a hotele de vacanta- este grupare lor in ansambluri care sa
constitue mici centre de viata colectiva.
Pe litoralul Marii Negre( Mamaia, Efoie, Mangalia, Burrgas,Slantcev Briag etc.) si-au facut
aparitia mari ansambluri de hoteluri pavilionare de diferite marimi, insumand intr-o organizare
unica locala de la 1500 pana la 10000 locuri de cazare.)
Hotele pentru excursionisti .Acest concept presupune amplsarea constructiilor pe caile de
comunicatii principale ale zonei de referinta cu conditia sa pota fi vazute de la distante mari.Una
din trasaturile acestor hotele este capacitate mare de cazare sercicu rapid pentru vizitatori.
Hotele de cura. Reprezinta edificii construite in zone cu ape termale sau minerale formand
statiuni balniare.Partiul architectural al acestora pemite vizitatorilor atat posibilitate de a se odihni,
cat si tratament.In cadru hotelelor de cura existent spatii largi pentru public(saloane ale
restaurantelor, sali de bae, bazine de inot, saloane medicale etc.)

2. Forme de expluatare a hotelurilor.

Expluatare punere in valoare a unei intreprinderi sau a unui bun, totalitatea lucrararilor,
necesare in acest scop.

In prezent in lume, principiu de baza al expluatarii unui hotel este considerat a fi disocierea
fondului de comert, pe de o parte si a patrimoniului imobiliar, pe de alta parte, ca alternativa a
societatii unice.

Fond de comert cuprinde elemente corporale, si necorporale, aflate in legatura cu exercitarea

activitatii hotelului.

Elemente corporale materiale, utilaje, mobilier, amenajari si instalatii.

Elemente necorporale clientela, vadul comercial, dreptul de inchiriere, firma, licenta, brevetul
s.a.

Persoana juridica care detine proprietatea fondului de comert se numeste societate de

expluatatie.Ea este distincta de cea care detine proprietatea patrimoniului imobiliar, ce se

numeste societate imobiliara.

Relatia dintre cele doua societati se asigura printr-un contract de inchiriere sau de concesiune
imobiliara.

Actualmente, pe plan mondial sau conturat doua forme fundamentale de expluatare: hoteluri
independente si lanturi hoteliere voluntare si integrate.

Independenta consta in autonomie juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii hoteliere,

ca entitate economica de sinestatatoare.
 In lume, marea majoritate a hotelurilor care nu fac parte dintr-o structura de lant hotelier-
voluntar sau integrat- se inscriu in categoria hotelurilor tip expluatare individuala.

1.1. Hotelurilor tip expluatare individuala

Specificul:

1. Cazul tipic- hotel de 1, 2, sau 3 sele , cu capacitate redusa

2. Structura organizatorica a hotelului o repeta pe cea din sanul familiei, majoritatea

neutilizand munca angajatilor.

3. Functile de proprietar si de expluatant sunt indeplinite de una si aceeasi persoana,

fie in cadrul unei societati , fie prin intermediul a doua societati.

4. Hotelurile sunt amplasate in toate zonele. Rentabilitate lor depinde de amplasament

si priceperea cu care sunt gestionate.

1.2. Lanturile hoteliere voluntare.

Definitieun lant hotelier, in general, este un ansamblu de unitati operationale(hoteluri), care

se adreseaza unui segment de clientela determinat, sub o aceeasi marca si in cadrul unei logistici
comerciale comune.
Un lant hotelier voluntar este o uniune binevola de hotelieri independenti, care promoveaza si dezvolta o marca unica.

Specificul:

1. In general, lanturile voluntare i-si gasesc teren prielnic in localitatile mici, pe cand
cele integrate i-si fac simtita prezenta in deocebi in marele metropole.

2. Hotelurile aderente nu sunt proectate de la inceput pentru a respecta anumite norme,

sunt diferentiate din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii.

3. Ofera un produs relativ omogen din punct de vedere al confortului si al serviciului.

4. Principiul de baza al structurilor de lant este utilizarea in comun a serviciilor

specializate cum ar fi:

Campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate hotelurile aderente, cu

difuzare larga in hotelurile lantului, agentii de voiaj s.a.

Birou de rezervari informatizat;

Preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati, stabilirea de liste cu furnizorii

agreati.

Acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii

alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului.
 5. Fiecare aderent i-si pastreza independeta juridica si financiara.

6. Esenta actiunilor intreprinse vizeaza adoptarea si aplicarea de strategii

promotionale si comerciale comune.

7. Calitatea de aderent nu este ceva imuabil, hotelierii pot parasi oricand lantul binevol
sau pot fi exclusi pentru ca nu se conformeza exigentilor.( situatii stabilite in urma
controalelor).

Lanturile hoteliere integrate.

Concentrarea orizontala a ofertei in industria hoteliera se realizeaza sub forma lanturilor hoteliere integrate, al caror suport juridic este
reprezentat de grupurile de societati.

Definitie concentrarea orizontala este gruparea prin fuziune, achizitie sau acorduri de
asociere a unor societati avand acelas gen de activitate sau o clientela identica, pentru a-si spori
beneficiile prin economiile de scara, reunindu-si directia, finantarea, marketingul si promovarea.

Definitie grupul ( de societati) este un ansamblu de societati aparent autonome, dar supuse
unei directii economice unitare, asigurata prin una sau mai multe dintre ele.
Specificul:

1. Ceea ce primeaza este detinerea controlului societatilor fiice(filiale) de catre

societatea mama.

2. Din structura juridica a unui mare grup de societati hoteliere pot face parte:
Societatea holding(societate mama, societate de participatie financiara);
Societatea financiara( societate subholding de finantare);
Societatea de participatie( cea care creaza societati imobiliare si fondul de comert al
hotelului);
Societatile de gestiune nationala si internationala( pun la dispozitie savoir-faire-ul si
asistenta tehnica);
Societatea de studii si dezvoltare;
Societatea pentru finantare investitiilor;
Societatea de aprovizionare si alte societati de servicii.

3. Fiecare grup de societati poate da nastere la unul sau mai multe lanturi hoteliere, in
functie de numarul de marci comerciale pe care le promoveaza si le dizvolta.(vezi exemplul
grupului ACCOR).
4. Un hotel- indiferent daca grupul inregisteaza ( cazul filialei) sau nu inregistreaza
participatii la capitalul sau social poate beneficia de gestiune directa din partea grupului, prin
intermediul societatii de gestiune, incheind cu aseasta din urma un contract de management
sau locatie a gestiunii.
5. Hotelul independent poate semna un contract de fransiza cu societatea de
gestiune a grupului; hotelierul este cel ce expluateaza fondul de comert, pe riscul sau.
6. Distincia lant hotelier voluntar lant integrat are la baza notiunea de strategie: daca
strategia comuna se reduce la un sir de actiuni concrete, este vorba despre un lant voluntar;
lanturilor hoteliere integrate le este caracteristica adoptarea unei strategii comune, impusa cu
strictete de catre centrul unic de decizie de la nivelul grupului.
7. In principiu sunt prevazute norme si standarde specifice inca din faza elaborarii
proectului tehnic , indeosebi pentru notelurile de clasa economica, unde se realizeaza o
multiplicare la indigo a arhitecturii si a amenajarii, chiar si a capacitatii si a tarifului.

8. Pentru lanturile hoteliere de categorie superioara se inregisteaza o tendinta de

eliminare a standardelor rigide, conceptia unica de arhitectura si amenajare interioara, fiind
particularizata pentru fiecare hotel in parte.Tot mai mult normele de produs sunt inlocuite cu
norme de serviciu.
9. Marile grupuri hoteliere sunt tot mai putin interesate de participatiile financiare
directe.Strategiile de extindere puse in aplicare se bazeaza pe sistemul de fransiza si pe
contractul de management.Se tinde spre atingerea unei structuri echilibrate pe forme de
expluatare a hotelurilor, in cadrul careia capacitatea de cazare a hotelurilor in proprietate, a
hotelurilor gestionate prin contract sa detina ponderi egale, de cate o treime.

Principalele caracteristici ale formelor de expluatare a hotelurilor

Forma de expluatare Daca are autonomie Daca promoviaza

financiar-juridica o marca
Hotel tip expluatare individuala DA NU
Hotel aderent la un lant voluntar DA DA
Hotel cuprins intr-un lant integrat:
-filiala
-contract de management sau de fransiza NU DA

DA DA
Hotel in administrarea statului NU NU

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate