1.

Continutul, obiectul si metoda de studiu

In cadrul relatiilor economice internationale se enumera : monetare, de credit si financiare. n esen,

relaiile economice internaionale sunt constituite din totalitatea tranzaciilor economice dintre statele
lumii. Ele cuprind circulaia internaional de mrfuri i servicii, precum i relaiile financiar-valutare.
Grupate sistematic, tranzaciile economice internaionale se pot prezenta n urmtoarele trei mari
categorii, crora le corespund tot attea tipuri de operaiuni, dup cum urmeaz: schimburi de mrfuri
operaii comerciale; schimburi de servicii operaii necomerciale; schimburi de capital operaii
financiare.
RVFI reprezinta ansamblul relatiilor social-economice, mecanismele, riscurile si deciziile ce se
stabilesc si au loc in procesul circulatiei, evaluarii, acumularii si repartizarii monedei si a mijloacelor de plata
pe plan international.
Obiectul de studiu al RVFI este circulatia monetara, repartitia financiara si de credit pe plan
international, de asemenea institutiile si politicile de reglementare si echilibrare valutar-financiara.
La studierea RVFI sunt folosite aceleasi metode de studiu care se utilizeaza in cercetarea stiintelor
economice. Cel mai frecvent sunt utilizate : pozitivismul, structuralismul, dialectica si abordarile sintetice.

2. Sistemul monetar-financiar international

Sistemul monetar-financiar international reprezinta cadrul institutional mondial, regional si national
de organizare si reglementare a relatiilor social-econ. ce se stabilesc in procesul circulatiei, evaluarii,
acumularii si repartitiei monedei si a mijloacelor de plata pe plan international.
El este constituit din urm. Elemente :
1) cadrul institutional si acordurile interstatale de reglemetare RVFI ;
2) pietele internationale ;
3) devizele ;
4) lichiditatea internationala ;
5) cererea sectorului privat de valute straine.
Sist mon-fin este totalitatea elementelor economice interdependente si reglementate intr-un mod
anumit.
Acest sistem are legaturi strinse cu sistemele monetare nationale. Se deosebesc doar mecanismele
de functionare.
Principalele institutii fin-mon ce asigura stabilitatea sistemului mon-fin international sunt : FMI si
Banca Mondiala.
 3. Evoluia fenomenului financiar-monetar internaional.
Primul sistem valutar-financiar internaional s-a format necondiionat n sec. XIX, dup revoluia
industrial bazat pe monomonetarismul de aur sub forma standardului de aur. Juridic ea a fost nfiinat
prin intermediul unui acord interstatal la conferina din Paris din 1867, n scopul utilizrii unui etalon
comun. Condiiile ce trebuiau ndeplinite de acest etalon erau s fie ct mai stabil i cu valoare unanim
recunoscut pe piaa mondial. Pentru un timp etalonul a fost aurul.
Al doilea sistem valutar-financiar internaional a fost juridic formulat prin acordul interstatal din
1922, la conferina economic internaional din Genova. Sistemul valutar-financiar internaional de la
Genova funciona n baza ctorva principii:
baza lui erau aurul i devizele;
s-a pstrat paritatea de aur;
s-a reconstituit regimul cursurilor libere flotante;
Cel de-al treilea sistem valutar-financiar internaional a fost nfiinat la conferina ONU de la Bretton
Woods. n 1944 naiunile majore aliate s-au ntlnit la Bretton Woods pentru a proiecta un mecanism de
restabilire a economiilor rilor distruse n urma celui de-al doilea rzboi mondial. A fost creat o nou
arhitectur financiar internaional, bazat pe regimul cursului de schimb valutar fix i pe convertibilitatea
dolarului american cu aurul.

4. Modificri n mediul economic i financiar internaional.

Mediul financiar actual se bazeaz pe standardul multivalutar i pe cursul valutar flotant. Acesta are
un set de avantaje determinate de modificarile in timp:
1. Flexibilitatea sistemului multivalutar cu cursul flotant satisface cerinele crescnde a sistemului
economic mondial tot mai complicat i mai interdependent. Acordul n comun asupra cursului valutar este
preluat de mecanismul cel mai bun inventat de om piaa.
2. n baza aceestui sistem s-a dezvoltat piaa valutar internaional mondial care corespunde
proceselor de globalizare economic i financiar.
3. Unele ri au primit posibilitatea de a promova o politic valutar flexibil i s foloseasc cursul
valutar ca unul din instrumentele cele mai importante a politicii economice.
Concomitent modificarile mediului actual are un ir de puncte slabe care necesit reformarea lui:
1. Sistemul valutar a devenit mai flexibil, dar foarte instabil. Multe state nu au putut elabora o politic
valutar care le-ar asigura o dezvoltare economic stabil.
2. S-a constatat c FMI nu are resurse financiare ndeajuns, i mai important nu are un concept
corespunztor pentru o regularizare cu succes a sistemului valutar mondial.
3. La sfritul anilor 90 a devenit clar c sistemul existent produce nu doar o multitudine de crize
valutare, dar i financiare i economice, care de fiecare dat tind s se transforme n mondiale.
 5. Sistemul valutar de la Paris.
Primul sistem valutar-financiar internaional s-a format necondiionat n sec.XIX, dup revoluia
industrial bazat pe monomonetarismul de aur sub forma standardului de aur. Juridic ea a fost nfiinat
prin intermediul unui acord interstatal la conferina din Paris din 1867, unde aurul a fost recunoscut ca
form unic a banilor din lume. n condiiile n care aurul ndeplinea toate funciile banilor, sistemele - att
cel naional ct i mondial - monetar i valutar erau identice.
Monedele naionale se defineau prin coninutul lor valoric stabilit prin lege de ctre statele
respective. Acest coninut se numea valoare paritar, valoare care se materializeaz ntr-o cantitate de aur
fin pus la baza unitii monetare.
Condiiile ce trebuiau ndeplinite de acest etalon erau s fie ct mai stabil i cu valoare unanim
recunoscut pe piaa mondial. Deci pentru un timp etalonul a fost aurul (monede sau lingouri), apoi a
urmat etalonul aur devize, sau o alt moned de referin cotat bine pe piaa internaional.
Este caracteristic faptul c n acea perioad achitrile ntre state erau efectuate prin itermediul
tratelor (cambii transferabile), care erau emise n valut nional, de obicei a Marii Britanii. Lira sterlin
juca un rol de frunte n lume deoarece pe parcursul anilor 1815-1914 coninutul su de aur nu s-a
modificat, ca de altfel i cel al francului francez.
Pe parcursul primului rzboi mondial criza sitemului vechi era inevitabil, ea fiind condiionat i de
situaia grav din timpul i de dup rzboi. A fost stabilit standardul aur devize bazat pe aur i pe valutele
de baz care puteau fi schimbate n aur. Valuta folosit pentru achitrile interstatale se numea devize.

