Hzo

ln raport cu organ'smele vii. apa este sub$anta cea mai

raspandita, atat in:
.
mediul extern, catsi in
,
mediul intern al ace$ora I
De attfel, primele fo.me de viata au aparut si s-a! dezvoltat chiar H--
:s:
in mediu acvatlc, iar evolutia lor pe scara filogeneiFa a fo6t
determinata de proprietatile flzico.chimic al apel
H2O este o substanta chimica comDusa din elemente clfmice: {) -. :- - - - pul\j ls; lPr
.
H(Z--1) situat in prima perioada si in prima grupa de tip A lsr :s:
r:
lPr
1:
+ au un strat energetic cu un electron;
1:

. O (Z=8) situat in perioada a doua si in grupa a lv-a de tip A

+ au 2 straturi enegdio, ultimul ctrat fiind mupd de 6
electroni.
Configuratia electronba a atomilor de H si O, in stare
fundamentala, este:

Formarea moleculer de H2O este reprezentata dasb:

H+ O+ H- H0++ O2eeH6+ - HOH
Formarea moleculei de H2O se realizeaza prin contopirea celor
2 orbitali atomici monoelectrunici ai atomului de O 2ply si 2prz cu
cei 2 orbitali atomici 1Sl ai celor 2 atomi d H, rezultand 2 legaturi
covalent polare de H.
Electronii pusi in comun (in cadrul legaturii l-f++l) sunt atrasi
mai puternic de catre O decat de catre H; s creaza o ircarcdura
negativa partiala (fractionda) in jurul O (6?) si 2 incarcdun
pozitive partiale in jurul atomilor de H (6+), ceea cej confera
moleculei de H2O caracier de dipol elec'tric.
Configuratia spatiala a moleculei de H2O este un tdraedru
centrat de un atom de O si mnd @lturile rcupatej
. doua de cate o pereche de electroni nepafticipanti ai O;
. doua de cate un atom de H.

Atat atomul de O, cat si cei 2 atomi de H din structura unei

molecule de apa formeaza legaturi de H si participa la hidratare.

Legatura de H ede o legetura neco\ralenta slaba. Atomul

de O al unei molecule de apa, prin cele 2 perechi de e-
neparticipardi, poate realiza legaturi de H cu alte 2 molecule de
apa (la nivelul celor 2 atomi d H), iar cei 2 atomi d H se p{t
atasa de alti 2 atomi de O (la cle 2 perechi de e- neparlicfpar*D
ale altor 2 molecule de H2O.

,t -a-
Astfel, fiecare molecula de apa poate realia legaturi de H ,/ ftE??D$9.rrt
cu aproximativ 4 molecule vecine de Hp intr-o rdea
tridimensionala.

G
 Metabolismul apei
H2O este o molecula anorganica iodispensabila oncarel 70
forme de viata. Cantitatea de apa din organismele vii are lim{e @-l
r-i

{aroi de vanalie. atat la plante. cat si animafe. oradul de

hidratare variind cu natura spec;ei 'a 4g. BARBAN
I r hl,nfa
Lu da
uL 2r-
upo -^--^- -r-
rsprEzrrrto :-1--
rrrtrE s1 FEMEI
v,u"rL ^:n+frfa,
. 13-15Y. in boabele de mazare mature, 2gl
. 15-20% in semintele unor iructe:
. 80-85% in pulpa fructelor si baabele de mMare tinerc (verzi). I s 60 70 & I t6tto
ln cazul animalelor marine infenoare continutul lor In apa
este foarte apropiat de al mediului acvatac (- 960/0) Se constata, la toate organismele vii ca pructic nivelul apei este
La animalele superioare concentratia apei poate fi in in functie de:
unele celule de 98% din compozitia celulei, media situandu-se . Intensitatea pr@eselor metabolice de la nivelul tesutur;'of si
Intre 60-95% din compozitra celuler. organelor, variind direct proportlcna' cu aceasta;
Repaditia pe tesuturi si organe este drfenta . varsta organismelo{, scazand pe masura inaintarii in varsta,
creier - 84%, tesutui muscular - 75%,
tesL,tul adip6 - 30yo, oase *22yq procente din greuiatea lcr.

Proprietatile fi zico-chimice ale apei

sexul organismelor - barbatii detin maj multa apa;
Unele din proprietatile fizicechimice ale apei o diferentiaza net de odce
adipozitate, variind invers proportional cu aceasta
alt fluid, determinandu-i si importanta sa vitala pentru organismele vii.

---r-t:>_\ 1. Punctul dc topirc {OoC) si punctul de {lerberc (tOO 6C) inatte

/i; 1l ie l\
determha ca la tempe{atuE obisnuila, apa sa se gaseasca in stare lichida si
r\1.,', \ ru in stare de vapori {ca anajogii sai: dihidratii elementelor ce urmeaza
\\-'-l F*r / l oxigenrjli in gfupa V1 principala din tabelul periodic , H?S, H:Se, H2Te)
stare de agfegare ii con{efa folul de mediu intern

2- Calduraspsifica - capacitatea calorica este mare, ceea cei

ln organismul uman adult apa reprezinta cea mai abundenta
micromolecula: 65-70% din masa corporala (45-501 la o greutate
de 70kg). Embrionul uman contine = 95% apa, fatul de 3 luni
94%, iar nou-nascutul - 66%.
Repartitia apei in organism variaza de la 90p/o in sange la maj
putin de 25% in oase.
sa pqneasca / cedeze o cantrtate considerabila de calduta
-si totodata temperatura constanta timp indelungal
Aceasta proprielate este foarte importanta pentru organBm, mai ales in
- reactiilor metabolice exergonice, la care caldura eliberata ar denatura
sibii multe macromolec!le {proteine, enzime, acizi nucleici), ducand la
unor s1rucfur. srfunclr b'ologrce vtale

3. Caldura de vaporizare este de asemenea ridicata, ceea ce

impiedica supraincalzirea corpului in cursul proceselor metabolice
Pierderile calorice au loc prin:
. transoiratie:
. oersoiratieinsensibila.
4. Conductivitatea termica inalta. faciliteaza dtsiDarea calduflt
din zonele ,incrnse", cu actrutate rnetaboitca Intensa (c,ere'ut) ,n
sange si in fondul total de apa al organtsmulu,
Apa esie un solvent loarte bun pentru ioni si molecule
polare sau hidrofile (iubitoare de apa), in timp ce pentru
cutlstantele mmpus predominat din hidrmarburi, numite si
nepolare sau hidrofobe. este un solvent mai slab. Exjsta si
malecul care detjn in struciura lor atat grupari polare cat si
nepolaG. Acestea se flilmesc arnipatice sau amflfile si au un
comportament partlcuiar fata de apa.

5. Caracterul de dipol al moleculei de apa determina usurinta La dizolvarea substantelor ionizate in apa, intre ionii
de a realiza legaturi de hidrogen, prin irtermediul carora are rol de:
.
suflshntelor si dipolii aoei se realizeaza interactiuni
principal solvent in organrsm partrcrpa la hrdratare; electrc'statice. lonii cu raza mai mica leaga mai puternic, deci un
I principal transportor al substantelor hidrosalubile. favorizandu- numar rei mare d mdsule de apa, in timp ce ionii cu raza mai
le si absorbtia;
mare leaga mai slab, dci un numat mai mic de molecule de
stabilizator a conformatiei spatiale a
'/^r^faino unof macromotrcuJe
2.i7i nr rlai^i\ apa

