Istoria Românilor. Volumul 2 PDF

CONSTANTIN C.
GIURESCU
Profesor la Universitatea din Bucuresti
ISTORIA
ROMANILOR
PARTEA A DOUA
DELA MIRCEA CEL BATRAN
SI ALEXANDRU CEL BUN
PANA LA MIHAI VITEAZUL
Cu 177 de figuri In text si 4 hArti afarA din text
EDITIA A PATRA, REVAZUTA 51 ADAOGITA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA 51 ARTA

BUCURESTI 1943
www.dacoromanica.ro
ORMELE SAU TARGURILE. SATELE
Primele orage de pe teritoriul rom/1-
nese s'au intemeiat aeum doud mi-
lenii i jumdtate pe fdrmul mdrii.
Forma de asezare tipied rorntineascd,
n'a fost inset oragul, ci satul.
Un prim efect al nvlirilor barbare a fost desfiintarea vietii

or6venevti din Dacia Traians. Coloniile vi municipiile atrgeau In
chip firesc atentia celor veniti dup prads, de oarece ele adA-
posteau, in cuprinsul zidurilor, cele mai mari bogii, vesmintele,
podoabele, obiectele de lux vi banii Asupra lor s'au nApustit
deci in primul rand cei ce veneau de dincolo de Nistru sau dinspre
miagnoapte. Daca la noi distrugerea oravelor a avut un caracter
radical, dac nu constaam Oda acum cel putin In tot cu-
prinsul Daciei Traiane deck, o singur avezare mai insemnat care
s-vi fi p6strat vechiul nume: Abrudul chiar asupra acesteia
sunt discutii faptul se explic6, credem, prin urm'aloarele Im-
prejur6ri: Dacia a fost prima provincie In calea rAufatilor ;
aici au izbit Intai n'afalitorii; efectele sub raportul distrugerii
devastarilor aici au fost mai puternice. Apoi oravele din
Dacia destul de numeroase nu par a fi fost prea bine Ina-
rite ; e o intrebare cate au avut ziduri de piatr. La 247, colonia
Romula, deci un ora v de prima categorie, multumevte lmpra-
tului Filip Arabul i fiului su pentrucl au Intrit-o printr'un zid
circular. Ceea ce Inseamns c'a" mai inainte nu avusese o asemenea
ap6rare. Cu atat mai mult deci municipiile, crave de categoria
a doua.
Distrugerea oravelor din Dacia a fost atat de radical6, Incat
n'am pAstrat, nu numai numele lor proprii, dar nici mcar numele
generice. Toti termenii pe care li intrebuintgm astdzi pentru a
www.dacoromanica.ro
428 ORASELE SAU TARGTJRILE. SATELE
designa o aezare mai importanVA sunt de origine strin. Tclrg

e slaw (Tplirk), oraf e unguresc (\Taros) ca i Mau (bucsfi); iar-
maroc vine din germanul Jahrmarkt. Nu s'a pstrat nici colonia,
nici municipium; iar civitas a cptat un inteles special, militar,
nu civil, acela de cetate. Nu i'au pstrat de asemenea niciunul
din termenii privind pe conducnorii sau dregdtorii municipali.
Duumviri, quatuorviri, edili, questori, toti aceti termeni au
disprut.
Oraele de pe trmul mrii. Singura regiune unde se constat
o continuitate de vie*" urban pe teritoriul actual al statului
Fig. 100. Ceramica bizantina gasita. la Cetatea AIM In

sapiiturile [acute acolo.
roman, este trmul mrii. Era i normal sa se intmple aa. Aci

au fost oraele cele mai vechi,i:Intemeiate de Greci In secolul al
VII-lea i. al VI-lea inainte de Christos. Cnd au inceput nv-
lirile puternice barbare, dup 250, aceste orae aveau deja vieaf
de opt-nou veacuri. Ziduri puternice le aprau: se vAd i astzi
ruinele impuntoare ale celor dela Histria i. dela Mangalia. In
caz de asediu pe uscat, exista putinta de aprovizionare i de
ajutor pe mare. In sfrit aceste orae au avut i o intens vie*"
comerciald, s'au aflat In calea marilor curente de negot, fie acela
orientat Nord-Sud dela Baltic6 spre Bizant, fie cellalt, dela Est
la Vest, din Asia spre Europa Central. Vechiul Tyras dela gura
www.dacoromanica.ro
ORASELE DE PE TARMUL MARII 429
Nistrului, a existat in evul mediu, ca cetate bizantink sub nu-

mele de Maurocastron (Mocup6xeccupov). SApturile M'elite aci au
descoperit ceramic6 din extremul orient, ceramic persan din
secolul al XIII-lea, precum si monete de argint i. de bronz ale
regilor armeni dela sfAritul aceluiai secol. Aceste descoperiri
ne dovedesc relaliile comerciale ce au existat filtre oraul dela
gura Nistrului i tinuturile asiatice (vezi fig. 96-99 i 101-102).
Dup 1241, Maurocastron ajunge sub stpanirea Ttarilor,
care-vi apazA aci vameii lor. Intre 1300 i 1322, se constat
ea' tarul Bulgar dela TArnovo, Svetoslav, avea anumite drepturi
Fig. 101. Fragmente de vase de [Manta pictati, gasite la

Cetatea Alba, In urma sapAturilor Ilcute acolo.
In acest ora; se pare cd hanul ttresc Toktai ii ing4duise s tie

aci o garnizoan i. sd perceap el vama, ca rsplatd pentru ser-
viciul pe care il adusese Svetoslav, ucizAnd pe Tciaka, fiul lui
Nogai, adversarul lui Toktai. Dar stpAnirea bulgreascg. la Ce-
tatea Alb n'a fost deckt un simplu incident. Dup moartea lui
Svetoslav, oraul reintr sub dominatia Ttarilor dela care-1
vor lua, la sfritul veacului al XIV-lea, Moldovenii. Inc din
1290, se constat raporturi comerciale cu Genovezii; acetia
aveau aici, la inceput, un depozit de mrfuri i cteva locuinte;
treptat-treptat, cartierul lor s'a mrit li e foarte probabil ca ei
s fi avut i o fortreat, ale cArei ziduri au fost cuprinse apoi
www.dacoromanica.ro
430 ORA$ELE SAU TARGURILE. SATELE
In Intariturile mai noui, ridicate i prefacute In mai multe ran-

duri, In cursul veacului al XV-lea de Moldoveni, lar mai tarziu
de Turci. Sub Roman Voevod (1391-1394), care se intitula
cu mandrie domn al Moldovei dela mugi pang la mare , Cetatea
Alba era In mainile Moldovenilor ; aci a rezidat la inceput epis-
copul Iosif din pricina cruia a avut loo cunoscutul conflict cu
Patriarhia de Constantinopol (vezi vol. I, ed. 4-a, p. 450-451).
In privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negus-
torilor din Liov, in 1408, Cetatea Alba este mentionata ca punct
de vama moldovenesc catre tinutul tataresc .
50
51
52
53 tvifr
54 4*--,
55 A )
);$SIti/4
57 '
SS
59
3
Fa.
162
Fig. 102. Fragmente de faianta pictata, gasite la Cetatea

Alba, In urma sapaturilor Mute acolo.
El; Vechiul Tomis a avut, ca .1 Tyras, o existenta neintrerupta

In tot cursul evului mediu. Bine igeles, nu cu stralucirea de mai
Inainte; esegialul e insa ca aezarea s'a pastrat. Cu numele de
astAzi, apare ea In opera lmparatului bizantin Constantin Porfi-
rogenetul Despre administratia imperiului , Kris& pe la 950:
printre porturile dela miazazi de gurile Dungrii e trecuta i Kon-
stantia (et; Kcova-recvrtixv). Cu acest nume o gsim i pe hartile
i portulanele de mai tarziu, din veacurile XIVXVI; Turcii
i-au zis Kiustendge. CAnd a avut loo schimbarea vechiului nume,
nu se poate preciza ; fapt este ca, Inca In secolul IV, In timpul
lui Constantius, care a dat o deosebita atentie apararii coastei,
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE DE PE TARMUL Ball= "31
exista, in imediata apropiere a orasului, un castru, numit, in cinstea

imparatului, Constantiana. -Cu vremea, numele a trecut asupra
orasului.
Mai spre miazazi, izvoarele mentioneazd portul Mangalia: e
vechiul oras grecesc Callatis. Schimbarea numelui s'a produs
inainte de secolul al XIII-lea; in harta zisa pisarla" (din Pisa!)
dela sfarsitul acestui secol, afltoare azi la Biblioteca National
din Paris, citim porto Pangalia .
Pe locul unde era in epoca greco-roman Tirizis, gsim la luce-
putul veacului al XIV-lea Caliacra, al carei nume inseamn in
r- - -
Fig. 1'03. Fragment de (Manta oriental . pietata, gasa la

Cetatea Alba. In sapaturl.
greceste stanca cea huna de oarece inteadevar golful dela miaza-

zi de capul Caliacra ofera un admirabil aditpos-t corbiilor, pe timp
de furtung. Intre 1318 si 1323, Caliacra era posesiune a Patriar-
hiei din Constantinopol ; mai trziu, in a doua jumtate a seco-
lului al XIV-lea, ea ajunge resedinta despotului Dobrotici, dela
care si-a luat numele si tara cuprins futre Dudare si Mare, Do-
brogea. Un frate a lui Dobrotici, anume Balica asupra natio-
nalitdtii lar istoricii n'au putut ajunge sa se inteleagd stpanea.
In 1346 la Cavarna, care apare si ea, impreund cu Ekrene, ca po-
sesiuni ale Patriarhiei, filtre anii artati mai sus. Pe locul por-
tului Cavar, fusese in antichitate orasul Bizone, distrus inca
www.dacoromanica.ro
432 ORASELE SAU TA.RGURILE. SATELE
-cu secole inainte de Christos, de un cutremur; pe locul Inflori-

torului Dionysopolis, gsim Balcicul.
Nu toate orasele dela mare, din epoca greco-roman, au putut
s-si pstreze lug fiinta pn astzi. Vestita cetate a Histriei,
care se specializase In comertul cu peste, a disprut, se crede, in
veacul al VIII-lea dupd Christos. Se pare c numele ei s'a pstrat
totusi pn in veacul al XVI-lea ; el e mentionat sub forma tur-
.ceasc, strciaighi (= grdina sau via Histriei), in jurnalul cam-
paniei din 1538 a lui Soliman Magnificul contra lui Petru Hares.
N'ar fi exclus ca s fie cuprins i in numele localittii Stravico
Fig. 104. Ceramiel apusean5. (portelan), din Mainz gAsita la

Cetatea AIM In sApaturi.
(=-- Istra vico) al hrtilor medievale. SApturile, incepute lnainte

de primul rzboi mondial, de Vasile Parvan, dau la iveald in
fiecare an resturile cldirilor de odinioarg, fac sa apar treptat-
treptat orasul, cu strzile, locuintele, edificiile publice i cu puter-
nicul zid, din blocuri mari de piatr cioplit, care-1 inconjura.
Tot asa au disprut i Harpis, pe coasta basarabean, i Carrum
portus, intre Callatis i Tirizis, probabil la capul sabla de astzi.
Prin urmare, cele mai vechi asezri urbane, le gsim pe coastamarii.
Oraele de pe malurile Duniirii. Mai putin vechi, dar totusi
anterioare si ele intemeierii Principatelor sunt acelea de pe Dunre.
In tot cursul evului mediu, Dunrea si-a pstrat Insemntatea
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE DE PE MALURILE DUNARII 433
ei comercial. i militar. Corbille i flotele de rzboiu bizan-

tine au urcat i au coborit adeseori pe acest lesnicios drum.
Aproape de varsare, pe bratul din spre miazanoapte al Dunarii,
a fost portul i cetatea Chiliei. Numele pare a fi de origine greac& ;
el nu e tot una ins& cu XLX-h dela finele veacului al XIII-lea,
aa cum s'a crezut, acest ultim designAnd in realitate o loca-
litate de pe trmul asiatic al Bosforului. Intre 1318 i 1323, Chilia
e trecut& i ea in lista amintit mai sus de posesiuni ale Patriar-
hiei de Constantinopol (KOatoc). In 1359, Genovezii cari aveau
acum i aici un contoar comercial impiedeca pe Venetieni
Fig. 105. Ceramicit Japoneza sau chineza, gasita la

Cetatea Alba, In sapaturi.
-cumpere gilt' din aceste pdrti. Ni s'a pAstrat plAngerea Venetie-

nilor: ei Intrebuinteag numele, de origine greacii, Licostoma,
care inseamnii o gura lupului (compari cu VAlcov care In rusete
are acelai inteles: ( bratul sau gura lupului ). Tot sub acest
nume apare Chilia i inteo sumd de larti i portulane din vea-
curile XIVXVI. La inceput, oraul i cetatea au fost pe malul
drept al bratului, acolo unde astzi se afl& Chilia veche; stefan
cel Mare, dup.& ce a pus stpAnire asupra acestui insemnat centru
comercial i militar, a ridicat ins& in 1479 o nou cetate pe malul
stag, care putea fi apdrat mai uor de Moldoveni. Pe acest mal,
este astazi Chilia noud.
www.dacoromanica.ro
Un ora disparut, ale &Ami urme s'au stins inteatata incat

exista discutie chiar cu privire la afezarea lui, dar care in veacurile
XIII vi XIV a cunoscut o deosebita inflorire, a fost V icina.
Numele este, evident, latinesc. Prima mentiune o &ira in opera
6 Alexiada a fiicei de imparat Anna Comnena, in care ni se spune
cal in anul 1086, aceasta localitate era In stapanirea unui condu-
cator barbar, Sestlav, a carui nationalitate a dat natere la multe
discutii. Intre 1250 vi 1280, exista aci, la Vicina,'un episcop grec ;
lui i se adreseaza, in 1300, un grup numeros de Alani de neam
iranic, ca vi Sarmatii vi Scitii cari voiau s'a' intre in serviciul
Fig. 106. Ceramica. japoneza san chineza, Osad la

Cetatea Alba, In sapaturi.
impratului bizantin. In 1318, e citat un mitropolit de Vicina ;

11 vom gasi luand parte, intre 1341-1348, la edintele sinodului
patriarhicesc din Constantinopol. Pela 1320 ca vi in 1334, se
constata o manstire franciscana la Vicina ; unul dintre calugari
va asista, in 1371, la consacrarea, la Cracovia, a episcopului ca-
tole destinat noii eparhii dela Siret. Fiind un centru comer-
cial insemnat numai inteo luna vi jumatate, dela 1. Iulie pana
la 16 August 1281 se incheie la Genova 27 de contracte de expe-
ditie de marfuri, cu destinatia Vicina, in valoarea de 3241 hiper-
peri i 18 carate vi jumatate, deci o suma considerabila era
natural ca Genovezii s aiba vi aici un antrepozit .1 o avezare: o.
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE DE PE MALURILE DUNARII 435
constatam in 1351. Curand dupa aceasta data insA, incepe deca-

denta. 'In 1.359, mitropolitul de Vicina este transferat, prin hot-
rhea Patriarhiei de Constantinopol, in Tara Romaneasca; luptele
dintre Tatari i puterile cretine ale Eurdpei orientale turbura
i 1ntrerup relatiile comerciale; negustorii incep A' se indrepte
spre alte porturi. In sfarit, cucerirea turceasca da ultima lovi-
tura: Vicina ii pierde cu totul insemnatatea. Pomenita 'Meg
de cateva ori, intre 1442 i 1465, in socotelile infloritoarei colonii
genoveze dela Caffa, in Crimeia, ea nu va mai fi, in secolele urm-
toare, cleat o amintire.
Stabilirea precisei a locului unde s'a inaltat Vicina nu se va
putea face deck, pe temeiu de sapaturi; un ajutor pretios poate
da fotografia aeriand gratie careia s'au facut descoperiri importante
de orae dis,parute in Siria, Libia i Algeria. Ultimile cercetri
Melilla pentru regiunea Mahmudiei, pe bratul Sf. Gheorghe: aci
ar fi fost odinioar Vicina.
Portulanul genovezului Visconti, din 1318, mentioneaza, la
gurile Dunarii, localitatile Sfeintul Gheorghe ( Scti Georgy ) i
Sulina ( Soline ). Ele existau de mai inainte: Sulina apare sub
forma Selina (ek 'Ow Eatvv) in opera De administrando
imperio a lui Constantin Porfirogenetul (circa 950 d. Christos).
Tulcea pare a avea i ea oarecare vechime; in harta Sasului
Reichersdorf, dela jumatatea veacului al XVI-lea, e infatiata ca
ora, prin doua turnuri i un cerc, asemenea Iailor ; la 1569,
Polonul Andrei Taranewgki o numete insa orael ( amn
Stattlin mit Nammen Tulza ). In ce privete originea numelui,
compara cu Tulcin, in Transnistria ; sufixul - cea arata mai
degraba o influenta turca. (cf. Isaccea i).
Despre Isaccea tim ca a fost ocupata, pe la 1300, de unul din
fiii stpanitorului VA-tar Nogai, anume de Teki sau Tukulbug.
Alezarea exista deci din secolul al XIII-lea, iar daca legatura
ce s'a fcut intre numele ei i acela al stapanitorului barbar,
Satza (Zz-c7c), din 1086, este exacta, atunci vechimea Isaccei
e i mai mare. In 1331, geograful arab Abulfeda o considera ca
un ora din Tara Valahilor . Forma de azi a numelui, cu i
initial, se datorete, foarte probabil, Turcilor ; acetia au schimbat
i numele Brailei in Ibrail. Breiila se constata ca port muntean in
privilegiul comercial din 1368,. acordat Braovenilor de catre
www.dacoromanica.ro
Vlaicu VodA. Aezarea, dup toate probabilittile, e anterioar

intemeierii; numele ei vine, am spus-o i mai Inainte dela un
nume de persoanA: Braild, format Intocmai ca i Chitil, Zmucil,
Plesnil, etc;
Babadagul exista in prima jum6tate a secolului XIV. Indat
dup 1333, cAldtorul arab Ibn Batutah spune cA" acest ora este
cel din urmA pe care-1 stlpAnesc ntarii ; dela el On la hotarul
imprdtiei bizantine sunt 18 zile de mers printr'o step In in-
tregime lipsit de oameni .
Foarte vechi i cu o existent neintrerupt in tot cursul evului
mediu este oraul Silistra. Din numele antic, de origine celt,
Durostorum, s'a format romAnescul DArstor. Sub aceast form,
apare el In hrisoavele lui Mircea ce! BUrAn atre nanstirile
Cozia i Snagov. Numele actual se datorete Turcilor. Dintre men-
tiunile bizantine despre acest ora, care a avut Intotdeauna
un insemnat rol militar, notra pe aceea referitoare la luptele
purtate cu Ruii lui Sviatoslav (972); apoi mentiunea despre AA-
pAnirea conducRorului barbar Tatos zis i Halis In 1086-88
(cu acest prilej, oraul e numit, in izvorul care povestete faptul,
Dristra: Ap(a-cpccv); in sfArit, insemnarea dintre anii 1318-1323
cuprinzAnd numele unor posesiuni ale Patriarhiei din Constan-
tinopol: printre ele se afld i DArstorul (Apixrrpoc).
Turtucaia pare a fi i ea anterioara Intemeierii statului mun-
tean ; numele cel dintAi, Tutrakan, este de origine veche turcA,
poate peceneg sau cumanA. Mai in sus, pe DunAre, au existat,
iari Inainte de Basarab Intemeietorul, aezArile dela Corabia.
Calatat it Severin. Primul nume amintete x pcklilta bizantinA,
insA nu direct, ei mai de graba prin intermediarul slay corabli
(Kown ). Gel de al doilea recta" ins exact grecescul xcacccpkrIg
care inseamnA cel ce smolete vasele . Aci, la Calafat, trebuie
s" fi fost o escal, o schelg. pe romAnete unde se incrcau grAnele
Olteniei i se cAlTtuiau adic6 se smoleau vasele. Pentru prima
data, e amintia aceast localitate In documentul din 5 August
1424, prin care Dan voevod IntArete mAnAstirii Tismana donatiile
Inaintailor sai satul Vadul Cumanilor cu Toporna i vama
dela Calafat . Era prin urmare aici i un punct Insemnat de tre-
cere ; se lua vam6., intocmai ca i la Slatina, la Giurgiu, la BrAila i
In alte orae. Severinul exista In secolul al XIII-lea; el &A numele
www.dacoromanica.ro
ORA*ELE DIN ARDEAL 437
banatului infiintat de Unguri pe la 1230. Se mai vd gi astazi

ruinele cetatii pentru stpanirea careia au avut loe atatea lupte
intre Romani, Unguri i Turci. La 1330, Severinul era in stapa--
nirea lui Basarab Intemeietorul; mai tarziu, Vlaicu i Mircea ce!
Batran il vor avea i ei. La 1419 e cucerit de Unguri iar un secol
dupa aceea, in 1524, cade in mainile Turcilor.
Oraple din Ardeal. Dintre celelalte orae de pe teritoriul
actual al Romaniei, mentiunile documentare cele mai vechi le
.r.
1-".
Fig. 107. Biserica Neagri si ruinele unuia din turnurile de apirare ale Brasovului.
avem pentru oraele din Ardeal. Aci, in jurul cetatilor ridicate

de Unguri si prin activitatea colonitilor Sai, constatara aezari
mai importante inca din secolul al XII-lea. Castrul sau Cetatea
Turda e pomenita pentru intaia data la 1075, Oradea Mare pe la
1091, Alba Iulia la 1097, cetatea Orod (Arad) in 1132, cetatea
Cluj in 1173, cetatea Kiikiil, pe Tarnava in 1197. Unele din
aceste cetati nu faceau insa decat sa continue pe cele vechi
romano-slave, pe care navalitorii le gasisera cand au intrat in
Ardeal. Este cazul Beilgradului, Alba-Iulia de astazi, numita
inteun text latin medieval, chiar aa, cu vechiul nume :.
www.dacoromanica.ro
Fig. 108. Colt din vechlui Sibiiu.
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE DIN TARA ROMINEASCA 439
Bellegrata ( Vincurius comes Bellegratae ). In urma colo-

nizrii se formeaz apoi o serie de Centre Insemnate ; ele
apar ca rafe in timpul nvlirii Ttarilor, la 1241. Astf el erau
Rodna, cu nume vechiu, vestit prin minele ei, Brafovul, iari cu
nume vechiu romno-slav, Intemeiat la adapostul cettii ridi-
cate de Cavalerii Teutoni, (vezi fig. 107), Sibiiul, (vezi fig. 108),
numit de Sai. Hermannstadt ( oraul lui Hermann ), Sighi-
para (Schssburg), Sebeful (Miihlbach), Ord ftie (Broos) i. Me-
diacul Medwisch). Tot In momentul rivlirii ttreti,
mai existau In partea de miaznoapte a Ardealului Dejul i Maui.
Oraele sseti i, dup ele, i celelalte, erau carmuite fiecare
de un consiliu comunal alcdtuit din 12 cetteni, In limba germana*
Biirger i de un primar numit Biirgermeister . Primul termen
a fost adoptat de noi sub forma de pdrgari; acest nume s'a dat
consilierilor comunali att In Moldova ca i. In Tara Romneasc.
Oraele din Tara Romaneasc5. In ce privete vechimea targu-
rilor i orwlor de dincoace de Carpati documentele cunoscute
azi ne dau rmuriri numai asupra cktorva din ele.
Cdmpulungul muntean exista la 1300; ni s'a pstrat piatra
de mormant din acest an cu inscriptia latin a lui Laurentiu
comitele de Longocampo . Oraul a fost Intemeiat In secolul
al XIII-lea; unii istorici 11 atribuie Cavalerilor Teutoni care ar
fi adus aci coloniti din Ardeal i ar fi construit /Ang6 Rucr,
pe dealul Ortii acel castru foarte Intrit de care amintete
un document din 1231. Cert este numai ata cd In Cmpulung
a fost la Inceput, pe lng Romni i o populatie Insemnatd
strin, de Sai i. Unguri. In 1352, la curtea domneasca din acest
ora, a murit Basarab Intemeietorul. O alt curte domneascd a
fost la Argef ; aici pare s fi stat primul mitropolit al trii, Iachint,
adus de Nicolae Alexandru dela Vicina. Ni s'au pstrat acte dela
Vlaicu Vod5 i dela Mircea cel Btrn date In reedinta noastr
-dela Arge . Tdrgovifte este de asemenea unul din oraele vechi
ale trii; numele dateaz din epoca de conlocuire Cu Slavii i.
Inseamn: targ prin excelent dar i. locul unde a fost un
targ . Prima mentiunea documentar.' sigurd este Ins abia din
1396, de pe timpul lui Mircea cel Btrn. Mai veche este pome-
nirea Slatinei, In privilegiul comercial din 1368 dat de Vlaicu
Brasovenilor. Se spune In acest act c.' exista acolo o vam
29
www.dacoromanica.ro
440 ORASELE SAU TARGURILE. SATELE
(cc tributum nostrum ). Numele este, ca i al Targovitei, slay: el

vine dela Slatina 0 inseamna apa grata . 8i Mircea ce! Batran
amintete acest targ, in documentul din 8 lanuarie 1394 prin
care intarete manastirii Cozia, intre altele, satul Cireovul,
mai sus de Slatina . Tot din timpul lui Mircea sunt i primele
mentiuni despre Rdmnicul-Vdlcii, Giurgiu, Turnul, Tdrgul-Jiului
0 Teirgforul. Ramnicul Valcii e pomenit pentru intaia ()era In
documentul din 20 Mai 1388; peste putin timp, la 4 Septem-
vrie 1389 se serie un act in oravil domniei mele numit Rdmnic .
Impreuna Cu Giurgiu, apare el apoi in hrisovul amintit din 8 Ia-
nuarie 1394. Printre posesiunile confirmate Coziei se an' o moara
la Ramnic , o uliV la Minnie moara la Cataluiu la
.1
Giurgiu . Originea numelui Ramnic am aratat-o mai inainte

(vezi p. 401). Cat despre Giurgiu, acest nume reprezinta o va-
rianta a lui Gheorghe; probabil ea p'e intemeietorul aezarii sa-1
fi chemat aa. Mircea ce! Batran statea adeseori in Giurgiu, de-
sigur spre a supraveghea micarile Turcilor. Din acest loe, trimite
el o scrisoare catre regele polon Vladislav Iagello prin care-1 asi-
gur de lealitatea sa; tot de aci da i hrisoavele din 8 Ianuarie
1394 i 1.1 Mai 1409 pentru manstirile Cozia i Strugalea. Turnul
e pomenit Cu prilejul campaniei din 1394 i 1395. Regele Sigis-
mund al Ungariei, aliatul lui Mircea, spune, Inteun document
Ca' Sultanul a ocupat, la inceputul campaniei, Turnul, dar ca el
1-a reluat In 1395. Sub numele de Pirgos (Iltfproc: pe grecete
inseamna turn ) apare aceasta localitate intr'un act din
1432 dela Alexandru-Aldea. Despre Tdrgul-Jiului ne vorbete
documentul din 23 Noemvrie 1.406 prin care Mircea cel Batran
da. manastirii Tismana dreptul de pescuit In apa Tismenii i de
paunat pe imaul dintre sat i munti. Hotarnic, sa fie jupan
Bratul, de oarece a fost i judet (adica primar!) al Jiului
(c2RA(g)iv1t ;form). Nu e vorba aci de judetail Jiului, cum s'ar
putea crede, ci de targul respectiv. Cu numele de astazi il
gasim in d'etul ulterior, dela Dan al II-lea (1420-1431) prin
care se intaresc tot manastirii Tismana morile din Targul-Jiului
(Ito,s,-ktiTio WT mtinciorA Tpkra). In vecinatate era oraul
Tismana; Inteun document din 3 Septemvrie 1491, Vlad Calu-
garul pomenete tuturor celor cari tin moii de ale manastirii
Tismana sa se stranga in ora la Tismana (8 Kapow 8 THcmEnd)
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE DIN TARA ROMANEASCk 441
Inaintea cinstitilor bani ai domniei mele . Spre Sud-Est de

Targul-Jiu era Tdrgul Bengdi sau Tdrgul Gilortului, pe apa cu
acelai nume. El dedazuse irisa i devenise un simplu sat la
inceputul veacului al XVII-lea: in documentul dela Gavril
Moghila, purtand data Ianuarie 161.9 aa i se spune satul Targul
Gilortului (8 CM Tp&ruunopTSnotc). Pentru Caracal exista' o
mentiune din 17 Noemvrie 1538: Radul Voda Paisie daruete lui
Radul vel Clucer pentru slujba sa dreapt dou moii cumparate
de domn dela jupanita Marga din Caracal. La 30 August 1587,
Caracalul era inc sat. Din aceasta localitate, d Mihai Viteazul,
In ziva de 9 Septemvrie 1598, un hrisov, intarind lui Blan mai
multe parti de moie cumparate In satul Radineti.
Tdroorul este aratat ca punct de vam in privilegiul comer-
cial al Braovenilor, din 1413: toate carele incarcate cu pete
caro vor trece pe acolo, trebuie sa dea cate un pete. Acest targ
mic fusese intemeiat de curand; aa se explica.' numele latin
de Novum Forum care i se da In unele acte latine din secolul
al XV-lea. In confirmarea din 1424, dela Dan al II-lea, a privi-
legiului comercial pe care-1 aveau Braovenii, gasim echivalenta:
in Traxsor videlicet in Novo Foro . Aci spune cronica ar
fi perit de sabie Vladislav voevod, in anul 1456. Tot in aceasta
localitate a zidit i Vlad Tepe o biserica, azi in ruine, dar a dar
pisanie, frumos sapata in piatra, ni s'a pastrat.
In apropierea Targorului se afla Gherghita; ea este trecuta
printre targurile i vdmile din Tara Romaneasca, in circulara
din 1.431 pe care o da Dan al II-lea in urma reconfirmarii privi-
legiului comercial al Braovenilor. In aceeai circular, domnul
se adreseaza li Sacuienilor... i Buzilenilor i Flocenilor . Cei
dintai erau locuitorii unui targ Seicuieni, a crui aezare nu se
cunoate, dar se banuiete ea se afla pe raul Teleajen, poate la
Bucovul de astazi. Buzaenii erau locuitorii oraului Buzau: e
prima mentiune despre aceast localitate in actele muntene. Flo-
cenii sunt locuitorii cetatii sau oraului de Floci, dela vrsarea
Ialomitei in Dudare, numit astf el dupa lana care constituia arti-
colul de capetenie al negotului din acest loc. Pe aci era i punctul
de trecere al numeroaselor turme de oi care mergeau su veneau
din Dobrogea. Dlugosz, cronicarul polon, 11 amintete sub numele
# Laillocze (la Flocil; aci a ajuns Iancu de Huniedoara in 1444,
29*
www.dacoromanica.ro
dup infrangerea dela Varna si a trecut In Tara Romaneasc.

