UNIVERSITATE DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA POLITOLOGIE

GRAMA CRISTIAN
GR.106

Contiina politic

Lucrul Individual

Conductor
tiinific : ________
Colachi A.
 CHIINU 2014

Cuprins :
1.Contiina politic i ideologia politic;
2.Ideologia politica

3.Contribuia gndirii politice romneti la

dezvoltarea politologiei ca tiin.
 1. Contiina politic i ideologia politic
Constiinta politica constituie o forma a constiintei sociale,
definindu-se ca un ansamblu de idei, teorii, conceptii politice
elaborate, structurate si sistematizate in doctrine, programe
politice, precum si stari de spirit, sentimente, traditii, modalitati
de gandire cu caracter politic existente in societate. Ea reflecta
fenomenele si procesele politice referitoare la raporturile dintre
clase, grupuri sociale, dintre partide, cetateni si institutiile de stat,
dintre natiuni si popoare. Fiecare societate isi are propria sa
constiinta politica.
Ea se structureaza in:
a)-constiinta comuna politica
b)-constiinta teoretica
c)-psihologia politica.

a)Constiinta comuna politica este acea parte a constiintei politice

creata si acumulata in mod spontan, pe cale empirica, de oameni,
pe baza experientei si a traditiilor istorice. Ea este difuza,
nestructurata, nesistematizata si are o valoare stiintifica limitata,
intrucat in cadrul ei precumpanitoare sunt elementele empirice.
Constiinta comuna este constiinta de toate zilele sau constiinta
maselor. Contiina politic comun este dominat de cunotine
politice relativ stabile, interese comune structurate ale grupurilor,
norme politice interiorizate prin experien colectiv.
Contiina politic comun servete aciunilor de grup politic
bazal. Dezvoltarea stiintei in randul maselor atat prin sistemul de
invatamant, prin mass-media dar si in urma activitatii desfasurate
de partidele politice interesate in ridicarea nivelului lor politic, in
vederea insusirii si receptarii programelor si doctrinelor lor
politice, a determinat restrangerea considerabila a sferei empirice
a constiintei comune din cadrul constiintei politice.

b)Constiinta politica teoretica este componenta ideologica a

constiintei politice. Ea este elaborata, structurata si sistematizata
in teorii, conceptii, doctrine, programe politice, fundamentand si
promovand interesele, aspiratiile unei clase, grup social sau ale
unei societati. Aceasta forma a constiintei este in mod constient si
organizat creata si difuzata prin mijloace de informare si
comunicatii in cadrul societatii. Numai prin aceasta componenta,
constiinta capata, de fapt, caracter politic.

La nivelul general al fiecarei societati exista o constiinta politica

intemeiata pe valorile fundamentale politice ale acesteia. Intr-o
forma sau alta, aceasta constiinta se regaseste intr-o societate
pluripartidista, in ideologiile si doctrinele partidelor si
formatiunilor politice.

c)Psihologia politica cuprinde, prin excelenta, elementele afective

ale constiintei-sentimentele, starile de spirit, mentalitatile,
obiceiurile. Ea se naste si intra in componenta constiintei comune.
Constiinta politica poate avea conotatii multiple la fel ca si
expresia a face politica. Se poate aprecia ca si constiinta
politica este in functie de cultura, de percepire a evenimentelor,
de actualitatea informatiei si de dorinta de partecipare si de
implicare constienta in mersul societatii in general.

Ca dimensione subiectiva a politicului, constiinta politica este pina

la urma proprie fiecarui cetatean. Alaturi de constiinta politica
putem vorbi de constiinta de clasa, o notiune care are o arie de
acoperire mai restrinsa decit prima, avind un grad de specialiyare
mai ridicat. Asadar, constiinta de clasa esprima, in sens general,
starea de a fi constient de diviziunile sociale din societate si de
apartenenta la o clasa sociala anume. Aceasta a fost o notiune
mult vehiculata de promotorii si sustinatorii ideologiei comuniste,
fiind associata adeseori cu intesesele clasei muncitoare.