Y
'f'
 Dipolii de apa se orienteaza spre ioni cu incarcatura
fractionata oousa. formand in iurul fiecarui ion o Datura de La fl de bin hidratate ca si ionii
hidratare care ti vloleaza de cerlalti ioni. La randul ior. drooir, oe sunt grupanie incarcate eiedric (tip:
apa sunt imobilizati in patura (sfera) de hidratare umand ronui carboxilat, fosfat, amoniu) di6 stn-Klura t, .:

lffi
cenlrat. unor molecute organice. :l
Moleculele neutre care detin in
structura lor una / mai multe grupari 'tI
h'droxil (tip: glicerol, zaharide) sunt de
asemenea usor solubilizate deoarece
forrneaza legaturi de hidrogen cu
moleculele de apa.

d") T' Moieculele hidrofobe

proteine, polizahaflde, acizi nucleici)
pot foma legaturi de hidrogen la
(tip:

Izolarea (individualizarea) ionilor in sfera de hidratare are

rol lmoortant rn deolasarea lor si traversarea membranelor nivelu{ gruparilor sau atomilor ce au
celularb. viteza de trbversare frind Invers orooortionala cu raza aceaSa caDacitate. In solutii aDoase
ionului hidratat. p"stfel, K+ trec mai dsoi deca Na* prin diluate, acesle macromoledrle
membrana celulara. Transportul transmembranar ds/ine mai
dificil in cazul in care doi ioni incarcati electric diferit trebuie sa comdexe retin o parte din apa, numita
participe la aceeasi reactie. apa legata.

Apa legata de moleculele prcfeice sau de alte oomponente

citoplasmatice difera de ae$ul apea, numita apa libera si
reprezentand mediul de deplasare al
apei legate de '-i')'3 c;
macromolecula hidratata.
i;it,i
Prin intermediul apei legate se realizeaza prmanente
schimburi intre molecule si apa libera. Un exemplu ar fi schimbul *" .icr,g:,,,lillt
jntre jonii constitLrtivi ai osului (in principal calciu si fosfd) si Pl--:f''
hl,cme+i^i
^m^l^dii
Substantele amfifile sunt reprezentate de sapunuri, 35 >C
fosfolipide, acizi biliari. I

Irs,jHiffii jl'-4s < lr

Ca rezultat al "efectului
picaturii de ulei" subtardeie i11,u-r!!@l-
amfipatice au tendinta de a s pozitiona astfel incat sa reduca la
ac<*
minim suprafata de contact intre riunile nepolare al lor si apa *
De obicei, aceste substante formeaza la suprafata apei
fllme intr-un srngur strat, in care gruparile polare de la capde i F:.\-, I r ltl f,l.
fudtil1 i(a
sunt orientate spre moleculele de apa, cu care interactioneaza; :-1-5i" ;? rsl
gruparile lor nepolare se orienteaza spre solventi nepolari. "'.I

l
Atl
Bulele de sapun surt reprezentate de un dublu fllm, in care ,r**,.''. l

este inchis un strat subtire de apa. ln functie de concentratia lot .l

':-:
in apa, compusii amfipatici formeaza micelii = agregate sferice
cu gruparile terminale orientate spre exterior sau cu membrane ..;
:l i
duble extinse in dublu strat. ,il:l.i ;
Majoritatea membranelor biologice sunt asamblate conform :

acestui orinciDiu. ,ii I

Cele inchise in forma de sac sur{ cuiloscute sub denumirea iri; ,

'lilr;
de vicule si saryesc ia traGmriul substantelor in elule si in
sange.
..'.:
:::. .:.::l
I