Astzi orasul nu mai exist., ca i Targsorul, ca i Vicina; doar
un camp Intins de ruine lanai satul Piva Petrii arat locul unde
el se ridica Infloritor in veacul al XV-lea.
Pe vremea lui Mircea ce! Baran sunt mentionati
La 20 Mai 1388, domnul druieste mnstirii Cozia, Intre altele,
si o moar in hotarul Pitestilor ; asezarea intemeiat de un
Pitu sau Pitea se pare &A ajunsese, la sfarsitul veacului al XIV-lea,
targ; un indiciu in sensul acesta ar fi si cuvantul hotar care se
intrebuinteazd de obiceiu, In asemenea imprejurri, pentru targuri
sau orase. Cred c aceeasi situatie o avea i Reimnicul-Sdrat, rese-
dinta judetului Ramnic. Pe vremea lui Radu cel Mare (1495-1508)
e pomenit un negustor feciorul lui Hacicu dela Ramnic care
avea de primit o datorie dela un Brasovean: pare s fie vorba
mai curand de Ramnicul din rsritul Munteniei, regiunea cerce-
tat in special de Brasoveni, decat de cel al Valcii.
Bucurestii apar pe vremea lui Radu cel Frumos ca resedintd
domneascs. Din cetatea Bucuresti (or rpo, fiSKSpetp) &A el
scrisoarea cu data 6 Martie 1470, adresat Brasovenilor. Aci
ii este surprins familia si luat prizonier impreun cu vistieria,
de care stefan ce! Mare, In urma luptei dela Ramnic. Tot din
cetatea Bucuresti serie Brasovenilor i Basarab cel Tanr
In 1481. Dad. expresia cetatea Dambovitei sau 4 cetatea
raului Dambovita este tot una cu Bucurestii, asa cum au afirmat
unii istorici, atunci primele mentiuni despre acest oras sunt
mai vechi. Intr'un atare caz, cetatea Bucuresti exista pe vremea
lui Vlaicu Vod, in timpul rzboiului cu Ungurii, din 1369; cu-
noastem i numele parclabului de atunci: e castelanul Dra-
gomir , biruitorul celei de a doua armate unguresti, conduse
de voevodul Ardealului. Tot la Bucuresti s'ar referi inteun ase-
menea caz si mentiunile despre Dambovita sau cetatea
Dambovitei din privilegiul comercial acordat Brasovenilor de
atre Mircea In 1413 si dintr'o serie de acte ulterioare. Pdrerea
noastr este ins c toate aceste mentiuni se refer mai curnd
la cetatea de pe cursul superior al Dambovitei, aceea dela Dealul
Ortii. In sprijinul acestei p'reri vine documentul dela Mihail
voevod, fiul i asociatul la domnie al lui Mircea ce! Bdtran, prin
care el porunceste slugilor domniei mele dela cetatea Dambovit,ei
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE MOLDOVENE 443
vamesilor dela Rucdr si dela Bran s nu se atingd cumva

de negustorii biasoveni i s nu le ja vamd mai mare cleat, cea
stabilit. E vorba de punctele unde se face cercetatera Brasove-
nilor care intrd cu marfd In lard; ele trebuiau sd fie toate la hotarul
de miazdnoapte sau In apropierea lui ; acesta e cazul Branului
Rucrului ; logic e sd fie si al cetdtii Dmbovitei o mergiune
a Bucurestilor, asa de indepdrtati, n'ar avea sens. In schimb insd,
cred cd acel castrum fluvii Dombovicha din care dd Vlad
Tepes doud scrisori ale lui, cu data 4 si 10 August 1460, s se
refere la Bucuresti. Rdindne ca material nou documentar sd
lmureascd definitiv problema.
Acestea sunt asezdrile mai insemnate din Tara Romaneascd
In veacul al XIV-lea si al XV-lea. Pe vremea lui Mircea cel Bdtran
existau prin urmare foarte multe dintre resedintele de judate
de astdzi si pe deasupra, cateva orase sau targuri care acum au
dispdrut. Doar ruinele de biserici care se inaltd singuratice mai
aratd astdzi, unde a fost rargsorul cel infloritor al secolului al
XV-lea si Orasul de Floci ; nici atat mdcar nu s'a pdstrat la Vicina.
Orasele moldovene. In Moldova, au existat asezdri mai insem-
nate i inainte de intemeierea Statului. Ar fi si greu de altfel sd
ne inchipuim un tinut asa de intins si de bogat, strAbdtut de atatea
ape care curg spre Dundre si Mare si In raza de activitate a cen-
trelor germane din Ardeal si din Galitia, fr cateva targuri
mdcar. Sasi din regiunea Bistritei i Unguri au trecut Carpatii
au intemeiat, poate chiar In veacul al XIII-lea, Baia. Numele
este de origine ungureascd ; vine din banya care inseamnd
mind (compard Cu Baia de Aramd, Baia de Cris, Baia de Aries I).
Colonistii germani frig nu i-au spus asa, ci In limba lor Stadt
Molde iar In latineste: Moldavia . S'a pdstrat vechea pecete
a orasului, din veacul al XIV-lea, avAnd urmdtoarea inscriptde:
Sigillum capitalis civitatis Moldavie Terre Moldaviensis adic
Pecetea cea mare a orasului Moldova din Tara Moldoveneasc .
Aci se pare c a fost prima resedintd a domnilor moldoveni ;
n'a pdstrat Ins mult timp aceasta situatie, deoarece pe vremea
lui Petru al Musatei, Suceava Ii luase locul. Baia a avut mult
de suferit cu prilejul rdzboiului din 1.467, dintre stefan cel Mare
Mateias, regele Ungariei ; atunci s'a dat fac orasului chiar de
ai nostri pentru a se produce panicd In rAndurile dusmanilor.
www.dacoromanica.ro
444 ORASELE SALT TARGURILE. SATELE
In secolul al XVI-lea, mai erau aici cam 6000 de Sasi si Unguri;

In secolul al XVII-lea, nu mai ramasesera Sing cleat vreo 600,
locul lor fiind luat de Romani. Unul din documentele vechi pri-
vitoare la acest ora e acela din 26 Ianuarie 1453, prin care Ale-
xandru voevod druete manastirii Pobrata un mertic anual de
douasprezece coloade (masuri) de orz si patru coloade de gilt'
din morile Sasilor din Baia cu voia soltuzului si pargarilor de
acolo. Daca vreodata Saii din Baia vor calca aceasta toc-
meala, atunci ei sa aiba a plati Domnului 60 de ruble de argint.
7
.
,E,'" 10.4 r; 1
4 .
'
,;
k3
.
e G
n 113
. d
.
..,.... er,
,
.e4 .
,;.
.
Fig. 109. Ruinele CetAtil Suceava, la marginca oragulul Suceava.
targul Siret, pomenit pentru Intaia card la 1 Mai 1384,

Intr'un document latin dela Petru al Musatei, avea locuitori de
origine germana, veniti filed poate mai curand din Galitia cleat
din Ardeal. Aci se Intemeiaza In 1371 un episcopat catolic, cel
dintai episcop fiind Andrei din Cracovia. Era si punct de vama.
atat pentru marfurile care se importau cat si pentru cele care
ieseau din tara. Privilegiul comercial din 1408 acordat de Ale-
xandru cel Bun Liovenilor specified ce se va plati aici pentru
diferitele categorii de marfuri. In 1421, targul Siret cu tot ce se
tine de el i cu toate veniturile a fost dat de Alexandru cel Bun
www.dacoromanica.ro
fostei sale so%ii Rimgaila, cat va trai ea. Dupa toate probabili-
tatile, si acest arg este anterior lntemeierii Moldovei. In aceeasi
categorie intra, dupa credinIa noastra, i Suceava i Nearnful.
Constatam In amndou5., o populatie straind, saseasca si ungu-
reasca, venita, ca si la Baia, de peste munti, din coltul nord-estic
al Ardealului. Prima mentiune documentara despre Suceava
se afla In actul din 10 Fevruarie 1388, prin care Petru al Mu-
atei comunica din cetatea Sucevei regelui polon Vladislav
Iagello ca-1 imprumuta numai cu 3000 de ruble de argint, nu cu
4000 cum fusese vorba la Inceput. Tot in Suceava i Roman
Voevod, la 5 Ianuarie 1393, actul prin care fgaduieste credinta
aceluiasi yladislav Iagello. Etimologia care se gaseste in Cronica
lui Grigore Ureche si Simion Dascalul din ungurescul sues :
cojocar este fantezist; in realitate numele vine din slavoneste,
asa cum am aratat alai sus (vezi p. 411). Suceava era i punctul
unde s platea vama principala (rOAOKHOE AMilTO COURCK0i)
atat pentru marfurile importante cat si pentru cele exportate:
ne-o spune lamurit acelasi privilegiu comercial din 1408 acordat
Liovenilor (vezi si fig. 109).
Tot acest privilegiu aminteste pentru prima data si trgul
Neamt. Aci poposeau uneori Domnii in drumurile lor prin
Documentul din 9 Iunie 1436, dela Ilias Voevod este dat in
Neamt ( in Nempch ). Tot asa documentul din 1443 prin care
. tefan Voevod intareste lui Mihul pisarul mai multe proprietati,
(oy HEAA11,1A ). In acelasi an, un calugar Saya cumpara dela
Andrica dela Neamt o vie mai sus de Cetatea Neangului .
lar In 1452, la 7 Septemvrie, Tizoane, fiica lui Conatas din
NeamI i cu fiul sau Leurin vnd manastirii NearnOlui o bu-
cata de pamant. De fapt, asezarea e anterioara intemeierii i
trebuie pusa In legatura cu Cetatea Neamtului. Nu s'a stabilit
Inca, nefacandu-se cercetari speciale si spaturi, vechimea acesteia
din urm; ea pare a fi Insa din secolul al XIII-lea sau inceputul
celui de al XIV-lea. La adapostul cetlii s'a ridicat targul, avand
la inceput mai ales populalde nemteasca si ungureasca, apoi
lnsa din ce In ce mai mult, romneasca. Multe din numele
tArgove-tilor din Neamt mentionate In documentele secolelor
XVXVII, sun strain. Vanzatorii bucalii de pamnt din 7 Sep-
temvrie 1452, amint4i mai sus, au toti astfel de nume: Leurint
www.dacoromanica.ro
446 0 RASELE SAIJ TARG URILE. SATELE
ar putea fi i ssescul Lorenz. La 13 Iunie 1661, alaturi de Du-

mitru oltuzul de targ de Neamtu , e pomenit i Arpentie, par-
gariul cel mare ; printre targoveti se afla. i Fialtin a Giurgei
iar intre martori Hanos vatavul de pucari . In sfarit, la 6
August 1672, se vinde o cash', intre casa lui Hano i besea-
rica a sOseasca. , la vanzare asistand oltuzul Dumitru i pargar
Simion i Fealtin .
Pe baza documentelor cunoscute azi, nu se poate preciza
vechimea Bacaului, Sascutului i Agiudului. Se pare lush' ea i
aceste aezari sunt anterioare descalecatului sau, cel mai tarziu,
contemporane lui. Bacau i Sascut se pot explica din ungurete:
am aratat mai inainte (vezi p. 410) intelesul primului nume ;
Sascut inseamna fntana Sasului . Agiudul pare a avea un
nume de aceeei origine. Gaud au devenit targuri Bacaul i
Agiudul? Prima mentiune despre cel dintai e in privilegiul co-
mercial acordat Liovenilor de Alexandru cel Bun In 1408: Bacul
este ardtat ca punct de vama la margine (Ha Kon, y BaKork)
pentru marfurile care se exporta sau se importa din Tara Ro-
maneasca. La aceasta data, se poate vorbi de ta'rgul Bacului.
De altf el, in acelai privilegiu comercial, ceva mai departe, exista o
dispozitie din care faptul rezult cu certitudine: Se spune: lar
cine va cumpara vite cornute sau berbeci, in Bacau sau in Roman,
In targ, sau in Baia sau In Neamt sau In alte targuri ale noastre,
nu va avea sa dea vama in alt loc, deck, acolo unde a cumparat
i s ja pecete dela vame... . Aa dar, i Bacaul era targ ca i
Romanul, Baia, Neamtul i celelalte. In ce privete Agiudnl,
gases pomenit pentru intaia data in privilegiul comercial din
9 Aprilie 1433, dat de Ilia Voevod Sailor din cele apte scaune
ale Ardealului (Sibiiu, Sighioara, Nocrich, Sebe, Cincul, Ora-
tie .1 Miercurea). Se specified anume ea la intrarea negustorilor
sai in Moldova, sa se socoteasca toate marfurile in oraul nostru
Agiud ( in oppido nostro Egydhalma ) i sa se plateasca, drept
Irma, de fiecare mama, patru groi. Ca punct vamal apare
Agiudul i in privilegiul comercial acordat de stefan cel Mare Lio-
venilor, la 3 Iulie 1460: cei cari duc postavuri in Tara Roma-
'leased' vor avea sa dea, in afara de vama dela Suceava, i cate doi
zloti de car In targul Romanului, in Bacu, In Agiud i in Putna ,
daca scoboara pe valea Siretului. i 'And astazi exista in Agiud,
www.dacoromanica.ro
I ocuitori cu nume ungureti (de ex. Hothz), urmai ai vechilor

coloniti veniti de dincolo de munti. Din lnirarea care se face
In privilegiul dela 1460: Roman, Back', Agiud i Putna,
rezult cA a existat pe vremea lui stefan, un trg numit
dupg. raul Putna. El era situat, se pare, pe teritoriul satului ac-
tual Bolotetii. La jumtatea veacului al XVI-lea, nu mai exista:
dovad documentul din 16 Aprilie 1559, dela Alexandru L-
puneanu in care se vorbete de o 4 jumatate de sat din parte
de sus pre Putna, unde au fost kirgul Putnei. Focfanii sunt po-
meniIi pentru Intaia dat intr'un hrisov muntean, din 30 Ianuarie
1575, In care se povestete cum Ion Vod cel Viteaz a lovit
Cu Inelciune, pe la Focani pe Alexandru Vod al frii Ro-
mneti i pe fratele acestuia Petru care voia s apuce domnia
Moldovei. A doua mentiune se afl inteun catastif din 15 Mai
1591 cuprinznd numrul de oi cumprate de casapi i gelepi
i trecute prin chelea din Isaccea i pe la Focani .
Trotupl, dupd apa cu acelai nume, e amintit pentru Intaia
dat In 1408, In privilegiul comercial al Liovenilor. Negustorii
cari duc postav la Braov trebuie s plteasc aici aceeai vam
()a i la Bacu, adic6 trei groi de fiecare grivn. Dat fiind drumul
prin pasul Oituzului pe care-1 urmau atunci i-1 urmeaz6 i azi
toti cei care din valea Siretului vor s ajung la Braov, dat fiind,
pe de alt parte, i numele de Trotu, e foarte probabil ca prima
vatrei a acestui trg A se fi aflat la varsarea Oituzului in Trotu,
ceva mai spre rsdrit de Tg.-Ocna. Spunem prima vatrii, deoarece
pe vremea lui Vasile Lupu, el lsi mutase aezarea cu o jumtate de
min.' ungar, dup afirmatiia clugrului misionar Bandini mai
spre apus. Cnd In 1467, armatele lui Mateia, regele Ungariei, vin
prin pasul Oituzului impotriva lui stefan, cel dintAi trg pe care-1
cuprind este Trotuul. Astzi, trgul a deczut, ajungand un simplu
sat ca i atatea alte foste aezri urbane de pe parnntul nostru. Ni
s'au pstrat lug o serie de documente din veacurile XVIXVII
din care putem scoate unele lmuriri asupra lui. La 17 Noemvrie
1502, stefan druete mnstirii Putna un mertic anual de 150.
de drobi de sare din ocna noastr dela Totru (WT HAWMI WK Hit
WT ToTpSwa). Ocna era MO targ; aa se explic i pecetea
acestuia, reprezentnd un brat Incovoiat care tine ciocanul
ridicat . La 4 Octomvrie 1591, Tama oltuzul cu 12 pArgari i
www.dacoromanica.ro
cu alti oreani btrani din tArg din Totru Int6resc o vAnzare

a unuia Sandru din Rusi . E unul din cele dintAi documente
scrise In romAnete care ni s'au p6strat ; i pecetea tArgului, aplicat5
pe acest document ca s5."-i fie de credint are inscriptia
tot In romnete: pecete Totruplui . La 6 Noemvrie 1.656,
e amintit un MiclAu oltuzul cu nume ca i al predece-
sorului s'u Tama de origine ungureasc. i aici au fost co-
loniti Scui i Ungureni veniti de peste munti.
Oraul Piatra din tinutul Neamtului s'a nurnit la Inceput,
Piatra lui Crdciun, dup." Intemeietorul acestei aezdri. Casa
In care locuise Cr6ciun (miwk KpatiStiouk wp KAMM%) este druit
la 31 Iulie 1431 de ctre Alexandru ce! Bun mnstirii Bistrita.
Intalnim numele de Piatra lui CrAciun (Kpaqvuou Kamm),
pentru Intaia oar intr'un act din 25 Ianuarie 1.446 dela stefan
Voievod. CAtiva ani mal tArziu, i anume In 1453, i se adaog6 ae-
arii i calificativul de tArg (ropry). Se poate ca s* fi avut
aceast5. situatie Inc6 din vremea lui Alexandru cel Bun ; in once
caz, aezarea nu e mult anterioar acestui voevod. Pe vremea
lui Stefan ce! Mare, i anume In documentele din 7 Mal 1475 i
20 Aprilie 1491, se vorbete de hotarul sau ocolul curtilor
domneti din Piatra; el cuprindea satele Tnetii, Stolnicii i
Faurii care apoi sunt d5.ruite m6n5stirii Tazrul i Tortoretii.
In partea de raiaz5noapte a tinutului, aproape de cetate, se
afl Tdrgul Neamplui. Misionarul Bandini ii da la 1646 titlul de
oppidum adicA targ sau ora'. Aezarea avusese mai lnainte o
numeroas6 populatie catolia o mie de suflete zice Bandini
Sai veniti din Ardeal, de unde i numele tArgului. Ea fusese
asimilat ing de btinai: pe vremea lui Vasile Lupu mai 1.6-
m4seser numai 94 de catolici.
Si mal precis cleat pentru Piatra se poate stabili data inte-
meierii Romanului. Acest ora se datorete lui Roman Voevod
(1391-1394), al c5.rui nume 11 i poart de altfel. Ne-o spune
i documentul din 30 Martie 1392 dat de intemeietor In oraul
nostru al lui Roman Voevod (Olf HilWfMk ropoAt oy P OMAHA
KoggoA-k). Fiind situat mult mai jos pe Siret, fat de Suceava, i
s'a spus Romanului, in secolul al XV-lea, i Thrgul de jos *.
Iar din cauza cetdtii noui zidite de Stefan In locul celei vechi, el e
numit, In documentele acestui voevod Novograd , Cetatea Nou5.
www.dacoromanica.ro
La inceputul veacului al XVII-lea data exact. e 13 Apri/ie

1.606 apare in documente, ceea ce inseamn cA exista Inca din
veacul al XVI-lea, trgul in tinutul Romanului. SA fi
existat el i la sfritul domniei lui Stefan cel Mare? Hrisoavele
acestui voevod nu-1 mentioneaz; rmne ca material docu-
mentar nou s ne lmureasc. O situatie asemntoare are i
Ctimpulungul. Dimitrie Cantemir ne spune a a existat o repu-
blia a Campulungului, adich un strvechiu tinut, care in urma
contopirii in statul Moldovei vi-ar fi pstrat anumite drepturi
speciale. De unde rezult cA .1 trgul cu acest nume trebuie sd fi
fost foarte vechiu. In realitate, constatIm c6 sub Alexandru cel
Bun, el era un simplu sat. Aa i se i spune in documentul din 14
Aprilie 1411 prin care acest voevod d.'ruete mnstirii Moldovita
satul Vama Moldovitei, vecin cu satul Campulung (Hume MA
An-kronoirk). In timpul lui stefan nu e pomenit de loc. E putin
probabil prin urmare ca el s fi fost transformat in targ in secolul
al XV-lea. Tot aa s'a intmpiat i cu Fdlticenii, numit mai inainte
corect, Folticenii. Numele ii vine dela proprietarul Oan PAntece,
poreclit i FolticA, Fultica (dela foale, pntece) care se constat
documentar pe vremea urmailor lui Alexandru cel Bun, prin
anii 1449-1456. In 1490, Folticenii erau tot sat i in posesiunea
lui Isac vistiernicul. In sfrit, se pare ca nici Rd n'au fost
targ in veacul al XV-lea. Devi loe de ingropare al Domnilor
avnd cel putin dou biserici documentul din c. 1415 al lui
Alexandru ce! Bun vorbete de bisericile dela Rdu%i (111,p1Cgli
WT PrIA0glkH) totui pe vremea lui stefan cel Mare, Rdautii
erau tot sat. La 30 August 1479, domnul hotr4te ca niciun
boier al nostru, nici starotii, nici oltuzii i prgarii din Suceava,
nici oltuzii i pargarii din trgul Seretului, nici vornicii din aceste
dou trguri, nici globnicii din tinutul Sucevei, s nu ailA treab
cu oamenii notri din RduO, din satul mitro poliei noastre (WT
coIA HAWEMS Aiwriionomoo), nici a-i judeca, nici &al:4 a lua
dela dnii, nici pentru lucru mare, nici pentru lucru mic, nici
pentru moarte de om, nici pentru rpire de fat ce se va face
acolo In acel sat al Rddliutilor (8 TOPO MA SPdAottikeX).
TrecAnd acum la tinutul dintre Siret i Prut, constatm in
partea de miaznoapte a lui cloud vechi aezri, la Cernduti
la Dorohoi. Amandou6 Bunt mentionate, pentru prima oar, in
www.dacoromanica.ro
privilegiul comercial acordat Liovenilor de Alexandru cel Bun

In 1408. Cernutii Bunt un punct de vama insemnat ; aci se face
oontrolul carelor cu marfa de export, pentru a nu se scoate din
tara produsele si marfurile prohibite. In 1490 se amintesc dou
biserici cu popii lor in td.rg in Cernauti . La Dorohoi plateau
varna aceia cari exportau cai la Camenita. Un Mihail dela Do-
rohoi (nail liliocalino Aoportr(H)ciihni) apare ca boier insemnat
In hrisovul din 13 Dechemvrie 1421; el era sau pArcalab al tinu-
tului cu acelasi nume, sau mare proprietar, avndu-si curtea in
targul Dorohoi. Intre 1452 si 1.455, gsim in lista de martori a
hrisoavelor domnesti pe Sandru (sau Sendrica) dela Dorohoi ,
si el boier insemnat. In Dorohoi erau judecatori (corAum WT
AoporSirk); la 16 Fevruarie 1459, Stefan cel Mare acorda locui-
torilor din satele Poiana si Onicenii ale manastirii Pobrata dreptul
de a nu fi judecati de acestia, nici de altcineva, ci numai de egu-
menul manastirii sau de ornduitul lui.
Botopnii apar ca targ la inceputul domniei lui Petru Rares.
0 scrisoare a acestui voevod e datatd: 8 Mai 1.528 in opid(o)
Batusan . Veniturile tArgului reveneau sotiilor de domni. La sfar-
situl veacului al XV-lea, se pare ca Botosanii erau inch' un simplu sat.
La rasarit de Botosani, lnga Prut, se gaseau ,,S'tefeineftii, targ
infloritor in veacul al XVI-lea. Pela 1620-1625, el numara, dupd
spusa unui clator strain, cloud" mii de case.
Iafii sunt o avezare straveche, anterioara intemeierii Mol-
dovei. Numele vine probabil dela acela de Iasi pe care 11 dadeau
Rusii Alanilor. Pe la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul
celui de al XIV-lea, Alanii sau Iasii iranieni ca si precedesorii
lor Sarmatii si Scitii se gaseau in Moldova ; pe unele hrti
rAul Prut apare chiar cu numele de Alanus fluvius ; harta lui
Giovanni di Carignano din Genova, alcatuita pela 1.320, men-
tioneaza la nord de Dunare Alania . Pentru intaia data apar
Iasii in documentele moldovene la 1408, in privilegiul comercial
al lui Alexandru cel Bun: ei sunt aratati ca punct de vama se-
cundar pe drumul catre tinutul tataresc . La 25 Mai 1434,
un document dela Stefan Voevod e scris in targul Iasilor (or
lacKont-k TkiprS) iar la 8 Octomvrie acelasi an, este pomenit, tot
intr'un document dela Stefan, curtea noastrd din Iasi (1-14WEPO
AKopa WT Mc-11). Cronicarul polon Dlugosz 11 numeste: Tdrgul
www.dacoromanica.ro
Iailor sau al Filistenilor (Jasky torg alias Philistinorum forum),

gandindu-se desigur la Alanii sau Iaii al caror nume 11 poarta.
Heirlul apare ca targ chiar In cel dintai document intern
moldovean care ni s'a pstrat, anume in acela, scris latinete,
dela Petru al Muatei, avand data 1. Maiu 1384. La sfarit, se
spune ca document& a fost scris in targul Harlau, la curtea
mamei noastre prea iubite . Numele Buda ungurete (compara
cu Bacau I); sufixul -au este imprumutat dela Unguri; se con-
stata', in timpul lui stefan ceI Mare, o populatie ungureasca in
Harlau, ocupandu-se cu lucrarea viilor, totui nu e exclus sa
avem de a face i cu un nume romanesc, format in limba noastra,
ca i Chiinu. In unele documente latineti din timpul lui *tef an
cel Mare, i se mai spune i. Bahlovia ( Bohlovia ), dela raul
Bahluiului, pe ale cdrui maluri era aezat. La inceputul domniei
lui Alexandru cel Bun, (1400-1404), gsim adeseori printre
martori pe Barra' din Harlau , boier insemnat. Imprejurul
Harlaului erau i. in secolul al XV-lea vii intinse: in 1448, Petru
Voevod daruiete manastirii din Poiana un mertic anual de 6
vase de vin din desetina noastra sau dela Harlau sau dela Cot-
nari sau iarai ori din care parte . Aceasta e i prima mentiune
a Cotnarilor. A doua oara il intalnim in hrisovul din 26 Ianuarie
1453 prin care Alexandru Voevod confirm' dania predecesorului
sau. Acest insemnat centru viticol era se pare targ pe vre-
mea lui stefan cel Mare; la sfaritul veacului al XVI-lea, con-
statam c avea, asemenea celorlalte targuri i orae, un ocol
de care depindea satul Ulmi, pe Bahlui. Numele Cotnarilor n'a
fost Inca' lamurit. Teirgul Frumos e pomenit pentru intaia data in
1448, cu prilejul actului de danie mentionat mai sus, al lui Petru
Voevod care manastirea din Poian (Pobrata). Pe Inga cele
ase vase de vin, Domnul li mai druete i toata ceara din
Targul-Frumos (KOCK% WT Kocuaro Tpltril OVIIEC) adica dese-
tina sau dijma din acest produs. Confirrnarea din 26 Ianuarie
1453 ca i. aceea din 9 Iulie 1466, dela stefan cel Mare care-i da
insa numai o jumatate de piatra de ceara 11 amintete iarai. La
25 August 1454, acest targ este artat ca punct de vama, alaturi
de Iai, Vaslui, Roman i altele, pentru carele care transporta.'
pete dela Dunare sau dela Nistru. Numele lui se datorete f ap-
tului c era aezat inteun loo frumos, inconjurat cu paduri.
www.dacoromanica.ro
Anterioare intemeierii Moldovii, par s'd fie asez6rile dela

Vaslui i &triad; regretatul Al. Philippide considera aceste dou.
nume ca pecenege sau cumane (vezi i mai lnainte, p. 409-1.0); o
dovad'd peremptorie fins6 nu se poate aduce. Vasluiul apare docu-
mentar pentru prima data' In scrisoarea din 1 Septemvrie 1435.
a lui I1ia Voevod prin care acesta comunic6 lui Vladislav, regele
Poloniei, Ca' s'a impicat cu frate-gu stefan Voevod dndu-i s6
stApAneasc, intre altele, i orasul Vaslui i ocolul ce ascult
de acest oras (MHCTO RACASH H KOOCT ipo K TOMS MHCTS.
cararm: termenul AUICTO e tradus In redaqia latina a unui
document scris si In slavoneste prin oppidum ). i inteadevAr,
multe din actele lui stefan sunt date In Vaslui sau in targul
Vaslui . In 1491, stefan cel Mare alipeste la hotarul acestui tArg-
16 sate si selisti pe care le cump6rase dela diferiIi proprietari cu
1490 de zloti tfresti, constituindu-si-le siesi i urmasilor
uric cu tot venitul . IntAreste In acelasi timp obiceiul ce! ve-
chiu ca locuitorii acestui targ sd nu prteasc6 cuprinsul
tArgului niciun fel de vaml pentru mArfurile aduse acolo spre
vnzare, dal% de cei care vor aduce peste, acestia trebuind BA' dea
dela o majd sau dela o cgruI6 cAte un peste, iar mai mult nimic .
Beirladul este pomenit pentru intaia dat In privilegiul co-
mercial din 1408 acordat negustorilor din Liov de Alexandru cel
Bun. Se specifia. anume A' Liovenii cari vor merge la Beila,
dup peste vor trebui s plteasc6 la vama de margine,
fie la Bacu, fie la Barlad (HAH y BepaA-k), ate un gros
junatate pentru fiecare grivn. Acelasi voevod d'ruieste, la 20
August 1422, mlnAstirii Bistrita vania din tArgul BArladului
(Alk1TO WT sploaAcKoro Tp-hr4). Era un centru Insemnat, Inch'
din aceiast5. vreme; In tratatul dela Lublin, incheiat in 1412, in
care se vorbeste de o eventuald Imprtire a Moldovei Intre Po-
lonia i Ungaria, se menIioneaz c intr'un atare caz, Iasii
Cetatea Alb vor reveni celei dinti, iar Beirladul i. Chilia, celei-
lalte. De asemenea, In scrisoarea din 1. Septemvrie 1.435 a lui
Ilia Voevod prin care anunta regelui Vladislav al Poloniei Imp-
carea sa cu tef an, targul Barladului cu tot ocolul este trecut
printre posesiunile acestuia din urmA.
In aceeasi scrisoare, gAsim si prima meqiune despre Tecuciu..
Orasul Tecuciu, cu tot ocolul este pus si el printre posesiu-
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE MOLD OVENE 453
nile lui stefan. Faptul ea in 1435 1i avea ocolul sa'u consti-

tuit, e un indiciu c targul exista de mai inainte, poate chiar
dinainte de Alexandru cel Bun. Era vi punct de vama. In confir-
marea pe care o da' in 1460 stefan cel Mare Liovenilor pentru
privilegiul lor comercial se spune c negustorii care vor duce posta-
vuri in Tara Romaneasca vor avea de plait in gall de vama
cea mare din Suceava, cate 2 zloti de car, la Vaslui, la Barlad
vi la Tecuciu.
Galata sunt de asemenea o veche avezare. Prima mentiune o
avem In documentul din 23 Septemvrie 1445 pastrat numai
intr'un suret romanesc prin care stefan voevod scutevte dou
care ale man'astirii Homorului care vor aduce pevte dela Galati
sau ori de unde, in toat tara de vam domneasc6. Acelavi privi-
legiu 11 Intrevte, la 8 Octomvrie 1454, vi Petru voevod. Hrisovul,
pstrat vi el tot numai sub forma' de suret romneasc, In condica
mAn6stirii Homorului, prevede ca atunci &and vor trimite clu-
garii 2 call, s'a* aduc6 pevte dela Galati, i dela iazere, dela blti
sau ori de unde ar sa nu plateasca vama in toat tara, nici
la vaduri, nici brudina i mcar de ar i vinde acel pevte pe la tar-
guri, ci nici atunci &a nu plateasca nicaiuri nicio vam6 . Intr'o
hotarnica dela Petru Rarev, din 15 Mai 1546, este pomenit dru-
mul Galatilor ceca ce ar constitui un indiciu c'd avezarea dela
Dudre ajunsese la o oarecare Insemntate. Daca era sau nu
targ la sfarvitul domniei lui *tefan cel Mare, nu se poate Ins pre-
ciza, cu documentele cunoscute asfazi. Numele ar fi, dupa Al.
Philippide, de origine pecenega sau cumana; nici In privinta
aceasta insa, nu exist certitudine. Sate cu acelavi nume Galati
se Oa vi In judetele Huniedoara, Alba, Nsud i Fag6rav.
Pe Nistru, a existat, dinainte de Intemeiere, avezarea dela
Hotin, din jurul cetatii ; tot anterioara descalecatului pare a fi
aceea dela vadul Tighinei. Ambele sunt mentionate ca puncte
de vama In 1408; un andru dela Hotin apare mai Inainte
ca martor In hrisovul asupra autenticitalii eruia exist dis-
cutie Inca din 11 Fevruarie 1401; un Horaet, dela Hotin in
hrisovul din 7 Ianuarie 1403. Aceste dou avezari erau probabil
targuri Inca' de pe vremea lui Bogdan vi Lateo ; in once caz Inainte
de Alexandru cel Bun. Turcii i-au spus Tighinei Bender care
inseamni, In romanevte port, nu poarta, ava cum s'a afirmat
www.dacoromanica.ro
454 ORA*ELE SAU TARGURILE. SATELE
(compara Cu Bender Abbas i Bender Schachpur, ambele la golful

