GELOZIA LA COPIII PRECOLARI

(Cum te-ai fi simit dac?)

Exemple de bune practici

Consider c cel mai bine putem inva din exemple practice, reale, momente peste care am trecut cu
greutate, sau cu uurin. Copiii sunt diferii i au nevoi diferite! mi doresc s relatez experiena
trit acum civa ani n urm, la grupa mare, n mijlocul unui colectiv mare de copii precolari,
respectiv 32.

nainte de venirea n colectiv a fetiei C.D. (pe parcursul grupei mijlocii), atenia educatoarei era
distribuit uniform, asupra tuturor copiilor grupei, ei simindu-se un colectiv sudat, puternic, n care
relaiile intercolegiale erau de cea mai bun calitate!

n septembrie, anul urmtor, o feti nou a aprut n grup. Nu numai c era necunoscut de
ceilali, dar avea i o form uoar de CES. Orice copil nou, este primit cu oarecare suspiciune de
ctre ceilali. Dar i de aceast dat a nvins prietenia i spiritul de echip!

C, (fetia nou ), s-a adaptat greu n colectivitate. Regulile i programul diferit de cel de acas , au
fcut-o s adopte un comportament posesiv i care permanent cerea atenie. Prin urmare C. a atras
atenia pn acolo nct nu se ndeprta la mai mult de 50 cm. Educatoare. Restul copiilor grupei, au
nceput s fieinspirai de acest comportament i acum majoritatea i doreau locul alturi de noua
coleg! La nceput am acordat atenia noastr fetiei, ns situaia nu mai putea continua n acest
mod!

M. P , genul de lideral copiilor de ase ani, ataat de educatoare, s-a simit uor neglijat i lipsit de
sprijinul grupului n aciunile sale anti C. .

n acest context, au nceput agresiunile asupra Cristianei , cerinele (unele chiar imaginare) din ce n
ce mai dese, ndreptate asupra educatoarelor ct i nevoia lui M. de a fi din nou n centrul ateniei,
liderul principal al grupei, l-au transformat pe acesta ntr-un mic tiran, permanent preocupat de
atenia pe care o primete C. n defavoarea lui :

- Doamna, tu niciodat nu mi dai mie primul plastelina!,

- Eu nu suport s nu m lai s fiu primul din rnd ntotdeauna ...etc.

C., fiind un copil cu o nevoie deosebit de atenie i ngrijire a avut parte de ntreaga i permanenta
noastr observaie. Copiii care au acest comportament nu pot fi linitii emoional dect n apropiere
total de persoana de referin, (apropiere fizic ).

Pe cnd M., i exprima nevoia de apropiere ntr-un mod agersiv, fie verbal, fie fizic.

n urma dicuillor avute cu copiii, cu grupuri mai mici , pe rnd, cu fiecare din cei doi, M. a neles
nevoia special de atenie a fetiei , dnd dovad de prere de ru, atunci cnd a fost ntrebat:

- M., cum te-ai fi simit dac ...?