_'

i,
 pH-ul apai
Tffinul de pH a f6t dennil in 1909 de Sorensen, care
I-a defir*t ca logaritmul regaliv al crcnfaieiionilor de hidrogen
Separarea dintre ubi si apa poate fi prevenita prin pH=-bslH.l
adaugarea de substanta puternic amfipatica. In timpul agitarii se Apa pura, la 25 oC are
formeaza o emulsie mai mult sau mai putin stabila in care pH = - log [H.l = - log 1or = - {-7)=7
suprafata picaturilor de ulei este ocupata de rnoicijle
Aceasta insamna in urma disrcierii moleculei de apa,
diswiere @ se realizeaza cu usurinta. :
amfipatice, care detin grupari polare externe. lH-l= IHo'l
di pH-ul apei pure la 25 oC este neutru.
De fapt, H' nu se gasste ca ata.e, ci sub forma de ion hidroniu,
Emulsionarea grasimilor alimentare de oatre acizii bil'ari si H3O*, atast de o molecula de apa, astfel incat reactia de disociere se
fosfolipide este o condrtie vitala pentru digestia grasimilor. reprezinEi
2H2O H3O'+ HO-
Deci, -in apa puG, la 25 oC, concentEtia ionilor hidroniu este
egala cu @a a ionilor hilroxil.
IH3o.l=[HO-l= 10j

Rolul apei in organism

Rolul tunc{ional al apei este indeplinit deoarece.
Ca urmare a propnetatilor sale fizico-chimice, apa are atat rol
struotural, cat si rol funotional. Rolul stftF{ural eida din participarea
. 6te pnrcipalul solvent din organism:
apei in formarea unor biomolecule, apa fiind: . ste principaiul transpoftor al subctantelor nutritive la tesuturi si
. component de baza ai stfi..cturilor intracelulare, a caror activitate celui si al p@dusilor finali de metaboiism;
o determina in mare parte {ca exemplu, intensitiatea fo$orilarii . participa adv la diferite procese metabolbe (hidratare, hidroliza,
oxidative din mit@ondrii 6te di.ec{ propottlo| d
gE{!'Jl de oxidare, dezhidratare);
hidratare al organitelor);
. participa activ la procesele metabolice de detoxifiere a
. constituert al compusilor macromoleculari (tip proteine, rcizi
organismului;
nucleici), contribuind la conformatia lor spatiala si la facilitar
legaturilor lor cu lioanzii:
. regleaza echilibrultermic al organismului.
. integrata in structura citoplasmei celulare, a carei functie
fiziologica este determinata de starea de agregare a apei.

lll. Din punct de vedere al raportului cu tesufurile si

Exista mai multe criterii de clasificare a apei. celulele
. apa intrmelulara
l. Din punct de vedere chimic . apa extraclulara\ interstniala
. - circutanta
apa libera
. lV. Din punct de \,dere al distributiei in tesuturi
apa legata
. apa tisulara (din tuturi)

I L Din punct de vedere al originii

. apa cavitara = transcelu,ara (in LCR, globul ocular,
aparatul respirator, dbe$iv, urinar)
. apa endogena e din oxidare aeroba
. apa exogena e din exteriorul organismului Acede clasificari sunt facute in scoo didac{ic. in realitate
grupele se intrepatrund.

De exemp{u, apa legata pode fi intra si extracelulara, endo

sau xogena.

1
 Metabolismul hidroelectrolitic {n genera{ Iichidele citosohce sunt:
ln organrsm apa este rcpaftizata in 2 mari compartimente.
separate de membrane biologrce.

A. Compartimentul inbacelular care reprezinta 2l3 din Bogate rn lsarace rn

apa totala din organism si constituie mediul inconjurator al
celulei in care aceasta: mmol/l)
Potasiu (100 - 150 lSodru (5 - 15 mmol/l)
. isi sintetizeaza, depozlteaza si utilizeaza energie; Magneziu (15 - 25mmol/l) lCalciu (1 - 2 mmol/l)
. isi regenereaza unele structuri, Fosfat (60 - 80 mmol/l) lCloruri (10 mmol/l , in afara
. se multiplica Sulfat (2 - 5 mmol/l) leritrocrtelor)
. isi indeplineste functiile specifice Aniona organici (2ommol/l) ]Carbonat acid
(5 - 20 mmol/l)
Acest compartiment, totaiizand 281 (- 4O'/o dtn greutatea Protine {40
corporala a unui adult), este compus din:
. apa libera si
. apa de imbibitie a gelurilor citoplasmatrce
Este dificil de
precizat compozitia compartimentului
intracelular deoarece aceasta variaza de la un organ la altul,
variatie legata de functiile organelor.

