Analiza epidemiologica retrospective a morbiditatii prin

Dezinterie in mun. Chisinau pe anii 2005-2014

1. Analiza dinamicii morbiditatii multianuale ( an. 2005-2014)
Tab.1
Analiza dinamicii multianuale a morbiditatii prin dezinterie in mun. Chisinau pe
anii 2005-2014

Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Indicii
Nr.cazurilor 756 386 375 798 790 964 898 753 798 720
absolute
Intensivi 96,9 49,5 48,05 101,2 100,5 122,6 113,7 94,7 99,6 89,5
Demonstrativi 100 51 49,5 104,4 103,7 126,5 177,3 97,7 102,7 92,3
(%)

Exemplu de calcul a indicilor intensiv si a indicilor demonstrativ:

Nr. total de imbolnaviri noi intr o anumita perioada de timp

Intensiv = 100000
.

756
2005 = 100000 = 96.9
780100

386
2006 = 100000 = 49.5
778900

Demonstrativi: Anul (2005) 96.9----------100%

Anul (2006 ) 49.5----------100%

Anul( 2006) X=49.5*100%/96.9=51%

1.1. Aprecierea dinamicii multianuale a morbiditatii prin Dezinterie pe anii
2005-2014

1200

1000 964
898
Nr. cazuri absolute

800 798 790 798

756 753 720
600

400 386 375

200

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 ani
Dinamica morbiditatii
Fig.1 Dinamica multianuala a morbiditatii prin dezinterie in mun. Chisinau
anii 2005-2014 (nr. de cazuri absolute)

140
Nr. cazuri la 100000 populatie

120 122.6
113.7
100 96.9 101.2 100.5 99.6
94.7
89.5
80

60
49.5 48.05
40

20

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 ani
Dinamica morbiditatii

Fig.2 Dinamica multianuala a morbiditatii prin dezinterie in mun. Chisinau

anii 2005-2014 (indicele intensiv)
Concluzie: Analizind datele privind morbiditatea prin dezinterie pe anii 2005-2014, am
observat o crestere semnificativa in anul 2010 inregistrind 964 de cazuri de imbolnavire si
respective cresterea indicelui intensiv (112.6) , iar cea mai mica valoare se observa in anii
2006-2007 cu datele 386-375 de cazuri si respective si un indice intensiv (49.5-48.05) mai
mic fata de restul anilor analizati.
1.2. Determinarea tendintei multianuale a morbiditatii prin Dezinterie pe anii
2005-2014
Tab.2
Matricea pentru calcularea nivelurilor teoretice ale morbiditatii (metoda patratelor
minime) si limitelor de prognosticare pentru anul urmator
Indicii
Anii I real X I real * X X2 I teoretic I real I theoretic

2005 96,9 -5 -484,5 25 75,72 21,18

2006 49,5 -4 -198 16 78,9 -29,4
2007 48,05 -3 -144,15 9 82,08 -34,03
2008 101,2 -2 -202,4 4 85,26 15,94
2009 100,5 -1 -100,5 1 88,44 12,06
2010 112,6 1 122,6 1 94,8 17,8
2011 113,7 2 227,4 4 97,98 15,72
2012 94,7 3 284,1 9 101,16 -6,16
2013 99,6 4 398,4 16 104,34 -4,74
2014 89,5 5 447,5 25 107,52 -18,02

Exemple de calcule:
n = 10 I real=916.25 I real*X= 350.45 X2=110
916.25
I mediu= = = 91.62
10

B= = 3.18
2

I teoretic=I mediu + B*X

I teoretic(2005)= 91.62+(3.18*(-5))=75.72
I teoretic(2006)= 91.62+(3.18*(-4))=78.9

1.3. Determinarea nivelului mediu al morbiditatii multianuale:

3.18
I mediu diminuat= 100 = 100 = 3.47%
91.62
I mediu diminuat absolut= I1teoretic-I10teoretic= 75.72-(-18.02)=93.74%ooo