2.Ideologia politica

Ideologiile sunt constelaii de credine i expresii cu ncrctura

simbolic, prin care lumea este prezentat, interpretat i
evaluat ntr-un mod menit s modeleze, s mobilizeze, s
orienteze, s organizeze i s justifice anumite modaliti sau
direcii de aciune i s anatemizeze altele o definiie mai clar
dect acesta aprut n cadrul unei dintre cele mai serioase
enciclopedii n domeniu Enciclopedia Blackwell aproape c nu
se poate imagina.

Lucrurile sunt departe de a fi aa. Ideologia este un concept care

exceleaz prin ambiguitate. Este un concept foarte derutant
pentru c, printre altele, ridic ntrebri referitoare chiar la baza i
validitatea celor mai profunde ntrebri ale noastre. Un mare rol n
crearea aurei de ambiguitate n jurul conceptului l are i
conotaia peiorativ care exist n jurul su.

Un mod de gndire ideologic este respins aproape instinctual, i

aceasta din cauz c ne temem ca nu cumva fundamentele celor
mai ndrgite concepii ale noastre s se afle pe nisipuri
mictoare i nu pe baze solide. n fapt, istoria conceptului de
ideologie este, n cea mai mare parte, istoria tentativelor de
ndeprtare de conceptul n cauz, de gsire a acelui punct din
afara sferei discursului ideologic din care acest discurs s poat fi
urmrit i analizat. Un loc important n aceast direcie l are
tradiia marxist ce cuta la modul manifest acel grup de indivizi
cu o vocaie nnscut pentru modul de gndire non-ideologic.

Cariera conceptului de ideologie este de fapt povestea disputei

intelectuale ntre cei care, ntr-o tradiie veche de mii de ani, cred
c putem construi o tiin obiectiv a societii, pe de o parte, iar
pe de alt parte cei care, mprtind o tradiie la fel de veche,
neag posibilitatea adevrului obiectiv. Cu alte cuvinte, orice
analiz a ideologiei i a discursului ideologic trebuie s ajung s
vorbeasc, n fapt, despre cunoatere, adevr i tiin.

C termenul de ideologie era folosit n cu totul alt sens dect cel

preconizat de Destutt de Tracy vorbete foarte mult despre
amploarea transformrilor pe care le-a suferit acesta n mai puin
de dou secole.

Transformrile au nceput o dat cu Napoleon, care, neputnd

accepta criticile venite din partea ideologilor liberali ai epocii,
numete ideologia o metafizic nebuloas ce ncearc s
conduc lumea dup alte principii dect cele statuate de tradiie.

n timpul celor dou secole de istorie s-au creionat dou direcii

majore n modul de folosire a termenului de ideologie. Prima ar fi
linia raionalist n descendena lui Tracy la care se adaug o not
de pesimism impus n lumea academic anglo-saxon de
empirismul atotputernic.
De la nceputuri i pn la ultimele contribuii ale structuralitilor
i empiritilor, accentul se pune pa natura consensual a
societii i pe o abordare contemplativ a adevrului, n sensul
c adevrul este un

corespondent al realitii, o realitate a crei raiune poate s

abiliteze toi oamenii de bun credin s se descurce cu metode
din tiine sociale, care, la rndul lor, sunt puin diferite de cele
ale tiinelor exacte.

3.Contribuia gndirii politice romneti la dezvoltarea

politologiei ca tiin.

Ca i n alte ri, o dat cu evidenierea sistemului politic mai ales

prin instituionalizarea sa legat de organizarea statal i n ara
noastr, gndirea politic din cele mai vechi timpuri a formulat
elemente valoroase care au intrat n tezaurul de idei ale
politologiei ca tiin.

Gndirea politic romneasc, are anumite trsturi specifice

care o individualizeaz de gndirea politic dinalte ri.Astfel,
gndirea politic romneasc are la baz o valoroas motenire
de la strmoii si daci i romani care, n perioadele istorice
respective erau unele dintre cele mai naintate gndiri politice.
Este cunoscut, de pild gndirea politic roman care a
constituit unul dintre cele trei mari centre de gndire ale
antichitii (oriental, greac i roman)i care s-a materializat n
organizarea politic cu cel mai nalt grad.