Li$ldul catul{
B. Compartimentul extracelular ddine 1/3 din apa tc{ala . ad@ aa lule oxigpn, subdante nutritire (glrc@a. acizi grasi, amircacizi),
din organism si este subdivizat in alte 3 compartimentei idt:
. plasma - contine - 3,5 | (5% din gEutatea corpoEla a . wa dffial, alctd d |1md - molecui rogktoar ce coordoreaza
funcliile clulelo{ aflate la distanta unelg de altele:
adultului);
. preia de la ceiule CO?, produrji de degradare metabolica, substante toxice si
. lichid interstitial - scalda celulele finclusiv pelicula lichidiana detonfiale.
pericardica, pleurala si sinoviala) si contine = 10,5 | (15% din Apa plGmatlca se gasste in sidgmulEscular, in afara elemenlelor
greutatea corporala a adultului); figdc ab sangelui. lmprcuna cu vdmul globdcr, apa pla3m6tic6 tmeaza
vdrmul sngun sau volmia.
. lichid transcelular (cavitar) - reprezertat de LCR si lichideie S4)6e diEct adiunii @nice a pompei cardiace. volumul sanguin
de la nivelul globilor oculari , aparatului respirator, digestiv ede imdrat in ansanblui sidmului vascular. contribind la:
urinar. . rcbiljtatea {chideior din ate cofrpartirente / sectoare (intrscelular si
ider*itiat:
La nivelul compartimentului extracelular au loc scfiimburile . reglarea $f*mburilq de apa si sr-b$adte dzolvate dintre celule si medjul
dintre celule si mediul lor inconjurator. extm.
La Bndul ei. volem;a este reglala pnn mecanisme rigu.oase

Lichidul Dlasmatic are o comoozitie caracteristica. fiind Apa intestitiala include apa tn$elulara, liind ln final
fezultatul scadsii apei plasmatke din apa extracelulaE Este
reprezentata de mai muite tipuri lichijiene, ceea c+i imprima un
Bogat Sarac aracter heterogen:
Proteine (62 - 80 g/) i Potasiu (3,8 - 4,6 mmoyl) . din tGuturile interstitiale,
Sodiu (137 - 145 mmol/l) lCalciu (2.20 - 2,62 mmoyll
lcalciu(2,20-2,62mmoyll . dn tesuturile de sustinere,
Cloruri (95 - 105 mmolll) i Magneziu (0,66 - 0,95 mmoyl) . din lfrfa.
Carbonat acid (26 - 30 mmoln) Fosfat (0,98 - 1,30 mmolll) Compozitia sa chimica ste 1cu a apei plasmatice.
Acizi organici (2,6 - 6 mmol/l) lSutfat (0,43- 1,10 mmol/l) ConcentEtia de proteine este foarte scazuta (3 - 8 g/l), motiv
pentru G{e aonntmtia cationilor e mai mare decat in apa plasmatica
(Li-Na 132 mmoln, Li-Cl 1 10 mmol/|, Li-carbonat acid 30 mmol/l).
F'erturbarile in formarea su rezorffia lichidului interetitial duc
la foffiar de edeme.