Concluzie: In urma calculului se apreciaza un ritm de diminuare ca moderat,

tinind cont ca Imediu diminuat este cuprins in intervalul 1.1 pina la 5% tendinta fiind considerate
moderata.
 2. Analiza dinamicii anuale a morbiditatii prin dezinterie (sezoalitatea)
Tab.3
Analiza numarului mediu zilnic de cazuri si a indicilor oscilatiilor sezoniere pe
anii 2013-2014
Anii Lunile
In
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII total
2013 70 18 29 15 58 69 154 235 94 31 6 19 798
Cazuri
2014 74 6 32 8 60 60 100 240 80 36 4 20 720

2013 2,25 0,64 0,93 0,5 1,87 2,3 4,96 7,58 3,13 1 0,2 0,61 2.17
Nr. mediu
zilnic 2014 2,38 0,2 1,03 0,26 1,9 2 3,22 7,74 2,66 1,16 0,13 0,64 1.97
2013 8,77 2,25 3,36 1,87 7,26 8,64 19,2 29,4 11,7 3,8 0,75 2,3 100
Indicele
extensiv 2014 10,27 0,83 4,44 1,11 8,33 8,33 13,88 33,33 11,11 5 0,55 2,77 100
Indicele 2013 103,6 29,4 42,8 23,04 86,1 105,9 228,5 349,3 144,2 46,08 9,2 28,11 100
oscilatiilor 2014 120,8 10,15 52,2 13,19 96,4 101,5 163,4 392,8 135 58,88 6,59 52,48 100
sezoniere

250

200
Nr.cazuri absolute

150

100

50

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII luni
Dinamica morbiditatii Media

Fig.3 Structura morbiditatii lunare dupa indicii oscilatiilor sezoniere pentru

anul 2013(nr. cazurilor absolute)
 300

Nr.cazuri absolute 250

200

150

100

50

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luni
Dinamica morbiditatii Media

Fig.4 Structura morbiditatii lunare dupa indicii oscilatiilor sezoniere pentru

anul 2014(nr.cazurilor absolute)

35
Nr. cazuri la 100.000 populatie

30

25

20

15

10

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luni
Dinamica morbiditatii

Fig.5 Structura morbiditatii lunare dupa indicii oscilatiilor sezoniere pentru anul
2013 (indice extensiv)
 35

Nr.cazuri la 100.000 populatie

30

25

20

15

10

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
luni
Dinamica morbiditatii

Fig.6 Structura morbiditatii lunare dupa indicii oscilatiilor sezoniere

pentru anul 2014 (indice extensiv)

Concluzie: In urma analizei graficelor dupa indicele oscilatiilor sezoniere si dupa indicele
extensiv, am observat ca cele mai inalte valori a morbiditatii atit in 2013 cit si in 2014 s-au
determinat in luna a VIII-a, iar cea mai mica valoare a morbiditatii in anul 2013 si 2014 s-au
inregistrat in lunile a II, IV, IX-a

Calcularea indexului sezonier, coeficientului sezonier si a indicelui cresterii sezoniere:

Exemple de calcule:

Nr. mediu lunar (2013) =66.5 Nr. mediu lunar (2014) =60
70+69+154+235+94
Indexul sezonier (2013) = =3.53
18+29+15+58+31+6+19