Persic 1). Soroca, tot pe Nistru, nu e pomenita decat spre sf&r-
itul lui stefan cel Mare: In tratatul de pace cu Ioan
Albert, regele Poloniei, din 12 Iulie 1499, vi In acela, de alianta,
cu Alexandru, marele duce al Litvaniei, din 14 Septemvrie, acelavi
an, apare, ca ultimul dintre parcalabi, Coste parcalab de Soroca
(In cel de al doilea tratat i se spune staroste ). Tot din timpul
lui stefan ce! Mare avem i primele mentiuni despre Orhei. Intr'un
document din 1. Aprilie 1470, gsim Intre martori pe o Gangur,
al Orheiului (sublateles parcalab). De aci Mainte i pana spre
srarvitul domniei parcalabii de Orhei apar obivnuit In hrisoave ;
Intalnim chiar boieri Insemnati ca Vlaicul i fiul sau Duma
unchiul i varul voevodului care ocupa aceasta dregatorie. La
20 Ianuarie 1497, stefan intarevte lui Neagul Calmatuiul stapa-
nirea peste o jumatate din satul Molevti subt Orheiu (no,
CAirgem). Nu vtiu sigur de unde va fi venind numele acestui targ,
poate din slavul oreh = nuca ; pentru comparatie citez Orheiul
Bistritei In Ardeal, apoi Odorhei, Oforhei, precum i Celei, pe Du-
dare vi In Gorj, i Ciudei, In jud. Storojinet. Oravul de astazi nu
coincide, ca avezare, cu acela din veacul al XV-lea. Schimbarea
vetrii a avut loc probabil In cursul veacului al XVI-lea, deoarece
Intr'un document din 28 Ianuarie 1618 se vorbevte deja de Or-
heiul cel Vechiu .
Revedinta Lei pupa a fost In veacul al XV-lea In
targul cu acelavi nume. La 25 August 1454, gsim pentru Intaia
data In documente aceasta avezare, alaturi de Targul Frumos,
targul Iailor, Vasluiul, Romanul i altele care nu sunt targuri.
In confirmarea pe care o da, la 29 Iunie 1456, Petru Voevod
Liovenilor, pentru vechiul lor privilegiu de comert, e trecuta,
ca punct de vama pe drumul catre tinutul tatdresc i La-
pupa. Ea Inlocuevte vama dela Tighina despre care Domnul
spune explicit ca a desfiintat-o. Peste patru ani ins, 'lute alta
confirmare, dela stefan, vor fi mentionate amandoud aceste
vami, i cea dela Tighina i cea dela LApuvna. Crearea targului
Lapuvna a fost deci o consecinV a negotului, intocmai cum s'a
Intamplat i cu alte centre, desvoltate In jurul locurilor de popas
ale negustorilor, de vama ale domniei. Intr'un document din 15 Fe-
vruarie 1.606 e amintit un Dumitru diiac, chihaie ot trg Lapuvna
www.dacoromanica.ro
POPULATIA ORA$ELOR NOASTRE 455
Un targ care nu mai exista in 1489 era Teirgul-Seirata. In acest

an la 13 Martie, Stefan cel Mare intarete lui Lupe armasul, intre
altele, i. o selite la Prut, unde a fost TArgul Saratii, mai sus
de gura S6ratii . (rAo MIA Timm& GlIprITH, flOgIll Ulf OVreTTE (-hp4TH)
E vorba de afluentul de pe partea stiingd a Prutului, din
actualul judet Cahul. Din ce pricin6 anume se desfiintase targul,
documentele nu precizeaz6; poate va fi fost din pricina rava-
lirilor tatareti.
Tot aa a disp6rut tArgul Oltenii care figureaz6 ca asezare in-
semnatil in cele mai vechi harti ale Moldovei. Pe vremea lui Bogdan
cel Orb el se pustiise, era silifte i isi schimbase si numele in
Lungociul: asa ne spune un document din 17 Dechemvrie 1514.
Acestea aunt orasele sau targurile pe care le constatam in
Moldova pan& la moartea lui Stefan cel Mare. Si aici, ca i in
Tara RomaneascA, unele din ele preced intemeierea Statului;
altele sunt tocmai consecinta acestei intemeieri, a miscrii co-
merciale mai intense ce i-a urmat, a ridiarii de ceati pentru
apararea noului stat.
Populatia oraelor noastre, in veacurile al XIV-lea i al XV-lea,
a fost amestecata. In Tara Romneasc6 i In Moldova noi aka-
tuiam majoritatea ordenilor. Multi dintre acetia duceau de
aitfel o vie*" de rurali, cultivAnd ramntul i cresand vite ca
i. cei din sate. Si astazi o sum' dintre locuitorii dela marginea
targurilor i oraselor noastre au aceleai ocupatiuni. Sa,si se in-
tAlneau inteo serie de centre; ei venisea in urma unei mic6ri
de colonizare, facut sau sub auspiciile Cavalerilor Teutoni e
cazul cu Tara Romneasa sau din proprie initiativg, cum se
intampl. in Moldova. Ii constatdm la ampulung unde s'au
p6strat in numgr insemnat pAri in a doua jum6tate a veacului
al XVIII-lea, judetul alegandu-se, potrivit unei intelegeri, alter-
nativ din rAndul lor si din acela al RomAnilor. Erau i. la Thr-
goviste, iar In numr mai mic si la Ramnicul-Nalcei i la Baia
de Arana. In Moldova, ii gdsim la Baia, unde ei constituiau,
la jumAtatea secolului al XV-lea, o parte insemnat a popula-
tiei, poate majoritatea. Aa rezult cel putin din documentul
cu data 26 Ianuarie 1453 prin care Alexandru Voevod d6rueste
mngstirii Pobrata un mertic anual de dou6sprezece coloade de
orz i patru de grAu, dela morile din Baia, cu voia oltuzilor i
30
www.dacoromanica.ro
pargarilor de acolo. Si oricand Sasii din Baia adaoga Dom-

nul vor &Aka aceasta tocmeala, ei ne vor plati 60 ruble de
argint . Pin urmare ei constituiau elementul de capetenie, deoa-
rece ei si nu altii Bunt citati. Colonii insemnate de Sasi mai erau
si In Siret, In Suceava .1 In Thrgul Neamtului. Pe la 1380 gasirn
In socotelile orasului Lwaw Moldoveni din Siret purtand nume
germane, caracteristice: Bertold, Friedmann, loan Zimmermann,
Henric, Anselm, loan Leffel, Schonebeck , iar In 1402 sunt
citati Laurentiu Springer si Petru Conrad. In Targul Neamtului
besearica 6a saseasca este pomenita In 1672; la aceasta data
asadar mai erau Inca urmasi de ai vechilor colonisti (vezi si p. 448).
E probabil sa fi fost elemente sasesti si la Agiud unde si astazi
Intalnim nume de origine germana si la Sascut care inseamna In
ungureste: Fntana Sasului . Alte urme in toponimia moldo-
veana Bunt: Sasea, parau in partile Neamtului si sat in judetul
Baia, Safii, numiti uneori i. Seisciorii, sat in judetul Sucevei ;
numirile topice Sasul (o poian in lunca Siretului inferior, amin-
tita in documentul din 7 Aprilie 1548 dela Ilia Voevod ; un
catun In judetul Putna, etc.) pot sa vie dela vreun Sas, dar si
dela vreun Roman care a avut aceasta porecla (compara cu
Romani numiti Tatarul, Rusul, Sarbul, etc.1).
Numeroi au fost i Ungurii, cei mai multi Sacui, aezati In
targurile noastre. li Intalnim la Umpulung, In Tara Roma/leased,
la Agiud, la Trotu, unde se pomenete, la 6 Noemvrie 1656, de
un Miclau oltuzul , la Bacau, la Roman, la Neamt, la Baia,
la Suceava, in genere In mai toate targurile cuprinse Intre Car-
pati i Siret. E interesant ca cea dintai traducere in ungurete
a Bibliei s'a facut In Moldova si anume In Vargul Trotuului, In
anul 1416. Un numr apreciabil de proprietari de moii i de dre-
gatori din secolul al XV-lea poarta nume ungureti, unii dintre ei
fiind probabil la origine Unguri sau Sacui. La 15 Martie 1410,
Alexandru cel Bun daruete (sau mai degraba, inteirefte: documentul
s'a pastrat numai inteo traducere tarziel) lui Domocuf stolnicul
i fratilor sai Blaj i lacobu, fiii lui Ghelebi Mielouf, ase sate, In
regiunea Cainului si a Oituzului. Tot pe timpul lui Alexandru
ce! Bun, intalnim In documente pe boierii Iftinei, Tanza4, Korlat,
Hodco 'tibor. Mai tarziu, pe timpul fiilor lui, este citat Dienif
spatarul, care apoi ajunge si logofat. Sub Stefan cel Mare gasim
www.dacoromanica.ro
pe Bora qandra, parcAlabul de Chilia, pe un Tador Urdiugaf al

&Ann nume, din rdngs, inseamia indracitul (rdg --= dracul).
pe un Latco Leghetif i pe altii. In afar de cei din tArguri, au
existat Unguri i In sate, In judetul Bacaului cei din Luc-
ceti apar Intr'un act din 20 Mai 1459 dela stefan cel Mare i
al Romanului: Bunt predecesorii Ciangailor de astzi. i In ju-
detul Putna, In Vizantea, s'au jastrat pAn6 in zilele noastre un
grup de Unguri, catolici, vorbind 11166 unii dintre ei ungu-
rete. Peste Siret, Osim colonii ungureti In Iai, unde exista
la 1620, i o ulit5 ungureascA , la Cotnari, unde un document
Mil data amintete pe oltuzul i pArgarii Iocu i Iucman >>
la Hui, la HArl6u. In acest din urna tArg g6sim pe locuitorii
Carlac Laslu, Tot Itfan, Staco, Sebitian, Fasechi i Im-
briv (Imbrea) care vnd la 28 Mai 1470 lu stefan cel Mare o
vie de peste noia f glci, cu pretul de 544 de zloti ttreti. Cinci
din aceste ase nume sunt curat ungureti.
Bandini, misionarul catolic care a strAlatut Moldova, pe
vremea lui Vasile Lupu (1646), afirm ca ar fi fost mai Inainte
In nunar apreciabil 200 de case, cu bisericd i cu invAt`tor
i In Tecuciu, dar c.a. In momentul acela nu mai existau. Nume
ca al lui Anton Boa*, oltuzul de Tecu6 , pomenit Impreung
cu cei doisprke pargari i cu toti tArgovetii cei MtrAni .1 cu
tineri Inteun act din 24 Septemvrie 1661, e un indiciu despre
existenta odinioar a unei populatiuni ungureti in acest tArg
din tara de jos.
Inca din a doua junatate a secolului al XIV-lea existau In
targurile Moldovei un numr Insemnat de Armeni. Ei veniser
pe la Nordul Mdrii Negre, aez'andu-se i In Crimeia i In oraele
Poloniei, In Lw6w, in Camenita, etc. In Suceava, la jumAtatea
secolului al XV-lea, erau aa de numeroi Incat aveau i un voit
adic6 un oltuz al lor, cum e acel Serchiz voit armean care
figureaza printre martorii hrisoavelor domneti din 5 Iunie 1449
i 13 Iunie 1456. La 10 Ianuarie 1451, Bogdan Voevod acord
mngstirii Moldovita mai multe scutiri pentru casele sale din
Suceava, unde este locuinta Armencii Stana . Aceste case fuse-
seed &Amite mkastirii In 1448 de un anume Ckrarzan, sotul
Stanei, tot Armean i el, dup cum rezult i din actul posterior,
cu data 6 Octomvrie 1454. Printre martorii hrisovului din 13
30'
www.dacoromanica.ro
Iunie 1456 i Indat dup voitul Serchiz, figureazA pan Ivaco

Armeanul . Colonii de Armeni erau In toate centrele mai In-
semnate ale Moldovei, mai ales In acelea prin care treceau ma-
rile di de comert ; negustori priceputi, ei fAceau transporturi
de marf6 la distante considerabile cu carele lor armeneti po-
menite, arturi de cele nemteti , In privilegiul comercial acordat
Liovenilor de Alexandru cel Bun. li IntAlnim in numar apreciabil
la Cetatea Alb6 unde s'au gdsit i monezi de argint i de bronz
dela sUritul secolului al XIII-lea, apartinnd regilor din Ar-
menia. Din Moldova, au trecut i In Tara Romneasc4. Feciorul
unui Hacicu dela Rmnic , negustor, e amintit inteun document
dela Radu cel Mare. Alti doi negustori, Kyrka i Avedik
din Thrgovite, dup cAte se pare sunt citati ca martori
inteun proces comercial, tot in timpul lui Radu (12 Aprilie 1500).
Alhturi de Armeni i tot negustori ca i acetia, dar In numr
mai mic, erau Grecii. Se &eau mai ales in Cetatea Alba, in Chilia,
In BrAila ; nu lipseau ins nici in oraele din interior. In timpul
lui Mircea eel Batran e amintit In Targovite un locuitor Nicola
Metaxar care, judecAnd dup nume, pare a fi Grec. Un Gheorghe
Grecul apare ca martor la Thrgovite In procesul comercial
amintit mai sus, In timpul lui Radu ce! Mare. Un Arghiropol se
Imboglise aa de mult In Vlahia , !neat pe la 1.415 i altii se
hotArIserd de a veni la Nord de Dunre, incerce norocul.
unii dintre boieri, atAt In Muntenia cat i In Moldova, par a fi,
judecand dupe nume, Greci. CitAm cazul lui Filos logofdtul, din
timpul lui Mircea cel Bark', al lui Sarandino logofltul, amintit
intioun document din 16 Sep temvrie 1430, al lui Duca, pe vremea lui
Radu cel Frumos. In Moldova, &in' pe Manoil Grecul boier Insem-
nat al lui tefan cel Mare i pe Kirakola, vistier al aceluiai voevod.
Evrei n'am constatat documentar in -trgurile Moldovei pana
la 1504. Moise Filosoful care tr'ete pe vremea lui Alexandru
cel Bun i al cdrui nume ar putea induce In eroare, era In rea-
litate un boier moldovean, frate cu Van6 (Oan6) Popa i pro-
babil i cu Mihail Popa. Avea moie pe Rebricea In judetul
Vaslui, satul lui Moi6 Filosoful , pe care copiii lui, anume
Danciul i Maruca, 11 vnd, la 8 Octomvrie 1462, lui Nicoar4
garbescul Cu 60 de zlati ttreti. Pentru Tara RomneascA n'am
cleat o singur mentiune, i aceea frig discutabil. E vorba anume
www.dacoromanica.ro
de procesul pe care 11 are feciorul lui Hacicu dela Minnie cu

urmasii unui Hana's Bliume din Brasov caruia ii revanduse
marfa cumprata de el dela un Evreu. Domnul din acea vreme,
Radu ce! Mare (1495-1508), roaga pe Brasoveni 85 fac drep-
tate supusului sal, deoarece acesta a plait Evreului dela care
luase marfa. Avut-a sau n'a avut continua Domnul el si-a
vndut si casele si viile si tot, cum a putut, si s'a plait Evreului.
Caci la noi e obiceiul: nu plateste bogatul ci plateste datornicul .
Prin urmare, s'a faca si Brasovenii, la randul lor, dreptate, silind
pe urmasii lui Bliume sa plateasca feciorului lui Hacicu. Evreul
citat in acest document pare a fi dintre acei negustori din im-
periul turcesc care veneau la Dunare cu mara lor si o vindeau
la ai nostri, acestia revanzand-o mai departe Brasovenilor si
Sibienilor. Se poate sa fie frig si vreun Evreu stabilit inteunul
din (maple dela Dudre sau in Capitala.
In Ardeal, Sasii formau, evident, majoritatea in orasele inte-
meiate de ei. Brasovul, Sibiiul, Sighisoara, Bistrita, Sebesul,
Mediasul mtrau in aceast categorie. In numar apreciabil se ga-
seau colonisti germani si la Cluj, la Dej privilegiile acestora
din urinal sunt confirmate de regele Bela al IV-lea la 1236 la
Samar.
In suburbia Brasovului, in chei, gasim pe Romani in veacul
al XV-lea. Acolo fusese stabilita mai inainte o colonie de Bul-
gari care insa a fost asimilaa de Romani in decursul vremii.
Radu cel Mare se adreseaza inteo scrisoare you'd' Bulgarilor din
Brasov care v'ati am6git si ati iesit si ati umblat cu Tagoreanu
se vede vreun hot sau contrabandist vestit spunandu-le
a a intervenit pentru ei jupan Semca sulgerul si ca prin armare
le ingaduie BA vie iarasi si sa se hraneasca adica sa faca negot
in Tara Romaneasc6. In 1477 este pomenit si un Costea pres-
byterum adic6 popa Costea care locuia in platea Bulgarorum ,
prin urmare in strada sau ulita Bulgarilor din Brasov. Pe
vremea lui Radu ce! Mare, procesul de romanizare al Bulgarilor
din chei era in curs; in 1564, intalnim, inteun proces o serie
de nume caracteristice ale celor cari asimilau pe Bulgari: Cristea,
Neagul, Petru Grecul, Oprea Surdul, erban Dancul, Burn.",
Vlaicul, Oprea Strambul, Radul Porcan, Cfaciun Stan, Ioan
Porcarul, Radul Oprea Displetitul, etc.
www.dacoromanica.ro
Ormuirea oraelor. In ce priveste earmuirea oraselor, consta-

tam c ea se face, i de o parte si de alta a Carpatilor, prin consilii
comunale, alese de cetteni, avnd in frunte un primar i un
ajutor. In Ardeal, consilierii comunali, in numr de doisprezece,
se numeau Biirger adica cetteni, iar primarul Biirgermeister .
Numele consilierilor a fost adoptat atat in Muntenia cat si in
Moldova sub forma usor modificata, de pargar . Erau tot cate
doisprezece. Primarului i se spunea ins. in Tara Romneasc6
<jade; *, iar in Moldova pltuz , dupa germanul Schultheiss ,
ajuns la noi prin filler polon. (szoltys); cateodat se mai intre-
buinta in unele orase din Moldova, de pild in Hotin, in Flciu,
termenul voit , care in Ucraina designa pe primarul satului.
Soltuzul avea un ajutor, pe pargariul cel mare , cum e acel
Arpentie din Targul Neamtului, pomenit inteun document din
13 Iunie 1661 sau Giurge din Cotnari, martur inteun zapis fr
data'. Cele mai vechi mentiuni despre acesti conduatori comu-
nali le avem exceptie fcandu-se de actul din 1 Noemvrie 1404
al pargarului Ulrich din Suceava, pentru care s'a propus data
1504 din timpul lui Alexandru cel Bun i al fiului su Stefan
Voevod. In 1421, soltuzul i pargarii din Baia scriu in nemtete
de aceia ei i zic Grof und gesworn Burger der Stat Molde
voitului i judetilor din Lw6w pentru o mostenire lsat de
Nidos Hecht din Baia orasului polen. Prin 1434, anul nu exist
In scrisoare, ei a fost dedus soltuzul Harlea din Barlad se
adreseaz birului din Brasov, cerandu-i sui. urmreasc6 pe doi
oameni de acolo pentru suma de zece zloti pe care o pltise pentru
ei, fiindu-le chezas. Proba-bil din 1435, anul iarsi nu este
ardtat, dar rezult din compararea cu alte acte similare, cu data
cert. Bunt cele dou circulri ale lui Stefan Voevod cu privire
la negustori_i brasoveni. In cea dint:Ai, din 5 Martie, domnul se
adreseaz6 tuturor boierilor i vornicilor i oltuzilor qi peirga-
iilor i juzilor i vtmanilor... , interzicandu-le s se desp-
gubeasc6 dela negustorii brasoveni pentru datoriile ce au de
primit dela alte persoane din Brasov. In cea de a doua, din 19
Dechemvrie, Stefan se adreseaz6 in mod special tuturor soltu-
zilor i pargarilor din toate targurile, ce sant in Tara Noastra ,
pentru a rasa pe negustorii brasoveni vand. mrfurile lor
mrunte, cum au vandut pe vremea phrintelui nostru . La 29
www.dacoromanica.ro
CARMUIREA ORASELOR 461
Noemvrie 1443, sunt mentionati pArgarii dela Baia care stA-

pneau, impreun6 cu irandstirea Moldovita, cloud' mori. Despre
acesti pargari stim c erau Sasi: ne-o spune documentul din 26
Ianuarie 1453, care prevede ce surm vor plati Sasii din Baia
dacA intelegerea fAcutd de Domn cu soltuzii i pargarii lor
nu va fi respectat. In Suceava, pe lArigl soltuzul obisnuit, mai
era, din pricina marelui num6r de Armeni stabiliti acolo, si un
soltuz sau un voit armean, deosebit. II gdsim printre martorii
hrisoavelor din 5 Iunie 1449 si 13 Iunie 1456; numele e caract-
teristic: Serchiz voit armean .
Pentru Tara Romneasca In afar de documentul din 1406
a/ lui Mircea cel BatrAn, pomenind pe jupan Bratul judetul
Jiului (c2AAK-K My*, ciarn scrisoarea din timpul lui Vlad
Dracul (anii circa 1433-1437) prin care boierii Stanciul vistierul
si fratele sdu Constandin comunic6 Brasovenilor eh' s'a fcut mr-
turia pe care o cereau acestia lnaintea lui Han i inaintea
pdrgarilor din Tdrgovifte (H Ii1Yk1, rwitrapH WT Tirkrompa)
prin urmare, s1 se elibereze avutul . In 1482, tot In leglturd
cu Brasovenii, Vlad alug6rul trimite o porunc6 tuturor oame-
nilor ce se gAsesc In tara noastrA: i paraabilor de prin toate
orasele noastre qi pdrgarilor i vamesilor ce snt prin orase sau
la Durare, pe unde se vneaz6 pestele, i oricrui alt orn s"
lase pe negustorii din Brasov svnza i sa cumpere nestingheriti,
plgtindu-si bine inteles numai vama cea veche... dup asez-
mntul de mai inainte .
Judetul sau soltuzul i pargarii reprezentau tArgul In rapor-
turile cu Domnul i cu dregatorii si 11 administrau. Ei aveau grij"
de hotarele tArgului, s nu fie Inclcate de vecini iar and aceasta
se IntAmpla, purtau judecatd pentru restabilirea lor. E cazul
orasului Gherghita al crui judet, Gheorghe, i cei 12 pArgari
poart judecat, In 1560, cu satul Meletii. Acesta rdmne de
lege si Domnul intareste ordsenilor mosia din toate prile im-
prejurul orasului, cum au tinut de mult, pentruc a fost latrAnA
dreaptd mosie a lor. Tot in sarcina soltuzului sau judetului
a pArgarilor era hotrnicirea proprietAtilor particulare din cu-
prinsul targurilor i adeverirea tranzactiilor (vanz6ri, cump6r6ri,
schimburi, danii) intre targoveti; acestea din urm6 erau trecute
Intr'un catastih care putea servi astfel, In caz de procese, drept
www.dacoromanica.ro
462 ORA$ELE SALT TARGURILE. SATELE
mrturie. Nu tira dac asemenea catastife erau In toate orasele

In epoca veche; la Barlad 11 constatam In 1.632; la Iai, el exista
la Inceputul veacului al XVII-lea. Dup acest ultim catastih se
dadea la 1.5 Martie 1.620 adevering ca Vitold logofdtul a vndut
lui Nicorit mare vornic de Ora de sus # o cas cu tot locul im-
prejuras in ulita ungureasc, lng Mihai , sub domnia lui Gaspar
Vod i In zilele lui Glegorcea Lapte-Acru, cu 12 prgari .
Pe actele eliberate, in afar de mentionarea numelui soltuzului
sau judetului si a prgarilor, care mai trziu, iscleau chiar, se
punea i pecetea thrgului. Ea era de obiceiu In legtur cu produsul
carcateristic al regiunei sau cu vreo Imprejurare special proprie
orasului. Astfel pecetea Trotusului, o cunoastem de pe acte
dela sfrsitul veacului al XVI-lea avea reprezentat un brat,
Incovoiat tinand ciocanul ridicat: aluzie la ocnele din apropiefe.
Pecetea targului Scheia din Roman un peste ; a Botosanilor,
un pun; a 136ii foarte veche, din veacul al XIV-lea un
cerb fugind ; a Romanului, un cap de mistret ; a Pietrei, o c-
prioar ; a Lpunei, o cruce; a Brladului, soarele si trei peti ;
a Siretului, chipul Sfntului loan. In Tara Romaneasc, pecetea,
cu legenda In latineste, a Campulungului, Inflieaz o pasre;
aceea a Bucurestilor, pe fecioara Maria cu princul Isus In brate;
a Pitestilor, o cruce.
O alt atributie a acestui organ comunal era repartizarea,
prin cisl, a drilor si a muncilor pe care trebuiau s le presteze
orgenii i slenii de pe mosia sau din cuprinsul ocolului respectiv.
In caz de judecat, soltuzul sau judetul i pArgarii puteau pro-
nunta pedespe: lovituri de toiege sau gloabe adic6 amenzi. Vino-
vatul avea lug drept de apel la judecata domneasc.
In afar 1ns de aceste organe comunale, judetul sau soltuzul
si pArgarii, mai erau in targuri si reprezentantii autorittii cen-
trale, ai domnului.
In Tara Romneascd ei se numeau pa'rceilabi . In 1482,
Vlad Glugrul se adreseaz, dup cum am vAzut mai sus, par-
cAlabilor de prin toate orasele noastre *, poruncindu-le s nu
supere pe negustorii brasoveni ; mai inainte, In 1476, Octomvrie
7, Vlad Tepe dkluse o porunca similar; potrivit ei, nimeni
nu trebuia s 4 bntuie pe Brasoveni sau s le pun vmi mai
mari nici prclabii de orase, nici vornicii, nici vamesii dela
www.dacoromanica.ro
CARMTJIREA ORA$ELOR 463.
orae, nici vameii ce sAnt la vAmile plaiurilor sau la Dunare

Erau tot una aceti pralabi de orae cu parceabii cari condu-
ceau judetele i cari ii aveau evident reedinta In oraele-
respective sau In cetAti ? Suntem inclinati s'o credem, deoarece-
e putin probabil sa fi existat doi dregkori, numiti la fel, in
acelai loc.
Pe 14110 parc6labi, documentele mai amintesc In orae, tot
ca organe ale Domniei, pe vornici. Ei aunt citati In scrisoarea
pomenita mai sus, a lui Vlad Tepe; Ii vom gsi i mai tArziu, in
veacul al XVII-lea, cum e de pild vornicul de Targul-Jiiu, in
1630. Bnuesc c acetia erau subalternii marelui vornic i aveau
ca atributie judecarea pricinilor.
In Moldova, reprezentantii puterii centrale in targuri, se nu-
meau de asemenea vornici. Ii amintete pentru intaia dat tef
fiul lui Alexandru cel Bun, in scrisoarea sa din c. 1435 in care
arata tuturor boierilor */ vornicilor i oltuzilor .1 pargarilor i
juzilor i v4t6manilor , deci tuturor dregnorilor: dela curtea
domneascA, din tArguri i din sate, cum trebuie s procedeze in
privinta datoriilor de bani pe care le au fag de localnici unii dintre
Braoveni. Mai multe 16muriri ne d asupra lor un
document dela stefan cel Mare. La 30 August 1479, acesta hot-
rte ca pe locuitorii satului 115.d6uti, atardtor de mitropolia -
de acolo, sa nu-i poat6 judeca nici un boier al nostru, nici sta-
rotii, nici oltuzii i pArgarii din Suceava, niel oltuzii i pargarii
din tArgul Siretului, nici vornicii din aceste cloud arguri, nici glob-
nicii din tinutul Sucevii, ci numai episcopul de acolo sau delegatul
acestuia. Se face o singur exceptie: numai pentru sfadd in Virg
ci pentru furtiogurile ce s'ar dovedi lz lata locului in tlirg, ludece.
pe oamenii din RI ddigi vornicii kirgului . (AKOPHHRH T1VOESCK11).
Prin urmare, vornicii din targurile moldovene erau cei cari ju-
decau aa zisele delicte flagrante; ei puteau pronunta deci sen-
tinte: lovituri de toiege i gloabe. Un asemenea vornic este
Vlad Tuceaiski, vornicul din TArgul Romanului care apare
ca martor In documentul din 7 Ianuarie 1403, dela Alexandru cel
Bun, ocupAnd locul al 16-lea, aa dar spre sfarittul listei. Tot vor-
nici de tArg par a fi unii dintre acei Vornici de Suceava earl.
apar In eateva documente dela Alexandru cel Bun, impreuna cu
alti vornici cei mari i in urma acestora In lista de martori.
www.dacoromanica.ro
TArgurile, intocmai ca si satele cle mai multe din ele fu-

seserd doar la inceput simple sate --isi aveau fiecare hotarul
lor, pe care tArgovetii fceau agricultur, cresteau vite, aveau
mori, etc. Aceste hotare sau rndcar portiuni din ele apartineau
uneori ca la Curtea de Arge si la Gherghita ordenilor;
acetia pot vorbi prin urmare de ocina lor ; in genere insd,
hotarele erau proprietate domneascd; unele targuri mai noui
s'au desvoltat chiar si pe proprietdti boieresti. Targovetii aveau
asa dar numai folosinta pdmntului, pentru care pldteau ddri
si prestau munci voevodului, proprietatea rdmnea a acestuia
-din urmd. De aceia, Domnul poate dispune de hotarele
gurilor ; le poate mdri, alipind la ele mosii cumpdrate, dupd
.cum le poate si micsora, druind boierilor sau mnstirilor pdrti
din ele. Afldm astfel dintr'un hrisov dela Vlad Cdlugdrul (1493)
c fratele &du Radu ce! Frumos luase mai multe sate dela nite
boieri si le ddruise mndstirii Tismana i cettii adicd targului
de acolo. Tot asa stefan cel Mare, in 1495, cumpArd cu
100 de zloti tltresti selistea Ivancea sit o alipeste de hotarul
trgului BArlad, dupd cum in 1475 alipise de hotarul targului
Matra jumdtate din satul Tortoresti. Cu deosebire importantd
.este sporirea hotarului tArgului Vaslui, in 1491, cnd stefan
ii adaogd. 16 sate si selisti cumpdrate de el dela diferiti proprie-
tari cu insemnata sumd de 1490 de zloti tdtdresti. Dimpotrivd
Neagoe Vodd Basarab ja mosia Fldmnzesti a orasului Curtea
de Arge, si zideste pe ea vestita sa mdndstire. La fel, Miron
Barnowski druieste boierului sdu Buhu o mosie in hotarul
Targului Frumos. Evident, targovetii puteau avea, ca si
locuitori, proprietdtile lor prin cumpdrdtoare. De asemenea erau
-considerate ca propriettile lor plantatiile vii,*livezi precum
constructiile pe care le Mceau in hotarele tArgurilor. La 28 Mai
1470, sase locuitori din 1-1Arldu vnd lui *tefan cel Mare o vie
-de noud fdlci i patru corocini (probabil pasi cu pretul de 544
de zloti tdtdresti. In genere lug, hotarele tArgurilor erau destul
-de intinse ca fiecare sd aibd in deajuns loc de ardturd si imas.
In Moldova, constatdm, in afard de hotarele tArgurilor, i
ocoalele lor. Prin acest termen se intelegeau un numdr de sate
-dimprejurul fiecdrui targ, care depindeau de acesta sub raportul
administrativ, erau sub ascultarea lui. Numdrul satelor nu era
www.dacoromanica.ro
SATELE 465
fix, ci varia; el putea fi sporit sau micvorat, dup cum cereau

interesele Domniei. In 1435, In scrisoarea lui Ilia ctre regele
Vladislav al Poloniei, sunt mentionate pentru intia dat6 ocoa-
lele (In slavonete: onorriL; mai trziu acest termen ajunge
s. Insemne vi tinut) trgurilor Vaslui, BArlad vi Tecuciu. Din do-
cumentu1 cu data 12 Aprilie 1458 prin care stefan cel Mare con-
firm mitropoliei de Roman satele Leucuanii vi Dragomirevtii,
.specificand c6 locuitorii lor nu vor avea niciun fel de Indatorire
6tre targ, rezult c aceste sate tineau de ocolul Romanului.
Tot in timpul lui stefan sunt amintite i ocoalele targurilor Piatra
vi BacAul. De cel dinti ineau satele Znevtii, Stolnicii vi Faurii,
pe care domnul le dsuevte la 20 Aprilie 1491 mnstirii Taz-
lului; de cel de al doilea, satul Buretii de pe Siret, numit vi
Fundul, pe care stefan 41 druevte de asemenea mnstirii Taz-
Mului, la aceeai data. Tot de ocolul Pietrei tinea vi selitea de
pe prul Almavul mic pe care Petru chiopul o druevte in 1577
mnstirii Pangratilor.
In Ardeal, oravele aveau hotarele lor ; la inceput, In epoca
arpadian, aceste hotare erau de drept proprietatea regelui care
putea s le druiascA, Intocmai ca vi dincoace de Carpati. Ulterior
big, ele devin proprietatea oravelor i nu mai pot fi Instrinate.
Satele au constituit lntotdeauna forma de avezare tipicd a
noastr. Cuvantul e de origine latin, vine din fossatum adic
loe Inconjurat cu van (fossa), deoarece vantul alctuia limita
sau hotarul satelor In epoca stpAnirii romane. Din fossatum s'a
fcut fsat : in aunt:A forma gsim cuvntul in Psaltirea Sche-
ian ; de aci, apoi, s'a ajuns la forma de astzi. In secolele XIV
vi XV, satele erau mult mai mici cleat cele de astzi; satele
intinse, cu populatie numeroash, constituiau o exceptie. Se lm-
pruleau in trei categorii: sate domnefti, avezate pe propriettile
domniei, sate boierefti sau mnstireti care erau proprietatea
boierilor vi mnstirilor vi satele de momeni sau reizcifi, formate
din coproprietari, descendenti dintr'un strmov comun. Satele
domnevti erau administrate, In Moldova, In secolul al XV-lea, de
cnezi, juzi sau Qtmani. Sunt numeroase documentele care
amintesc pe acevti reprezentanti ai autoriatii centrale. La 30
Ianuarie 1425, Alexandru cel Bun druevte lui stefan zugravul,
pentru a lui dreapt vi credincioas slujbg patru sate pe
www.dacoromanica.ro
Miletin, dintre care unul designat prin expresia unde este jude
Pa,sco . Acelai domn druiete la 24 Julie 1.428 boierului Sinat
i fratilor si trei sate; in unul din ele, pe Tutova este eneaz-
Ciorsac. In sfttrit, tot Alexandru druete, la 25 Dechemvrie
1422, boierului Bogu i tatalui Eau Nesteac satul Cuciurul unde
a fost vataman Gherman. In secolul al XVI-lea termenii jude
i cneaz dispar, rmnnd acela de vataman imprumut dela
Ruii vecini unde el avea i intelesul de judecdtor sates ;
mai trziu, reprezentantul Domnului se mai nurnete i vornic..
In Tara Romneasca el poarta numele de parcalab, intocmai
cum se numeau i reprezentantii Domnului in targuri.
Satele boiereti i mdrastireti erau administrate in Mol-
dova de uriadnici i veiteimani, cari reprezentau pe proprietari..
Ei aveau grij &I se strang6 dijmele datorite de locuitori; tot ei
mAnau pe acetia la lucru, unde cereau stapAnii satelor. In Tara
Romneasc, administratorii satelor boiereti i mAnstireti
se numeau peirceilabi. La 18 Aprilie 1599, Mihai Viteazul po-
runcete pArc6labului din Albeti al lui iladu Postelnicul BA
lase in pace satul Poenarii asupra cAruia ridicase pretentiuni
st6pAnul su, deoarece el apartine mAndstirii Vieroul. S6 Jai
satul sfintei mdstiri spune Domnul ...s6 nu-1 zAtigneti,.
nici cu dnsul s lucrezi... (sa fie) pentru ajutorul Orintelui
egumenul la once va voi sd porunceasca, i s lucreze unde va fi.
lucrul sfintei mngstiri .
In satele de moneni sau rzi nu constatam un reprezentant
anumit al Domnului. Ele se administrau singure, fruntaii satului
repartizAnd, prin cisl aceasta inseamnd potrivit aprecierii
lor comune, intemeiate pe o cunoatere exacta a averii fiecruia
sarcinile adic6 birurile i eventualele gloabe sau npti. Monenii
sau rzii dintr'un sat se impgrt,eau pe cete dup
sau grupuri de familii, fiecare ceata a-valid un conducAtor al ei-
Gsim astfel inteun document din 1525, privitor la satul Peti-
anii de sus din Gorj pe VAlcul cu ceata lui , si pe Dragomir
cu ceata lui . De buri seam6 aceti conductori de ceata alegeau,
pentru a-i reprezenta fat de domnie i fat de pArc6labul jude-
tului, pe unul dintre ei, lar acesta, impreuna cu sfatul fruntailor,
adica a conductorilor de ceat, asigura executarea poruncilor
domneti. Credem deci ca satele de rdzi sau moneni au_ javut,
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE 467
sub raportul administrativ, o organizare similar cu aceea a tdr-

gurilor unde in frunte era judeiiul sau oltuzul i. cei 12 pArgari.
Trebuie sd addogdm c in aceste sate se aflau mu4i dintre sub-
alternii marilor dregAtori, dintre vistierniceii, spdtdreii, pdh'rni-
ceii, etc. pe care-i amintesc documentele secolelor XV i XVI.
Printre cei cari iau parte, in 1520, la aezarea hotarului dintre
Tara Romdneascd i Ardeal, gdsim i pe un Radu logort din
Boreti 0 un Socol logofdt din Baia .
BIBLIOGRAFIE
Orasele sau Tirgurile : I. Dobrogea: 1. G. POPA-LISSEANU, Incercare
de monografie asupra cetalii Ddrstorul-Silistra, Bucuresti, 1913, IV -I- 244
p. in 80; 2. C. BRATE SCU, Contribuguni la studiul Deltei Dundrene, In Bul.
Soc. Geogr., XL (1921), p. 194-215; 3. 0. TAFRALI, La cit pontique de
Dionysopolis, Kali-Akra, Cavarna, Tk et Ekrn, Paris, 1927, 80 p. in 8;
4. COL. M. IONESCU-DOBROGEANU, Tomi-Constanja, monografte, Constanta
1931, XII + 136 p. in 8; 5. GHEORGHE I. BRILTLANU, Recherches sur Vicina
et Cetatea Alba, Bucuresti, 1935, 200 p. in 8; 6. OCTAVIAN S. MXRCULESCU
Cavarna medievala f i moderna (monografie istorica), Cernuti, 1936, 31 p.
in 8 (Extras din Analele Dobrogei, XVII); 7. FR. BASINGER, Histria (Istros)
au XVI-e siecle, in Rep. Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 137-139; CONST.
C. GIURESCU, Pentru descoperirea Vicinei, in Rev. Ist. Rom., XIXII
(1.41-1942), p. 530-531.
Ardealul: 7. G. D. TEUTSCH, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen
flir das siichsische Volk, vol. I, ed. 4-a Sibiiu, 1925, XIX + 611 p. in 80;
8. PETRE DEIEU, Monografia municipiului Oradea f i judefului Bihor, vol. I.
Asezamintele culturale din municipiul Oradea si judeful Bihar, Oradea, 1926,
335 p. in 8; 9. HENRICH ZILLICH, Kronstadt, Brasov, 1927, 51 p. in 4; 10.
OSKAR KISCH, Die wichtigsten Ereignisse aus der Geschichte von Bistritz und
des Nsnergaues con der Zeit der Kolonisten-Einwanderung bis zur Gegenwart,
vol. I (1141-1699) 4 Bistrita*, 1926, 143 p. in 80; 11. 0. FR. KRASSER,
Hermannstadt, Brasov, 1927, 62 p. in 4; 12. IOAN MEDREA, Sighisoara,
1928, 32 p. in 80; 13. EMIL SIGERIUS, Vom alten Hermannstadt, Sibiu. 1928,
192 p. in 80; 14. OCTAV *ULUTIU, Brasov, Bucuresti, 1937, 228 p. in 8.
Tara Romdneasca : 15. G. I. IONESCU-GION, Istoria Bucurescilor,
Bucuresti, 1899, 818 p. in f; 16. N. IORGA, Introducere la vol. I de Stuclii
si documente, Bucuresti, 1901, XLIX p. in 8; 17. AL. STEFANESCU, Istoria
Tdrgu-Jiului, Targu Jiului, 1906, IV + 487 p. in 8; 18. G. POBORAN, Istoria
orasului Slatina, ed. 2-a, Slatina, 1909, 507 p. in 40; 19. GH. ZAGORITZ,
Tdrguri gi orase lntre Buzau, Tdrgoviste f i Bucuresti, Bucuresti, 1915, 111
p. in 8; 20. STOICA THEODORESCU, Monografia orasului Cdmpina, istoric f i
documente, Cmpina, 1924, 208 p. in 81; 21. C. RADULESCU CODIN, Cam-
pulungul Muscelului, C-Lung, 1925, 288 p. in 8; 22. DAN M. ILIE SCU, Un
www.dacoromanica.ro
468 ORMELE SAU TARGURILE. SATELE
vechiu ora y dispirut: Cetatea de Floci (incercare de monografie), Bucuresti,