Alturi de gndirea politic roman, s-a afirmat i gndirea

politic dac, materializat la rndul su ntr-o organizare politic
cu un grad destul de nalt pentru vremea respectiv, sub forma
statului centralizat dac. De remarcat, n perioada antic, ar fi
nelepciunea politic a lui Dromichaites care aaz la baza
consolidrii statului n raporturile cu vecinii nu recurgerea la for,
la aciuni militare, ci raionamentul politic al legturilor panice de
colaborare. A rmas, de asemenea, legendar gndirea politic a
lui Burebista, Deceneu, Decebal, care s-au dovedit a fi i mari
politicieni ai vremii respective.
O alt trstur a gndirii politice romnesti o constituie aceea c
ea exprim specificul n care poporul romn s-a format, precum i
problemele cu care s-a confruntat n devenirea sa istoric, legate,
mai ales, de necesitatea aprrii nfaa aciunilor de cotropire
strin, de pstrare i aprare a fiinei statale i de neam, de
eliberare social i naional, defurire a statului naional unitar,
de dezvoltare a unor relaii cu alte popoare i state, n mod
deosebit cu cele vecine,care, de-a lungul istoriei, au promovat o
politic expansionist pe seama teritoriului romnesc, mai ales
din partea celor trei mari imperii: otoman, habsburgic i arist.

Tot ca o trstur distinct poate fi considerat aceea c gndirea

politic romneasc, n multe momente dinevoluia sa a avut o
dimensiune nu numai naional ci i european. nc din perioada
medieval s-au impus raionamentele politice ale marilor notri
voievozi Mircea cel Btrn, tefan cel Mare, Iancu de Hunedoara,
Vladepe, Mihai Viteazul etc., privind modul de organizare i
conducere politic i militar, de meninere a fiinei
stataleromneti, de neatrnare i aprare a rii n condiii
extrem de vitrege, rile Romne constituind n acelai timp
unscut de aprare pentru civilizaia i cretintatea european.
Dimensiunea european a gndirii politice romneti se regsete
i la Neagoe Basarab, a crui cunoscut lucrare "nvturi ctre
fiul su Teodosie", apreciat pe bun dreptateca fiind primul
manual romnesc de politologie, este comparabil cu celebra
lucrare "Principele" a lui Niccolo Machiavelli, ambele lucrri
aprnd aproape concomitent, la nceputul secolului XVI.

Pentru M. Djuvara (jurist) obiectul tiinei politice l reprezint

aciunea politic, aciune prin excelencolectiv, social, care se
realizeaz n cadrul ideii de stat. "tiina politic trebuie s degaje
regulile generale ale uneiasemenea aciuni politice - afirm el -
cunoscnd c ea presupune i are ca obiect realitile sociale, cu
care lucreaz i pe care caut s le neleag".Merit subliniat i
faptul c M. Djuvara remarca cu amrciune c n timp ce n alte
ri se acord o mareimportan extinderii catedrelor speciale de
politic general, n universitile noastre, aceast disciplin se
pred doar incidental, n legtur cu alte ramuri ale tiinelor
juridice i ale sociologiei
O dat cu apariia domeniului politic, a aprut i necesitatea
pentru comunitile umane ajunse la un anumit nivel de
dezvoltare s se organizeze n sistem politic, fr de care
funcionarea acestora n-ar mai fi posibil. Defapt, politicul, n
ultim instan, se regsete n viaa social n esen sub form
de sistem bine articulat, care asigur funcionalitatea de
ansamblu a societii.

Bibliografie
1.Casiadi O., Prac G., Porcescu T. tiina politic. Chiinu,
2007.
2.Moneaga V., Rusnac G., Sacovici V. Politologie: manual pentru
specialitile nonprofil.
Chiinu: CEP USM, 2007.
3.Prac G., Oleinic L. Politologia. Chiinu, 2010.
4.Sandu I., Colachi A. Politologia. Chiinu, 2003.