74+100+240+80
Indexul sezonier (2014)= =2.18
6+32+8+60+60+36+4+20

622
Coeficientul sezonier (2013)= *100=77.9%
798

494
Coeficientul sezonier (2014)= *100=68.61%
720

( )
12
Indicele cresteri sezoniere= 100%

798622
622( )5
125
Anul 2013 S= 100%=62.19%
798

720494
494( )4
124
Anul 2014 S= 100=52.91%
720
 I
6
XII II
5
4
XI 3 III
2
1
X 0 IV

IX V

VIII VI
VII
2013

Fig.7 Structura morbiditatii prin dezinterie pentru anul 2013

dupa indicile de oscilatie sezoniera

I
6
XII II
5
4
XI 3 III
2
1
X 0 IV

IX V

VIII VI
VII
2014

Fig.8 Structura morbiditatii prin dezinterie pentru anul 2014

dupa indicile de oscilatie sezoniera

Concluzie: Conform indexului sezonier s-a demonstrate ca in anul 2013 s-a inregistrat
cu 3.53 cazuri mai mult in lunile de crestere in comparatie cu celelalte luni ale anului, iar in
2014 cu doar 2.18 atestind o scadere nesemnificativa. Astfel, conform coeficientului sezonier
putem deduce ca cazurile de boala pentru lunile de crestere din 2013 este de 77.9%, iar
pentru 2014 de 68.61%.
 In urma analizei diagramelor polare pentru anul 2013-2014 am observat ca in luna a
VIII-a are loc accentuarea valorilor de limita ale oscilatiilor sezoniere ducind la
intensitatea procesului epidemic si la cresterea numarului de imbolnaviri cu dezinterie.
3. Analiza morbiditatii prin dezinterie dupa anumite semne epidemiologice

3.1. Analiza morbiditatii dupa gen

Tab.4
Repartizarea cazurilor de shigelloze in anul 2013, in functie de gen

Gen Anii Masculin Femenin Total

Indice
Nr.cazurilor 2013 354 444 798
absolute 2014 320 400 720
Intensiv 2013 94,2 104,4 99,6
2014 84,7 93,6 89,4
Demonstrativ 2013 44,3 55,6 100
(%) 2014 44,4 55,5 100

94.2 104.4
100

80

60

40

20

0
Masculin Femenin

Fig.9 Nivelul morbiditatii pe sex prin shigelloza pentru anul 2013

 93.6
100
84.7

80

60

40

20

0
Masculin Femenin

Fig.10 Nivelul morbiditatii pe sex prin shigelloza pentru anul 2014

44,3%
Masculin
Femenin
55,6%

Fig.11 Structura cazurilor de shigelloza pentru anul 2013 in functie de gen

 44,4%
Masculin
Femenin
55,6%

Fig.12 Structura cazurilor de shigelloza pentru anul 2014 in functie de gen

Concluzie: Conform calculelor dupa indicele intensive si indicele demonstrativ am observat

ca atit pentru anul 2013 cit si pentru anul 2014 valorile morbiditatii sunt crescute la genul
femenin.

3.2. Analiza morbiditatii dupa contingente de virsta

Tab.5
Repartizarea morbiditatii prin shigelloze dupa virsta, in mun. Chisinau, an.2014

Virsta 2-3 3-6 7-10 11-14 15-19 20-29 30- 40-49 50- 60>
(ani) 39 59
Indice
Nr. de cazuri 260 179 41 46 74 60 12 28 7 13
absolute
Intensiv 114,3 58,4 14,2 17,7 19,1 35,6 7,6 26,02 6,2 11,4
Demonstrativ 36,1 24,8 5,6 6,3 10,2 8,3 1,6 3,8 0,9 1,8
(%)
 140

Nr.cazuri la 100.000 populatie

114.3
120

100

80
58.4
60
35.6
40
26.02
14.2 17.7 19.1 7.6 11.4
20
6.2
0
2-3 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-14 15-19 20-29 30-39 40-49 50-59 60 si ani
ani ani ani ani ani ani mai
mult

Fig. 13 Nivelul morbiditatii prin shigelloze dupa virsta, an. 2014 (indicele intensiv)

0,9% 1,8%
3,8%
1,6% 2-3 ani
3-6ani
8,3%
7-10 ani
36,1% 11-14 ani
10,2%
15-19 ani
20-29 ani
6,3%
30-39ani
5,6% 40-49ani
50-59ani
24,8%
60 si mai mult

Fig. 14 Structura morbiditatii prin shigelloze dupa virsta, an. 2014

(indicele demonstrativ)

Concluzie: In urma analizei graficelor am observat ca nivelul morbiditatii are valori mai
crescute la virsta de 2-3 ani, atit dupa indicele intensiv cit si dupa indicele demonstrativ.
3.3. Analiza morbiditatii dupa contingente profesionale

Tab. 6
Repartizarea cazurilor de shigelloze in diferite contingente de populatie, in mun.
Chisinau, an.2014

Contingente Copii Copii Elevi Alte Total

Indice institutionalizati neinstitutionalizati grupuri
Nr. de cazuri 260 180 80 200 720
absolute
Intensivi 28, 7 27,2 27,9 72,9
Demonstrativ 36,1 25 11,1 27,7
(%)