6. Sistemul de la Bretton Woods.

Cel de-al treilea sistem valutar-financiar internaional a fost nfiinat la conferina ONU de la Bretton
Woods. n 1944 naiunile majore aliate s-au ntlnit la Bretton Woods pentru a proiecta un mecanism de
restabilire a economiilor rilor distruse n urma celui de-al doilea rzboi mondial. A fost creat o nou
arhitectur financiar internaional, bazat pe regimul cursului de schimb valutar fix i pe convertibilitatea
dolarului american cu aurul.
Acordul a fost semnat la 22 iulie i a intrat n vigoare la 27 decembrie 1945. Noul sistem trebuia s
pstreze prile pozitive a standardului de aur, dar fr neajunsuri. Acest sistem a fost primul care se baza
pe un acord semnat de statele importante pe plan mondial. Din acel moment sfera valutar internaional
a devenit obiectul de regularizare a guvernelor aproape a tuturor rilor din lume.
Principiile de baz ale sistemului valutar-financiar de la Bretton Woods au fost:
1. Fiecare ar care a participat la conferina de la Bretton Woods era obligat s stabileasc
coninutul n aur i dolari SUA a unitii sale monetare, astfel fixnd paritatea valutar dintre valuta sa i a
celorlalte ri;
2. Fiecare ar se obliga s menin cursul valutei sale neschimbat fa de orice alt valut. Cursurile
de pia a valutelor nu trebuiau s devieze de la paritile fixate n aur sau dolari 5 SUA mai mul de 1% ntr-
o direcie sau alta. Devalorizarea cu mai mult de 10% se permitea doar cu acordul FMI;
3. n calitate de moned internaional, la nivel cu aurul, era considerat dolarul SUA;
4. Trezoreria SUA se obliga s schimbe dolarii bncilor ceentrale ale altor ri n aur, 35 dolari pentru
31,1 grame de aur;
5. Pentru prima dat s-au creat organismele valutar-financiare internaionale - Fondul Monetar
Internaional (FMI) i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD).
 7. Sistemul monetar de la Jamaica.
Elementele de baz a acestui sistem au fost determinate la conferina FMI de la Kingston, (Jamaica)
din ianuarie 1976:
Aurul i pierdea rolul de moned i era considerat marf, dei lichiditatea sa nalt tenta multe ri
s-i ofere un loc important n rezervele valutare de aur.
rile primeau dreptul de a alege regimul cursului valutar. Cotizaiile pltite de ctre rile FMI nu
mai erau n form de aur.
A fost introdus standardul Dreptului Special de Tragere (DST). Prin crearea lui s-a urmrit
remedierea deficienei sistemului de la Bretton Wood, care nu a reuit s realizeze echilibrul dintre nevoi i
lichiditi. Prin emisiunea lor cel puin o parte din formarea lichiditii internaionale devine independent
de orice ngrdire material artificial, ca i de orice influen naional. DST-ul a fost un ban de cont emis
de FMI fr o garanie material. Calculul privind emisiunea DST a inclus: volumul comerului internaional;
rezervele valutare oficiale ale statelor; lichiditatea internaional; starea balanelor de pli.