1930, 43 p. in 8; 24. ING. GH. T. MARINESCU, Braila vecke (Schipi a evo-
luyiei istorice), Brdila, 1930, 32 p. in 8 (Extras din Analele Brdilei); 25.
DR. SAMARIAN GH. PomPEI, Istoria orayului Cei/iirasi (Ialomiya) dela
origine pcInd la anul 1852, Bucuresti, 1931, 292 p. in 80; 26. ANASTASE
GEORGESCU, Craiova, Cercetdri istorice, I. Tdrgul Craiovei, Craiova, 1936,
113 p. in 80; 27. N. IORGA, Istoria Bucureytilor, Bucuresti, 1939, 398 p.
in 8.
Moldova: 28. EPISCOPUL MELCHISEDEK, Chronica Husilor f i a Epi-
scopiei cu aseminea numire, Bucuresti, 1869, IX + 463 + 175 p. in 80;
29. ENSCOPuL MELCHISEDEK, Chronica Romanului yi a Episcopiei de Ro-
mano, Bucuresti, 1874, IV + 353 p. in 8; 30. V. A. URECHIA, Signor
tcirgului Petrei (judeyu Neamyu) in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. X
(1887-1888), p. 235-243; 31. N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei f i
Cetclyii-Albe, Bucuresti, 1899, 419 p. in 80; 32. D. F. CAIAN, Istoricul ora-
sului Foc.,sani, Focsani, 1906, IV + 281 -F 283 p. in 8; 33. AL. LAPEDATU
O nouti narayiune a luptelor din,tre Movileyti 1606-1607 f i Sigiliile Roma-
nului f i Cdmpulungului muntean. Comunicare, Bucuresti, 1907, 13 p.
in 8. (Extras din Conv. Lit., XL); 34. AL. LAPEDATU, Antichitclyile dela
Baia, I. Note istorice, in Bur. Com. Mon. Ist., II (1909), p. 53-64; 35.
N. A. BOGDAN, Orayul lui. Monografie istoricd f i sociald, ilustratcl,
1913-1915, 522 p. in P; 36. ARTUR GOROVEI, Monografia orayului Boto-
yani, Fdlticeni, 1926, 460 p. in 4; 37. GH. OHIBANESCU, Yasluiul, studiu f i
documente, Iasi, 1926, LI + 342 p. in 8; 38. GH. N. MUNTEANU-BARLAD,
Galata, Galati, 1927, 202 p. in 80; 39. DimiTRIE URZICA, Sate fi tdrguri
de pe Enaltul podis al Dorohoiului, Bucuresti, 1928, 70 p. in 80; 40. N. BA-
NESCU, Chilia (Licostomo) und das bithynische in Byz. Zeitschr.,
XXVIII (1928), p. 68-72; 41. AL. BOCANETU, Istoria ora.yului Cernduli
pe timpul Moldovei, Cernduti, 1929, 102 p. in 80; 42. AUREL SAVA,
Documente privitoare la tclrgul f i yinutul Lit pusnei, Bucuresti, 1937, 224
p. in 80; T. HOTNOG, Numele topic Bender din Basarabia, In Rev. Ist. Rom.,
VIII (1938), p. 241-242.
Populayia strilind a orayelor: 43. D. RUSSO, Elenismul in Romania.
Epoca bizantind i fanariotd, Bucuresti, 1912, 70 p. in 80; 44. N. IORGA,
Armenii i Romdnii: o paraleld istoric, in An. Acad. Rom. Mem. Secy.
Ise., t. XXXVI (1913-1914), p. 1-38; 45. N. IORGA, Istoria Evreilor
yerile noastre, in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. XXXVI (1913-1914),
p. 165-205; 46. C. BRATEscU, Populayia Dobrogei, in 1878-1928 Dobrogea,
Cincizeci de ani de viald romdneascd, Bucuresti, 1928, p. 201-257; 47.
C. BRATESCU, Ibn Batutah. Un cdliltor arah prin Dobrogea In sec. XIII,
In Analele Dobrogei, IV (1923), 2, p. 138-156.
V. si p. 235, nr. 13; p. 335, nr. 3; p. 579, nr. 11.
www.dacoromanica.ro
CLASELE SOCIALE
In epoca veche, tott proprietarti
pdmdnt, indiferent de supra fata stdpd-
nitd, mii de fdlci sau cdfiva stdnjeni,
erau boieri, adicd nobiti. Ei au consti-
tuit pdtura conducdtoare i armata sta-
telor noastre.
Problema vechii noastre organizri sociale a fost mult discu-

tat in ultimile decenii ; s'au formulat Oreri cu totul deosebite
i asupra originii categoriilor sociale i asupra evolutiei lor. Unii
dintre istorici au sustinut a a existat la inceput, constituind
temeiul natiunii noastre, o trdnime liber i stp'and pe ogorul
ei, care apoi a fost treptat-treptat aservit de catre boieri i
acetia din urmA. 1i datoresc puterea i averea unui act de usur-
pare; aiii istorici au pus accentul dimpotriv pe boieri, adic4
pe proprietari, acetia formnd elementul esential al statului
taranii avnd la inceput o situatie de dependentd, de iobgie.
Dac s'au exprimat Oreri atAt de categoric opuse, cauza trebuie
cdutatd nu numai In dificultatea de a deosebi, din multimea
tirilor pe care ni le ofer materialul documentar adevrul, dar
i, aa cum s'a intAmplat cu o surnA de probleme, In ideile pre-
concepute ale istoricilor, in dorinta lor de a g6si argumente i justi-
ficAri din trecut pentru rezolvarea unor probleme din zilele noastre._
Intocmai dupd cum problema continuittii Rom'anilor in Dacia
Traiang a fost vzutd de istoricii unguri prin prisma interesului
ce aveau de a dovedi ca. sunt anteriori in Ardeal noug, tot aa.
i problema vechii organizdri sociale in Principate a fost influentat_
de necesitatea satisfacerii dezideratelor legitime ale tgranimii din
zilele noastre. ImproprietArirea a fost o necesitate; ea trebuia
realizat oricum s'ar fi desfAurat procesul social In trecut. Nu era
prin urmare nevoie de justific6ri i de argumente istorice. Astazi
www.dacoromanica.ro
470 CLASELE SOCIALE
.dup improprietrire, deosebirea intre diferitele preri ale isto-

ricilor, este mai mic6; asupra catorva puncte eseatiale s'a ajuns
la un acord; pe msur ce materialul documentar, inch' in mare
parte inedit, va fi dat la lumin, se vor lmuri i. chestiunile care
au mai rmas controversate.
Din documentele veacurilor XIV i XV, rezult ea' au existat
In Principate patru mari categorii sociale: E. Proprietarii de
peimant numiti generic boieri, dar cari purtau i p sun-Ji de alte
nume, in legtur cu diversele aspecte ale situatiei lor ; in aceast
categorie intra i mandstirile. 2. Vecinii sau rumeinii, depinzand
de cei dintai i locuind in satele acestora. 3. Robii cuprinzand
In ambele principate pe Tigani, iar in Moldova i. pe Mari. 4. Ord-
4enii, cari au o situatie aparte.
Boieri s'au numit In epoca veche told proprietarii de pmnt,
indiferent de suprafata stpanitd. Si cel care avea zeci de sate i
acela care tria in devlmie cu rudele lui pe o parte dintr'un
sat, tot boier se chema. Acest cuvant Inseamn nobil, de frunte,
noi 1-am luat dela Slavi, lar acetia la randul lor dela nvlitorii
mongoli sau turci, poate dela Bulgari a cdror nobilime se impartea
In dou categorii: cei mari numiti tocmai aa bolean, i. cei mici,
-bagaini.
In primele timpuri ale vietii de stat romaneti, nobilimea a
fost reprezentata prin urmare de proprietarii pamantului; mai
tarziu titlul de boier a ajuns s se dea In special marilor proprie-
tari fli. dreg4torilor, adica slujbailor domneti, iar dela reforma
lui Constantin Mavrocordat (1739) inainte, el a privit exclusiv
pe acetia din urm. Evolutia e semnificativg. Astfel stand lucru-
rile, e dela sine inteles cb.' boierimea a fost anterioard intemeierii
Trii Romaneti i. a Moldovii. Proprietari de pmant au existat
i mai lnainte: ei stint acei majores terrae pe cari-i pomenete
diploma Ioanitilor, din 1247, referindu-se la Oltenia. Ei ajut
pe Litovoi In lupta impotriva Ungurilor, ei sunt biruitorii dela
Posada, in 1330, asupra lui Carol Robert. Tot aceti proprietari
.de pmant au ajutat lui Bogdan i. tovargilor lui s resping6
Wile trimise de regele Ludovic al Ungariei. Din rndul lor 0-au
ales intemeietorii statelor dregg.torii; pe danii li citeaz6 adeseori
_grmticii primelor acte printre martorii cari adeveresc donatiile
sau intririle domneti. Ei sunt boierii f Ara' titluri de dregatorii,
www.dacoromanica.ro
BOIERII 471
dar cu indicatia locului unde-i au proprietatea, cari apar

adeseori in hrisoavele dela Inceputul veacului al XV-lea. Dra-
gomir din Segarcea pom.enit in hrisovul din 10 Iunie 1415 al
lui Mircea cel Bdtrn, andru dela Tudora i Micu dela Mol-
nia citati in acela din 29 Iunie 1400 dela Alexandru cel Bun
sunt tot atat nobilii francezi contemporani cari adogau
dup numele lor pe acela al propriettii respective (Jean de Vienne,
Guillaume de Rochefort, etc.).
In afar de numirea generica de boieri, constatAin c proprie-
tarii de p'mnt mai poart in Tara Romneascd o serie fried de
site nume: megiafi, cnezi, juzi, judeci i momeni.
Intelesul cuvntului megiay constatat att In ducumentele
slave at i in cele romneti este acela de vecin de moie ,
fie ea' e vorba de proprietarii in devlmie in acelai sat, megiai
eci unii fat de altii pentru toat intinderea moiei, fie c se
refer la proprietarii cari 1i hotArniciser prtile. Incepnd din
secolul al XVI-lea inainte, denumirea de megiai s'a dat mai
ales celor dintAi; ea se intrebuinteaz, in mod obinuit, cum era
i de ateptat de altfel, in actele privind proprietatea, In special
vnzrile sau chestiunile de hotare. Un exemplu caracteristic,
care dovedete in acelai timp echivalenta termenilor megia i
boier, gsim in actul din 1 Mai 1570 dela Alexandru Vod, care
Intrete lui Vlaicu clucerul din Rumceni, surorilor lui, Stana i
Maria, i fiilor lui Vlad, anume Staico, Dragul i Coad, stdp-
nirea asupra moiei dela Cislu, In lunca Bacei. Asupra acestei
moii ridicaser' pretentii i Stoica, Cuciul, Vlad i Stan cu toat
ceata lor din Poieni; pentru a se hotrl de partea cui e drep-
tatea, se recurge, dup obiceiul tdrii, la institutia jurtorilor.
Atunci am trimis domnia mea citim in hrisov pe sluga
domniei mele anume Stoian sptarul acolo, intre ei, ca 86 se uite
i s adevereasc6 ca megiacii, oarneni beitrcini i buni dimprejurul
locului. i aceti boieri, mai sus zii i cu parii lor i Impreun
cu sluga domniei mele mai sus scris Stoian sptarul, au adunat
150 de boieri dimprejurul ion i i-au adus in biseric6 sluga dom-
niei mele Stoian sptarul, ca s jure cu sufletele lor ce tiu de
aceast ocinA, mai sus zis i pe unde-i tiu hotarele cele vechi.
Iar aceyti megiayi bcitreini ci oameni buni 150 la nurnr au aezat
hotarul pe unde a fost vechiul hotar, chiar in mijlocul apei Bacei,
31
www.dacoromanica.ro
472 CLASELE SOCIALE
fiindca a fost pe aceasta apa, de cand au desalecat batranii acest

loe . Aa dar megia e tot una cu boier.
Un alt nume pe care-1 poarta proprietarii din Tara Roma-
neasc, dar numai in documentele serse in limba slava i in cateva
romaneti care pastre4za Inca formule slave, este acela de cnezi,.
Cuvantul 1-am luat dela Slavi (Klti1MSk, KitHM3k) unde el inseamna
la inceput stapanitor, prIncipe, iar Slavii, la randul lor, dela vechii
Germani, unde sub forma Chuning, avea intelesul de rege *.
In documentele muntene cneaz are doua intelesuri: om liber
i stapan de rumani . Cu prima acceptiune Il intalnim inteo
suma de acte in care e vorba de eliberare de rumanie; citam, ca
exemplu, pe acela din 25 Ianuarie 1615, dela Radu Mihnea care
ingaduie monenilor din Puturile (Dolj) ce fusesera rumaniti
In sila de Mihai Viteazul pentru nite napati de biruri, sa se
rascumpere ca s fie iar cnezi . Cu cea de a doua acceptiune
apare cuvantul cnez in hrisovul din 9 Ianuarie 1566 prin care
Petru Vod intarete monenilor din Mileti stapanire asupra
ocinei lor din Miletii de sus. Pentru aceasta ocina avusesera ei
pail in fata domnului cu satul Halmajanilor cu cneazul
janitor (H cc IOUS kkAMIONMIHAOP), cu Stan vel Spatar i aa
para satul Halmajanilor i cneazul lor (1-1 KHES HM) Stan vel spa-tar,
cum ea au ocina Oda in apa Harnrziei , dar raman de lege la
judecata. Cu amandou intelesurile, i de om liber , "i de st-
pan de rumni , gasim cuvantul cneaz inteun act din 15 Ianuarie
1.599 dela Mihai Viteazul, in care se arata ea' nite rumani din
satul Graditea de jos anume Toader i Baco, ei s'au zalogit
de cdtre cneazul lor udat pentru 1400 de aspri. Apoi aceti
rumani spune Domnul mai departe ei n'au statut a fi cnezi,
ci au vrut sa se vanza in alt parte, la a1i boieri . Prin urmare,
daca rumanii se rascumparau, ei deveneau cnezi ca i stapanul lor
de Oda' atunci.
Jude este un termen care se intalnete foarte rar, ca un ar-
haism, in documentele muntene. Intelesul lui e precizat in cartea
de judecata din 21 Mai 1642 data de juratorii care avuseser de
cercetat cui se cuvin doi rumani din Tambureti revendicati deo-
potriva de Manstirea Plumbuita i de marele comis Radu. Am.
adevarat cu sufletele noastre spun aceti juratori iaste
Dobrota i Andrei rumani de moie ai manstirii i i-au apucat
www.dacoromanica.ro
BOIERII 473
legatura la Mihai Voda tot in sat in Tambureti i In plasa sventii

manastiri, carele de ce jude au fost nchinai. Intr'aceia noi <am>
strans batranii satului de i-am intrebat cum tiu cu sufletele lor.
Ei aa au marturisit cu sufletele lor inaintea noastra, cum sant
aceti oameni rumani i tnchinati de stil 'mina lor la svanta mana-
stire . Echivaler4a jude, stapan de rumani apare limpede.
Foarte frecvent este dimpotriva termenul judec care ran.' in
romanete unul din intelesurile cuvantului cneaz i anume pe
acela de om liber . Cei ce se rascumpra de rumanie devin
judeci , stapanul care acorda libertate rumanului sau 11 ju-
decete . Am putea cita numeroase exemple in acest sens; ne
marginim la urmatoarele trei: 1. Pe timpul lui Mihai Viteazul
nite proprietari din Manaileti se vandusera rumani logofatului
Preda din Barseti; sub domnia lui Radu Mihnea, in 1615, ei vin
insa cu Ora la Domn sustinand cum ca nu au luoat bani dela
Preda lodortul, ce Ant judeci. 2. La 25 Iulie 1629, un locuitor
din Scaripara, Manole, cu fiul sam Iordan, se vinde ruman lui
Necula vistierul; in zapis citim: pentru ca eu Manole fost-am
tot judec cu feciorii miei i cu toata partea mea de ocina . 3. La
5 Aprilie 1.625, judetul i cei 12 pargari din Ramnicul Valcei dau
o marturie 4 sa se tie cum au judecit Mitrea peharnicul di la Mi-
hde,sti pre rumilnul lui, pe Martin di la Titeti, pre el i cu ficiorii
lui, ei vor fi di la trupul lui, i cu toata-casa lui i cu silitea
lui i cu un loe de supt Mlac derept 20.000 de aspri gata, i l-au
judecit de bund c'oia lui i cu tirea unchilor lui, sa fie om slobod
i la buna pace di &Ara el i di &Ara ficiorii lui i di catra toate
rudeniile lui, di nime bantuial. sa .
Cuvantul judec nu mai exista astazi in limba noastra; ()data
cu desfiintarea rumaniei, prin reforma lui Constantin Mavrocordat,
era firesc s dispara i termenul care deosebea pe omul liber de
cel cu stpan.
Un nume care se da adeseori proprietarilor este acela de mo.-
neni sau mofteni, ceea ce inseamna stapani ai unei moteniri,
motenitori, oameni cu motenire . In actele slave le corespund
termenii deadi, deadini, nasleadniti, cu acelai Ineles, (A*AH,
A-kAmm, HamkAtimo), ultimul fiind cel mai des intrebuintat.
La inceput, cuvintele care au exprimat notiunea de proprie-
tate rurala aveau, atat in limba slava cat i In cea romana,
31*
www.dacoromanica.ro
474 CLASELE SOCIALE
Intelesul de motenire . Oda (quid) Insemna motenire dela

tat ; &wind, motenire psrinteasca ; dedina, cuvant care
n'a intrat In limba noastra, aa cum au intrat celelalte dota,
motenire dela mo0 (din A-kA-K mo); In sfar0t mofie a Insemnat
la inceput acela0 lucru: motenire ; aa se 14murete expresia,
intalnitd adeseori In documentele romaneti, toat partea fi,
de mclie i de cumparkoare . Dela intelesul general de motenire,
toti termenii de mai sus au ajuns In chip firesc s aila pe acela
special de mo0e , proprietate rural, deoarece pAmantul con-
stituia de obiceiu partea cea mai insemnat a motenirii.
Monenii erau prin urmare oameni cu mo0e, motenitori, scobo-
ritori din moul comun, care Intemeiase satul. Ei stpanesc o
parte a mo0ei In dev61m4ie 0 anume ladurea, imapl, apa;
casa, locurile de ardtura 0 de taneat4 sunt stapanite individual.
Fiecare monean are un drept al salt In mo0a satului, drept deter-
minat prin 1nrudirea sa cu moul comun 0 prin eventuale cum-
p6rAri 0 socotit, dula regiune, In stanjeni, lei, bniori, dramuri.
Cand un monean vinde mo0a, el vinde dreptul sau partea sa,
cat i se va face sau cat se va alege la o eventual hotArni-
cire. La 18 Iunie 1517, Neagoe Basrab Infrete lui Calot, marele
vornic, partea lui Mop toat veri cat se va alege din Lup-
anu, pentru cd a venit Mou lnaintea Domniei mele de 0-a
1nchinat partea sa toat, iar el s'a lsat ruman s'a fie de a sa bun6
voie... jupanului Calot.
Toate aceste numiri, megia, cneaz, jude, judec, monean,
la Inceput se dideau tuturor proprietarilor, indiferent de supra-
fata stapanit. Cu vremea ins, s'a produs In sanul boierimii o
diferentiere; unii dintre proprietari ajung prin dregalorii, prin
favoarea domneascd s strang6 averi mari 0 10 hotArnicese Or-
tile lor. Ceilalti continua a st6pani In devlm0e mosia; dreptu-
rile lor scad necontenit, deoarece scoborltorii moului comun
aunt din ce In ce mai numero0. Cand birurile sporesc, cand greu-
Vtile se adaog6, unii dintre ei aunt nevoiti chiar ali vinde p6r-
tile lor, ajungand astfel rumani. In secolul al XVI-lea 0 al
XVII-lea acest dublu proces merge crescand: tot mai multi sunt
pe de o parte cei care-0 hotgrnicesc drepturile lor, pe de alta cei
cari farAcesc, apropiindu-se de starea rumanilor. Incepand din
secolul al XVI-lea, numirile analizate mai Inainte se dau de
www.dacoromanica.ro
BOIERII 475
preferint micilor proprietari, pentru cei mari intrebuintndu-se In

mod obisnuit titlul de boier. Acest titlu li se cuvine frig, de drept,
celorlalti: toti proprietarii sunt nobili, sunt boieri. De aceea
Intalnim adeseori in unul i acelasi document alternanta megias,
boier, monean, boier sau cneaz, boier.
In Moldova, constatdm unele deosebiri f at de Tara Rom-
neasc. Mosnenilor li se spune reizez4i; asupra etimologiei acestui
cuvnt, filologii nu se inteleg unii il deriv din ungurescul rszes,
altii din latineste sau chiar din polon. Juzii i cnezii pe cari-i
intalnim in secolul al XV-lea nu sunt proprietari de sate, ci, asa
cum am artat mai inainte, administratori ai lor, intocmai ca
cnezii din Ardeal. Probabil c inainte de Intemeierea statului
moldovenesc, care s'a Mcut prin desedecare din Maramures,
printr'un proces de cucerire, si In Moldo.va juzii i cnezii s fi
avut proprietatea satelor respective; asa s'ar explica si de ce
unele din aceste sate poart numele fostilor juzi, ca de pild
Mrseni, unde a fost Mares jude ; Balomiresti, unde a fost
Balomir , etc. Dei numele ion derivnd din latinul judex, evocd
imediat ideea de judecat, totusi nici In Tara Romneascg, nici
in Moldova, juzii i judecii n'au avut drept de judecat. Ter-
menul judecie care se intalneste In unele documente moldo-
venesti din secolul al XV-lea este tot una cu parte ; pentru
judeditori se Intrebuinteaz intotdeauna in actele slave ter-
menul ci3,4,14H.
Tot In rndul proprietarilor trebuiesc trecute
Inzestrate generos de Domni si de boieri, ele ajung, Inc6 la trice-
putul secolului al XV-lea, s stpaneascd averi uriase, zeci de
sate, apoi locuri, mori, prisAci, iezere precum t;si numerosi robi
Tigani (In Moldova si Tismana i Cozia aveau, la sfrsitul
domniei lui Mircea cel BtrAn, o avere imobiliar cum nu se con-
stat a fi avut vreun boier in vremea aceea (vezi vol. I, ed. 4-a, p.
485-6). Tot asa, mnstirile moldovene, In special Neamtul,
Pobrata, Bistrita, Moldovita, Putna, stpneau, la sfrsitul dom-
niei lui stefan, adevrate latifundii.
Venitul pe care 11 au boierii dela mosiile lor se numeste venit
boieresc . El const din dijmele pe care le plteau locuitorii ase-
zati pe aceste moii, dijm din grne numit i galeatei, dijrn
din vin numit i inciriciu, apoi din da'rile pe care le plteau
www.dacoromanica.ro
476 CLASELE SOCIALE
ziii locuitori pentru vitele lor i in sfarit din manca pe care o

prestau acetia. Spre a se deosebi de cele pe care le lua Domnul,
galeata i vinariciul cuvenit boierilor se numeau boierefti. In Mol-
dova, daca s'a numit Fiala in vremurile noastre, boieresc.
Proprietarii de pamant sau boierii au avut o deosebita Insem-
natate in trecutul nostru. Ei au fost elementul politic i militar
prin excelenta. Gloatele nu luau parte la razboi cleat In mod
exceptional; oastea obinuita era formata din cei cari stapaneau
pamantul, indiferent de suprafata moiei i de faptul ea era hotar-
nicita sau nu.
Locuitorii satelor boieresti i manilstiresti formau a doua cate-
gorie sociala important:A. Ei purtau numele de rumani In Tara
Romaneasca, de vecini in Moldova i de iobagi In Ardeal.
Si aceasta categorie sociala e tot aa de veche ca i aceea a boie-
rilor, prin urmare, anterioar Intemeierii Principatelor. Docu-
mente mai tarzii, din veacul al XVII-lea, vorbesc de rumani
de motenire, dela stramoi, de cand cu aezarea satului ; altele
amintesc de rumni din descalecdtoarea tarii . In primele docu-
mente muntene, rumani sunt cuprini de obiceiu sub denumirea
de sat (elm)).
Astfel, cand Mircea cel Batran se adreseaza tuturor satelor
(z-hc-kmk century%) care sunteti sub stapanirea manastirii Tismana
mari i mici , spunandu-le: s titi ca nici unui cneaz sau boier
al Domniei mele nu aveti sa fiti de ocina, de ohaba, ci... v'am
dat... sa fiti sub stpanirea manastirei Tismana i de toate sluj-
bele .1 dajdiile... scutiti , este evident ca el se refera la locuitorii
din sate. Ca aceti locuitori erau rumani, rezult din comparatia
cu actele similare ale vremii. La 1 August 1451, Vladislav Voievod
intarete lui Mihail din Rui i fiilor sai toate satele lor, scutin-
du-le In acelai timp de dari i de slujbe. Rumanii din aceste
sate nu Bunt pomeniti, deoarece ei erau cuprini in denumirea
de selo. Ca este aa, o dovedete un document posterior, din 2
Octomvrie 1468, dela Radu cel Frumos, care confirma i el lui
Mihai i fiului au Stan posesiunile amintite, &And totdeodata
porunc celor ce vor umbla cu vreo slujba prin tara s aiba a se
feri de toate bucatele lor i de toti rumanii lor . Mentionarea
acestor rumani nu e Mouth' atunci cand se iiqira satele, In prima
parte a documentului, deoarece In mod normal prin sat (sebo)
www.dacoromanica.ro
LOCUITORII SATELOR BOIERESTI $T MANASTIRESTI 4'77
se intelegeau i rumanii din el. Ei apar numai cand Domnul d'a"

poruncd expresa dregatorilor cari vor umbla dup slujbele dom-
niei prin tara BA nu se atingd de rumanii din aceste sate. Un caz
asemanator constatam In documentul din 23 Martie 1482 prin
care Basarab cel Tanr da mndstirii Snagovului, intre altele,
0 birul unor rumni: i iarai mai vartos cate sate are sranta
mnstire In judetul Prahova, iar ea sa aib a-vi lua birul dela
birarii cari vor fi pentru rumanii mnstirei (wp Kelm/
monacTnpS). Tot aa in documentul din 16 Iunie 1493 prin care
Vlad Clugrul druind mnstirii Glavaciocul jurntate din satul
Izvoranii, partea lui Deatco paharnicul i Radu paharnicul, spune
ea o luase dela acetia d'andu-le In schimb toata balta i cu ving.-
riciul domnesc, Mg numai dela rumanii lor s iea, iar in cel din
tar sa nu se amestece i dou &gap de tigani. Prin sat boieresc
sau manstiresc se Intelegeau deci In primele timpuri ale vietii
noastre de stat i. rumanii din el, nu numai pmntul. Dag am
insistat asupra acestui lucru este pentruca unii istorici, plecand
dela premisa c in mod obipuit rumanii nu sunt pomeniti in docu-
mentele secolului al XV-lea, au tras concluzia ca institutia rurna-
niei n'ar fi existat In acele timpuri.
Uneori se mai ratrebuinteag i numirea de case sau colibe
(1c8qm), subIntelegndu-se, ea i In numirea de sat , oamenii
sau locuitorii din ele. S'a mai zig rumanilor in slavonete i. po-
slugnici adica cei cari ascult, cari slujesc, avandu-se In vedere
obligatia esential a lor anume munca, apoi 4 seiraci (cupan,n,
cuponiacu), din pricina situatiei lor materiale. Numele obinuit
Mg, In documentele slave, este acela de pecin (WINN%) ; numai
foarte arareori se Intrebuinteaza i acela de vlah (13114C11) care
corespunde lui rumAn . Evitarea acestui ultim terrnen este
explicabila: dupa Intemeierea Principatelor, cand i noile state i
Domnii erau tot vlahi, Intrebuintarea lui, In intelesul de rumn, ar
fi putut produce confu7ii. In textele mai tarzii, romaneti, din veacul
al XVII-lea, li se spune uneori rumnilor i podani, mi,sei i. ;drani.
In Moldova, numele obipuit este, In documentele slave, actAk
care se traduce prin vecin ; In cele romaneti, chiar cuvAntul
romanesc corespunzdtor adica pecia. In Ardeal, li se spunea iobagi,
diplomele latineti li flumes rustici, coloni i, Inca din veacul al
XIII-lea, iobbagiones.
www.dacoromanica.ro
478 CLASELE SOCIALE
Caracteristica rumaniei este dependenta de un steipa'n. Rumanul

asculta de stapanul Domn, boier sau manastire pe mosia
caruia traieste ; el este obligat lucreze la ce-1 va pune aceasta
e obligatia de capetenie dea apoi dijma din produsele
campului plateasca dari pentru vitele pe care le creste.
Eliberarea de rumanie nu se poate face Jana consiniteimantul sta-
pan-ului su, chiar cand se rascumpara cu bani, faptul e consi-
derat ca o pomana a stapanului, ca un act de mila sau de ier-
tare din partea acestuia. Asa se explic' Insemnarea lui Mihai
Viteazul care vorbeste de pomana pe care si-a facut-o el cu
satul Sularul, d'andu-i voie sa se rascumpere de rumnie; locui-
torii satului li platisera totusi pentru aceasta. pomana 80.000
de aspri In Alba-Iulia. Numai In caz de robie, rumanul scapa e
si natural de legatura fata de stapanul sau. Daca se intoarce
din robie, acesta nu mai are niciun drept asupra lui.
Aceasta caracteristica a rumaniei, dependenta de stapan, ne
face sa Intelegem cum de se gases pomeniti In documente rumani
proprietari. Citrn, de exemplu, cazul megiasilor din Hurezi cari
vanzandu-se rumani cu o parte din mosia lor lui Radu clucerul
Buzescu, pastreaza restul peste rau, la Chilii i cu vii pand
In timpul lui Matei Basarab, cand 11 valid si pe acela. Rumanii
din satul Bezdead, al manastirii Vierosul, cumpara sub Gavriil
Moghila un alt sat de rumani anume Stubeia din Mehedinti,
convin cu manastirea ca sa-1 primeasca pe acesta in locul lor, ei
devenind judeci, adicd liberi. Dupa catva timp, manastirea,
constata Insa ca satul Stubeia era prea departat i nu-i aducea
niciun folos ; revine deci asupra schimbului; Matei Basarab
da dreptate, hotarInd ca s stapaneasca mai departe Bezdeadul,
iar cu satul tiubeia, s fad, rumanii din Bezdead ce vor vrea .
Asemenea cazuri de rumani proprietari formeaza hag exceptia ;
In imensa majoritate a cazurilor, rumnii nu sunt proprietari, ci
traiesc pe mosiile altora. Ei cultiva aceste mosii din tata In fiu
Intocmai ca i colonii din imperiul roman; spre deosebire de
acestia, au avut lns, dupa cate se pare, In secolele XIVXVI
dreptul de a se stramuta de pe o mosie pe alta, pltind In schimb
proprietarului o dare speciala, numita galeata. La acest drept
se refera Radu cel Mare In documentul din 9 Ianuarie 1498 privind
satele Bahna, Varful Vladului i Clicevatul ale manstirii Tismana,
www.dacoromanica.ro
LOCUITORII SATELOR BOIERESTI $1 MANASTIRE*TI 479.
atunci &and dispune: cati rumani va vrea s mearga In satele