4s
 Apa transcelulara rcptezinta un volum mic din greutatea
Sintetizand concntratia ionilor in diferitele
compartimente, consiatam ca :
corporala, dar care poate deveni important in anumite stari . intracelular - predomina K1 Mg*, Cl-, HPO.-
patologlce. cand formeaza un sedor particular:
. enracelular - predomina Na*, Cl- si HCO3-
. plasma - este neutra din punct de vedere electfic, deoarece
. lichidul pericardic suma incarcaturii electrbe a cationilor este eoala cu cea a
anlonrlor
. lichidul pleural
In practica, in laboratorul clinic se determina
. lichidul peritoneal = ascna concertratiile plasmatice ale Na", K1 Cl- si HCO.-, care sunt
drrect prcportioqab cu ircarcatunle lor eltrtrtr.
Con$atandue ca suma concentratiiior celor 2 cationi
Compozitia acestor lichide ste in functie de: este mai mare decat suma concentratiilor celor 2 anioni.
diferenta e$e un parametru ce reprezinta concentratia anionilor
. modul de formare (exudat > 39% proteine, transudat < 3g%" nemasurati, canform ecuatiei:
proteine), si lNa+l + [K+] + [Cl-] - [HCo"-] =
. locul de formare [proteiae! + [acizi organicil + [HPO1]] + [SO4]l
Acest parametru afe o mare importanta intrucat cresterea sa
ste un indicato. vaioros in diagnGticul de acidoza metabolica.

Revenind la compartimentele lbhidiene, acstea sunt

delimitate de membrane permeabile pentru unele substarte si
impermeabile pentru altele, motiv pentru care aceste membrane
sunt denumite semipermeabile, principale fiind:
nrmbrana celulara
delimiteaza lichidul intraceluhr de lichidll extracelular
(plasmatic sau interstitial), rolul sau ede de a mentine gradientul
de concertratie si diferenta de pdential eledric ir*re
compartimente,e pe mre 16 separa, utilizand a parte din energia
celulara.
Este bine cunGcut faptul ca gradientul de corcetratie
pentru Na+ (t intracelulao si K+ (t extracelular) este mentinut cu
ajutorul pompei de Na+, ATP-aza Na+K+ dependefita, enzima
membranara.
Introducerea Na+ in celula si scoaterea K* din celula are
loc cu utilizarea de energie ot*inuta de celula, eliberda din ATP,
si se numeSe transport activ cortragradient.
rnembrana erdoteliului vascular
separa plasma de lichidul interstitial si este tot un flltru
smip6rm@bil, cre rtine urels macromolecule {proteinele),
iasand sa treaca liber apa si subetantele dizolvate: are rol
important in fomarea lichidului jntersitital si aportul subGtantelor
nutritwe in ceiuie-
Transportui liber al apei si substantelor dizol te prin
nEmbrane pentru egalizarea @ncentratiilor substantelor din
compartimentele delimitate de membrane se mai numeste si
tensport c6,fi?cltb *u osmoza.
Concentratia substantelor lormate din particule de talie mica
si exprimate in moli/l de solutie (concentratii molare) reprezinta
osmotaitatea.

Forta care deplaseaza moleculele de apa si substarfe

difuzibile din plasma in conditii normale se numede pfBiune
osmotba.

Presiunea osmotica a sangelui este dderminata de

concentratia substantelor difuzibile din olasma;
ii
;l
-i-... . -)
iil
i;i
.
.
disociabile - Na+, K+, Ca#;
nedlsoclabile-glucoza, uree.
ll
*...:_l
:i
tal:i
i'''.]
i : t. v*j?
'-an: l i -:= I :+F:='''ro

In conditii flziologlce Na* determina 93% din valoarea

presrunii oGmotice a sangelui. Odata cu e{,altzarea
concentratiilor solutiilor de o parte si de alta a membranei
semipermeabile se produce si Walizarea presiunilor osmotice
din cele 2 compartimente delimitate de aceasta.

I,t
 I !11 ::TLl
ln @ul sangelui, fofra cu care @ntribuie la eohilibrarea
dilerentei de presiune intre compartimentul vascular si cl
extravascular este determinata si de proteinele plasmatice,
motiv pentru care este denumita presiune coloidosmotica sau
prestune oncottca.
Caracteristic pr6iunii orcotice sanguine este faptul ca.
datorita prezentei proieinelor, part'cule nedifuzabile,
echilibrarea diferentei de presiune dintre cele 2 compartimente
se realizeaza numai prin circulatia apei.

(J