80
72.9
70
Nr. cazuri la 100.000 populatie

60

50

40
28.7 27.2 27.9
30

20

10

0
Copii copii Elevi Alte grupuri
institutionalizati neinstitutionalizati contingente

Fig.15 Nivelul morbiditatii prin shigelloze la diferite contingente de populatie,

anul 2014 (indice intensiv)

Concluzie: In urma analizarii graficelor am observat ca nivelul morbiditatii prin

shigelloze are valori mai crescute la Contingentul alte grupuri atingind valoare de 72.9
si cea mai mica valoare se depisteaza la contingentul copii neinstitutionalizati cu
valoarea de 27.2
 1,2%

11,1%

Copii institutionalizati

36,1% copii neinstitutionalizati

Elevi
Alte grupuri
25%

Fig. 16 Repartizarea morbiditatii prin shigelloze la diferite contingente de populatie,

anul 2014 (indice demonstrativ)

Concluzie: In urma analizarii graficului am observat ca nivelul morbiditatii prin

shigelloze are valori mai crescute la contingentul copii neinstitutionalizati atingind
valoare de 36,1 si cea mai mica valoare se depisteaza la contingentul elevi cu valoarea
de 11,1.

3.4. Analiza distributiei sectoriale a morbiditatii

Tab.7
Repartizarea cazurilor de shigelloze pe sectoare a mun. Chisinau, an.2013-2014

Sector Anii Centru Buiucani Riscani Ciocana Botanica Total

Indice
Nr. de cazuri
2013 186 130 145 135 202 798
absolute 2014 162 139 152 158 109 720
Intensiv 2013 19,8 103,09 71,4 85,6 105,4 103,3
2014 17,2 109,1 74,4 98,8 57,4 92,9
Demonstrativ 2013 23,3 16,2 18,1 16,9 25,3
(%) 2014 22,5 19,3 21,1 21,9 15,1
 120
109.1
103.09 105.4

Nr. cazuri la 100.000 populatie

98.8
100
85.6
80 71.4 74.4

57.4
60

40

19.8 17.2
20

0
Centru Buiucani Riscani Ciocana Botanica sector
2013 2014

Fig.17 Nivelul morbiditatii prin shigelloze in diferite sectoare a mun. Chsinau ,

an. 2013-2014 (indicele intensiv)

Concluzie: In urma analizei graficului conform indicelui intensiv am observant ca nivelul

morbiditatii este mai crescut in anul 2013 in sectorul Botanica cu valoarea de 105,4, iar in
anul 2014 valoarea mai mare se intilneste in sectorul Buiucani cu valoarea 109,1 .Iar
valoare minima atit pentru anul 2013 si anul 2014 se intilneste in sectorul Centru cu
valoare de 19,8 si 17,2 .

23,3%
25,3%
Centru
Buiucani
Riscani
Ciocana
16,2%
16,9% Botanica

18,1%

Fig.18 Repartizarea morbiditatii prin shigelloze in diferite sectoare a mun. Chsinau,

an. 2013 (indicele demonstrativ)
 15,1%
22,5%
Centru
Buiucani
21,9% Riscani
Ciocana
19,3%
Botanica

21,1%

Fig.19 Repartizarea cazurilor prin shigelloze in diferite sectoare a mun. Chsinau ,

an. 2014 (indicele demonstrativ)
Concluzie: In urma analizei graficelor am observant ca nivelul morbiditatii este mai
crescut in anul 2013 in sectorul Botanica cu valoarea de 25,3 iar in anul 2014 valoarea
mai mare se intilneste in sectorul Centru cu valoarea 22,5 .Iar valoare minima se
intilneste in anul 2013 in sectorul Buiucani cu valoarea de 16,2 si in anul 2014 in sectorul
Botanica 15,1 .