8. Sistemul monetar european.

Sistemul Monetar European a luat fiin n cursul anului 1979, ca urmare a rezoluiei Consiliului
Europei instituia centrala a Uniunii Europene avnd ca obiectiv principal al activitii sale crearea
stabilitii monetare n Europa occidental i cooperarea dintre rile Uniunii Europene n domeniul
politicilor financiare.
Sistemul Monetar European a operat cu o unitate de cont numita ECU (European Currency Unit), care
era de fapt o unitate monetara de tip cos valutar n care erau incluse toate valutele ponderate ale rilor
membre.
Cu toate c att Sistemul Monetar European, cat si valuta sa, ECU, au nregistrat succese
indiscutabile, rolul monetar oferit ECU a fost limitat, ceea ce se explic prin 12 faptul c un cos valutar nu
poate fi o moned unic, fapt dovedit i de evoluiile de pe piaa valutar, de evoluia ratelor dobnzilor
etc., care au fost n permanen influenate de evoluia monedelor din componena coului, i nu de
evoluia unui instrument monetar compact.
Trecerea, n cadrul Comunitii Europene, la moneda unic european, euro, a reprezentat un
moment crucial pentru crearea Uniunii Economice i Monetare, prin stabilirea unor cursuri de schimb fixe,
irevocabile, ntre monedele rilor membre i euro.
9. Echilibrul valutar-financiar.
n linii mari acesta poate fi definit ca un raport ntre un anumit potenial economic i cerinele de
produse, cerine care sunt att sociale, ct i individuale.
Echilibrul economic general al rii care este un obiectiv urmrit de orice guvern, are 3 pri:
echilibrul financiar (EF);
echilibru monetar (EM);
echilibru valutar (EV);
Echilibrul financiar const ntr-o egalitate ntre resursele financiare necesare pentru realizarea unor
obiective stabilite i ntre posibilitile efective de procurare a resurselor.
Echilibrul monetar const n existena unui raport optim ntre masa banilor n circulaie i sumele de
bani cerute de efectuarea normal a tuturor operaiunilor.
Echilibrul valutar este o component a echilibrului general economic. Echilibrul valutar se realizeaz
n cadrul n care exist o echivalen ntre ncasrile i plile n valut, a unei ri, ntr-o perioad de timp
determinat.
Instrumentul care reflect i n acelai moment servete la realizarea echilibrului valutar este Balana
de Pli Externe.
 10. Balana de pli externe.
Balana de pli externe este un instrument financiar-valutar ntocmit sub form de tabel statistico-
economic n care sunt trecute i prin care se consemneaz toate plile i ncasrile externe ale unei ri
rezultate din schimburile sale economice de orice natur cu strintatea, pe o perioad de timp
determinat, de obicei pe un an.
n BPE se manifest urmtoarele tipuri de activiti:
activitatea economic (export-import de bunuri i servicii)
activitatea financiar (micri de capitaluri pe termen lung)
activitatea de creditare (micarea de capital pe termen scurt)
activitatea monetar (micri de sume n monede i valute).
BPE se consider a fi activ, atunci cnd echilibrarea se face prin creterea rezervelor valutare,
retragerea monedei proprii de pe piaa extern, prin acordarea de fonduri financiare sau de credit altor
ri.
BPE se consider a fi pasiv, atunci cnd echilibrarea se realizeaz prin primirea de fonduri financiare
sau credite, prin ieirile de moned proprie sau moned strin aflat n rezerva valutar.
Printre cele mai utilizate forme de balan de pli externe sunt:
1. Balana de pli global nregistreaz toate operaiunile economice ale unei ri cu restul lumii;
2. Balana de pli regional nregistreaz toate operaiunile economice ale unei ri cu un grup de
ri, uniune economic sau monetar;
3. Balana de pli bilateral nregistreaz operaiunile economice ntre dou ri;
4. Balana de pli program este varianta proiectat pe un orizont de timp viitor, proieciile referindu-
se n principal la contul curent i la investiiile nete n economie.
5. Balana de pia are n vedere fluxurile de ncasri i pli n valut nregistrate pe o perioad
determinat.
11. Piaa monetar internaional. Eurovalutele.
Deseori prin PMI, se nelege, ansamblul tranzaciilor de capital bnesc pe termen scurt (pn la un
an). Pe PMI se deruleaz, n mod concret, ntregul fenomen valutar.
Piaa monetar internaional este principalul participant la comunicarea economic prin bani pe
plan internaional. Ea furnizeaz: 1. produsele monetare implicate n cunoaterea i comunicarea privind
valoarea; 2. structurile necesare vehiculrii semnelor bneti n condiii de siguran; 3. mecanismele
corectrii operative a distorsiunilor din procesul de comunicare economic internaional.
Eurovaluta nu este o moneda aparte , ea se comporta ca si moneda respectiva a tarii emitente,
urmind fluctuatiile acesteia pe piata. Pt ca o operatiune sa fie calificata ca una in eurovaluta, trebuie
indeplinite 2 conditii :
-valuta utilizata sa fie straina ;
-nici una din partile contractante sa nu fie rezident al tarii emitente a valutei folosite.
Emisiunea dr eurovalute se calculeaza astfel :
Cev=D-(D*r), unde D-depozitul initial in eurovaluta, r-rata de rezerva.
 12. Piaa monetar internaional. Cambia.
Cambia este un tip de credit autonom, susceptibil de a circula prin intermediul girului( semnaturii),
incluzind ordinul dat de o persoana numita tragator catre o alta persoana, numita tras, pt a plati o suma de
bani determinata la scadenta mentionata in cambie.
Functia cambiei poate inceta ca instrument de plata in cazurile in care aceasta este vinduta unei banci
comerciale prin intermediul operatiunii de scont (dob+comision).
Scontul poate fi calculat conform relatiei :
S=Vn*N*P/360*100%, unde
Vn-val. nominala a cambiei
N-durata in zile de la negociere pina la scadenta
P-taxa scontului in % pe an
Va=Vn-S, unde
Va-val.actualizata la momentul scontarii

13. Piaa monetar internaional. Utilizarea DST.

DST- un instrument monetar international cu rd de o unitate de cont si de rezerva utilizat frecvent ca

etalon monetar odata cu restringerea rolului aurului ca unitate de referinta.
DST oficiale reprezinta valori de rezerva create de FMI in 1969 ca supliment la valorile de rezerva
existente (aurul, devizele si pozitii de rezerva ale FMI).
DST oficial este o unitate de calcul. Crearea si alocarea sa reprezinta o creditare a contului tarii
participante cu suma respectiva fara o alta compensatie. Tara in cauza poate utiliza acest cont pt
reglementarea unor plati, acordarea de imprumuturi sau pt completarea rezervelor.
Val DST a fost exprimata initial in aur, 35 DST=1 uncie aur fin (35 g aur). Astfel, 1DST=1$.
In 1974 erau 16 monede in cosul DST, iar in 1978 s-a restrins la 6 monede, in 1978 a mai scazut cu o
moneda fiind de 5 monede.
La 1 ianuarie 2002, dimensiunea cosului DST s-a redus la 4 monede. $=41%, euro=35%, lira =11%,
yena=13%.
DST privat consta in acelasi cos de monede dar difera de cel oficial din mai multe directii. DST oficial a
fost creat in baza unui acord FMI cu guvernele membre in vederea completarii rezervelor internationale.
Iar DST privat presupune un contract incheiat intre partile private interesate in utilizarea lui ca instrument
de plata.
DST poate fi utilizat in citeva operatiuni :
-obtinerea valutelor prin tranzactii bazate pe acorduri ddirecte intre membrii FMI;
-incheierea acordurilor SWAP;
-efectuarea operatiunilor FORWARD;
-constituirea garantiilor in DST.
 14. Cursul valutar. Metode de cotare valutar.