sfintei manastiri, parcalabii sa nu indrazneasca a-i opri,
numai s'a le ja galeata, pentruca cine Si va opri, rau va pli .
In secolul al XVI-lea insa, iumanul nu se mai poate muta, fara
consimVamantul stapanului sau.
Situatia de om neliber, de om cu stapan se transmite si asupra
urmasilor in linie beirbateascii a rumanului. i copiii sai, i nepotii
stranepotii, inteun cuvant toti urmasii sai sunt de asemenea_
rumani. Femeia nu impartaseste insa soarta barbatului; ea nu e
rumana. Cand, foarte rareori, in cateva acte de vanzare ca rumani,
ea e pomenita alaturi de sot sau de copii, aceasta se explica prin
faptul ca e vorba si de vanzarea partii ei de mofie sau de aceea
a fiilor ei. Rumania nu priveste nici pe fete care sunt de asemenea
libere. Daca cineva poate face dovada ca mama sa era necasa--
torit, and 1-a nscut, atunci el scapa de rumanie. E cazul locui-
torilor Nan i Tudor i Stan cu ceata lor din satul Gavanestii
de sus (jud. Buzau), care fiind revendicati ca rumani de Episcopia.
de Buzau, invoca' acest argument. Cei 12 megiasi luati pe ravase
domnesti care cercetasera pricina le dau la 27 Noemvrie 1652
castig de eau* deoarece acesti oameni ce sunt mai sus
i-am adeverit c Bunt dentru niste fete .
Fata de stapanul su, rumanul are trei obligatii: galeata, datut
manca sau lucrul. Prin gleata numele vine dela unitatea de
masura a cerealelor, cam de m'grimea banitei se intelegea
dijma din produsele pamAntului ; ea se lua din grail, orz, Mn si
vin, adica din produsele mai insemnate. Dijma din vin se mai
numea si vinariciu, uneori i se spune i otaginei, ea reprezenta
/iv) pana la 1/20 din productie. Quantumul dijmei din grau, ora
si fan pare a fi fost Datul, cuvant foarte vechiu, reprezenta
dijma din oi i rarnatori, din stupi si din peste. Ea se lua in natura,
uneori Ins i in bani. Nu se pomeneste in documente ca datut
sa priveasca i alte animale, in dell' de oi i ramatori. Quan-
tumul varia intre 1 din 10 atat se dadea de obiceiu pentru miere,
ceara i peste 1. din 30. Dijma din oi i rmatori se mai numea
in epoca mai nou i gorginci; cea din stupi, dijmeirit. Indatorirea
de capetenie a rumanilor fata de stpanii lor o forma Mg munca
sau lucrul. Ce anume i cat trebuiau s lucreze ei, documentele
veacurilor XIVXVI nu ne spun. Expresia intrebuintata in
www.dacoromanica.ro
4E0 CLASELE SOCIALE
actele care vorbesc de aceast indatorire e numai ca rumnii

s dea ascultare stpAnilor lor, s lucreze la ce-i vor pune.
ConstatAm c ei fac tot felul de munci: ard, secer, treer, cosesc
strang fanul ; card recolta i dijmele i fac toate transportu-
rile de care stpAnii lor au nevoie ; lucreazd viile, le ingrdesc
si fac haraci; construiesc i repar casele, morile i zgazurile ;
sap. heletee ; servesc ca slugi i oameni de incredere pentru
supraveghere in felurite afaceri, ca pstori, ca moran i ca pzitori
impotriva fcdtorilor de rele . De0 numrul zilelor de lucru nu
era precizat, exista totu0 0 In privinta aceasta ca i in privinta
ga'letii i a datului, o no;m4; la ea se refer. Gavriil Moghil atunci
cand, intrind mndstirii Tismana satul Corzii ddruit de Ion
sulgerul, spune c rumnii din acest sat s lucreze tot lucrul ce
iaste dostoenie (obligatial) rumdnilor, cum lucreazd 'alalti rumdni
Tot la aceast norm se referd i Matei Basarab cAnd poruncete,
la 26 Martie 1633, rumdnilor din satul Paraipan, apartinnd
mdnstirii Radu Vod din Bucureti s ascultati de cdlugri
la toate ce vd vor da invVtur, s arati i s lucrati la tot lucrul,
cum este obiceiul i legea rumnilor . De altfel, dac stapAnul
ar fi cerut o munca prea mare, dad le-ar fi impus un numdr de
zile excesiv, risca s5-0 vad in scurt vreme satul pustiu, deoarece
rumnii fugeau i se nezeau pe mo0ile celorlalti proprietari, cari
respectau norma stabilit prin traditie. Chiar dupd aceasta norm,
se pare c munca era totu0 grea; stpanii trebuiau adeseori
recurg la amenintri i btaie spre a sili pe rumni s'o execute.
Expresiile intrebuintate In documente pentru a arta scoaterea la
lucru a rumnilor sunt a m'ana. sau a scorni ; pe cei ind-
rtnici, Domnul insu0 porunce0e bat. In 1591, la 30 Sep-
temvrie, Stefan Vod Surdul scrie rumnilor din Estul, apar-
tinnd Doamnei Neaga i cdlugritei Elisafta: Drept aceea i
voi rumdnilor din sat, de vreme ce yeti vedea aceast carte a
domniei mele, iar voi s cutati s ascultati de once invttur
v'd va da, iar care om nu va asculta de porunck iar slugile lor
(ale proprietarilorl) s fie volnice cu aceast carte a domniei mele
batd pre dein,sii mult . Tot astfel, la 6 Septemvrie 1626, Alexan-
dru \Todd scriind prglabilor din Caracal, le poruncete s." scoata
la lucru satele Vddstrita i Frasinetul ale mnstirii Cozia; de nu
vor vrea rumAnii s asculte de alugdri iar voi s fiti volnici cu
www.dacoromanica.ro
ROBII 481
aceastd carte a domniei mele batehi porniti la ce va fi

ireaba mind stirii, cum au fost btgea Fi mai dinainte creme .
A existat oare In satele domnesti, boieresti i m5ngstiresti
din secolele XIVXVI, in afar5 de rumani, si o categorie de
cultivatori liberi? Se putea aeza vreun Wan, in secolele araate,
inteun sat, 0 in alt5 situatie cleat aceea de runnAn? Sau tuti
cei ce stteau pe mosia boierului, a mAnstirilor 0 a Domnului
intrau de drept in aceeasi categorie social? Iar in cazul And
existau i cultivatori liberi, ce obligatii aveau ei fat de proprie-
tarul mosiei pe care se stabiliser5?
Asupra acestor chestiuni pgrerile sunt imprtite. Unii dintre
istorici sustin c tofi cei cari stAteau pe mosia altuia, in secolele
XIVXVI, erau rumni. Cine i0 vindea in vremea aceea ocina
sa, partea sa de pdm'ant, devenea chiar prin acest fapt rumnul
cump5r5torului. Abia in secolul al XVII-lea, constatdm ca se
putea vinde p5mntul far5 ca aceasta s atrag4 rumAnirea van-
ztorului. Fat de aceast conceptie, exist o alta potrivit cdreea
ar fi existat in Principate, dela inceput, afturi de rumni sau
vecini, si o categorie de cultivatori liberi. Acestia n'aveau deck,
Indatoriri decurgAnd din faptul ca lucrau p5mantul altuia; tre-
buiau prin urmare s dea dijm din produse si din vite. In secolul
al XVII-lea, ei presteaz6 i munci; nu se tie dac6 aveau aceast
obligatie i in epoca anterioar5.. Trebue s" observ'm lush' c6 docu-
mentele care s'au adus in sprijinul acestei de a doua conceptii
nu aunt concludente; din niciunul nu rezultd limpede existenta
unei categorii de cultivatori liberi in Principate in veacurile
XIVXVI. O solutie definitivd nu se va putea da decat dup5
ce se va cerceta, m'car In parte, materialul documentar inedit.
P5n4 atunci, noi continual:a a crede c locuitorii satelor dom-
nesti, boiereti i mnstiresti erau rumni, categoria cultiVa-
torilor liberi constatndu-se numai dela finele secolului al XVI-lea
lnainte.
Robii. Ultima categorie sociald o forman, in cte i trele
romAnesti, robii. Ei erau cu totul in puterea st6pAnilor lor cari
puteau face cu dAn0i once vroiau, fr ins ca s"-i omoare. Cu-
vAntul rob e de origine slavA; in latine0e li corespunde sclavus .
Robi erau Tiganii; documentar u constat5m pentru intAia dat
In Tara Romaneasc in hrisovul din 30 Octomvrie 1385 prin care
www.dacoromanica.ro
482 CLASELE SOCIALE
Dan I Intrete mnstirii Tismana posesiunile ei; hare aceste

posesiuni sunt trecute i 40 slaqe de tigani MI,IIPAHH
qm-km) pe care mndstirea le stpa'nea din vremea lui Vlaicu
Vod (1364c. 1377). In Moldova ei sunt pomeniti pentru prima
oar In mod indirect In anul 1414, cAnd Alexandru ce! Bun ddruete,
prin actul din 2 August, boierului Toader Pitic i fratelui su
Toader trei sate, 1ntre care i unul, la gura Jeravtului, uncle
au fost cnezi Lie i Tigneti (rAg gbJA AHE H itlIPAHNITH KHAS013E).
Un sat Tiggnetii (ItHrtIHNITH) e pomenit i In hrisovul din
25 Aprilie 1.420 al lui Alexandru ce! Bun care 11 druete, impreun6
cu altele, lui Vena vornicul. Acelai voievod druete, la 8 Iulie
1428, mnstirii Bistrita 31 de slae de Tigani : e prima men-
tiune directei a lor In Moldova. In documentele urmAtoare Intl-
nim adeseori danii i confirmri de tigani ctre mnstiri i boieri.
tefan cel Mare, cu prilejul expeditiei din 1471 a adus din Tara
Romneasc6 multi tigani robi ; pe unii dintre acetia li druete
In 1490 mnstirii Putna. Pentru Ardeal e documentul, fdr loc
dat', pAstrat numai Inteo confirmare ulterioard, document
prin care Mircea ce! Bltran (1386-1418) Intrete lui Costea
din Tara Fggraplui, intre altele, i 17 tigani de cort ( decem
et septem Ciganos tentoriatos ). Citm de asemenea diploma
din 1423 prin care regele Sigismund d poruncd tuturor dreg4-
torilor i nobililor si s nu aduc vreo vtmare lui Ladislau,
voievodul Tiganilor (Ladislaus Waywoda Ciganorum) &And acesta
va trece cu oamenii si prin oraele i trgurile rii. Certurile
dintre Tigani le va judeca numai singur Ladislau, judectorii
obinuiti neavnd niciun amestec.
In cte i trele trile ins, Tiganii aunt mai vechi cleat pri-
mele mentiuni documentare. Se pare a au venit odat cu Ttarii,
adui de acetia. Sunt originan i din India ; limba lor se aseamn
cu unele dialecte din Nordul Indiei. Odat cu inlaturarea domi-
natiei ttreti, Tiganii au ajuns robii Domnilor notri, care au
ddruit dintelnii i mnstirilor i boierilor. Cei mai multi dintre
tigani trlau In preajma curtilor boiereti, a mnstirilor, la mar-
ginea targurilor i erau intrebuintati de stdpanii lor pentru dife-
rite munci i servicii. Din rndul lor se recrutau mai ales fierarii
i lutarii, Tiganii avnd, cum se tie, o deosebit indemanare
In aceste dou meserii. 0 parte dintre iganii domneti se inde-
www.dacoromanica.ro
ROBII 483
letnicea cu strAngerea aurului din nisipul raurilor: erau zlcitarii

(dela zlat, In limba slava, aur); altii lucrau lemnul, facnd vase,
linguri, copal, etc., acetia erau rudarii.
In fruntea mai multor salae de tigani era cate un cneaz sau un
jade. Acesta judeca neintelegerile dintre ei i. ii reprezenta fatl
de domnie, de dregatori sau de stapani. Tot prin ingrijirea acestor
conducatori trebnie s se fi strns i dajdile pe care le plateau
Tiganii. Primele mentiuni cunoscute mie despre cnezii i. juzii
tigani sunt din Moldova. In 1428, In fruntea celor 31 de salw
(151ruite de Alexandru cel Bun manastirii Bistrita, se afla acela al
cneazului Coman (KHASI% ROMAirb.). Iar printre tiganii pe care
Petru Voevod li intrete la 27 Iulie 1448 boierului sa'u Ivan
Porcul, se did', al doilea din cap, judele Nicula (HHK8na ;K8,e,e).
Peste mai multi cneji sau juzi era mai mare un voevod, ca de
pild5, Ladislau din 1423, pomenit mai sus.
In Moldova, pe langa tigani, mai erau robi i Ttarii. E vorba
de acei 'Mari cari fusesera prini In razboaele purtate de des-
calecatori i cari traiau in salae , ca j tiganii, in diferite sate
i orae. La 31 Octomvrie 1402, Alexandru cel Bun daruete
manastirii Moldovita patru seilafe de Ritari din targul Baia, ho-
tarnd ca nimeni sa nu-i impovareze cu vreo slujb5. domneasca.
"Tot Alexandru cel Bun ia, la 22 Septemvrie 1411, cinci sAlae
de 'Mari din satul Tameirtafauti chiar numele acesta, cu
exceptia sufixului, e tataresc i-i druiete manastirii Sfntului
Nicolae din Poiana (Pobrata). Pe unul din Tatarii notri dela
Neamt (wT Hemu,a) anume Paca 11 daruiete, la 30 Septem-
vrie 1445, Stefan Voevod mitropolitului de Roman Calist.
Dela Stefan cel Mare avem de asemenea o serie de hrisoave prin
.care se daruiesc sau se confirma 'Mari; acela din 8 Februarie
1470 privitor la Ttarul domnesc and, care fugise In Polonia,
prezint o deosebit importanta. Domnul hotarate ea dad. acest
Tatar se va intoarce in Ora, el sa nu mai fie rob, i 8 nu dea
i sa nu plateasca niciodata nimio dupa dreptul robilor i al
Ttarilor (X"0/1011CKKIM H TATiljICKKIAA HpagOM), nici coloade sau
dajdie sa nu plateasca vreunui boier al sail, la care ar trai . Prin
urmare, indatoririle robilor i ale Tatarilor eran qi ele fixate po-
trivit unui drept , ceea ce nu inseamna drept scris, ci numai
o norma transmis oral prin traditie, din genera-tie In generatie.
www.dacoromanica.ro
484 CLASELE SOCIALE
Orilenii n'aveau toti aceeai situatie social, aceleai drepturi

i aceleai indatoriri. Locuiau In orae proprietari, adicd boieri,
avAnd moiile lor, asemenea deci cu boierii ceilalti, din sate. Lo-
cuiau apoi rumdni, aa cum afldm din mai multe documente din
veacurile XV i XVI. Mihail, fiul lui Mircea cel BdtrAn i aso-
ciatul ski la domnie, druiete, printr'un act f5.1.6 dat, m6n6-
stirilor Cozia i Cotmeana din ins4i casa damnii mele i din
insg.i oraul domnii mele (citete: TArgovite!)... 10 case, pre
Lunga cu nepotii lui, i pre Ianache, i pre Caloian feciorul Mi-
hului i pre Martin, i pre Ivan, i pre Gheorghe, i pre Oancea
i pre Sambotin i pre Nicola Metaxar i pre Tudoran Gherghe
Paramali, s6-1 fie de ocin6 i de ohab6, i de toate dajdiile i sluj-
bele s6 fie slobozi . S'ar putea obiecta cd situatia acestor oreni
ca rumani nu e indicat In mod expres In document, c nu li se
spune adic6 vecini, cu termenul corespunz6tor din cancelaria slav6..
ligspunsul la aceast6 obiectie credem CA 11 d actul urnator,,
din 28 Februarie 1424, al lui Dan al II-lea care, ddruind acelorai
m6n6stiri 10 case din oraul domnii mele din Targovite pre-
cizeaz: aceste 10 case le-am slobozit domnia mea acestor doao.
mddstiri ale domnii mele ca sd le fie de posluanie fi de bate tre-
bile i In toat vremea, iar mai vartos s fie ohabnici. Si i-am
iertat de oerit i de gotinbirit , etc. Faptul c6 locuitorii acestor
case sunt de posluanie i de toate trebile mnastirei In toat
vremea ne indrept6tete s-i considerAm ca rumAni domnetip
dati apoi Coziei i Cotmenei. Exist frig i un document In care-
se aratg. 16murit prezenta vecinilor adic6 a rumanilor In orae:
e documentul din 20 Fevruarie 1512 prin care Neagoe Basarab
Intrete mngstirii Cutlumuz dela Sfntul Munte stpanirea
asupra mai multor sate ale sale, dandu-i totdeodat6 spre aju-
torare .1 gleata qi zeciuiala tlela albine i gloaba i virariciul
domnesc i boieresc i perperii . Pentru a nu fi nicio indoial,
Domnul precizeaz: Si veri ce vie a fi a vecinilor mAnstireti
sau dela tar sau din ora pe hotarul sfintei mAngstiri, apoi ei s
plateasc6 vidriciul i domnesc i boieresc sfintei mgdstiri, aij-
derea i perperii . De altfel prezenta rumnilor in orale n'are nimio
exceptional and ne gAndim c6 adeseori aceste orae s'au desvoltat
din sate domneti sau boiereti. Tot aa de natural e 54 Intlnim
i robi, Tigani In Tara Romaneasc6, Tigani i 'Mari in Moldova.
www.dacoromanica.ro
B IBLI 0 GRAFIE 485-
Se frune acum Intrebarea rasa: In orae locuiau numai pro-

prietari, adica boieri, rumni i robi sau mai era .1 o alta categorie-
de locuitori i, In cazul acesta, care era situatia ei sociala? Ras-
punsul noi 11 socotim afirmativ. A existat In targurile i oraele:
noastre i o a patra categorie de locuitori, alcatuita din meseri*
negustori, Impartiti pe bresle ; acetia au fost chiar elementul
caracteristic, oraenii propriu zii, justificand situatia social, econo-
mica i administrativa deosebita pe care o au targurile In vechea
noastra organizare. Aglomerarea unui numOr Insemnat de mese-
riai i negustori In acelai centru, schimbul viu de marfuri i pro-
duse care are loc acolo, au determinat un regim deosebit i de al
boierilor i- de al rumanilor. Acest regim se manifesta In primul
rand In felul de carmuire deosebit, cu judeti sau oltuzi i cu
pargari, apoi In obligatiile lor fiscale i In cele militare.
In concluzie deci, constatAm In targuri sau orae nu o singurel
categorie sociala, ci patru: boieri, oraeni propriu zii, rumani
i robi.
BIBLIOGRAFIE
Clasele sedate: 1. RADU ROSETTI, Peinuintul, seitenii f i stdpdnii in Mol-
dova, t. I. Dela origini pdrid la 1834, Bucuresti, 1907, V -I- 555 p. in 8;
2. C. GIURESCU, Vechi mea rumdniei in Tara Rondineascd f i legeitura
Mihai Viteazul, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., t. XXXVII (1915),.
p. 479-543; 3. C. GIURESCU, Despre ruirldni, in Art. Acad. Rom. Mem.
Sect. 1st., t. XXXVIII (1916), p. 191-246; 4. C. GIURE SCU, Despre boieri,
Bucuresti, 1920, 128 p. in 8; 5. GR. NANDRI*, Reizef (despre mot:1W
institugune), In Revista Filologica, I (1927), p. 325-328; 6. M. EALERIT,
Sur la condition des esclaves dans l'ancienne Roumanie, in Rev. Hist. Sud-
Est, VII (1930), p. 129-135; 7. I. C. FILITTI, Oameni dependenti gi culti-
vatori liberi in Principatele Ronuine in sec. XV-XVII, In Mem. Sect. 1st.
Acad. Rom., t. XIII (1932), p. 371-399; 8. G. I. BRATIANU, Servage
la glge et regime fiscal. Essai d'histoire compare roumaine, slave et byzan-
tine in Annales d'histoire conomique et sociale, 1933, p. 445-462; 9. IOAN
C. FILITTI, Pro prietatea solului in Principatele Romdne pd nd la 1864, Bu-
curesti 1935 , XV --I- 304 p. in 8; 10. G. POTRA, Contributiuni la istoricut
riganilor din Romdnia, Bucuresti, 1939, 376 p. in 8.
V. si p. 305, nr. 7, 8, 9 si 17.
www.dacoromanica.ro
OR GANIZAREA JUDECAT OREA s CA
A Itta legea sau i legea tdrii
(Formula consacrat1 clad se cerea
judecata prIn juratorl).
Unul din principiile fundamentale ale organizarii de stat din

-vremea noastra este principiul separdrii puterilor. Cel ce admi-
nistreaza nu are dreptul &A judece, iar judecatorul nu poate sa
legifereze. Cu totul altfel era In evul mediu. Atunci una i aceeai
persoana era i administrator i judecator i executor. Contrar
principiului de astazi, atunci exista aa dar principiul intrunirii
puterilor In stat. Nu trebuie sa surprinda prin urmare constatarea
c a dreptul de judecata in Tarile Romaneti, 11 aveau, in vechime,
toti dregatorii, IncepAnd cu cel mai inalt, Domnul i. ispravind
-cu cel mai modest, dregatorul s'Atesc. Il aveau de asemenea pro-
prietarii In favoarea carora Domnul renuntase, in mod expres,
printr'un hrisov, la o parte mai mare sau mai mica din dreptul
eau de jurisdictie ; 11 aveau, in sfarit, potrivit obiceiului Oman-
tului, In anumite cazuri, oricare dintre locuitorii tarii chemati,
prin rdva,c domnesc, sa se pronurge asupra unei pricini.
Domnul i dregritorii. Cel mai Inalt judecator, instanta suprema,
era Domnul. El putea judeca once fel de pricini; avea dreptul &A
pronunte sentinte capitale ; putea de asemenea sa confite ave-
rile. Aceasta nu Inseamna trig c el era un despot asiatic ,. un
autocrat obinuit s dispuie fara nicio consideratie de persoana
i bunurile supuilor sai , w cum s'a afirmat de unii istorici.
Am artat inteun capitol anterior (p. 361-363). a obiceiul
parnantului impunea anumite limitari dreptului de judecata al
Domnului, &A acesta, de asemenea, nu putea dispune de moiile
boiereti decat in anumite cazuri, bine precizate. Ceea ce inseamn
c puterea Domnului, In materie de judecata, nu era absoluta,
www.dacoromanica.ro
DOMNUL $1 DREGATORII 487
nelimitata. ()data pronuntata o sentinta frisk nu exista impo-

triva ei nici drept de apel, nici drept de recurs. Numai sub o mud
domnie, se putea redeschide procesul. De aceea unele procese
dureaza generatii intregi, abia strdnepotii izbutind sa catige de-
finitiv pricina ridicata de stramoii lor.
Domnul judeca in divan, la care luau parte mitropolitul, inaltii
ierarhi cari se gaseau eventual la curte, precum i. marii dregatori.
Dupa ce se ascultau partile i martorii i. dupa ce se cercetau
diresele adica actele (hrisoave, zapise, ispisoace, carti, etc.),
Domnul, luand mai intai avizul mitropolitului i al boierilor,
pronunta sentina. Partii care pierduse nu-i mai rrnanea, aa
cum am spus mai sus, cleat, sa atepte o noua domnie, pentru a
putea redeschide procesul. i aceasta redeschidere Ina era ade-
seori ingreunata, deoarece se luase obiceiul, in Moldova, s se
fixeze o taxa insemnata, numita la inceput zavesca, iar mai tarziu,
In a doua jumatate a secolului al XVI-lea i in secolul al XVII-lea,
herd ie, pe care, cel ce voia sa reia un proces, trebuia s'o plateasca
In prealabil vistieriei domneti. In Tara Romaneasca, aceasta
taxa se numete gloabei i ea se intalnete in documente mult
mai rar deck, in Moldova unde zavesca e amintita curent 'Inca
din timpul lui Alexandru cel Bun (prima mentiune in hrisovul
din 13 Aprilie 1415). i in Ardeal constatam acest mijloc de a
lmpiedeca redeschiderea unui proces. Grigore, biraul Bistritei,
dupa ce apaza hotarele locului pentru care se certau satele Sam-
georz i uva, hotarate prin actul din 13 Aprilie 1564, de comun
acord cu partile, un legamant (cittsk) de 40 de zloti pentru
acela care se va incumeta a strica ori a intoarce .
Data fiind intinderea teritoriului supus autoritatii sale, nu-
marul locuitorilor i. multimea pricinilor, Domnul nu putea judeca
intotdeauna in persoand. De aceea, el dadea prin delegatie acest
drept dregatorilor sal Toti dregatorii puteau judeca; limitele
jurisdictiei lor insa variau. Cea mai mare putere o aveau in Tara
Romaneasca banul i. vornicul, in Moldova vornicul. Acetia pu-
teau sa pronunte i. sentinte capitale. Miron Costin spune despre
banii olteni ca" 4 putere au peste Olt, nu numai a judeca, ce i cu
moarte pre vinovati a casni . Ni s'au pastrat i unele carti de ju-
decata date de aceti dregtori, cum este, de pilda, cartea din
15 Noemvrie 1469 a lui Neagu palatinus... illustris principis
32
www.dacoromanica.ro
488 ORGANIZAREA DECATOREA SCA
Radwl Wayvode transalpinensis , aa dar vornicul lui Radu

cel Frumos. Judecata banului In Oltenia a vornicilor in
restul Tdrii Romneti i In Moldova nu putea fi refuzatd de ni-
meni, pdstrAndu-se, bine Inteles, dreptul de apel la domnie, pe
cand eilali rnari dregdtori puteau fi recuzati.
Dat fiind principiul de organizare al tdrilor noastre, amintit
la inceputul acestui capitol, drept de judecatd aveau i armui-
torii tinuturilor sau judetelor adic pdrceilabii precum i dre-
gdtorii domneti din tArguri i orae. Chiar i conductorii alei
ai trgurilor, aa dar foltuzii sau judqii i pdrgarii puteau judeca
anumite pricini. La 30 August 1479, Stefan cel Mare scoate pe
locuitorii satului 114dduti, atarndtor de Mitropolia de acolo,
de sub jurisdictia boierilor sdi, a starotilor, a oltuzului i pr-
garilor din Suceava, a oltuzului i pargarilor din Siret, a vor-
nicilor din aceste cloud targuri i a globnicilor din tinutul Su-
cevei )L E un caz tipic de multimea dregdtorilor cari aveau dreptul
ad judece.
Acelai drept, dar limitat numai la pricinile mdrunte, 11 aveau
i subalternii marilor dregdtori. Banii de jude; sau bdniforii, la
Inceput, probabil, numai In judetele oltene, mai tarziu i In stnga
Oltului, apoi vornicii mici sau vorniceii, armeifeii i ceilalti subal-
terni cuprini de obiceiu sub denumirea genericd de slugi ale
domniei , aveau cu totii dreptul de a judeca anumite pricini. Se
poate spune, fdrd exagerare, cd de sus pAnd jos, tara era impn-
zitd de judecdtori. Fiecare agent administrativ era, In acelai
timp, i un judecdtor care putea pronunta pedepse de obiceiu
amenzi i le i putea executa. Uor de banuit, prin urrnare, ce
abuzuri prilejuia aceastd situatie i de ce idealul fiecdruia era sd
ajungd. In slujbd, sd fie dregdtor.
Dar In afard de dregdtori, aveau drept de judecata i unii
proprietari. In semn de favoare, pentru a rdspldti slujba dreaptd
i credincioasd sau pentru a spori veniturile ctitoriilor lor, Domnii
hotdrau c5 pe moia cutdrui boier sau a cutdrei mandstiri, dregd-
torii s' nu se mai amestece In ce privete judecata: ea rdmane
sd fie impdrtit numai de proprietarul respectiv i dacd privi-
legiul nu era total pentru unele fapte grave, direct de domnie
Un caz de felul acesta gdsim In hrisovul din 119 August 1472 prin
care Stefan cel Mare scoate pe locuitorii satelor Bodetii, TAtarii.
www.dacoromanica.ro
DOMNUL i DREGATORIT 489
i Iurcanii, apartinnd mangstirii Sf. Nicolae din Poiana (numita

i Pobrata), de sub jurisdictia tuturor dregatorilor domneti, ei
avand s fie judecati numai de egumeni sau de dregatorii acestora.
Exceptie fac Insa cazurile de omor i rapire de fata pentru care
Domnul ii rezerva judecata, deci i gloaba sau amenda respectiva.
Tot aa, In Tara Romaneasca, Radu cel Mare, prin hrisovul din
9 Martie 1.502, confirma boierilor shi, jupan Radu i jupan Petru
cu fiii lor toate satele i posesiunile lor, scutindu-le de toate sluj-
bele i darile. i nimeni &A nu Indrazneasca spune voevodul
a bantui satele lor, nici judeti cAr%Au,H), nici birari, nici olacari,
nici armai, nici globnici, nici alt nimenea dintre slugile sau dre-
gatorii domniei mele . Prin urmare, numai proprietarul va avea
dreptul s judece i .sa globeasc in satele lui, fr amestecul
vreunui slujba al stapanirei.
Mai exista, potrivit obiceiului pmantului, .1 un alt fel de
judecata, anume judecata egalilor, a pairilor cum se spunea
In apus, a megiailor cum se spunea In mod obinuit la noi.
Ea dadea partii dreptul de a cere Domnului care nu putea
refuza cererea lege sau legea Ora adica sa fie judecata
de un numar de juratori de obiceiu ase de aceeai con--
ditie sociald. Am aratat intr'un capitol precedent (vezi p. 360-362)
cum decurgea acest fel de judecata i posibilitatea pe care o avea
partea care pierduse de a cere la randu-i Domnului lege peste
lege adica un numar dublu de juratori cari s dovedeasca, tot
prin juramant, ch" partea care-i luase avea ea dreptate. Adaugam
aici c, pentru a impresiona mai mult pe juratori, pentru a-i face
s spuna adevarul i numai adevarul, se scoteau uneori carti de
blestem dela Mitropolit sau dela episcopi; ele erau citite in bise-
rica, lnainte ca juratorii ad' depuie juramantul pe evanghelie ca
vor judeca drept i prin formulele ce cuprindeau, lngrozeau,
intr'o vreme and credinta era mai vie decat astazi, pe ascultatori.
lata o astf el de carte de blestem, data de episcopul Iacov al Hu-
ilor: Zicem, unii ca acetia sa fie blestemati de Domnul Dumne-
zeu i de prea curata Sa Maica i de cei 12 Apostoli i de 318 Sfinti
Parinti ce au fost la soborul Nikeei ; sa fie vinovati focului celui
venic i Iadului celui fail de sfarit i procleti i neertati.
Petrele, herul EA se topeasca i sa se rasipeasca, iard trupurile lor
dupa moarte sa stea Intregi. moteneasc bubele lui Geezi
www.dacoromanica.ro
6 90 ORGANIZAREA SU DECITOREASGA
i sugrumarea Iudei, sa fie suspinand i tremurand ca Cain, sa

crape pamantul i inghita de vii, ca pre Daftan i. pre Aviron.
Averile lor i ostenelile lor A. fie blestemate i spre perzare. Procop-
said sa nu vazA in toata viata lor. Muerile lor s fie vkluve i copiii
ceretori i toata mania lui Dumnezeu sa vie pre capetele lor.
IBA aratand adevarul, in frica lui Dumnezeu, s'a" fie ertati i
blagosloviti, amin .
Uneori, in acelai scop de a impresiona pe juratori, se recurgea
i la alte mijloace. Astfel, intr'un proces dintre satele Radoi i
Canepeti pentru muntele Gaurile din Gorj, megiailor juratori li
s'au dat marturisanie i au priimit de au jurat cu mainile p sfanta
Evanghelie ci culumtindri aprinsd qi le-au stins in apti, zictind ed
de nu va fi pe cum vor arlita, ara sti li se stiflg neamul lor
Dupa ce norme se judeca ? Pravilele. Obiceiul pamantului.
Dimitrie Cantemir in vestita sa lucrare Descrierea Moldovei
afirm' ca Alexandru ce! Bun, vazand lipsa de legi scrise in tail,
a adoptat pe cele bizantine numite Vasilicale i ea a fcut un
extras din acestea care i azi se intrebuinteaza in Moldova .
Cercetari mai noi au contestat insa afirmatia invatatului Domn.
A existat, e adevarat, in Moldova, o pravila sau legiuire scrisa,
Inca din veacul al XV-lea, cuprinzand legi bizantine imperiale,
civile i bisericeti ; aceasta pravila (i se mai spunea i nomocanon,
dela nomos, lege civila i canon, lege bisericeasca), pastrata intr'un
manuscris din 1474, este ing o traducere in slavonete dupa Syn-
tagma din 1335 a juristului bizantin Matei Vlastares, iar nu dupa
Vasilicale care nu se mai intrebuintau, Inca din veacul al
XIII-lea, nici chiar la Bizant. Pe de alta parte, cunoatem o pra-
vila scrisa in Iai, in 1495 (7003), din porunca lui stefan cel Mare,
de monahul gramatic Damian ; manuscrisul a ajuns in biblioteca
din Petrograd (azi Leningrad). In veacul al XVI-lea, mai constatrn
In Moldova i alte pravile sau nomocanoane: astf el, de pild, pra-
vila dela Bisericani, din 1512, cea dela Neamt, din 1557, aceea
dela Putna, din 1581; cate i trele cuprind, in primuI rand, ma-
nualul ( Proheiron ) tradus, bine inteles in slavonete al
imparatului bizantin Vasile Macedoneanul. O alta pravila, tot
din secolul al XVI-lea este Cormcia (inseamna in limba slava
carmaciul) alcatuita din Novele de ale imparatilor bizantini, din
manualul lui Vasile Macedoneanul i din precepte penale luate
www.dacoromanica.ro
DUN. CE NORME SE JUDECA? 491
din Biblie. Dup rzboiu, s'a descoperit la Sighetul Maramure-