3.5. Analiza cailor de transmitere

Tab.8
Caile suspecte de raspindire a infectiei prin shigelloze in mun. Chisinau pe anii

2013-2014

Caile Anii Alimentar Hidric Contact N-a fost Total

de raspindire habitual stabilit
Indice
Nr.de cazuri 2013 708 15 10 65 798
2014 620 30 20 50 720
Demonstrativ 2013 88,7 1,8 1,2 8,14
(%) 2014 86,1 4,1 2,7 6,9
 1,2% 1,2%
1,8%

Alimentar
Hidric
Contact habitual
N-a fost stabilit

88,7%

Fig.20 Structura cazurilor prin shigelloze prin diferite cai de raspindire

mun. Chsinau ,an. 2013 (indicele demonstrativ)

2,7 1,2%
4,1%

Alimentar
Hidric
Contact habitual
N-a fost stabilit

86,1%

Fig.21 Structura cazurilor prin shigelloze prin diferite cai de raspindire

mun. Chsinau ,an. 2014 (indicele demonstrativ)

Concluzie: In urma analizei diagramei s-a stabilit ca cea mai raspindita cale de
transmitere a infectiei atit in anul 2013 cit si in anul 2014 este cea alimentara cu 88,7% si
respective cu 86,1%.
3.6. Analiza structurii etiologice a morbiditatii
Tab.9
Structura cazurilor de shigelloze confirmate bacteriologice, mun.Chisinau ,
anul 2014
Agent cauzal S. flexneri S.sonnei Total

Indice
Nr. de cazuri 80 320 400
absolute
Demonstrativ 20 80
(%)

20%

S.flexneri
S.sonnei

80%

Fig.22 Repartizarea morbiditatii prin shigelloze confirmate bacteriologic,

mun Chisinau, anul 2014

Concluzie: In urma analizei diagramei am constatat ca in anul 2014, in mun.

Chisinau nivelul de imbolnaviri cu agentul cauzal S.sonnei este mai mare, iar cu
agentul causal S flexneri nivelul de imbolnaviri este mai mic.
4. Analiza masurilor de profilaxie si antiepidemice

4.1. Analiza spitalizarii

Tab.10
Termenul spitalizarii de la ziua imbolnavirii prin shigelloze, in mun. Chisinau,
anul 2013-2014

Termen Anii 1-2 zi 3 zi si mai Total

Indice mult
Nr. de cazuri 2013 540 90 630
absolute 2014 560 60 620
Demonstrativ 2013 85,7 14,2
(%) 2014 90,3 9,6

14,2%

1-2 zi
3 zisi mai mult

85,7%

Fig. 23 Sructura morbiditatii prin shigelloze conform termenului spitalizarii

dupa ziua imbolnavirii, in mun. Chisinau, an. 2013
 9,6%

1-2 zi
3 zi si mai mult

90,3%

Fig. 24 Structura morbiditatii prin shigelloze conform termenului spitalizarii

dupa ziua imbolnavirii, in mun. Chisinau, an. 2014

Concluzie: In urma analizarii diagramelor s-a stabilit ca cea mai inalta valoare atit
in anul 2013 cit si in anul 2014 o are spitalizarea in prima si a doua zi de
imbolnavire.

Tab.11
Termenul spitalizarii de la ziua adresarii prin shigelloze, in mun. Chisinau
an.2013-2014

Anii 1-2 zi 3 zi si mai Total

Termen mult
Indice
Nr. de cazuri 2013 545 85 630
absolute 2014 610 10 620
Demonstrativ 2013 86,5 13,4
(%) 2014 98,3 1,6
 13,4%

1-2 zi
3 zi si mai mult

86,5%

Fig. 25 Structura morbiditatii prin shigelloze conform termenului spitalizarii

dupa ziua adresarii, in mun. Chisinau, an. 2013

1,6%

1-2 zi
3 zi si mai mult

98,3%

Fig. 26 Structura morbiditatii prin shigelloze conform termenului spitalizarii

dupa ziua adresarii, in mun. Chisinau, an. 2014

Concluzie: In urma analizarii graficelor s-a stabilit ca spitalizarea de la ziua

adresarii are valori mai mari in prima si a doua zi, atit in anul 2013 cit si anul 2014.
4.2. Analiza diagnosticarii