Cotarea reprezint operaiunea, prin care se stabilete cursul unei monede n raport cu alta. Prin
metod de cotare se subnelege modalitatea specific a fiecrei ri de exprimare a raportului de schimb al
monedei naionale cu monede strine.
n practica internaional sunt cunoscute dou metode de cotare:
cotare direct (incert, nesigur) (practicat de majoritatea rilor), unde cursul valutar
se exprim prin numrul de uniti monetare naionale ce revin la o unitate (10, 100 sau 1000 uniti) de
moned strin, de exemplu:
1 dolar S.U.A. = 14,3025 MDL (lei moldoveneti)
10 ISK (coroane suedeze) = 1,8408 MDL
100 JPY (yeni japonezi) = 12,1254 MDL
1000 TRL (lire turceti) = 0,0087 MDL
cotarea indirect (cert) (practicat pe pieele valutare din Anglia, Uniunea European,
Canada, Australia i, din septembrie 1978, n S.U.A., parial, a fost introdus cotarea indirect a dolarului fa
de marc, francul francez, belgian, lira italian, guldenul olandez (azi euro), francul elveian, coroanele rilor
scandinave, yenul japonez, peso-ul mexican, ns pentru celelalte monede se utilizeaz cotarea direct),
unde cursul valutar se exprim prin numrul de uniti de moned strin ce revine la o unitate de moned
naional, de exemplu:
1 = 1,5940 $ S.U.A
1 = 2,2440 CHF (franci elveieni)
1 = 198,20 JPY (yeni japonezi)
Cotarea monedelor pe pieele internaionale este un proces continuu. n cadrul regimului flotrii
libere, cursul se modific n fiecare moment, sub influena cererii i ofertei de moned strin.
Cotaia monetar se exprim prin doi termeni: cursul de cumprare i cursul de vnzare:
- cursul de cumprare, exemplu: 1,3892 CHF/USD
- cursul de vnzare, exemplu: 1,3896 CHF/USD
Cursul de cumprare este preul pe care bncile i ceilali operatori de pe piaa de schimb l ofer
pentru o unitate de moned strin.
Cursul de vnzare este preul la care operatorii vnd moneda strin.
n notaia curent a bncilor aceste cursuri se noteaz sub forma:
1,3892 1,3896 CHF/USD sau 1,3892/96 CHF/USD.
Diferena dintre cursul de vnzare i cursul de cumprare se numete spread sau marj i
reprezint ctigul operatorului respectiv. Spread-ul trebuie s acopere cheltuielile dealerului legate de
organizarea schimbului monetar i s asigure profit.
n cazul cotrii directe, cursul de cumprare (bid) este ntotdeauna mai mic dect cursul de vnzare
(offer).
n cazul cotrii indirecte cursul de cumprare (bid) este ntotdeauna mai mare dect cursul de
vnzare (offer).

Spread-ul se poate exprima i n form procentual astfel:

curs de vnzare curs de cumparare
Spread 100
curs de vnzare
 15. Cursul valutar. Stabilirea cursului valutar.
Exist cteva tehnici de stabilire a cursului valutar real:
1. Stabilirea cursului valutar n baza paritii puterii de cumprare
Paritatea puterii de cumprare reflect bunurile i serviciile ce se pot achiziiona cu unitile monetare din
dou ri. Metoda dat se aplic la determinarea cursului valutar real. Pentru determinarea cursului valutar real,
piaa monetar internaional a sintetizat mai multe procedee de calcul, dintre care: urmrirea ratei de
echivalen i determinarea cursului de revenire.
2.Metoda coului valutar se aplic la determinarea cursului valutar al DST i altor monede prin
calcularea mediei ponderate a unui numr de monede.
3.Stabilirea cursului pe pia l vedere(SPOT). Operaiunile la vedere sunt acelea n care vnzarea i
cumprarea de valut se ncheie n aceeai zi sau maximum n 48 ore, adic momentul tranzaciei coincide
cu momentul formrii cursului valutar al zilei. Bncile comerciale i bursele valutare stabilesc cursul SPOT n
funcie de:
-Cursul SPOT precedent
-Raportul dintre ordinele de cumprare SPOT al valutei respective.
Pentru determinarea cursului SPOT se utilizeaz mai multe metode inclusiv metoda fixingului, ce
const n determinarea punctului n care cererea i oferta de o anumit valut se echilibreaz sau se apropie
cel mai mult ntre ele.
4.Determinarea cursului valutar prin metoda cross-rate. Aceast metod se bazeaz pe principiul
c dou mrimi egale cu a treia sunt egale ntre ele. Astfel, cursul a dou valute se calculeaz prin
intermediul unei a treia valut care, de regul, este de larg circulaie (de ex. USD).
16. Influena modificrilor cursului valutar asupra comerului exterior.
Cursul valutar ca etalon al preurilor externe, condiioneaz nivelul preului intern al mrfurilor i
serviciilor importate, precum i la nivelul preurilor externe n moned naional al mrfurilor i serviciilor
exportate. Astfel, n cazul n care moneda naional se depreciaz, iar preurile externe n valut rmn
constant exporattorul autohton, convertind contravaloarea valutei mrfurilor exportatte va obine de la
banca sa , care cumpr aceast valut, o cantitate sporit de moned naional.
Exportatorul ctig, ca urmare a deprecierii cursului, ncasnd o sum n moned naional mai mare,
n comparaie cu suma din vnzarea respectiv a mrfiipe piaa intern.
Dar creterea volumului monedei naionale ncasate exclusive, ca urmare a deprecierii cursului,
conduce n timp, pe de o parte, la creterea masei monetare pe piaa intern i, pe de alt parte, la creterea
ratei inflaiei ce atinge un prag dup care cursul monedei naionale i schimb sensul evoluiei n direcia
deprecierii. Iar aceast depreciere descurajeaz imporatatorii, care vor avea nevoie, dj, de mai mult
moned naional pentru a cumpra aceeai valut.
Concluzia ce rezult din mecanismul de mai sus const n faptul c deprecierea monedei naionale
stimuleaz exportul i frneaz importul.
Situaia este invers n cazul reaprecierii monedei naionale: exportatorii ncaseaz din exporturi
relative mai puin moned naional, descurajnd exportul. n ceea ce-l privete pe importator, acesta este
ncurajat pentru a spori importul, avnd nevoie de o cantitate mai mic de moned naional, ca s cumpere
valut, datorit reaprecierii monedei naionale. Reaprecierea monedei frneaz exporturile i stimuleaz
importurile.
 17. Politica valutar i implicaii asupra rezervei internaionale oficiale.
Banca Centrala are ca obiectiv stabilitatea monedei nationale in raport cu alte monede repsectand
reglementariile monetare interne si angajamentele internationale. Actiuniile Bancii Centrale depind de
modul in care este configurata politica valutara.
Politica valutara reprezinta ansamblul masurilor, instrumentelor si metodelor prin care autoritatea
monetara abilitata cauta sa actioneze pentru a urmarii influenta si a stabilii cursul de schimb pe piata
valutara.
Piata valutara presupune existenta unui sistem de relatii care se formeaza intre banci, case de
schimb si clientii acestora prin intermediul carora se realizeaza operatiunile de vanzare-cumparare, devize si
valute contribuind la stabilirea cursurilor de schimb.
Cursul de schimb reprezinta expresia sintetica a raportului valoric exprimat ca pret al tranzactiei cu
devize pe piata valutara. Cursul de schimb reprezinta elementul esential al convertibilitatii monedelor.