ului, fragmente dintr'o pravild bisericeasc, tiparitei In romeinefte,
In 1563, probabil de Coresi, la Brapv; ea cuprinde o serie de de-
licte biserice0i i laice 0 de pedepse biserice0i. A fost tradus6
dup6 nomocanonul lui loan Nesteutes, patriarh de Constantinopol,
mort In anul 619.
Asemenea pravile au existat, de sigur, i in Tara Romaneasa
Exemplare din tipAritura dela 1563 vor fi fost i dincoace de Car-
pati ; tim pe de alt parte ca In timpul domniei lui Mihai Vi-
teazul, mitropolitul Eftimie cere un nomocanon dela vicarul
patriarhiei din Constantinopol, Meletie Pigas. In sfar0t, la m-
nAstirea Bistrita din VAlcea s'au gsit o pravil, din anul 1618;
e singura care ni s'a pAstrat din epoca mai veche.
Domnul i membrii divanului domnesc au avut apdar la inde-
mAnd, inc6 din veacul al XV-lea, texte de legi bizantine,
norme serse. Ar fi totu0 o greeald &a' se cread c6 judecata se
Mcea numai dup6 aceste norme. Dimpotriv, se poate afirma c'd
In cele mai multe pricini, ea urma pe celelalte, nescrise, trans-
mise oral, prin traditie, din tat In fiu, i alatuind obiceiul
pArnntului . Inteadevr, marea majoritate a proceselor desb-
tute in fata Domnului 0 a dregdtorilor, erau procese de mo0e,
privind hotarele satelor sau pe rumnii stabiliti in ele. In asemenea
procese, se avea intotdeauna In vedere obiceiul pArnntului ,
cu regulile i procedura lui caracteristicA, iar nu dispozitiile nomo-
canoanelor bizantine. Dui:a acest obiceiu, se fcea judecata prin
jurtori, dup ea se stabileau hotarele unui sat nou care se Intemeia
In pustie sau ale unei pris6ci, 0 se restabileau cele Inclcate
ale unei apz4ri mai vechi ; tot obiceiul fixa ce anume obligatii,
in dijni i munck au rumnii sau vecinii, adia tranii neliberi,
fat de stpAnii lor. In documentele vremii, acestui obiceiu i se
spune i legea din vechime legea btrn sau chiar numai
simplu legea , ea fiind cea cunoscut din mo0-strAmo0 de
muftime, iar nu ceilaltd, scrisd tradus6 tarziu dup textele gre-
ce0i. Cand Mihnea Vod (1584-1591) se adreseaz6 lui Mihai banul
de Mehedinti (viitorul domn!) spunndu-i c i s'au jeluit chlugrii
dela Tismana c rumAnii din mai multe sate dela munte nu vor
s" dea ggleata (adic6 dijma din grane I) i dajdea sfintei mAn-
stiri, precum iaste legea (IMO eCT %MOH) i precum dau i a4i
www.dacoromanica.ro
492 ORGANIZAREA JUDECITOREASCA.
rumani galeata i dajde la boierii lor , el se refera la legea cea

nescrisd, la obiceiul parnantului, iar nu la vreo lege speciala deter-
minand raporturile dintre rumani i boieri. Acelavi lucru 11 are
In vedere i Gavriil Moghila &and la 1 Aprilie 1619 da un act tot
manastirii Tismana tie in buna pace satul Corzii i rumanii de
colo i sa le ja galetile i daturile i sa-i lucreze cum ictste legea .
Cu deosebire interesante sunt practicile prevazute de obiceiul
pmantului la hotarnicii. Cnd se intemeia un sat nou, se vtia
cat pamant anume trebuie ; de aceea, de multe ori In brisoave
nici nu se mai specifica intinderea precisa a bucatii de pamant
druite sau intarite de Doran, ci se spune numai laconic atat
cat va putea sa traiasca un sat Indestul . La 24 Apri/ie 1434,
tefan Voevod, feciorul lui Alexandru cel Bun, intarind popei
Iuga, intre altele, un loc din pustie la Baveu vi o selivte la
Podraga, fixeaza hotarul acestor cloud' proprietati cat vor putea
s traiascii dou sate indestul . Acelavi Voevod, daruind la 14
Aprilie 1435, boierului Petre Hudici un loc din pustie, la Voi-
nauti i dou'a locuri, de asemenea din pustie , la prisaca lui
Deateleu, fixeaza hotarele lor cat vor putea sa traiasca trei
sate, din destul . In sfarvit, la 29 August 1455, Petru Voevod,
daruind lui pan Duma Micaci un Joc din pustie, langa. paraul
Cozia, In branivtea domneasca dela Bohotin adaoga: dar hotarul
acestei pustii sa-1 ail:4 din toate partile, ca't va putea treii un sat
indestul, cu aratul c cu fdnetele . Se vtia prin urmare, cat e ne-
cesar pentru o avezare de sat.
Se vtia de asemenea ce suprafa0 e necesara unei prisaci. De
aceea In unele documente nici nu se mai amintevte suprafata
anume, ci se spune doar, ca in hrisovul moldovenesc din 17 Octom-
vrie 1451, gat: iar hotarul acestui loc de prisaca da-i fie dupei
obiceiul prisdcilor, In toate partile . Cat anume prevedea obi-
ceiul aflin din alte acte. Astfel, un hrisov -din 8 Iunie 1546,
specifica: atat cat poate sa arunce un om cu maciuca In toate
partile din mijlocul prisacii. La 27 Martie 1642, popa Gheorghe
din Plopeni (Moldova) daruind lui Enache Penivoara un loc de
prisaca, li determina supraf ata prin cuvintele cat se carle unei
prisaci, cat va arunca cu maciuca in toate partile . Alteori, ma-
ciuca e Inlocuita prin topor. Printeun zapis fcut In Iai, Toader
Grecul din Sameni vinde lui Isar visternicul drept zece galbeni
www.dacoromanica.ro
DUP CE NORME SE JUDEC A ? 493
un locu de prisaca... unde-i va placea la sat la Smeani lug

cat va arunca un voinic cu toporul In toate pArtile cum au lost
obiceiul de vac . Aa dar, hotarul unei astfel de aezari se deter-
mina asvarlindu-se din mijlocul ei cu o maciuca sau cu un topor ;
avea deci forma unui cerc a cdrui raza o forma as varlitura de
maciuca sau topor. Pentru o moara, hotarul era cat se va putea
da cu sageata : o tim din hrisovul lui Moise Movild prin care
acesta Intarete Mitropoliei un loe de moara in branitea Jijiei.
Gaud exista o neintelegere asupra hotarului dintre cloud pro-
prietli 0 cand nu se putea lamuri neIntelegerea cu ajutorul
actelor, fie ca acestea nu precizau hotarul, fie ca semnele dispa-
rusera, se recurgea, iarai potrivit obiceiului din vechi, la juret-
meintul cu brazda n cap. Se alegea un numdr de batrani din preajma
locului, acetia jurau mai intai c vor arata adevdrat hotarul,
apoi li se punea o brazda de pamant In cap 0 In felul acesta mar-
geau ei pe unja hotarului pe unde-1 apucaserd din batrani. Inte-
lesul acestui act simbolic era urmatorul: cum ma apasa brazda
de pdmnt pe care o port deasupra capului, aa sd Ind apese tot
pamantul pe care 1-ai rapi adevdratului proprietar prin artarea
mea mincinoasa.*La 4 Iunie 1667, boierul Bejan Gheuca raporteazd
Domnului asupra felului cum a facut o hotrnicie in satul Frun-
tiani: Noi... am stransu preoti 0 boieri de Curte Marii Dumi-
tale 0 ordani batrani 0 oarnint de tara batrani 0 tineri ; 0 aceti
oameni au socotit de au ales doi oameni batrani fi, li-am pus brazda
In cap i au mersu lnainte pre unde au tinut Mafteiu Roca, am
ales i am stalpit (adic am pus stalpi de hotar !). Un alt caz
asemnatot 11 constatdm In actul din 30 Mai 1720. Trgovetii
din Dorohoi se plansesera ea Stroici spatarul le Impresoara o
bucatd de loo din hotarul targului . In lipsa de acte, se hotardte
sa giure oameni bdtrni 0 sa marga cu brazda In cap pe unde
merg hotarele; i au priimit Stroici spdtar sa giure Dorohoienii.
Deci am socotit 0 am ales asa oameni din Dorohoi anume stefan
Dariescu 0 Costandin Sdruenco, Gheorghii Gutuc 0 Patraco
0 Andrie Ili 0 Gheuca 0 au giurat aceti oamini In biserica fi
au purces cu brazda in cap i. au pus un stalpu de piatr In culmea
dealului, de acolo au purces la vale... , etc.
In Muntenia, In loe de brazde, se intrebuintau trei 46 cu pet -
mlint, care erau purtate In spate sau pe umeri. Astfel inteun act
www.dacoromanica.ro
494 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA
din 24 Octomvrie 1724, cu privire la hotrnicia moiei Balceti

a lui Ilie Stirbei, cei 12 boieri hotarnici spun urmtoarele: Deci
nici pe atata neputandu-se odihni, am dats fi trelifti, ca pa-mat
la oameni blitrdni dimprejurul locului cari au tiut, anume V16-
dutul Com'nescul i Drigan i Ion Blcescul i i-am pus de au
mrturisit lnaintea noastr Cu sufletele lor i cu dreptate... .
Tot na, la 15 Martie 1761, Vlddut Galcescu i. Sandu Crznaru
expunand o pricin pentru hotarul moqiei Roia din Gorj, arat
cd Incs ialti 4 oameni luand triti Cu pmant... au mers
pe unde au tiut ei matca cea veiche... . Iar intr'o hotarnica
din 5 Mai 1761 a oraului Craiova, citim: semnele hotarului
Craiovei p care au luoat bltrani orasului tristi cu pinant .
Cateodat, pentruca impresia asupra celor ce aveau s arate
hotarul sa fie i mai puternick li se ddea acestora, pe lang
traitile Cu pmant, i. o carte de blestem. Aa s'a petrecut lucrul
la hotarnicia din 28 lunie 1725; documentul respectiv ne rela-
teaz imprejurarea In cuvinte impresionante. rzand noi spun
cei care trebuiau s arate hotarul c4 de vom umbla Cu alte
meteuguri, fr dreptate, ne-au dat a toga' anatema i a tot
blestemul, precum cartea arat, pentru care dar groaznic blestem,
ingrozindu-ni-s sufletele i fiind noi oameni strini, neavand
nicio parte la acea moie, n'am gandit, nici am cercat sau spre o
parte sau spre alta, ci numai p' dreptate, precum am auzit dela
btranii notri, i noi am pomenit i tim pe unde este hotarul,
am luat cartea fi o am pus pa pieptul nostru fi peimeint pe umerile
noastre fi-am purces inainte pe hotar .
Gaud se hotrnicea o moie, se obinuia adeseori sd se ja i
cate un bhiat care era tras de pr de hotarnici ca sa tie minte
locurile unde se apzau semnele. Diaconul Ghiorghit Zbantu face,
la 19 Aprilie 1754, urmatoarea mrturie cu privire la hotarele
ScArltetilor, din Tutova: Si Inca dzia socru-mieu Bogos c,
fiind copilandru, l-au luat un hotarnicu de aceia de picei, fi au
dills: sa' (ii, meii copile, mente hotarile. Un alt caz gsim lntr'un
act din 15 Ianuarie 1797, cand dau mrturie pentru hotarele unei
moii din Tepu (Tecuci) atat hotarnicul cat i fostul copil pe care
acesta 11 luase de Or: Eu Anghelut4 ot Tipul, om di nolz6ce
di ani... cand s'au hotrlt aceast moii, In urma cutremurului
celui mare, la anul umbla let 7247 (1739),... am fost fat; i. eu,
www.dacoromanica.ro
PEDEPSELE 495
Tanas5. Fertul am fost fi ia minte c m'au luat de par...

Ursul Zmarandif ca s iiiZ minte hotdrire acegii mofii di mal
sus numite, i asa stim i asa mrturisim in frica lui Dumnezeu
innainte giudecAtii .
Pedepsele. i sub raportul pedepselor, constatam deosebiri
insemnate MO de situatia de azi. E mai intai o deosebire in ce
priveste natura pedepselor. PAn6 in veacul al XIX-lea, prin ur-
mare timp de o jurnAtate de mileniu de viata de stat, noi am
cunoscut i aplicat pedeapsa ca moarte. Crima de Malta trklare,
hiclenia cum se spunea atunci, era de obiceiu pedepsit cu
moartea i onfiscarea averii. Pentru aceast vin6 si-au pierdut
capetele trei boieri ai lui 5tefan cel Mare, anume Isaia vornicul,
Negril paharnicul i Alexa stolnicul, executati la 16. Ianuarie
1471, in targul Vasluiului. Tot cu moartea se pedepsea i omorul,
talhAria, furtul repetat, uneori si bigamia si chiar furtul simplu.
Felul mortii varia dup condifia socialei a vinovatului, dup natura
crimei, dar si dup voia voevodului. Pentru boieri era, in mod
obisnuit tdierea capului, iar pentru oamenii de rnd, speinzurd-
toarea. Unii Domni ins, cum a fost de pild Mihnea Voda cel
11.6u (1508-1510), au aplicat acest ultim fel de moarte i boie-
rilor. Vlad Tepe i Basarab cel Tngr, supranumit Tepelus, aveau
predilectie pentru tragerea in feapei. Mult mai rar s'a intrebuintat
arderea de viu. Letopisetul Trii Moldovei ne spune eh' Ion Voda
Viteazul a Mcut s" moar5. In acest chip pe vladica de Roman,
Gheorghe, invinuindu-1 de sodomie. Constantin Cantemir ardea
de vii pe talhari, iar Mihai Racovit pe unii locuitori care-1 tra-
daser5. Tot rar e si pedeapsa innecului, pe care Vasile Lupu o
aplica femeilor imorale. O singur data se int'alneste ingropared
de viu, i anume, iarlsi pe timpul lui Ion Voda Viteazul.
Cateodat, in loe de pedeapsd capitalk se aplica numai mu-
tilarea. Una din cele mai cunoscute era tdierea nasului de fapt
a cartilajului dintre nAri pe care o sufereau candidatii Mr
noroc la domnie. Cazul spaarului Niculae Milescu este stiut de
toat lumea; din pricina mutilrii suferite i s'a si zis acestui boier,
CArnu . Tot asa a plit Joldea, pe care boierii 11 ridicaser domn
dupd moartea lui tefnit. Bares. Prins pe neasteptate de oastea
leseasc6 a lui Alexandru Lpusneanu, care fusese si el ridicat in
domnie de un alt grup, mai puternic, de boieri, nenorocosul Joldea
www.dacoromanica.ro
496 ORGANIZAREA IUDECATOREASCA.
a fost insemnat la nas cum spune cronica si dat la cdlugdrie

_Mihnea ce! Rdu tdia buzele boierilor dusmani, Stefdnit Rare
tdia urechile, limba, scotea ochii.
Adeseori, pentru a face pe cei nchii sd-si mdrturiseascd vina,
se recurgea la torturd sau caznd . Ea n'a constituit insd la noi
pnd la pravilele lui Matei Basarab si Vasile Lupu, un mijloc
legal si regulamentat de probatiune, ca in apus fiind inlocuitd
prin jurdmnt ci s'a intrebuintat mai mult pentru a stoarce
bani. Dintre voevozii Moldovei, se pare cd Ion Vodd Viteazul
s'a folosit mai mult de torturd ; cronica inseamnd chiar c din
zi in zi izvodea (inventa, afla) feliuri de munci noud .
Inchisoarea sau temnita n'avea caracterul care i se dd astdzi.
Ea nu era consideratd ca o pedeapsd pentru crima sau delictul
fdptuit, ci servea numai pentru paza prevenitilor sau ca un mijloc
de constrangere pentru a face pe cei condamnati la amendd sau
pe datornici s. pldteascd. Itrnanea cineva, prin judecatd, dator
f atd de un particular sau fatd de domnie si nu vroia sau nu putea
s pldteascd, era bAgat la temnit si nu iesea de acolo 'And nu
achita datoria. Dat fiind caracterul inchisorii, lipsa ingsi a no-
tiunii de penitentei, este evident c nu puteau exista peniten-
ciare, nici preocuparea de reeducare, de indreptare morald a celor
vinovati. Drept temnite sau inchisori serveau de cele mai multe
ori beciurile palatelor domnesti sau ale autorittilor, unde pre-
venitii eran tinuti, in cazuri grave ferecati in obezi sau butuci.
In epoca mai noud, in veacul al XVII-lea, gdsim inchisori si pe
la mdndstiri, de pild la Snagov ; &in' de asemenea pedeapsa cu
trimiterea la cal' care, adeseori, echivala cu o condamnare la
moarte.
Pedeapsa cea mai frecvent aplicatd in trecutul nostru a fost
amenda sau gloaba. Ea se dddea pentru tot felul de delicte si
chiar pentru crime si purta nume diferite. Cel mai obisnuit era
acela generic de gloabei, care vine din cuvntul slay globa ce in-
seamn amendd. Intelesul de astzi al acestui cuvnt se explicd
lesne prin imprejurarea c amenda se pldtea de obiceiu in capete
de vitd, boi si cai, si evident, cel amendat ddea ce avea mai prost.
Gloaba ce se pldtea pentru moarte de om, pentru adulter sau pentru
rdpire de fat purta numele de duogubinei, din cuvantul slav
dugegubInd adicd cei ce-si pierde sufletul (animam perdens).
www.dacoromanica.ro
PE DEPSELE 497
In 1472, Radul ce! Frumos, plngandu-se judetului si celor 12

prgari din Brasov pentru niste oameni ce-i omoriser o slug
sa, le spune: s mi se dea acei oameni sau dusegubina (Hall
,0111Er86HE18), caci nu vreau s"-i las . Intr'o pricin similar,
Radu cel Mare (1495-1508) scrie de asemenea Brasovenilor:
moartea acelor oameni n'o voi lsa (asa) domnia mea, ci voi
lua dela oamenii domniei voastre att, ct s implinim dusegu-
binile . In documentele scrise romneste intAlnim si forma defu-
subinci cum este, de pild, trite porunca a lui Lupu vornicul de
tara de jos, sau chiar ugubincl , aceast ultim form pstrn-
du-se pra azi in vorba a dat de sugubin . Pentru mutarea
-semnelor de hotar, gloaba se numea hatalm, ela ungurescul
hatalom, care inseamn forV, puteie. La 20 Aprilie 1639, Vasile
Lupu d porunc marelui logoft Gavri1a s cerceteze plngerea
calugArilor dela Bisericani cari sustineau 06 li s'au mutat niste
stalpi de hotar ai satului Fetinghiestii. De se va afla c5. le-au
.scos stlpii spune domnul s hie tare si putearnic trimisul
lui Gavrila cu cartea domnii meale a lua hatalmul 12 boj si
-s-i aduc aicea la domnia mea . Si in Tara Romneasc se pome-
neste de aceast dare. La 7 Septemvrie 1570, Alexandru voevod
intrete mai multor proprietari din Urlitoiu mosia lor strAmo-
seasc, ce fusese inclcat de mosnenii din CAndesti; proprie-
tarii inchinaser Domnului hatalmul ce li se cuvenea si domnia
mea a si luat hatalmul dela Cndesti . Mai trziu, inteun act
din 14 Ianuarie 1643, de pe vremea lui Matei Basarab, e amintit
hatalmul luat de banul Dragomir din Craiova. O alt gloab,
constatat in Moldova, era tretina (TPETHFIA) cuvnt slay care in-
seamn a treia parte . Prima mentiune se afl in docpmentul
din 22 August 1447, dela Petru Voevod care intreste mnstirii
Neamtul mai multe sate, scutindu-le intre altele si de gloabe.
Locuitorii acelor sate nu vor avea deci s plteascA domniei nici
.gloab, nici tretin . Aceast amend se pare 61 se pltea in caz
de furtisaguri si reprezenta a treia parte din valoarea lucrurilor
furate. In acest sens credem &A se poate interpreta documentul
din 1496 din care rezult c stefan cel Mare ceruse lui Alexandru,
marele duce al Lituaniei ca in ce priveste hotiile si talhriile
dela grani0, s pedepseascA pe oamenii ri pentru acestea, iar
din lucrurile furate s nu se mai ja a treia parte (TpETEro Shl no
www.dacoromanica.ro
spui), ci a zecea parte . Pentru vitele scapate pe hotarul altuia

se pldtea gloaba numita pripas. Priparii (npunawApt) se in-
talnesc pentru intaia data In hrisovul din 11 Martie 1446, dela
tefan Voevod; rostul acestei amenzi se vede din actul pe care-
la 20 Mai 1459 stefan cel Mare 11 (Id m'adastirii Bistrita, acor-
dndu-i mai multe drepturi in leg6turd cu satul ei Lucacetii.
Intre altele, se prevede ca pripasul care s'ar intampla pe hotarul
satului, s-1 ja zdnstirea, nu slugile domneti .
Dac, Intr'un proces, una din prti refuza sa se prezinte de
bud voie, la cea dint:Ai chemare In fata Domnului, i trebuia sa
se trimit un agent care s'o aducd, atunci acest agent avea dreptul
&A incaseze o gloab6 sau amenda numitg. in Moldova ciubote, iar
In Tara Romaneasc6 treapad. Ilia Vod, &And la 12 August 1668
o carte prin care erau chemati in fata divanului doi ini Invi-
nuiti ca luaser cu sila nite unce i zapise de moie , adaugg
la sfarit: iar de nu v<or) vini la zi, bini O. tie c vom trimiti
un aprod di-i vor aduce fi, cu ciubote. Aceeai gloaba se percepea
i in cazul cand trebuia trimis un agent executor spre a face pe-
cineva s-i prateasca." o datorie sau s." execute o sentint dom-
neasc. Rostul amenzii este ciar: ea se ia pentru deplasarea sau
o treap6dul agentului respectiv, pentru uzura ciubotelor -
acestuia. Leon Voda (1629-1632) d6duse la mai multi boieri
judetele oltene sa' le tie de bierie , adica sa" stranga ei birul.
Boierii n'au putut ins raspunde banii, deoarece lumea fugea ;.
atunci aprozii lui Leon Vodh nu mai inceta dela casele lor tot
pentru bani i le lua treapede cAte treizeci, patruzeci de galbeni,
numai deodat .
Gloabele sau amenzile se plteau la Inceput in vite, mai apoi
i In bani. Ele erau in genere ridicate: documente din veacul at
XVI-lea, i al XVII-lea, din Tara Romaneasca, ne arata luan-
du-se pentru un jurgmant stramb 22 de boi, pentru o duegubia
90 de vaci , iar pentru un omor, al a.rui autor a ramas nedesco-
perit, 100 de boi. E semnificativ ca* adeseori, mai ales in cazurile
de juramnt strAmb, gloaba se mai numete i pradei ; despre cei
globiti se spune &A au fost priidati.
Amenzile constituiau un venit al dregtorului-judecgtor care-
le pronunta; ele ii reveneau uneori in intregime, alteori in parte.
De aici tendinta permanent:a spre abuz i frecventa amenzilor,
www.dacoromanica.ro
PEDEPSELE 499
care puteau s. dud chiar pana la risipirea satelor. Avem in pri-

vinta aceasta un document caracteristic,* care ne arata in mod
elocvent ce adevarata plaga ajunsesera unii dintre acesti drega-
tori-judecatori. Este vorba de documentul din 30 Ianuarie 1630
prin care Leon Voda hotaraste ca satul Boldorogestii Cu Rota
din judel,u1 Ilfov, apaqinand mandstirii Plumbuita, s fie in
pace de lucrul domnesc si de bani de jude; 0 de mertice si de cai
de olac si de podovade, de nimenelea val sa numai birul
s-si plateasca, pentrud i-am iertat domnia mea... sa fie numai
de poslusanie sfintei manstiri. lar bani de judg nimica in sat
sei nu intre, ce sei fie in blind pace. lard ce va fi judecata satului,
scsi fie polnic egumenul sei judece rumeinii meineistirei, cum au fost
1 mai dinainte ()reme, pentrucei de rei ul banilor se-au fost reisipit
satul meineistirii, de au fugit. Derept aceia i voi banilor de judet,
Inca s aveti a lasa satul Boldorogestii cu Rota foarte In pace,
nimic intre ei s nu intrati, cd cine s va ispiti peste cartea dom-
niei mele, certare va avea .
Ca sate intregi se puteau risipi, se explica prin imprejurarea
ca in materie penal, ca i in alte domenii de altfel, a existat la
noi In epoca veche responsabilitatea colectivei. Dac nu putea plti
faptasul, plateau rudele lui despgubindu-se insa, cum era si
drept, din averea acestuia, mobila sau imobild; dad nu puteau
plti rudele, trebuiau s plateasd altcineva din sat sau satul in
intregime. Iar dad nici satul Intreg nu putea sau nu voia s pia-
teasca, atunci sau era luat pe seama domniei, devenind sat dom-
nesc, sau se (Wee unui boier care achita el gloaba respectiva, deve-
nind astfel boieresc. Invers, cand satul apaqinea unui boier
acesta nu voia s plateasca gloaba pentru vreo fapta a satenilor
sai, daca plateau chiar satenii, atunci ei prin acest fapt se rscum-
parau i deveneau proprietari adid oameni liberi. In vremea lui
Petru Voda cel Tanar (1559-1568), satul Bucovalul dzuse 1ntr'o
napasta de un Turc, parand acesta ca i-au furat o traista cu 30.000
aspri de argint . Domnul invita pe proprietarii satului, pe postel-
nicii Marcea i Radu sa plateasca pe sat de catre Turc, iar ei
n'au vrut... ci s'au lepadat de sat si au zis satenilor s plateasca
ei, a fie satul al lor, iar satul Bucovalul n'au avut bani..., ci a
luat 30.000 aspri dela un Ovrei si s'a plait de acel Turc , deve-
nind astfel proprietari.
www.dacoromanica.ro
Uneori amenzile sau gloabele adeau pe nedrept. Dac6 de

pildd -fusese cineva ucis i cadavrul lui svarlit de uciga pe hota-
rul unui sat, satul acela era considerat vinovat i trebuia
teasch gloaba. Mai mult chiar, era de ajuns ca numai sangele celui
ucis s6 se afle pe un hotar ajuns acolo cateodat in impre-
jurairi cu totul particulare pentru ca locuitorii respectivi sa pl-
teased duegubina. In asemenea cazuri, aceasta se numea i net--
pasta, cuvnt de origine slavd Insemn'and ceea ce cade asupra
cuiva . In Iulie 1661, mai multi megiai dau o hotArlre cu privire
la muntele Tatarului din judetul Gorj, proprietate a satului Novaci,
motivnd-o astfel: i am aflat cu sufletele noastre c au fost mun-
tale al NovAcenilor de cnd au dat deugubind caci au efit apa
muntelui in sat in Novaci ca sa. ngele mortului, deci au dat 100 de boj .
Intocmai ca i in alte tri, a existat i la noi, principiul com-
pozifiei, adica al Intelegerii dintre pArti. Rudele sau tovarii unui
om ucis, de pild, se puteau Intelege cu ucigaul, primind ca des-
pdgubire o sum6 oarecare sau o proprietate. In timpul lui Bogdan
Voievod, fiul lui Upuneanu, un Grec fusese ucis in hotarul
satului de rAzi Albotenii. Neputand plati moartea, nefAcan-
du-se deci compozitia, satul e luat domnesc. Atunci intervine
un mare boier Albot, staroste de Cernuti i pl6tete capul Gre-
cului tovarilor acestuia, dndu-le 158 de boi i vaci, 600 de oi,
7 cai, 13 iepe i au dat cap pentru cap . In consecint, Domnul
ii int'arete satul ca proprietate. In timpul lui Stefan cel Mare
intalnim un alt caz, i mai interesant. Petre Ponici ucisese pe
un anume AndritA. Fiul acestuia din urrri, stolnicul Petru, cheam5.
In judecat in fata Domnului, i a divanului pe Ilea, fiica lui
Ponici. Aceasta recunoate fwptul i drept despgubire sau corn-
pozitie a prtit Ilca moartea lui Andrit4, pe care l-a omorit
Petru Ponici, tat61 Ilci, in mnile slugii noastre dumnialui
Petru stolnicului i i-a dat acestuia un sat al fau pe Seret cu nu-
male Brlietii . Dar fiinda" valoarea satului intrecea pe aceea
la care fusese pretuit viata lui Andrip, Petru stolnicul
Ilc6i diferenfa adica 40 de zloti ttIreti . Si au fcut astfel
pace venicA intre dnii Incheie hrisovul din 14 Octomvrie 1473.
Cateodat6, pacea se stabilea altf el, i anume prin aplicarea legii
talionului. La 10 Iunie 1525, Vladislay Voievod confirm5. lui
Dragomir cu fratii sdi i altora mai multe propriefali pentru care
www.dacoromanica.ro
PE DEP SELE 501
avusesera Ora Cu Valcul i cu ceata lui. 5i pentru vrajmlia

ce ati avut spune Domnul de acum inainte nicio vrajniaie
sa nu mai aveti pentrudi ali fcut moarte pentru moarte . Nu se
poate preciza daca a existat o taxa fixa de rscumparare a omoru-
lui tinandu-se, bine inteles, seama de categoria sociala a celui
ucis sau daca ea varia dela caz la taz.
Intelegerea intre prti sau compozitia avnd deci un caracter
legal, fiind admisa la Bizant nu era nu mai poate surprinde
faptul ha se admitea i rdscumpararea pedepsei dela Domn sau dela
dregatori. Acetia pot elibera pe vinovat in scbimbul unei sume
de bani sau a unei proprietti. Cel mai vechiu caz de acest fel pe
care-1 cunoatem se gasqte inteun hrisov din 1432 dela Alexandru
eel Bun. Un anume Giurgiu fusese pArit In fata Domnului i gasit
vino-vat. Deci a rmas Giurgiu spune voievodul reis-
cumpere dela noi gitul selu (H OCTAA MISpaCk HAM% WK811HTH MOMS
WT10). 5i pentru aceast gloaba, acest Giurgiu a dat inaintea noastrei
partea sa din sat din Tamdrtainti slugilor noastre lui Balota' f
Oancea fi ei 1-au rascumpiirat din aceast gloabc1. In consecinta
Domnul intarete celor doi proprietatea obtinuta astfel. Pentru
Tara Romaneasc, gsim un caz similar consemnat inteun docu-
ment din 1502, din timpul lui Radu cel Mare. Jupan Milea
spune Domnul a fugit peste munti in zilele raposatului Orin-
telui Domniei mele, Vlad Voda Calugarul, de a ridicat alt Domn...
i a dat Dumnezeu de a eaut Milea... In mainile parintelui
Domniei mele. Deci 1-a trimes sa-1 arunce In cetatea Poenarilor,
iar Voico al Tatului, tatl Milei, a nzersinaintea dregeitorului Dom-
niei mele, upan Gherghina pdrcalabul, de a dat fi a inchinat juma'-
tate din Topoloveni, ca sir-4 scoata capul fiului seiu Milea dela cum-
plita moarte ci i-au scos capul lui. . . *. Asemenea cazuri de ras-
cumparare sunt numeroase; se pot cita o suma de documente de
acest fel, atat din Moldova cat i din Tara Romaneasca.
astazi se da putinta judecatorului de a aprecia marimea
pedepsei ce se cuvine unui delicvent sau criminal, codul fixtind
numai minimum i maximum pentru fiecare categorie de fapte.
In trecut acest drept era qi mai mare, pravilele lnsei, referindu-se
In multe cazuri, la voia judectorului. i chiar acolo unde pedepsele
se specifica, exista adeseori contraziceri dela un paragraf la altul, din
pricina caracterului de compilatie pe care 1-au avut aceste pravile.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Organizarea judeeltoreasei: 1. S. G. LONGINESCU, Istoria dreptului ro-
nzdnesc, Bucuresti, 1908, 371 p. in 8; 2. D. MOTOTOLESCU, Jurlimdntul cu
brazda in cap, intrebuinfat la hotarnicii in dreptul vechiu romdnesc, Bucu-
resti, 1922, 27 p. (extras din Rev. Isl. Arh. Fil. (1922); 3. V. BOGREA, Din
vechea noastr terminologie juridicd: Fertie, In Anuar. Ist. Cluj, II (1923),
p. 345-350; 4. S. G. LONGINESCU, Pravila lui Alexandra cel Bun, Bu-
curesti, 1923, 40 p. in 8; V. BOGREA, Despre fettle, cdteva noi precizri,
In Anuar. Ist. Cluj, III (1924-5). p. 520-521; 6. G. FOTINO, Contribu-
tion l'tude des origines de l'ancien droi coutumier roumain. Un chapitre
de l'histoire de la proprit au moyen-dge, Paris, 1925, 460 p. in 80; 7. GEORGE
FOTINO, Incerari de vechiu drept ronainesc. Obiceiuri la fixarea hotarelor,
Craiova, 1925, 42 p. in 8; 8. STEFAN GR. BERECHET, Procedura de jude-
cat la Slavi f i Romtini, Chisin5m, 1926, 214 + 123 p. in 8; 9. I. C. FILITTI
si D. C. SUCHIANU, Contribufii la istoria justifiei penale In Principatele
Roma' ne, Bucuresti, 1928, 70 p. in 80; 10. DUMITRU D. MOTOTOLESCU-
VADENI, Hertie, eine alt-rumnische Rechtsinstitution, <Praha, 1928), 59
p. in 4; 11. T. GR. BERECHET, Schifii de istorie a legilor vechi romcinesti
1632-1866, Chisingu, 1928, 108 p. in 88; 12. T. GR. BERECHET, Simbo-
lica juridic, incercare de studiu comparat, Iasi, 1930, 28 p. in 80; 13. C. A.
SPULBER, Cea mai veche pravild ronzdneascd. Text. Transcriere. Studiu.
Rsum en franpais, CernAuti, 1930, 87 p. in 8; 14. N. IORGA, Anciens
documents de droit roumain avec une prface contenant l'histoire du droit
coutumier rournain, vol. I-II, Paris-Bucarest, 602 p. in 4; 15. I. PERETZ,
Precis de istoria dreptului romcin, Bucuresti, 1931, 393 p. in 8; 16. A. CAZACU,
Contribufiuni la studiul formrii i evolufiunii dreptului de protimis, ChisinAu,
1932, 141 p. in 8; 17. I. C. FILITTI, Yechiul drept penal romdn (schild).
Intregiri privitoare la vechea organizare judecatoreascd, Bucuresti, 1934, 74
p. in 8. (Extras din Revista de Drept penal si $tiinfel penitenciar, 1934);
18. I. IONA*CU, Biserici, chipuri f i documente din Olt, Craiova, 1934, VIII
+ 272 p. in 80; 19. CONST. C. GIURESCU, Jurmntul cu brazda in cap, In
Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 192-203.
www.dacoromanica.ro
OR GANIZAREA MILITARA
In vechime, cine stdpdnea pdmantut,
ace/a TI si apara. Tara sau 4 mosia *
era suma mo$iilor mici.
in domeniul organizarii militare, ca si in acela al organizarii