Tab.12
Date despre confirmarea diagnosticului prin shigelloze, mun. Chisinau,
an. 2013-2014
Diagnostic Anii Clinic Confirmat Total
prin metode de
Indice laborator
Nr. de cazuri 2013 400 398 798
absolute 2014 320 400 720
Demonstrativ 2013 50,2 49,8 100
(%) 2014 44,5 55,5 100

Clinic
49,8%
50,2% Confirmat prin metode
de laborator

Fig. 27 Structura morbiditatii prin shigelloze dupa confirmarea

diagnosticului, in mun. Chisinau, an. 2013
 Clinic
44,5%

55,5%
Confirmat prin metode
de laborator

Fig. 28 Structura morbiditatii prin shigelloze dupa confirmarea

diagnosticului, in mun. Chisinau, an. 2014

Concluzie: In urma analizarii diagramelor s-a stabilit ca in anul 2013 valoare mai
mare are confirmare diagnosticului clinic, iar in anul 2014 valoare mai ridicata are
diagnosticul confirmat prin metode de laborator.

Tab.13
Corectitudinea stabilirii diagnosticului preventiv prin shigelloze, in mun.
Chisinau, an.2013-2014

Diagnostic Anii Preventiv corect Preventiv Total

Indice incorect
Nr. de cazuri 2013 600 30 630
absolute 2014 610 10 620
Demonstrativ 2013 95,2 4,8 100
(%) 2014 98,3 1,7 100
 4,8%

Preventiv corect
Preventiv incorect

95,2%

Fig. 29 Structura morbiditatii prin shigelloze dupa corectitudinea stabilirii

diagnosticului preventiv, in mun. Chisinau, an. 2013

1,7%

Preventiv corect
Preventiv incorect

98,3%

Fig. 30 Structura morbiditatii prin shigelloze dupa corectitudinea stabilirii

diagnosticului preventiv, in mun. Chisinau, an. 2014

Concluzie: In urma analizarii diagramelo s-astabilit ca in anii 2013 si 2014 valori

crescute sunt la stabilirea diagnosticului preventive corect cu valori de 95,2% si
respective 98,3% .
 4.3. Analiza masurilor indreptate spre intreruperea mecanismului de transmitere
a agentului patogen
Tab.14
Termenele de efectuarea dezinfectiei terminale ashigellozelor, mun. Chisinau,
an.2014
Termenele 4-6 ore 7 ore si mai Nu s-a Total
Indice mult efectuat
Nr. de cazuri 420 30 170 620
absolute
Demonstrativ 67,7 4,8 27,4 100
(%)

27,4%

4-6 ore
7 ore si mai mult
4,8% Nu s-a efectuat
67,7%

Fig. 31 Structura de efectuare a dezinfectiei terminale, in mun. Chisinau,

an. 2014

Concluzie: In urma analizei diagramei de dezinfectie terminal s-a constatat ca mai

mare valoare are dezinfectia de 4-6 ore, deci fiind si mai efectiva.

Concluzie:

Analizind datele privind morbiditatea prin dezinterie pe anii 2005-2014, am observat o

crestere semnificativa in anul 2010 inregistrind 964 de cazuri de imbolnavire si respective
cresterea indicelui intensiv (112.6) , iar cea mai mica valoare se observa in anii 2006-2007
cu datele 386-375 de cazuri si respective si un indice intensiv (49.5-48.05) mai mic fata de
restul anilor analizati. Cele mai multe izbucniri se determina in luna a VIII-a si cele mai
putine in luna a II, IV, IX-a. Se intilneste cel mai des la genul femenin. In grupe de risc sunt
mai des copiii de varsta de 2-3 ani si mai ales copiii neinstitutionalizati iar printer elevi
nivelul morbiditatii prin shigelloze este mai scazut. In urma analizei graficelor(17; 18) am
observant ca nivelul morbiditatii este mai crescut in anul 2013 in sectorul Botanica cu
valoarea de 25.3, iar in anul 2014 valoarea mai mare se intilneste in sectorul Centru cu
valoarea 22.5 .Iar valoare minima se intilneste in anul 2013 in sectorul Buiucani cu valoarea
de 16.2 si in anul 2014 in sectorul Botanica 15.1 .
Conform diagramei (22) am constatat ca in anul 2014, in mun. Chisinau nivelul de
imbolnaviri cu agentul cauzal S.sonnei este mai mare, iar cu agentul causal S flexneri nivelul
de imbolnaviri este mai mic.
S-a stabilit ca cea mai raspindita cale de transmitere a infectiei atit in anul 2013 cit si in anul
2014 este cea alimentara. S-a constatat ca mai mare valoare o are dezinfectia de 4-6 ore, deci
fiind si cea mai efectiva.
In urma analizarii diagramelor (29;30) s-a stabilit ca in anii 2013 si 2014 valori crescute sunt
la stabilirea diagnosticului preventive corect cu valori de 95,2% si respective 98,3%.