18. Piaa valutar - conceptul i operaiunile principale.

Piaa valutar internaional implic mecanisme (acorduri, procedee) conform crora se realizeaz
tranzacii ntre vnztorii i cumprtorii de valute. Pe pieele valutare se realizeaz convertirea unei
monede n alte. Necesitatea unor astfel de operaiuni este determinat de lipsa unui mijloc unic de plat,
care ar putea servi drept mijloc internaional de schimb la operaiunile economice internaionale.
n dependen de volumul, caracterul operaiunilor valutare i cantitatea valutelor utilizate, pieele
valutare se divizeaz n :globale; regionale; si interne.Dezvoltarea PVI este determinat de influena a doi
factori: de liberalizarea operaiunilor valutare i de creterea nivelului de transparen a pieelor naionale,
si de ncadrarea tehnologiilor moderne n operaiunile pe piaa valutar.
Trsturile caracteristice ale PVI sunt urmtoarele:
-nu are un timp concret de lucru tranzaciile se desfoar 24 ore din 24
-nu dispune de un organ de reglementare cursurile se determin exclusiv de cerere i ofert;
-este caracterizat de un numr considerabil de participani i un volum mare de operaiuni;
-este cea mai rapid i lichid pia tranzaciile se realizeaz n cteva secunde.
Pentru o percepere mai clar vom analiza piaa valutar din trei direcii 3: obiectul tranzaciilor,
participanii, organizarea.
A. Obiectul tranzaciilor. Pe piaa valutar se vnd i se cumpr monedele rilor lumii.
Aceast necesitate a aprut odat cu dezvoltarea relaiilor economice externe. Comerul exterior, investiiile
strine, turismul sunt principalele motive care duc la desfurarea operaiunilor valutare..
B. Participanii pe PVI. Totalitatea participanilor pieei valutare internaionale pot fi
mprii n
dou grupe mari:
Participani activi sau aa numiii market makers. Ei sunt foarte importani pentru
pia deoarece datorit lor zilnic se coteaz valutele n lipsa cumprtorilor reali.
Participani pasivi care din cnd n cnd realizeaz tranzacii valutare (sau din cont
propriu
C. Organizarea.
n terminologia valutar internaional se disting:
-Piaa valutar pe care se desfoar schimbul de monede naionale. Vnzarea sau procurarea de
valut se face n ara de provenien.
-Piaa eurovalutelor pe care se comercializeaz depozite i credite n orice valut indiferent
de ara de origine.
Din punct de vedere al termenului piaa valutar poate divizat n 2 segmente:
1.Piaa valutar la vedere 2.Piaa valutar la termen
 19. Structura, dinamica i tendinele pe piaa valutar a Republicii Moldova
Piata valutara a Republicii Moldova este caracterizata de dinamica cursului valutar si derulaj. Cursul
valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderata la volumul tranzactiilor careau avut loc pe
piata valutara. Rulajul pietei valutare cuprinde totalitatea tranzactiilor de schimbvalutar cu exceptia celor
efectuate de catre Banca Nationala a Moldovei, care au avut loc pe celemai diferite segmente ale
pietei.Printre segmentele pietei monitorizate n particular se numara
piata interbancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate ntre bancile comercialeautorizate)
piata intrabancara (tranzactiile de schimb valutar efectuate ntre banci si clientiiacestora);
piata operatiunilor la vedere (cu decontarile ce se efectueaza cel trziu timp de doua zile bancare)
piata operatiunilor la termen (cu decontarile ce se efectueaza de regula peste perioadefixe cum ar
fi: una, doua saptamni, o luna sau mai mult).n timp ce cursul valutar reprezinta echilibrul dinamic al cererii
si ofertei de valuta ncadrul pietei, rulajul denota activitatea generala a participantilor pietei valutare
n anul 2014, pe piaa valutar local s-a consemnat un decalaj profund dintre cererea i oferta de
valut strin. Acest lucru a fost cauzat de reducerea ofertei de valut, pe fondul restriciilor impuse de
Rusia la exportul produselor moldoveneti, precum i al scderii transferurilor de val ut din strintate n
favoarea persoanelor fizice (conform sursei curentul.md).
Potrivit sursei, evoluiile negative s-au accentuat n trimestrul IV, 2014, cnd remiterile de peste
hotare s-au diminuat cu circa 20 la sut fa de perioada similar a anului 2013. n luna noiembrie 2014,
exporturile s-au diminuat cu 18 la sut fa de luna noiembrie 2013. Datele pentru lunile decembrie 2014 i
ianuarie 2015 nu au parvenit nc la BNM, dar este probabil c tendina negativ s-a pstrat i pe durata
acestei perioade.
Cererea net de valut strin generat de agenii economici a continuat s se menin la nivelul
anilor precedeni. Astfel, n 2014 oferta net de valut strin de la persoanele fizice s-a cifrat la 2,048.0 mil.
USD mai puin cu 30.2 la sut fa de anul 2013 i a acoperit n proporie de 78.2 la sut cererea net de
valut din partea agenilor economici. Pentru comparaie, n 2013 i 2012 gradul de acoperire a cererii nete
de valut din partea persoanelor juridice prin oferta net de valut de la persoanele fizice a constituit 109.9
la sut i respectiv 107.8 la sut. n aceste condiii, n limitele politicii monetare promovate, n 2014 BNM a
vndut pe piaa local suma de 418.5 mil. USD sub forma de intervenii valutare, acoperind parial
insuficiena de valut,.
20. Piaa valutar. Operaiunile SPOT i FORWARD
Operatiunile la vedere (spot) sunt operatiunile care consta in vanzarea unei valute si cumpararea unei
alte valute in suma echivalenta la cursul la vedere. Aceste operatiuni se incheie in doua zile lucratoare,
respectiv se vireaza banii in cont.
In acest caz, momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al zilei.
Cursurile la care se efectueaza operatiunile cu valuta spot se numesc cursuri sau cotatii spot si constituie
baza de formare a cursurilor pentru tranzactiile la care ziua de decontare este diferita de cea a operatiunilor
spot. Mecanismul formarii cursului valutar pe piata cunoaste trei stadii, care contribuie la uniformizarea
acestuia:
- prima uniformizare se produce la nivelul fiecarei banci, prin cererea si oferta de valuta la ghiseele acesteia;
- a doua uniformizare a cursului se realizeaza la nivelul pietei nationale, prin compensarea interbancara;
- a treia uniformizare se produce la nivel international, prin compensarea intre piete.
tranzacie forward(operaiunea la termen) operaiunea de cumprare/vnzare a valutei strine
contra monedei naionale sau altei valute strine, n urma creia decontarea ntre participanii la tranzacie
se efectueaz dup mai mult de dou zile lucrtoare de la data tranzaciei, la cursul valutar stabilit ntre
participani (curs valutar forward)
 21. Piaa valutar. Tranzacia futures.
Un contract futures este un acord de vointa de a cumpara/vinde o suma determinata de valuta la un
pret stabilit in momentul incheierii contractului la o data viitoare.
Contractele futures pe valuta se caracterizeaza prin cateva elemente:
1.In primul rand este vorba de contracte standardizate, intre parti negociindu-se numai pretul
contractului, respectiv cursul de schimb al valutei care face obiectul acestuia; pretul este exprimat, de
regula, in moneda tarii de sediu a bursei.
2.In al doilea rand, contractele futures beneficiaza de o piata secundara, unde pot fi lichidate inainte
de scadenta, la o valoare de piata.
Operatiunile futures se realizeaza in marja, respectiv la incheierea contractului se depune o
acoperire, iar valoarea acestuia este marcata zilnic la piata, in functie de miscarea cursului la bursa. Cand
contractul creste in valoare, cumparatorul primeste suma corespunzatoare in contul sau pentru operatiuni in
marja, in timp ce in cazul scaderii contractului el trebuie sa plateasca din acest cont.
3.In al treilea rand, aceste operatiuni se realizeaza in principal in doua mari scopuri:
-cel speculativ
- cel de acoperire a riscurilor. In primul caz, operatorul urmareste obtinerea unui profit prin luarea
unei pozitii deschise, short (de vanzare) sau long (de cumparare) pentru o anumita valuta. Daca operatorul
estimeaza o scadere a pietei, el va vinde un contract futures pe acea valuta la cursul din ziua incheierii
contractului si cu o anumita scadenta. Daca pana la expirarea contractuluicursul valutei va scadea, el isi va
acoperi pozitia short la un pret mai mic, castigand diferenta dintre cele doua preturi.
Desi atat in contractele forward cat si in cele futures executarea are loc la un termen viitor,
cele doua categorii de operatiuni se deosebesc in mai multe privinte:
I. In primul rand, intr-un contract futures conditiile contractuale sunt standardizate in ceea ce
priveste natura activului de baza (o anumita valuta) si suma contractata, numita si unitate de tranzactie (de
exemplu 100.000 dolari). Toate contractele futures si acelasi activ standardizat formeaza un gen de
contracte futures.
Totodata, fiecare contract futures are un anumit termen de executare, mai precis o luna in
care urmeaza sa aiba loc lichidarea. Lunile de livrare sunt prestabilite si coteaza la bursa, iar contractele pe
un anumit activ are aceeasi scadenta formeaza o specie a contractului futures pe acel activ.
Prin urmare, cand vorbim de contractul futures avem in vedere multimea contractelor de un
anumit gen si care are o anumita luna de livrare. Aceste contracte sunt reciproc substituibile pentru ca
obiectul lor este un activ omogen din punct de vedere calitativ, definit in mod unitar in termeni contractuali,
toate avand aceeasi scadenta; ele sunt standardizate.
II. In al doilea rand, pretul contractului futures se stabileste la bursa prin procedura specifica
de negociere si contractare a acestei piete organizate. Acest pret este expresia raportului dintre cererea si
oferta pentru fiecare contract standardizat (acelasi activ de baza, aceeasi scadenta) si el variaza zilnic, in
functie de conditiile pietei. Ca atare, valoarea contractului (data de produsul dintre pretul unitar si unitatea
de tranzactie) nu mai este fixa, ca in cazul contractului forward, ci este variabila.
III. Spre deosebire de contractul forward, care se executa la scadenta si in conditiile stabilite la
incheierea contractului, in contractul futures partile au doua posibilitati: a) sa lichideze contractul prin
predarea/primirea activului care face obiectivul acestuia, adica prin livrare (delivery);
b) sa lichideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens contrar, respectiv
o compensare (offsetting);
 22. Piaa valutar. SWAP ul valutar.
Operatiunile complexe, de genul operatiunilor de SWAP, reprezinta imbinarea a doua operatiuni
valutare, simultane si opuse, una de vanzare si alta de cumparare sau invers, la doua scadente diferite, una
la vedere si alta la termen. Existenta unei operatiuni la termen in cadrul SWAP-ului presupune reglarea
diferentei de dobanda- daca exista- dintre cele doua cursuri diferite la cele doua scadente.
Swap-ul este un contract prin care se poate schimba o valuta de pe o piata cu alta pe alta piata
sau de la un termen la altul.
Fiind in posesia unor informatii de pe mai multe piete, clientul are la dispozitie prin acest
procedeu o serie de solutii, putand alege pe cea mai convenabila, adica cea care prezinta cel mai mic risc si
cel mai avantajos schimb.
Cele mai frecvente swap-uri valutare constau in incheierea unui contract intre un client si o
banca sau intre doua banci, prin care se stabileste o tranzactie la vedere pe o piata si o alta echivalenta pe o
alta piata, in alta valuta. In urma acestei operatiuni, la termen, daca cursul este mai ridicat castiga banca
cumparatoare, in caz contrar aceasta sufera o pierdere. Din aceasta cauza, operatiunile swap se fac atunci
cand variatiile valutei sunt minime si previzibile, fiind evitate in perioadele de destabilizare a pietelor
valutare.
Operatiunile de swap au aparut din necesitatea de acoperire a unor angajamente intr-o valuta
pe o anumita perioada, din disponibilitatile existente intr-o alta valuta, fara a modifica la termen structura
angajamentelor si a disponibilitatilor in cele doua valute.
Daca, spre exemplu, banca A dispune in "spot" de o suma in dolari, pe care-i are disponibili
timp de o luna si, tot in "spot", are nevoie de o suma de franci elvetieni pe care nu-i poate acoperi decat din
intrari in franci care vor avea loc peste o luna, pentru acoperirea necesarului de franci din "spot",
valorificarea dolarilor si mentinerea structurii angajamentelor si a disponibilitatilor la termen de o luna,
banca poate realiza aceste obiective prin operatiuni de swap.
Acestea presupun gasirea unei alte banci careia sa-i cedeze dolarii pe timp de o luna in
schimbul sumei in franci elvetieni, tot pe termen de o luna, reglandu-se totodata diferenta de dobanda- daca
exista- dintre cele doua valute, reglare care se face prin intermediul a doua cursuri diferite la cele doua
scadente. Acoperirea necesitatilor intr-o valuta la care dobanda este mai mica decat valuta in care sunt
disponibilitatile conduce la o pierdere la termen, pierdere ce va trebui sa se compenseze prin realizarea unui
castig la curs.
In practica, swap-ul se utilizeaza daca rezultatul operatiunii este mai mare sau egal cu
diferenta de dobanda dintre cele doua valute.
Rezultatul operatiunii de swap este (Rs):