judecatoresti, constatam deosebiri lnsemnate intre situatia de azi
si aceea din primele secole ale vietii noastre de stat. Ele se vadesc
atat In ce priveste principiul de alcatuire al oftirii, cat si sub rapor-
tul armamentului i. fortificatiei.
Principiul de alciituire al otiril. Astdzi serviciul militar este
obligator pentru once cetatean, indiferent de avere si de situatia
sociala. Toti tinerii sunt obligati sa recruteze, iar in caz de raz-
boi, toti barbatii pang la o anumita varsta, formeaza armata
national.
In veacul al XIV-lea si XV-lea, situatia era alta. Prestau
serviciul militar in mod obligator si mergeau la razboi, oride-
cateori erau chemati, numai proprietarii de parnant, adica boierii.
Stapanirea unei mosii, mare sau mica, implica, intocmai ca s'i
In celelalte state ale Europei medievale, obligatia de a o apara
cu arrnele. Tara este suma propriettilor individuale, a mosiilor ;
de aceea i se mai si spune Intocmai asa mosia . Proprietarul care
nu merge la razboiu, la chemarea Domnului, se face vinovat de
hiclenie adich de inalta tradare ; el Isi pierde, prin aceasta
villa, mosia si, de cele mai multe ori, si capul.
Cei cari nu sunt proprietari, prin urmare rumanii, vecinii
sau iobagii, nu merg la razboiu deck, in cazuri exceptionale de
mare primejdie, cand se porunceste ridicarea tuturor gloatelor.
In schimb, ei sunt obligati s presteze anumite munci si servicii
la cetati, sal care materialul de constructie, s luereze la ridicarea
zidurilor, a Oral-tenor sau la saparea santurilor, inteun cuvnt,
33
www.dacoromanica.ro
504 ORGANI7AREA MILITARA
pentru a intrebuinta chiar termenul folosit de documentele remii,

s5 robeascei la cetati.
OrAsenii, avAnd o situatie speciala sub raportul
au, de asemenea, o situatie special si sub raportul serviciului
militar. Ei sunt obligai, in caz de rzboiu, s inarmeze un numr
de oameni pe socoteala lor sA-i puje la dispozi-tia voievodului.
Orasele constituie apoi un mediu prielnic pentru recrutarea lefe-
giilor, adic6 a mercenarilor. De aceea gasim in atatea randuri in
cronicile noastre expresia strig6rii targului in lear .
Fixat fiind principiul general al alcatuirii vechilor noastre
armate, s5 Inceram acuma a ne da seama de felul cum se infd-
tisau aceste armate In Trile Romanesti, In primele secole ale
vietii de stat.
Atat In Muntenia, cat si In Moldova si In Ardeal, temeiul
armatei este format de boieri, adicd de proprietarii de pmant.
Ei constituie elementul cel mai numeros si cel mai puternic ; ei
lupta cu mai mult avant si cu mai mult tenacitate. Faptul e
natural: acesti proprietari de pm'ant alatuiesc clasa stapanitoare,
elementul politic prin excelent; ei reprezint in primul rand
Ora, mosia cea mare. Apa'rand-o, isi apr fiecare mosia
individual.
In aceast masa boiereasca, trebuie deosebit totusi o cate-
gorie aparte. E vorba de dreglitori, &lick' de functionari sau sluj-
basi. Mari dregatori aveau fiecare, sub ordinele lor, o serie in-
treaei de subalterni, atat la curte cat i In cuprinsul r (vezi
mai sus p. 381 si urm.). Marele paharnic, de pild, in afara de
paharnicul al doilea si al treilea si de plrniceii cari asigurau ser-
viciul mesei domnesti, avea si pe ph'rniceii din sate ale Cror
atributiuni erau in legAtur cu perceperea dijmei din vin sau a
Cu viile In genere. Un Ion Ureche plrnicel se
intalneste In timpul domniei comune a lui Ilia i stefan, feciorii
lui Alexandru cel Bun. La 26 Noemvrie 1490, tef an ce! Mare
arat ea' a cump5rat un sat Glodenii Cu 150 de zloti tatAresti dela
sluga noastra Sima pl'arnicel (cara HW GHANA f1111101-11146A), dela
Toma plarnicel si dela alti proprietari. In secolul al XVI-lea,
acesti p4h5rnicei apar adeseori in zapise. Asemenea subalterni,
atat la curte cat si in cuprinsul t5rii, aveau si ceilalti mari dre-
g6tori. Sub Bias Voievod si anume intr'un document din 15 Iunie
www.dacoromanica.ro
PRINCIPILTL DE ALCATUIRE AL 0$TIRII 505
1433 ggsim pe vornicei. In timpul lui Stefan cel Mare, documentele

mentioneazg pe spcitrei, cari depindeau de marele sptar, pe
pitarei, cari depindeau de marele pitar i pe comifei de sub ascul-
tarea marClui comis. Stefgnitg ddruete, la 5 Iunie 1521, lui Ion
Turcu, vistiernicel, satul Sicautii, pentru slujba sa dreaptg i cre-
dincioasg, iar Petru Rare intrete lui Care parclabul, la 17
Mai 1542, satul Hlipiceni pe Jijia cumprat cu 840 zloti Vag-
reti dela sluga noastr Oniul vistiernicel (car a HAW Onion
RIICT*01111t1f4t). Tot sub Petru Rare ggsim pe Ion Golgi
stolnicel (IW1111 r0A1111 CTOM1HWAS) cumprnd moie In Ube-
reti, pe Prut. La 24 Septemvrie 1554 o Banul stolnicel i
cetai cumpgrg o poiang dela Alexandru Lgpuneanu. 'ne din
timpul lui Stefan e pomenit satul Stolnici pe Bistrita: stolniceii
tim cg percepeau dijma din pete. Pleand dela aceste cazuri,
putem deduce cu siguranth i existenta celorlalti subalterni, a
arnAseilor, a clucereilor, a postelniceilor, etc.
Tot aa era i in Tara Romneasc. i aci constatgm c marii
dreggtori aveau sub ei o serie intreag6 de dreggtori mai mici, att
la curte ea i In satele Aril. De banul oltean ascultau banii de
judet sau bn4orii, cari mai trziu s'au introdus i In judetele din
stnga Oltului. Intr'un document din 16 Martie 1494, dela Vlad
Cgluggrul, sunt pomeniti Colea, Stan i Cocora, vornici mici ,
iar la 8 Ianuarie 1526, Radu dela Afurnati d poruncg sg nu intre
nimeni In satele mgngstirii Tismana: vgtafii nici mari, nici mici,
nici banii, nici slugile bnecti, nici slugile marelui dvornic. Cand
se delimiteazg, in 1520, hotarul dintre Ardeal i Tara Roma-
neascg, ggsim printre hotarnici pe un Radul logofcit din Boreti
i pe un Socol logoldt din Baia. Mai trziu, In 1583-1585, printre
boierii luati pe rgvae domneti, pentru o pricing de moie, apar
de asemeni, un Tudoru logofet ot Vldeni i Voico logofet ot
Vistierniceii mint amintiti ceva mai trziu, in acte
Cottetii .
dela inceputul veacului al XVII-lea, cum e de pildg zapisul de
vnzare din 1626-1627 In care se spune ea martori a fost oa-
mene bone de sato de Scoiani anome Nechifor vest(ierul) i
Toma vest(ireul) i 0<nci>ul vest(ierul) .
Cam in aceeai vreme ggsim i pe pdhdrnicei i stolnicei. In
schimb insg" postelniceii apar pe vremea lui Neagoe*Basarab: printre
boierii cari procedeaz la delimitarea, amintit mai sus, dintre
33.
www.dacoromanica.ro
506 ORGANIZAREA MILITARA.
Ardeal i Tara Romaneasc5, sunt si Stanciul postelnicul din Crasna,

Albul postelnicul si Bran postelnicul din Polovragi. In 1569 In-CAI-
nim pe armilfei In satul Balaci.
Toti acesti subalterni din sate erau grupati pe cete si aveau
o organizare special militar i fiscala. In fruntea fiearei cete
sta cate un sidtaf, astfel e, de pild, Ionasco, sidtalul de comifei din
Uscati, care are o pricira cu Lupul PrAjescu In timpul lui Gaspar
Gratiani (documentul din 15 Martie 1620). Arm6eii din Balaci,
amintiti mai sus, alcgtuiau si ei o ceatd, tot asa vistierniceii din
Wa'ltati i Faurei, dela care ni s'a p4strat un document cu data
1673: Dumitru, Nistor... i alti cetai vistiernicei toti... . Pe
lAng4 Vtaf, care mai tarziu, In secolul al XVII-lea, se mai numea
i iuzbas'a cuvnt turcesc insemnnd comandant peste o sut
fiecare ceata mai avea i un stegar care purta steagul cetei.
In 1672, cu prilejul expeditiei Turcilor impotriva Camenitei, Gri-
gore Ghica, domnul Tara Romanesti a fost nevoit s-i InsoteascA.
Au mers i el cu otile lui spune cronica tArii care stran-
Ondu-i den toate breslile: cTrai, dorobanti, ro6i, vistiernicei,
sptrei, postelnicei, stolnicei, vornicei, plfrnicei, le-au fAcut
steaguri si li-au dat tuturor sulite vruite si cu prapore fealiuri-
fealiuri, fiestecare dup breasla lui i au Milt oaste frumoas,
atata cat, mergand i fAcAnd halai inaintea Imp4ratului, s'au
mirat si Impratul i toti Turcii de oti ce avea Grigorie-Voda
frumoase .
Peste toti vtafii dintr'un judet era un mare plitaf. In Mol-
dova, tim ea existau, la 1566, doueizeci gi patru de asemenea
mari Vatafi; In Tara Romneased, &ilia mentionat, Intr'un docu-
ment din 7 August 1523, pe lng6 un erban Vtaful din Targul-
Jiu i un Stan vAtaful din Galcesti, pe Ioan marele vAtaf din
Frumoi (H WT (1:00mwunif km cca KAT).
Totalitatea cetelor de subalterni de acelai fel alcRuia o breasl
care mergea la rzboiu sub marele dregAtor de care depindea.
Aceste bresle au reprezentat lntotdeauna un element militar de
primul rang; membrii lor alatuiesc, dup p6rerea noastra, curtenii
din Moldova; In epoca veche, In secolul al XIV-lea i inceputul
celui de al XV-lea, comandantii acestor curteni, adica marii dre-
gltori mai poart si numele de Piteaz, de origine veche slav.
Cand stefan recunoate, la 6 Ianuarie 1395, suzeranitatea regelui
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL DE ALCATUIRE AL OSTIRII 507
Vladislav al Poloniei, .,rintre marii boieri cari apar ca martori,

figureaza nu mai putin de patru asemenea viteji : <pan Drago
viteazul, pan Grozea viteazul... Ioani viteazul... Costea vitea-
zul . Curtenii au alcatuit miezul armatelor lui Stefan ce! Mare;
ei sunt cei cari au fost stromiti de multimea Turcilor, la Raz-
boieni. Numrul acestor curteni a fost insemnat, cdteva mii; In
catastihul de contribuabili al lui Petru Schiopul, din 20 Februarie
1591, gdsim un total de 4948, plus 626 de vtai . In timpul
lui Gheorghe Stefan, pe la 1654, curtenii plateau un bir de 29.000
de ughi sau galbeni, din totalul de 70.000 ca se strAngea din
intreaga tara. Ei reprezentau deci nu numai un element militar,
dar i unul fiscal de o deosebit important:A. Curtenii faceau ser-
viciul cu rndul la curte, asigurnd paza persoanei voievodului
i 4ndeplinind diferite slujbe sau servicii. De aceea li se mai spunea
i slujitori.
In Tara Romaneasca, subalternii marilor dregatori, alcatuili
in bresle, se nurneau Cu un termen generic, nu curteni, ci rofii.
Mai tArziu, numele acesta a riimas alipit numai de o singura
breasl, celelalte pastrandu-i numirile speciale de spatarei, arma-
ei, vistiernicei, postelnicei, etc.
Ceilalti proprietari de pamant, din al ara breslelor, se adunau,
In caz de razboi, pe tinuturi, sub comanda Orcalabului respectiv,
iar apoi cetele tinuturilor se strangeau la locul de concentrare
fixat de Domn, loc caruia Grigore Ureche li spune beleag.
Oraele sau targurile dadeau i ele contingentul lor militar.
Se pare ea, lntocmai ca i in Ardeal, fiecare ora era obligat sa
echipeze pe socoteala lui un numar de ostai. Aa rezulta cel
putin dinteun document cu data 7 Mai 1665, din care aflam ca
breasla butnarilor de Mdratai (Piatra Neamt), vnduse un loe
al ei manastirii Bisericanilor pentru ca sa poat echipa oamenii
de oaste ceruti de Dabija Voda. Am vandut sventei man5stiri
Beserecanilor declara membrii breslei chid au vandut i tAr-
govetii dumbrava iara Besrecanilor i ne-au dat calugarii 43
de le batuti i atuncea umbla leul 4 lei bani proti alai In zilele
Dabije vod. Si aceale dealnite le-am vndut cand au trimis Dabijea
vod pre dumnealui, pre Costantin Banta i pe Costantin Arapul
sit facem oameni de oaste; deci noi n'avand ce face sa radicara
acea nevoe am vndut locul. De sigur ca. i In veacul al XIV-lea
www.dacoromanica.ro
508 ORGANIZAREA MILITARA
i.al XV-lea era la fe!. Tinnd searn de numrul apreciabil de

trguri i orae din -pile noastre chiar din vremea lui Mircea
cel Bark' i a lui Alexandru ce! Bun, contingentul militar fur-
nizat de ele avea importantA. Dar aceste trguri contribuiau i
In alt mod la alatuirea armatei. Din ele se recrutau adeseori
lefegii. Cnd Dornnul inteo imprejurare deosebit avea nevoie
grabnic de o trup mai numeroasd, striga targul in lear i In
felul acesta ii sporea armata. Aa a procedat, de pild, stefan
Toma, atunci cAnd s'au revoltat boierii i au venit impotriva
lu cu oaste. Se speriese stefan Vod povestete cronica lui
Miron Costin de o tulburare ca aceea ; ce, ImbArbtndu-1 cine
erau pe lng d'ansul, au strns ddrbanii... fi au strigat f i tdrgul
In leaf ei; i s'au strns den tArgoveti i den slugile negutitorilor
i oameni nemernici, c'atva gloatd... la 5tefan Vod . Tot din
orae se recrutau uneori ostaii in dobeindd , adicd aceia cari
plecau la fzboiu in ndejdea przii pe care o vor lua dela du-
man. Citrn un asemenea caz din vremea lui Vasile Lupu, povestit
tot de Miron Costin: i intr'una de zile, prelejindu-se Vasilie
Vod la mas vesel i viind lar jalobh pentru 'Mari c6 stric teara,
cum era la mas vesel, indat au chiemat cdpitanii, dndu-le
poronc BA purceaz, inteacea data' cu slujitorii, i den slugi
boiereti f i den tdrg, cine va vrea s meargd In dobandd sd loveascd
pre Mari. Au fcut indat poronca cpitanii; i neamul Moldo-
venilor den firea lor la dobAnd laconai, care cum au putut $i
den ray a dobandire cai, fiind ora,sul plin de toatd sama de oameni
pre atunci, i den slugi boiereti multime, i au mers impreund
Cu slujitorii de au lovit pre Ttari frd veste, nice 'n gAnd avAnd
'Main de una ca aceea .
In genere ins, lefegiii sau mercenarii se recrutau dintre str'ini.
Erau Poloni, Lituani, Unguri, Secui, Sai, Nemti, mai tarziu i
Cazaci, apoi Turci, Srbi i Bulgari, i chiar Francezi, Italieni,
Valoni. Cei poloni avea un nume special: joimiri, din iolnierz
(Sldner), ajuns la noi prin malorus.
Despot Vodd tinea pe lng dnsul o trup de lefegii Nemti,
Unguri, Lei, oameni streini . Radu cel Frumos In lupta sa Cu
Laiot Basarab avea, pe l'ang5. 15.000 de Turci, i alti lefecii
ce-i adunase . Lpuneanu ne spune cronica au Invtat cu
taina intr'o zi lefecii, carii au avut streini, de au tlat pe boieri
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL DE ALCATUIRE AL 0$TIRII 509
Numarul cel rnai mare de lefegii In Mile noastre a fost pe vremea

lui Mihai Viteazul: circa patrusprezece mii. Ni s'a pastrat chiar
o prelioasa insemnare a vistieriei care specifica din ce anume
corpuri de trupa se compunea aceasta armata.' de lefegii. o Sa se
stie lafe (= lefi) ce am dat in vistierie , spune vistiernicul Dumi-
trache, cel care a facut p14ile, 0 anume: Cazacii toti... cai
2917... talen i 14585; Cazaci pedeftri 18; Ungri (sic!) cai 916...
talen i 4780, Moldoveni. .. cai 1452. . . talen i 14870 ; Sdrbi cai 1608 . . .
talen i 16.500; Beaflii seirbi... cai 40... talen i 400; Drcibanti...
4000... taleri 25.948 ; Dreibantii... 2010... talen i 6535 ; Tunarii...
talen i 592; Dreibanqii> unguri... 200... talen i 721; Gibri Gaspar
.,si Ivan Brancovic (unul ungur, celalalt sarb)... 120 cai... taleni
655; comipi, stegar, sateirgii, etc., lefi marunte... 2019 talen i .
In total ma dar, pentru vreo 14.000 de osta0, dintre cari ceva
peste 7000 calarell, iar restul pedestr*, lefile pe o luna ale
unora dintre drabanti i ale be0iilor sdrbi pe doua se urcau
Ja suma considerabila de 92.799 talen. In genere, Domnii se mul-
lumeau cu putini lefegii, ca.i era nevoie pentru paza curili. De
altfel acetia in Moldova la inceputul secolului al XVI-lea, li se
mai spunea i joldunari dela jold (germanul Sold, ajuns la noi
prin Herd' polona: iold) costau mult 0 daca nu erau platiti
la timp, produceau 0 neorAnduieli. Ni s'a pastrat un act de anga-
jament al unor mercenari lituani, pe vremea lui Ilia voievod,
feciorul lui Alexandru cel Bun. lata ce spune Domnul: ... ne
indatoram In scris acestor pani care au venit la noi din Tara
Litvei in slujba noastra, mai sus numitului pan Stanislav din
Vronovo, panului Pqco Albul, panului Micolai, panului Mihal 0
altora care sunt sau vor fi impreura cu dan0i, cii f dgeiduim fi
avem sei le pi tim leafei pe fiecare lunel, ceite cinci grivne lqe,sti de
lance, socotind grivna cu trei zloti turcefti, iar pentru pagube che-
zasuim... Daca nu le vom plati leafa 0 pagubele, le dam voie
lor 0 celor ce-i vor insoti pe dan0i, sa ne ceara, sa ne ocareasca,
sa puie mAna pe negutatorii notri 0 pe oamenii notri, pana ce
vom implini zapisul nostru... fi - le Pi giiduim a le da ci hrana
.cailor... .
Tot cu caracter militar pot fi socotild i unii locuitori mar-
gin* cari aveau rolul de a asigura paza hotarelor. Cei cari pzeau
trecatorile 0 potecile muntilor spre Ardeal se numau in Mol-.
www.dacoromanica.ro
dova strezleri, iar in Tara Romaneasc plelie.yi .,i opcinafi (cei ce

umbla pe plaiuri i. pe opcine adica pe culmi). Greit s'a atribuit
aprarea cetlii Neamtului, and cu asediul lui Sobieski, plaie-
ilor. In realitate, cei noua ostai cari au rezistat eroic armatei
polone i nu s'au predat deck, dupa ce li s'a trimes ordin ca din
partea Domnului, de fapt hash ticluit de asediatori, apaqineau
corpului de veinatori, aa cum o spune de altfel lamurit Dimitrie
Cantemir, atat in Viala parintelui sail cat i in Istoria Impe-
riului Otoman. Pleiiegi n'au existat cleat in Tara Romneasca 0
in Ardeal. Ei locuiau ca i strcijerii moldoveni in satele de munte
sau, spre a intrebuinta chiar termenul din documente, in satele
de pe plaiuri. Peste plaieii dintr'un sat era mai mare un peitaf,
iar peste plaieii i vtafii dintr'un plai era un veital de plai. In
Tara Romaneasca au fost 17 plaiuri, cate dou de judet, afara
de judetele Ramnicului Sarat, Prahova i Mehedinti care n'aveau
deck, unul. Cu timpul, s'a extins numirea de sate plaieeti in
mod impropriu i la cele dela marginea dinspre Duneire. Aa se
face CA gasim, pe vremea lui Brancoveanu, o listd de satele plaieeti
pre judete cum serie in jos anume, ce au eit la Iulie 20, leat 7198
(-- 1690) in care sunt inirate i o serie de sate din Ialomita,
Elhov (vechiul nume al judetului Illov1), Vlara i Teleorman.
In afara de strajeri .1 plaiei, mai erau, in amandou trile,
ceileira4ii, Cu o atributiune identica, anume de a face paza la hotarul
dinspre Dunre i. Nistru. Ei erau imparOti pe steaguri; in secolul
al XVII-lea, gasim steaguri de calarai la Floci (gura Ialomiteil),
la Lichirefti, care mai tarziu, in veacul al XVIII-lea vi-a i schim-
bat din aceast pricina numele, devenind Calaraii (oraul de
astazi 1), la Hodivoae, aproape de Giurgiu, la Rufii de Vede, la
Zimnicea, la Caracal, apoi i. mai in interiorul tarii, ca de pild,
la Buzeiu, la Gherghita, la Ploiefti, la PRO, la Meinefti.
In Moldova, calraii erau aezati in tinuturile dinspre Nistru ;
In a doua jumdtate a veacului al XVII-lea, cei din Orhei i. La-
pupa depindeau de marele serdar caruia li era incredintata paza
marginei . Calaraii, i. inteo tail i in cealalta, aveau in atri-
butiile lor i ducerea tirilor i tafetelor dela i. pentru domnie.
Lui Aron Voda tiranul, de pilda, ei ii aduc tirea maziliei (1592).
Pe vremea lui Dimitrie Cantemir se ajunsese chiar la o specia-
lizare: erau unii calarai o suta in total care duceau tirile
www.dacoromanica.ro
PRINCIPILIL DE ALCATUIRE AL 0$TIRII 51 t
la Poartd i se numeau din pricina aceasta Cdldrasi de Tari--.

grad , i Cdlrasi de Galati ; altii tot o sutd cari erau
trimisi in Polonia si Rusia, se mai numeau i Imbldtori de Hotin
ImblAtori de Soroca .
O altd categorie de ostasi moldoveni o formau hdnsarii, al
cdror nume, de origine slavd, inseamn. tlhari , corsari . Ei
mergeau la rdzboiu In dobndd , adica In nddejdea przii pe
care o vor lua dela dusman. Ii gdsim la Nistru, la Prut i In codrul
Tigheciului ; In fruntea lor erau vdtafi i cdpitani de hnsari
cum sunt aceia, de pildd, cdrora li se adreseazd stefan Tomsa.
Extrem de interesant e documentul din 8 Mai 1598 In care Eremia
Movild aratd cum au venit inaintea lui Costin Murgulet din
Frasini i cu Cotlon din Hnilodove i cu Gligorie din Cobolta
cu Pavd1 din Dumbraveni i cu Simeon din Loze si 10 hdnsari.
din Milgura ci cu Hdnsar din tinutul Soroceii , de au 01.11 pe Maori
biv vel armas cd le-a luat mai mult cleat poruncise domnia din
pleanul, adic prada pe care o luaserd dela niste Turci in pddurea
Onicenilor. Cu tot caracterul lor special, hnsarii formau totusi
o breasld ostseascd, dovadd actul din 1696 al lui Antioh Cantemir
care se adreseazd c-urtenilor de tard, aprozilor, stolniceilor, &aid-
rasilor i hnsarilor. Gdsim, asemenea spdtdreilor, pdhdrniceilor,
armdseilor, etc., chiar i forma haseirel, cum e de pildd
hnsdrelul dintr'un act cu data 1619. In Tara Romneascd n'am
Intalnit un corp de hnsari.
Locuitorii satelor domnesti, boieresti imdndstiresti, adic
rumnii sau vecinii, nu merg la rdzboiu dupd cum am spus i mai
Inainte, decal In cazuri exceptionale, cAnd Domnul cheamd Intreaga
Ord sub arme, &and se ridicd oastea cea mare . Aceast expresie
o gdsim intr'un hrisov din 10 Iunie 1415, dela Mircea cel Bdtran,
prin care satul Beala din judetul Motrului, spar-Orland la mai
multi boernasi, e scutit de ddri i slujbe, cu o singurd exceptie
totusi: numai la oastea cea mare (iSMIUM ROHCKM) s slujeascd,
altceva nimic mai mult . In acelasi sens credem cd trebuie Inteles
documentul de fundare al Kndstirii Vodita prin care Vlaicu
Vod Ii ddruieste, intre altele, satul Jidovstita, slobod de toate
ddrile i slujbele domnesti si de oaste . Iar cnd Vlad Voievod,
Ja 1531, ingdduie egumenului Teofan dela Tismana sd-si facd
slobozie pe vadul Bistretului, el cere rumanilor cari se vor aseza
www.dacoromanica.ro
acolo numai dou lucruri: fara numai bir sa plateascd i oaste

mare sci facei
Dar daca nu mergeau in mod obinuit la razboiu, in schimb
locuitorii satelor boiereti i manastireti erau obligati set' lucreze
la cetilfi i sci fad de strajii. Avem in privinta aceasta un act cate-
goric dela Stefan cel Mare, din 17 Aprilie 1475, prin care se Ina-
rete manstirii de calugarite dela Horodnic stapanirea peste
dou sate. In semn de deosebita favoare, voievodul scutete pe
locuitorii acestor sate de bate darile i slujbele: sa nu ne plateasca
noua nici dajdie, nici posada, nici podvoade, nici ili, nici la cetate
sa nu robeasca sa nu lucreze), nici la posad, nici la strajei sit
nu meargcl, nici la mori sa nu lucreze, nici la oaste sci nu meargii .
Armamentul a fost i la noi ca i In celelalte parti, de cloud
feluri: ofensiv i defensiv. Cel ofensiv cuprindea arcul i sitgefile,
sulita sau fuftiul 0 sabia. Apoi armele zise trdneti: ghioaga,
toporul, securea i coasa. Dupa introducerea armelor de foc, In
prima jumtate a veacului al XV-lea, am cunoscut i noi sinefele
corespunzand putilor de azi; la tunuri li se spunea in vremea
aceea pucci. Armamentul defensiv se alcatuia din scut sau paveiza
i din platom za, coif, rareori armura intreaga.
Arcul a fost intrebuintat la noi din timpul stravechi. Cuvantul
e de origine latina, dupa cum tot latin e i cuvantul sageat.
In afard de arcul obinuit, simplu, alcdtuit dintr'o varga de lemn
flexibil i rezistent (de obiceiu alunul, frasinul, carpenul, tisa,
ulmul), i o coarda de in sau canep ung sau de mate, stramoii
notri au cunoscut i arcul asiatic sau tataresc, a carui varga de
lemn era compusa din trei parti, una la mijloc, mai tare (uneori
de metal) i alte dou la extremitati, flexibile i instrunite ca
la arcul simplu. Bataia arcului asiatic era ceva mai mare. Sage-
-tile, de lemn, cu varf de metal, aveau o lungime de 80-96 centi-
metri i erau purtate inteo tolba de piele numita. cucurli (cuvantul
e de origine latina). Se puteau trage pang. la 12 sageti pe minut;
bataia maxima era de 220 metri. Intocmai ca i Tatarii, i ai
notri tiau s manuiasca arcul din fuga cahilui, cu multa dibacie.
S'au Intrebuintat i arbalete, a caror bataie era mai mare, dar mai
rara. Ion Neculce, In 0 samli de cuvinte, ne spune urmatoarele:
Lasat-a Stefan Vodd cel Bun la manastirea Putna, dupa moartea
lui, arcul arcul fost treigind Cu veirtej .
www.dacoromanica.ro
ARMAMENTUL 513
Futiul sau sulita era de lemn, c vrful Ina de fier. MoIdo-

venii i Ttarii aveau i sulite cu varf dublu: unur ascutit pentru
impuns, cellalt Incovoiat, ca un cSrlig, pentru apucat i tras.
SA/3We erhu de dou feluri: unele drepte, cu dou
intrebuintate mai ales In apus, altele Incovoiate Cu un singur
rhspandite in rhsrit, la Thtari i la Turci. Sabia dreapt
se mai numea i spad; uneori era aa de mare i de grea c se
m'anuia cu ambele brate. Pe vremea lu Mircea i a lui Stefan,
spada predomin. In trile noastre, In Ungaria .1 In Polonia. Mai
thrziu, locul ei 11 va lua sabia incovoiat. Moldovenii aveau un
anume tip de spad, bine cunoscut In Italia. De aceea la Genova
se putea comanda, in 1468, una spada a la facione velachesca .
Ni s'au pstrat, din fericire, trei spezi moldoveneti din vremea
aceea; una din ele a apartinut chiar lui stefan cel Mare ; glint
probabil din spezile care au rmas pe campul de lupth dela liaz-
boieni: aa se explicA faptul eh ele se afl astzi In Muzeul din
Stambul, de unde vor trebui aduse, once am da In schimb, la
Muzeul Militar din Bucureti. Spada lui Stefan, de otel, mhsoarh
1,30 metri lungime. Mnerul este infhurat In srm de aur i
se termin printeun disc pe care se afl, continuAndu-se de pe
o fath pe cealalth, urmtoarea inscriptie, In limba slav: Ioan
Stefan Voievod, domn al Trii Moldovei (t hvui GTE*416
n0E<K0>Att rocnoaph BEMAH momagcoco>i). Garda este perpendiculard
pe inkier. Una din celelalte dou gbh pare s fi apartinut unui
boier moldovean, din vremea lui Stefan. Discul prin care se ter-
min mAnerul, are, pe o parte, sterna capul de bour, pe cea-
lalt un scut imprtit in dou; in jumatatea din dreapta se afl
trei grinzi transversale, In cea din stanga o cruce i o semilun.
Garda e oblic6 fat de inkier. La cea de a treia spad, discul
are pe o fat tot capul de bour, pe cealalt un scut cu o semi-
lun, o sgeat i dou stelute. Mnerul, ca i la precedenta, e
infurat cu s'arm ; garda este incovoiath in sus. Pare s fi apar-
tinut tot unui boier de al lui Stefan.
Ghioagele sau mciucile (ambele cuvinte sunt de origine latinA)
se Inceau dintr'un lemn tare (corn, gorun) strujit, adica cioplit,
plirlit i uneori ghintuit adicA tintuit cu cuie. sau piroane cu capul
lat i rotund sau poliedric. Topoarele i coasele erau cele obi-
nuite, de care se foloseau Vranii In pdure i la coash. Numai cozile
www.dacoromanica.ro
celor dinteti erau mai lungi, pentru a permite lovitura dela vare-
care distant. Coasele se intrebuinlau foarte adeseori pentru a
taja picioarele cailor dusmanilor.
Armele de foc s'au introdus la noi din prima jumatate a vea-
cului al XV-lea. In 1432-1433, Vlad Dracul seria Brasovenilor:
o Deci va rog ca pe niste frati ai mei, pregd tife-mi o sutd pufti,
cu toate cele de trebuinfd, Cu arcuri, cu sagati, cu scuturi, cat
yeti putea mai multe . lar In Octomvrie-Dechemvrie 1445, ace-
lasi doran se adresa din nou Brasovenilor: Va rog dar s'a' ne
ajutati cu arcuri i cu sageti i cu pufti ci sd ne da(i salitrd ca
sV
'O'
.....
11' 4.1%
i
J1 .
.. -.4
a
1-
...
I .. , ...,".
...5.,k,--
....