Diagnostic epidemiologic:

Shigelloza este cauzata de un grup de bacterii numite Shigella, care determina dizenteria
bacilara. Exista mai multe tipuri de Shigella: S. Dyzenteriae, S.flexneri, S.sonnei, S.
boydii.
Shigelloza este o afectiune enterica raspindita in toata lumea si tinde se se declanseze mai
ales in timpul razboaielor, calamitatilor naturale sau in cadrul conditiilor de viata
neigienice. Boala este mai des intilnita la copiii intre 6 luni si 5 ani, calatori, refugiatii
care locuiesc in campusuri si in tarile in curs de dezvoltare. Persoanele infectate cu
bacteria o elimina prin scaun pe sol, aceasta contamineaza alimentele si apa si se
transmite altor persoane pe cale oral-fecala. Simptomele cele mai frecvente sunt: durere
abdominala acuta, febra brusca, diaree apoasa cu singe, mucus, tenesme rectale, greata
si varsaturi. Rezervorul de infectie este strict uman - reprezentat de bolnavii cu forme de
boala acuta, boala cronica sau de purtatorii sanatosi care pot excreta germeni. Aceste se
elimina pe cale digestiva, prin intermediul fecalelor, contamineaza alimentele si apa.
Calea de patrundere este orala, prin consumul alimentelor contaminate, prin manipulare
cu maini murdare. De asemenea, bacteriile se pot transmite si indirect, la distanta, prin
obiecte contaminate. Afectiunea are o prevalenta crescuta, necuantificata, in sa se
considera ca este una din principalele cauze de diaree. Boala nu lasa imunitate specifica,
receptivitatea este generala. Se pot repeta imbolnavirile din cauza lipsei de protectie
imune.
 Planul de msuri de profilaxie i antiepidemice

Nr. Denumirea msurilor Termenul de Executorul Controlul

d/o executare
Gruparea msurilor
I 1.1Msuri 1 dat n an Medicul de Medicul
profilactice: familie epidemiolog
Informarea i Medic
contientizarea infecionist
populaiei privind
profilaxia specific a
Dezinteriei.
1.2 Msuri 1 data n 6 luni Medicul Medicul
antiepidemice: infecionist epidemiolog
Seminare(medicii de
familie, medicii
centrelor consultative)
II 2.1 Msuri Permanent Medicul Medic sef
organizaionale: epidemiolog epidemiolog
mbunatatirea calitatii
focarelor cercetate
(seminare cu asistentul
medicului
epidemiolog)
2.2 Msuri metodice: 1 data la 6 luni Medicul Medic sef
Elaborarea epidemiolog epidemiolog
recomandatiilor si
indicatiilor metodice
despre depistarea si
diagnosticarea
Dezinteriei.
2.3 Msuri de Permanent Epidemiologul Epidemiologul
control: impreuna cu principal
Marirea calificatiei epidemiologul
lucratorilor medicali. principal,
viceministru
sanatatii.
III 3.1Msuri ndreptate Permanent Medic de Medic
la neutralizarea familie epidemiolog
sursei de ageni Medic
patogeni: infectionist
Depistarea bolnavilor
de Dezinterie izolarea
si raportarea nominala
a bolnavilor si
contactii.
3.2 Msuri ndreptate Permanent Medic Medicul
la neutralizarea epidemiolog si epidemiolog
mecanismului de asistentul principal
transmitere: principal
Decontaminarea
continua si terminala
cu detergenti cloramina
de 2-3%,cu o durata de
actiune corespunzatare.