unde
Fwd = forward
Cs = curs spot
Nz = numar de zile
Daca Rs este mai mic decat diferenta de dobanda, se aplica metoda depozitelor de eurovalute,
care consta in atragerea sumei necesare intr-o anumita valuta simultan cu plasarea sumelor disponibile in
alta valuta pe acelasi termen. La scadenta se restituie suma atrasa plus dobanda aferenta din intrarile
asteptate la termenul respectiv in acea valuta si respectiv se incaseaza suma si dobanda aferenta la valuta
plasata, din care se vor plati angajamentele scadente la acel termen. In general, se urmareste plasarea unei
valute care sa inregistreze o dobanda mai mare decat cea atrasa.
 23. Piaa valutar. Option ul valutar.
Option-ul valutar reprezint contractual dintre vnztor i cumprtor, care ofer unui participant
dreptul, dar nu i obligaiunea, de a cumpra sau a vinde o sum anumit de valut la cursul fixat n
momentul ncheierii afacerii, ctre o anumit dat viitoare(optin tip European) sau n decursul unei perioade
viitoare (option tip American). Acest drept se obine dup pltirea primei, care nu se mai restituie.
n funcie de cine dintre participanii i de modul n care acesta poate s schimbe condiiile afacerii,
exist:
1. option-ul call, adic option-ul cumprtorului
2. optin-ul put, al vnztorului.
Deintorul option-ului cumprtorului are dreptul de a cumpra o anumit cantitate de valut la
termen la un curs fixat n prealabil.
Deintorul option-ului vnztor are dreptul de a vinde o anumit cantitate de valut la termen la un
curs fixat n prealabil.
Se disting 2 feluri de option:
1. Option de tip European- n care contractual nu se poate exercita dect la scadena fixat
2. Option de tip American- la care contractual se exercit n orice zi nainte de data scadenei
stipulate n contract.
24.Piaa valutar. Arbitrajul valutar

Arbitrajul valutar se defineste ca o operatie de vanzare si cumparare de valute, in general simultana,

in scopul de a realiza un profit sau de a echilibra disponibilul in valuta. Arbitrajul se poate face si la termen,
pe doua sau mai multe piete, profitand de diferenta de curs valutar sau de dobanda pe aceste piete.
Arbitrajul valutar poate fi efectuat de unitati bancare, burse de valori si case de schimb valutar (in
cazul persoanelor fizice). Este evident ca ponderea cea mai insemnata o constituie bancile, care in acest fel
au un rol regulator in desfasurarea activitatii financiare.
Operatiunile de arbitraj valutar pot fi privite sub diferite aspecte si, deci, structurate pe diferite
criterii. Practica bancara a demonstrat ca natura, momentul si alti factori financiari valutari delimiteaza sfera
de actiune a arbitrajului valutar, in cadrul operatiunilor financiar- valutare.
Din punct de vedere al oportunitatii exista:
1.Arbitrajul valutar speculativ. Acesta constituie operatiunea de vanzare si cumparare de valuta sau
de plasare a unei valute solicitate pe piata valutara, in scop exclusiv de realizare a unui profit.
2.Arbitraj valutar impus. In activitatea bancara apar momente in care gestiunea disponibilului valutar
al unei banci necesita luarea unor masuri de echilibrare a pozitiilor valutare.
Din punct de vedere al termenului, se deosebesc:
1) Arbitraj valutar la vedere, denumit si spot. Contine operatiunile de vanzare- cumparare de
valute, cu virare efectiva in conturi, in termen de 48 ore de la data cand a fost incheiata tranzactia.
2) Arbitraj valutar la termen, denumit si forward. Cuprinde operatiuni de vanzare- cumparare
de valuta, cu incheierea tranzactiei la o data ulterioara, fixata in momentul in care a avut loc negocierea
operatiunii prin tratative (deal).
Din punct de vedere al zonei de actiune exista:
1) Arbitraj valutar pe piata valutara interna. Este cazul tranzactiilor incheiate intre persoane
juridice sau fizice si banci, burse de valori sau case de schimb, partenerii tranzactiei fiind rezidenti si
nerezidenti din tara.
2) Arbitraj valutar pe piata valutara externa. Acesta are cea mai mare frecventa si o mare
diversitate: arbitraj speculativ, arbitraj impus, arbitraj de curs valutar sau de dobanzi pe una sau mai multe
piete, arbitraj la vedere sau arbitraj la termen.
 25. Administrarea riscurilor la care sunt expuse tranzaciile valutar-financiare internaionale.
Managementul riscului de schimb valutar presupune protejarea mpotriva riscului, msurarea riscului
i gestiunea propriu-zis.
Protejarea, limitarea sau acoperirea riscului de schimb presupune att diversificarea portofoliului de
active i pasive n valut, ct i utilizarea unor tehnici de reducere a riscului.
Diversificarea portofoliului de ctre bnci ia n considerare necorelarea care exist ntre evoluia
cursului diverselor valute, ducnd astfel la limitarea riscului de schimb la care este expus banca.
Instrumentele derivate sub forma operaiunilor tip FORWARD, FUTURES, OPTION, FRA, COLLAR,
SWAP sunt utilizate att ca instrumente de hedging a riscului ratelor dobnzilor i a riscului de schimb, ct
i pentru operaiunile de transfer al riscului n cadrul gestionrii globale a acestora.
Riscul de schimb se msoar prin determinarea poziiei de schimb aferente fiecrei valute n parte
innd cont de scadena creanelor i datoriilor.
Acest lucru presupune ntocmirea unui grafic pe scadene n care sunt incluse toate valutele, banca
putnd calcula astfel pentru fiecare tip de valut pierderea nregistrat ca urmare a variaiei nefavorabile a
cursului de schimb valutar, suma total a pierderilor reprezint expunerea global a bncii la riscul de
schimb.
Gestiunea riscului de schimb const, fie n neutralizarea riscului de schimb prin ajustarea zilnic a
poziiei de schimb valutar, astfel nct s elimine poziia scurt sau lung, fie n acoperirea riscului de
schimb, prin utilizarea numeroaselor tehnici pe care banca le are la dispoziie.

26. Riscul valutar. Modaliti de gestiune a riscului valutar la nivelul instituiilor bancare
comerciale.
Specificul economiei internaionale implic sistemul bancar, n mod deosebit, n sistemul riscurilor
economice externe.
Pentru banc e important elaborarea unei strategii de gestiune a riscurilor. Aceasta include o serie de
problem- de la monitoringul riscului pn la evaluarea dimensiunii lui. Gestiunea riscului valutar la nivelul
instituiilor bancare include dou procedee:
-gestiunea poziiilor valutare ale instituiilor bancare.
- administrarea portofoliilor valutare ale bncilor comerciale.
Apariia riscului valutar n sistemul bancar e legat de situaia poziiilor valutare ale bncii. Riscul
valutar apare numai n cazul poziiilor valutare deschise, atunci cnd datoriile i creaneentr-o valut nu
coincide. Pentru a evita riscul valutar instituiile bancare trebuie s tind s-i nchid permanent poziiile
valutare. ns aceast situaie nu e posibil i nici convenabil.