'4VP., R,
,, -
4-' Act.,
. .
.44.. 4
.. .
Fig. 110. Ghlulele de plata pentru tunurl, aslte la

Cetatea Alba, In sdpiturl.
ne facem praf (H rnituKamti H . . . CAAOHliTp0). In Moldova, prima

mex4iune despre armele de foc o gasesc in inscriptia pus& de par-
calabul Stanciul la Cetatea Alba' In 1454, In care se spune: o S'a
savarsit acest zid si a fost Inarmat cu tunuri (op8mink) de Dum-
nealui Stanciul, In anul 6962, luna lui Martie (vezi fig. 110 si 111).
La primul atac asupra Chiliei, In 1462, 5tefan cel Mare a fost rnit
Ja piciorul stng de o pusca ; la cel de al doilea, In 1465, cronica
ne spune ca Moldovenii o lovira i Incepura a bate cetatea Chiliei
astfel o haturd toata ziva , evident, cu tunurile. In lupta dela
Vaslui, stefan avea 20 de tunuri i hotarlse s'a' se trag ate sapte
lovituri de fiecare pies; la Razboieni, din pricina tirului artileriei,
www.dacoromanica.ro
ARMAMENTUL 515
Ienicerii s'au aruncat cu fata la pamant. Pe vremea lui Petru

Rares, existau si sinefe; acum intalnim pentru intaia card cu-
vantul sinetari (CKI-111611,4H) adica purtatori de sane*. In
lupta dela Obertyn, Moldovenii aveau chiar si un fel de mitra-
liere primitive. Martin Bielski, martor ocular, le descrie ca fiind
alcatuite din sase sau opt tevi, lungi de cate un cot, asezate una
langa alta pe cloud' roti mici, asa Inca se pot deplasa cu usurinta.
Tevile se aprind una dela cealalta, repede astfel ca puscatura
poate sa mearga MIA intrerupere ; cartusele sunt invelite In
hartie ; gloantele, obisnuite, de fier sau de plumb. Bataia armelor
Fig. lit. Ghiulele masIve de fonti pentru tunuri, gaste la

Cetatea Alba, In sapaturl.
de foc era insa, In genere, mica, iar eficacitatea lor reclusa. In ce;
priveste armamentul defensiv, nu se poate vorbi de o Intrebuintare
curenta si de mari proportii a armurii medievale complete. Aceasta
era cunoscuta, evident, si la noi: Radu I, tatal lui Mircea cel
Batran, apare pe monetele sale imbracat tocmai inteo astfel de
armura ; cliva boieri Insemnati vor fi avut si ei asemenea lmbraca-
minti complete de metal; multimea ostasilor trig, si a boierilor de
tara, n'a intrebuintat-o. Era si scumpa si grea, Impiedicand misca-
rile iuti care au constituit tocmai una din caracteristicile luptelor
noastre. Dezastrul cavalerilor francezi la Nicopole se explica in
parte si prin greutatea armurilor pe care le purtau. La noi s'a
www.dacoromanica.ro
intrebuirgat clinza,sa de zale (vezi fig. 112) sau platofa de ofel care
acoperea pieptul, apoi coifuri rotunde, frti viziera. Cei mai multi
dintre ostai aveau haine de in umplute, groase de trei, patru
degete, i cu cusdturi dese sau cojoace care-1 aparau de lovitu-
rile de sabie. Scuturile In genere erau mici i ware; unele se-
faceau din metal, altele din lemn acoperit cu piele, altele chiar
din fchitO impletit strans.
Diferitele corpuri de trupd care alcatuiau otirea aveau fiecare
un steag distinctiv, de aceea chiar corpul insui se numea ade-
seori steag . In 1432, Alexandru Aldea anunta Braovenilor
Fig. 112. Fragment de za, 10.91t In sdpAturile dela

Cetatea Albi.
i-au venit in ajutor patru steaguri de Moldoveni (i/lon,kottitto

CTWOKI1). In lupta dela Soci, a pierdut Radu cel Frumos toate
steagurile* i chiar schiptrul ce! mare . tim apoi c in cam-
pania din toamna lui 1473, tef an cel Mare a impgqit otirii
sale steagurile la Milcov , In ziva de 8 Noemvrie. In afar& Insa
de aceste steaguri, ale diferitelor corpuri de trupg, era steagul
domnului. Cunoatem cloud din steagurile lui stefan cel Mare.
Unul din ele, pastrat la Muzeul Militar din Bucureti, este de
forma dreptunghiulard; Infalieaza pe Sfantul Gheorghe din
Cappadocia ( tertoq rec'oproq Kccrc(n)cc86xtog ), 1ncoronat cu a
coroana cu 9 vArfuri, stand pe un jilt domnesc, inand cu amin-
www.dacoromanica.ro
CE TAME 517
dou minile sabia si cAlcnd In picioare balaurul. De o parte si

de alta a capului, Bunt doi ingeri; unul tine o spad, cerlalt un
scut. Pe margini, inscriptia, in limba , Cu urmtorul cuprins:
o O lupttorule i biruitorule mare Gheorghe, in nevoi i in neno-
rociri grabnic ajutator i cald sprijinitor, iar celor intristaIi bucurie
nespus, primeste dela noi aceast rugminte a smeritului -tau
rob, a domnului loan stefan Voevod, din naila lui Dumnezeu
domn al Trii Moldovei; pzeste-1 pe el neatins, in lumea aceasta
si In cea de apoi, prin ruggciunile celor ce te cinstesc pe tine;
ca s te preamrim pe tine in veci, amin. i a fcut-o aceasta
In anul 7008 (1500), In al 43-lea an al domniei sale .
Cetafile erau unul din mijloacele de aprare ale teritoriului
Trilor Romneti. Ele serveau pentru a opri sau a incetini ina-
intarea dusmanului, dnd astf el armatei de Ord timp ca s se
strng; slujeau in acelasi timp ci ca loe de adpost pentru Domn,
pentru boieri si o parte a locuitorilor din imprejurimi. Insemn-
tatea cetlilor a fost mai mare In Ardeal c in Moldova, mai mic6
in Tara Romneasc. 0 parte a lor cea mai insemnat, din-
coace de Carp4i. se afla la hotare sau in imediata apropiere
(de pild Hotin, Cetatea Alb', Crciuna, Giurgiu, Severin, Bran,
etc.); o alt parte se afla chiar in interiorul teirilor (de pild Roman,
Suceava, Teleajen, Bucuresti, Cluj, Cetatea de Balt, etc.). Unele
erau de zid (piatra ci cgrmidd); ruinele lor, impuntoare chiar
cand e vorba de Hotin, Soroca, Cetatea Alb, stau mrturie;
altele erau de lemn sit de pmnt ; acestea din urm, numite mai
Vrziu i plnci, s'au risipit cu totul, asa Inat pentru cAteva
din ele nu se poate preciza nici mcar locul unde se aflau.
O cetate de zid se alcluia, In genere, din urmAtoarele prti:
la mijloc, un fort sau un reduit de piatr, de form adesea drep-
tunghiular (Suceava, Neamt, Cetatea ADA), alteori rotund.
(Soroca) sau oblonga (Hotin). Acest fort constituie, de obiceiu,
partea cea mai veche a cett,ii si e de dimensiuni mici: la Cetatea
Neam-tului, el msoar 46 x 40 de metri; la Suceava 42,50 x 45
metri, la Cetatea Alb6 34,65x 37,20 metri, la Soroca 26 metri
(diametru). La Hotin, dimensiunile sunt mai mari: 37,90 x110,70
metri. Acest fort e prevzut cu turnuri, rotunde sau ptrate, la
unghiurile zidului. Turnurile au mai multe etaje ci se termin ca
zidul dintre ele, cu creneluri. Grosimea zidurilor fortului variaza:
www.dacoromanica.ro
518 ORGANIZARRA MILITARA
,`:7;""rirrctlihrt,T4 a
-' 3 -
- .
-
;
se-
IT= -,;11
a.;
_
11.
A .1,
' -
-
- 1 . A
_\,;14.
-
.
-
7 Z.-
tP ,..1;70 Ls. kr,

"
110 o T-
.
.1 Ilk
1
v_
h.
"
IV"
;4

..t,
1::-.Z oo-*
"
o
I*
"..;). t
jIf}:11
'L
*
Ar
Fig. 113. Ruinele CetAtIl Albe. Fortul Central.
www.dacoromanica.ro
CETA.TILE 519
de 4,94 metri la Cetatea Alba .1 de 4,50 metri la Hotin, ea este

de 3,65 metri la Neamt, de 2,50 metri la Suceava i numai de 1,60
metri la Soroca. In fort se pastrau munitiile i proviziile; tot aci
era locuinta garnizoanei. Fortul era inconjurat de un zid sau de
o incinta poligonala, prevazutd i ea cu turnuri, circulare (Cetatea
AIM) sau semicirculare (Suceava). Cateodat Ins acest zid exte-
rior, lipse0e: e cazuL cetalilor dela Neamt i Soroca. Grosimea
zidului exterior variaza ; chiar la aceeai cetate constatam dife-
rente, dupa cum primejdia bombardarii era mai mare sau mai
mica. Astf el, de pilda, la Suceava, zidul din partea de apus, asupra
caruia se putea trage cu
uurinta i cu eficacitate
de pe platoul Mirautilor,
avea 5 metri. pe cand cel
dinspre Sud-Vest mai
putin expus, 3 metri, iar
cel dinspre Est, foarte
putin expus, numai 1,60
metri. De jur-Imprejurul
zidului exterior se afla
un ant, uneori umplut tO
cu apa. La Suceava,
dimensiunile lui erau de Fig. 114. Ceramica bizantina gasita la Cetatea
40 metri latime i 5 metri Alba, In sapaturile Made acolo.
adancime. La Cetatea
Alba, apa din ant, avea o adancime de 8 picioare, adica
2,44 metri.
Mai toate cettile erau aezate pe pozitii dominante, de unde
ochiul putea cuprinde un vast orizont. Din cauza configuratiei
terenului, asediul era adeseori dificil i garnizoana, chiar foarte
redusa, putea rezista multa vreme.
Cea mai veche cetate a Moldovei este Cetatea Alba (vezi fig.
1./3,/14 i 115). Bizantinii Ii spuneau Maurocastron, uneori lug
Asprocastron. Pe timpul lui Roman Voevod (1391-1394) care
se intitula cu mandrie Domn dela munti 'Anil la mare *, ea se
afla In India@ Moldovenilor. In 1421, dupa primul asediu turcesc,
care avusese loe cu un an mai inainte, cetatea este reparata Cu
ajutorul lui Vitold, marele duce al Lituaniei; acesta trimisese
34
www.dacoromanica.ro
520 ORGANIZAREA MILITAR
12.000 de oameni i 4000 de care cu material de constructie. Alte

reparalii i adaosuri se fac in 1439, In timpul lui stefan, fiul lui
Alexandru cel Bun, apoi in 1454 In anul precedent fusese cucerit
Constantinopolul cand se construete un zid preveizut ca tunuri.
Sub stefan cel Mare, <is'a svArit in 1476 marea poart
a cet6ii, iar in 1479 un zid al ei. La inceputul lui August 1484,
.. I ,.
,.:..,;:t?.-,&:.-7-,...e.
..,.., ..r.- ,, ...
:- ''
..,,kiik,..:4'.-
_,_2*---;.5.4.7`"-, -1.,.-
-4; 7 - ; , a.,.....-. ,,,,'..-r, Ifv-,:-----
__
...". -
. .....'--_,,, ..... -.... .....-.IF
"."- e.- . "' ... - ::......;,..--75f:S7.., 1.11,..
.
. 1:0. ,"
: f. t, - 4. i i il ''.4 ...
17-t,
'..4
!,Aor II
'
"
--, ,:.r.;, -
-!
r ' -!'n 2r-,..4Z2
Fig. 115. Turnurl de aparare la Cetatea Alba.
dup un scurt asediu, Cetatea Alba &actea In m&inile Turcilor cari

aveau s'a' o stAptineascd pana in 1806.
Cetatea Chiliei a fost la inceput pe malul drept al bratmlui
Chilia, acolo unde se afl astdzi Chilia Veche. Dup atacul nereuit
din 1462, Stefan izbutete sl o ocupe trei ani mai tArziu; fiindc&
Ins, prin aezarea ei, dincolo de Dudare, ea nu putea fi ap6rat
cu uurinVa. de Moldoveni, cuceritorul puse s'd se zideascA, In 1479,
o noud cetate, pe malul stang al bratului, pe locul Chiliei Noi
de astazi. Constructia s'a M'out Inteun timp record: 25 de zile
www.dacoromanica.ro
CE TAT IL E 521,
(22 Iunie-16 Iulie); e drept c au lucrat, cum ne spune cronica

opt sute de zidari i aptesprezece mii de ajutoare . In .aceeai
var tragics din 1484 a czut i Chilia pentru mai bine de trei
sute de ani in mainile Turcilor.
Spre Tara Romneasc, stefan i-a asigurat hotarul, cuce-
rind, in 1482, Martie in 10, Crciciuna. Unde era aezat aceast
cetate, de lemn 0 de pmnt, nu se tie cu siguranf. Cei mai
multi o situeaz6 deasupra Odobetilor, pe dealul care 0 astzi
poart numele de Cetate; s'a emis ing i prerea c ar fi fost
aezat pe Siret, in preajma satului Vadu-Roca. In acest din
urmd loe sau in alt punct de pe Siretul inferior, la hotar, tim cd
Radu cel Frumos a construit in 1471 o cettuie ( fortalicium ),
In fata ckeia stefan a fost obligat, la randul su, s fac alte
cettui ( alia fortalicia ), abtnd in acelasi timp apa Siretului
dela aceea a dumanului su.
In spre Ardeal, era o singur cetate, a Neanolui (vezi fig.
116 0 117). Ea a fost ridicatd, se pare, de Saii din Bigtrita,
inainte de intemeierea Moldovei; c ar fi zidit-o Cavalerii Teutoni
pare mai putin probabil. Bine aezat 0 bine intrit, Cetatea
Neamtului n'a putut fi luat nici de Sigismund, regele Ungariei,
In Fevruarie 1395, nici de Turci in 1476; pan tarziu, in veacul
al XVII-lea ea a constituit un punct puternic de sprijin i un
loe sigur de adpost pentru domnii Moldovei.
In spre Poloni, hotarul era pzit de dou cetti, a Tetinei
a Hotinului (vezi fig. 118). Prima se afla lang6 Cernuti, pe un
deal limit, dominand tot tinutul; o gsim pomenit in 1394, cu
prilejul soliei trimise de tef an I &Are Vladislav Iagello. Cea de
a doua pzea un vechiu vad al Nistrului. Ambele au fost ridicate,
In preajma intemeierii Moldovei, de ctre regele Cazimir cel Mare
al Poloniei (1340-1370), pentru a apra drumul de comert care
unea oraele Galitiei cu porturile dela mare (Chilia i Cetatea
Alb5.) i, in acelai timp, i hotarul de miazai al posesiunilor
sale. i dup ce stpanirea Moldovei ajunge la Nistru, Polonii
au mai tinut pentru scurte intervale de timp, cetatea Hotinului.
Chiar tefan cel Mare, la inceputul domniei, a trebuit s le-o cedeze
pentru cativa ani. Petru Rare a mrit-o iar Turcii i-au reparat
lrgit in 1713 zidul inconjurtor, fcnd i diferite alte
lucrri.
34.
www.dacoromanica.ro
CA
I.
,.
.-
.*
..,..,
i
1._
.
., , 7,-
'0- 4.11,
of,
...
-'. ,,,...
.::.,s, -
f, .i- ,
,
'.
..,
--
:,ii..":j,,
If
- ...i.
. - . -e _
.,
.
.-- op-, -.....- ...,..... ''',1'''' rr t,,, : ' -: .I: kr
.",2""..0-14,25r-Nws,... _
.,... ......... ', . ,
. L
-
t...,:n..v.:- tt -
.., ra .
-,- 41, E * . .., . :ii.,', , .:.,. ,, ' . : .1r.
V.' : ,-
'7' ii'.. '1
0.* [i.A.'=-4---. -44- - -
. ...; ' Awr- .4.r.:-;-;i1... P. 1:.
, ,' '
4f.
4.--
-....,- - .., :. 13"b:.......-:. ,

. r,, '
.
R.. .
.1
I .. \ ' ....' ..
:!4' 4 i....,. ''
eW,:;4: .
D.
r ,, ...t!"
Fig. 116. - Ruinele Cetitil Neamtului.

www.dacoromanica.ro
CJ1
CoD
Fig. 117. :Ruinele Ceatii Neamtulul.
www.dacoromanica.ro
Mai spre rgs'Arit, tot pe Nistru, tinnd straj irnpotriva Tta-

rilor, era cetatea Soroca (vezi fig. 119). TradiOa local. atribue
Intemeierea ei lui stefan ce! Mare, sub care apare in documente,
In 1499, primul pralab de Soroca. Miron Costin in Cronica
Moldovei i a Munteniei, afirm frig Soroca a zidit-o Domnul
Petru dup a doua desalecare , ceea ce poate Insemna i Petru
al Musatei i Petru Rares. Daa admitem cea de a doua identi-
ficare, daa Petru Rare este cel care a zidit cetatea de piatril,
si in sprijinul acestei ipoteze a fost invocat si o scrisoare _din 23
Aprilie 1543 prin care domnul chiarri pe un meter bistritean
lucreze la cetatea Soroai atunci rezult c stefan a ridicat
numai o cetate de lemn si de pgmiint. Incazul ins6 and prin
Domnul Petru trebuie s intelegem pe fiul Musatei, atunci
tradiIia local exprim6 adevArnl, considerand pe tef an ce! Mare
ca ziditorul ceVtii de piatr ale arei puternice ziduri stau
astazi pe malul Nistrului.
To pentru paza marginei impotriva Taarilor, a fost facut
cetatea Orheiului ale arei ruine ar fi, dup ultimile cerceOri,
spre Sud-Est de orasul cu acelasi nume, in cotul ce face R6lutul
Intre satele Trebujeni i Butuceni. Impotriva acestei identifiari
se ridia totusi o obiectie: ce va fi f'cut pe Intemeietorul
s'o aseze tocmai in acest loc, un adevarat ceaun , dominat din
trei pgrti de malurile inalte ale Mutului, and stiut este a toate
celelalte cetti ale noastre sunt asezate, dimpotrivl, pe in'ltimi?
faptul c locul nu -e, chiar pe Nistru, asa cum ar fi fost normal
si cum e cazul cu restul cettilor rsritene, ci la o distant'd de
circa 10 kilometri de el, e Ina un indiciu impotriva identifiarii
propuse.
Tighina nu se constat a fi cetate pe vremea lui stefan ce!
Mare. In 1538, and Petru Rare este silit s" prseasa domnia,
Turcii cuprind i anexeazd orasul i inutul inconjutator, ridiand
In acelasi timp cetatea areia-i dau numele de Bender (vezi
fig. 120).
In interiorul Moldovei erau cet4ti1e dela Roman i Suceava.
Cea dintAi, de lemn si de p6mnt, a fost ars6 de Mateias Corvin
In 1467, cu prilejul expeditiei care s'a terminat asa de dureros
la Baia. ativa ani mai t'rziu, i anume in 1483, stefan cel Mare
incepu s zideasa aci o oetate de piatr. Pralabii de Roman
www.dacoromanica.ro
CE TAME 525
,

13 .3 {,
" f
:j
t 3
to,
, .
P-
tf. ' r, - -t- `104Y.. - )
" ' .'.,t ' ' .. .rt,A
' '
.'';:
f - t
2
.1 I
ri a 1
7 '
i li
.-
,.'
.1Â -
, '.
0.4 4 t,,,,,
:.
I
.1
r I'?
3
,.
',13.1 3 ;
. r 1
- ..* re, e .4 .
,
ri
www.dacoromanica.ro
I- 1, r 4 .. ".: 7.,, 6-
,. , ,A I - -
,
A' - . - ..c ,4J
r;g 7"
1,1! , ".
..111P4...4.-'. .4tlrl - ' X
' " - .0
x.a.
Ci
I.
,
L
"
161 ?
s..
,
r:
', s, r g
I. 4, 17. :41
,t
.r,
- .1
sunt numiti In documente, in mod obinuit parclabi de Cetatea

Nou6 ; cettii de piatra. i se mai zicea i Smedorova.
Cetatea dela Suceava (vezi fig. 121), a fost zidita, dupa toate
probabilitatdle, de Petru al Muatei, odat cu mutarea reedintei
domneti In acest ora. Bine Int6rita i ap6rat cu vitejie, ea a
putut rezista atat, asediului din 1476, al lui Mohamet, cuceri-
torul Constantinopolului, cat i celui din 1497 at lui loan Albert,
regele Poloniei. Sub Despot Voda se fac unele lucrari: inscriptia
cu slove pe langa bour dela poarta cetatii, care pomenea numele
acestui aventurier a fost citit de Miron Costin. i Ieremia Movi1
ii facu unele reparatii, In 1596.
Cetatile Moldovei au fost unul din factorii insemnati cari au
contribuit la victoriile lui stefan cel Mare. Ele ne ajut s lute-
legem mai bine cum a putut acest stralucit voevod s se impo-
triveasc6 tuturor dumanilor timp de aproape o jum`tate de
veac. De altfel intreaga istorie militafg a Moldovei e strans legata
de cetatile ei. Paralelismul se poate observa dela inceput Ora
la sfarit. Din momentul In care sub Mexandru Lapuneanu
unele cetati aunt rAsipite cum ne spune cronica pu-
terca militara moldoveneasc6 Incepe s decada; lar gestul lui
Dumitraco Cantacuzino, care In 1675 svarle, cu praf de puc4,
In aer, zidurile cetatilor sau le umple cu lemne i le d foc
cazul Sucevii este prefata epocii fanariote.
In Tara Romaneasca, cea mai mare parte a cetAtilor se afla,
ca i In Moldova, la hotare: pe unja. Dunrii i de-a-lungul mun-
tilor, spre Ardeal. Incepand dela apus, gasim cetatea Severinului,
care exista In 1233 &And apare in documente banul Luca. Sta-
panirea acestei cetti de &Are Basarab Intemeietorul a fost una
din pricinile razboiului din 1330. tim de asemenea c faboiul
din 1369 impotriva lui Vlalcu a inceput tot prin ocuparea Seve-
rinului de atre Unguri. In 1419 cetatea cade In mana Ungurilor,
lar in 1524 In aceea a Turcilor. Se mai v'd i astAzi, in parcul
Dragalina din oraul Turnu-Severin, ruinele acestei cetati me-
dievale.
Mai spre ragrit i anume la confluenta Oltului cu Dunarea,
se afla cetatea Turnul, a carei forma i-a determinat numele.
(De aceea i se i spune intr'un document slay din 1432, dela Ale-
xandru Aldea, Pirgos (ntiproc, care pe grecete inseamna tocmai
www.dacoromanica.ro
CETATILE 527
www.dacoromanica.ro
If 71 - ,:r
q .f.T; '' :,
r,.. ..f- '!.
1,04 c oo .'i
' 1, ',;'.. i'.11.4.. ' .
'..V:::
.t.r.,K, 1' If! :,,, '
)! a.'t .
. t,4). '
rt. el" .
.-- --X
t
'
'
,;:,evtli
. . v-'111
rIff
-},A
-
4..
4
.%
'
.rt n
o turn ). Prima mentiune cunoscut mie este din timpul cam-

paniei din 1394-1395, Gaud cetatea a fost cucerit la inceput de
Sultan 0 reluat apoi de armatele aliate ale lui Mircea cel 136trAn
Sigismund, regele Ungariei. Turnul a existat Ins i inainte
de aceast campanie ; cred c'd cetatea e str6veche, continuAnd pe
acel Turris pe care impratul Justinian 1-a cedat Slavilor
pentru a mai opri ravlirile lor peste Dunre.
Spre rdsrit de Turn, era cetatea Giurgiului, in insula din
fata oraqului de astAzi. Raguzanul Giacomo di Pietro Luccari
care a avut la indemng. 0 un letopiset muntean, al lui Murgu,
necunoscut astazi, afirm6 in cronica sa, ap6rut in 1605, c'd ce-
tatea Giurgiului s'ar datori lui Radu I. Trebuie s intelegem:
cetatea anterioar, de pmnt 0 de lemn, deoarece tim in mod
sigur c cetatea de piatr din Giurgiu a fost ridicat de Mircea
eel BtrAn. Ne-o spune chiar fiul acestuia, Vlad Dracul, cu pri-
lejul expeditiei din 1445, adngand i amAnuntul, foarte intere-
sant c n'a fost piatr in zisul castel care s' nu-1 fi costat pe
numitul su tan.' un bolovan de sare . Mircea a stat adeseori in
Giurgiu, supraveghind mic6rile Turcilor. In 1417, cetatea cade
in mAna sultanului Mohamed ; tot atunci se pare &A a fost ocupat
Turnul.
Mai in jos pe Dundre, dar pe Ormul drept, era cetatea dela
Turtucaia, in form' de patrulater, avAnd la trei din coltari &Ate
un turn mic, iar la cel de al patrulea un turn mare. Fusese con-
struit de Turci, In primele decenii ale veacului al XV-lea: o tim
dela unul din robii cari lucraser la ridicarea ei 0 care Muntean
de f el ddea informatii in privinta aceasta cruciatilor in 1445.
Mult mai important6, sub raportul m'Arimei 0 al garni-
zoanei, era cetatea Deirstorului, vechiul Durostorum roman. In
tot cursul evului mediu, cetatea aceasta a existat i, in unele
rdstimpuri, a avut o insemn6tate deosebit. In 1402-1408, ea
ra In st5panirea lui Mircea cel Btra'n care poruncea c6peteniilor
i sd pdzeasc4
DArstorului (KEdsarfitAt Apilerloctaim) s' respecte
dreptul mnstirii Cozia de a pescui in biile dimprejurul 01.4-
Reluat de Turci spre sfaritul domniei, ea ne-a revenit
abia peste cinci sute de ani, in 1913.
La gura Ialomitei, in locul numit pki'd in vremea noastr
Cetate, dar unde nu se mai distinge astzi nicio urrra, a existat
www.dacoromanica.ro
CETATILE 529
-odinioar o cetate de pmnt i de lemn, Cetatea de Floci. Dupd

mrturia lui Luccari, ea ar fi fost fcuta chiar de Negru \Todd,
Intemeietorul, care ar fi ridicat asemenea intrituri ( cortine di
mattoni ) i la Bucureti, Trgovite i Buzu. La 15 Ianuarie
1.467, Radu ce! Frumos, intrind mnstirii Cozia stpanirea asu-
pra bltilor i grlelor dunrene, dela Spatul 'And la gura Ialo-
mitei, hotrte ea' nimeni nu va avea dreptul sd se amestece
in aceste posesiuni nici prclabii Flocilor, nici brnitarii, nici
altul cinevai din boieri i din dregdtorii domniei mele . Oraul
Fig. 120. Ruinele Cetatil Tighina.
de Floci, i de sigur, i cetatea, au fost arse i pradate de tafan

.cel Mare, dud a fost ars i Brila, adicA la sfritul lui Fevruarie
inceputul lui Martie 1470.
_BM ila n'a fost cetate in veacul al XV-lea. Ori de cAteori e
pomenit in cronicile moldoveneti sau in documentele mun-
tene, nu i se d numele slay de rpaA-k prin care se desemneaz6
In mod obinuit cetAtile. In timpul lui Radu Paisie, in 1540, Turcii
iau in stpanire Brila, cedat lor de domn in schimbul ajutorului
pe care i-1 daduser cnd 11 readuseser in scaun, dup revolta
banului erban ; in acelqi an, ei incep sei construiascii o cetate de
zid (arcem muro): ne-o spune lmurit un document contemporan.
www.dacoromanica.ro
Peste Dungre, in Dobrogea, au fost ceati la Isaccea i la Eni-

Sala, lang6 Babadag, facute arnandou de Turci, cu prilejul expe-
ditiei din 1417, cand Mircea a trebuit sa renunte la posesiunile-
sale trans-danubiene.
Tracand la ceatile dinspre munti, vom aminti mai intai cetatea
dela Tismana. O gssim pomenit pentru intaia data.' inteun docu-
ment din 1493, Iunie 15, dela Vlad CAlugrul, in care ni se spune-
ch. satele Pocruia i Godinetii fuseser luate de fratele sAu Radu
ce! Frumos dela nite boieri i date IngnAstirii Tismana $i ceteifif
(HOA CTOMS MOHACTHfl THCMHIS H HOA rtiaA). In aceast cetate
sttea cred pArcdlabul Balciu despre care vorbesc cei doi
bani de Tismana intr'o scrisoare trimis6 Sibienilor in 1454-
sau 1456, Pe vremea lui Matei Basarab, cetatea Tismenii a fost
innoit; un cfator contemporan ne spune c. avea 5 tunuri;
trei dintre ele fuseser cumpArate i &Amite de Radu Serban
In 1605.
In stnga Oltului, era cetatea dela Argef ; despre ea face men-
dune documentul din 1336 ( sub castro Argias ), povestind rz-
boiul lui Carol Robert cu Basarab Intemeietorul. Unii dintre-
istoricii vremurilor noastre au crezut c" aceast cetate era la
Curtea de Arge, altii ing au identificat-o cu cetatea dela Poe-
nari, zis i a lui Negru Vod, situat la 30 de kilometri mai spre
Nord, pe Arge, intr'un varf de munte. Cetatea dela Poenari e-
de dimensiuni reduse: vreo 40 de metri lungime; in casematele
donjonului i ale celor dous turnulete abia se puteau ad'aposti
30 de soldati. S se fi retras Odd' aici Basarab Intemeietorul?
Mai probabil ni se pare ca acesta s" se fi inarit in reedinta sa,
In Curtea de Arge, acolo unde era vistieria i toate bogliile sale..
Modesta cetate dela Poenari pare a fi anterioarii intemeierii frii
Romaneti. Tot anterioarci credem ch. e i cetatea Lotrului -
situat de asemenea pe un varf de munte, la Vrsarea Lotrului
in Olt. In 1453 castrum Lothorvr era ruinat i dei nu se.
afla pe teritoriul supus autorittii sale, regele Ladislau al Un-
gariei autoriza totui pe Sibieni s6-1 repare spre a servi de apgrare.
impotriva Turcilor. Vlad Tepe a refAcut cetatea dela Poenari,.
punand s lucreze la ea pe Thrgoviteni pe care potrivit tradi-
tiei consemnate In cronicele muntene i-a luat din ora chiar
In ziva de Pate impodobiti fiind . au lucrat adaog`
www.dacoromanica.ro
CETATILE 531
cronicele pang li s'au apart hainele . Pe la sfaritul veacului

al XV-lea, cetatea dela Poenari servea drept inchisoare pentru
-vinova%ii politici, pentru hicleni . Un document din 1502, dela
Radu ce! Mare, ne spune cum tatl s4u, Vlad Calugarul, prinzand
pe un astfel de hiclean, pe jupAn Milea, a trimis s-1 arunce
In cetatea Poenarilor . lar... tat1 Milei povestete docu-
mentul a mers inaintea dregdtorului domniei mele, juptin
Gherghina pArcdlabul, de a dat i a inchinat jumdtate din Topo-
loveni, ca s-i scoat capul fiului su Milei dela cumplita moarte
Fig. 121. Ruinele CetAtii Suceava.
i i-a scos capul lui... . In 1524,.cetatea era in stlpAnirea regelui

Ungariei, care-i pusese garnizoan6 aci, &And in schimb domnului
din Tara Romneasc, lui Radu dela Afuma0, domeniile Vurprul
i VinIul din Ardeal.
Lang Ruc6r, pe dealul OrAii, a fost o cetate numit de popor
4 cetatea NealAului iar in documente Cet atea Thimbovipi,
dup raul care curge la poalele dealului. Originea ei este ante-
rioar intemeierii Tdrii Romaneti, fiind clditd, dup toate pro-
babilittile, de care Cavalerii Teutoni. Aci ar fi fost acel castru
foarte infrit ( castrum munitissimum ) pe care un document
www.dacoromanica.ro
din 1231 ne spune c' 1-ar fi ridicat ei dincolo de munti v. Dui:4

Intemeirea rii, cetatea Drnbovitii a avut un dublu rol militar
vamal, fiind amintit In toate privilegiile comerciale acordate
Bravovenilor In prima jumtate a veacului al XV-lea. Aci comanda
pArclabul Dragomir castellanus de Domloyka , cel care a
b'tut in 1369 ovtile voevodului Transilvaniei.
Tot pe rul D'ambovita, dar mai spre miazzi, a fost cetatea
dela Cettenii din vale, lng5. comuna Stoenevti, unde s'a retras
Mihai Viteazul, dup Cdlugreni, avteptnd ajutorul lui Sigismund
Bthory. Poporul li spune acestei cetti, ca i celei dela Poenari
<a lui Negru Vod. . i bisericuta, spat In stncd, din cuprinsul
cettii, e numit de asemenea Schitul Negrului Vod . De cAnd
dateazd cetatea dela Cetteni? Rdspunsul nu-1 vom putea da,
cleat dup ce se vor face spturi.
Nu se vtie precis unde era avezat cetatea de lemn vi de p'-
mnt, a Teleajenului. In munti, aproape de izvorul Teleajenului,
ava cum ar vrea unul din istoricii novtri de azi, ni se pare impo-
sibil. Mai curnd ea trebuie s fi fost acolo unde raid iese din
regiunea deluroasd in cmpie. Intr'o atare avezare, spre Nord-
Est de Ploievti, cetatea domina drumul care, pe la poalele pod-
goriei, venea din Moldova; garnizoana ei putea ava dar sa cad In
coast unei ovti care s'ar fi coborit dintr'acolo. Din letopisetul
zis dela Bistrita, aflm c' in anul 6982 (= 1474), luna lui
Octomvrie 1, luat-au *tefan Voevod cetatea Teleajenului (rpm
WT1t TEARM-114k) 1 au -We, capetele pArclabilor vi pe femeile lor
le-au robit; i multi tigani au luat atunci, iar cetatea au ars-o .
Mai spre rsrit, In fostul judat al Scuienilor, i anume In
comuna Calvini, pe dealul numit al Cettuii, se afl ruinele unei
cetti medievale despre care se crede eh' ar fi zidit de Cava-
lerii Teutoni. Numai spturi sistematice la fata locului ne-ar
putea lmuri asupra caracterului ei vi a epocii In care a fost con-
struit.
In interiorul -trii, au fost cetti la Cdmpulung i la Bueurefti.
De cea dintAi aflrn dintr'o scrisoare a lui Dan al II-lea, din 1431,
prin care el se adreseaz6 tuturor targurilor i vmileir domniei
mele: Rucrenilor i Campulungenilor i Argevenilor...
dela Ciimpulung rp4AS wT Mkronoivk). Aceast cetate a
existat inainte de intemeierea frii Romnevti. Laurentiu Comi-
www.dacoromanica.ro
CETATILE 533
tele de Longocampo a carui piatra mormantala, din 1300, scrisa

latinete, ni s'a pastrat, a fost, credem, unul din comandantii ei..
Cetatea dela Bucureti de lemn i de parnnt s'ar datora
daca e sa credem relalda raguzanului Luccari insui inte-
meietorului irii, legendarului Negru \Todd'. Fiind aezat i ea
tot pe raul Dambovita, se pare ca la aceasta cetate i nu la cea de
pe cursul superior, dela dealul Oral,ii, s'ar referi cele &ma scrisori
din 4 i 10 August 1460, serse de Vlad Tepe in castrum fluvii
Dombovicha . Prima menliune sigurd este frig numai din vremea
lui Radu ce! Frumos; o scrisoare a acestuia poarta data: 6 Martie
1470 In cetatea Bucureti (or roa, &ram* Spre sfaritul
veacului al XVI-lea, cetatea se stricase sau dispAruse chiar; aa_
se explica de ce Turcii, ocupand In 1595, In urma retragerii lui
Mihai Viteazul, oraul, pun sa se ridice o intaritura de lemn i de
parant o palanca' la manastirea Radu \Todd.
Tot dup5. raguzanal Luccari, Negru Voda ar fi ridicat intari-
turi de lemn ( cortine di mattoni ) i la Tdrgovifte la Buzau._
La Thrgovite tim ea a fost o asemenea intaritura; in 1476,
comandantul armatei ungureti care gonise pe Basarab, anun0
pe Sibieni ea zidete aci un bun castel iar In 1494 inginerul
sas Michel arata in ce conditii e dispus sA faca o cetate sau un
castel ( eyn fest adder eyn schlos machen ); resturile cetatii
le-au utilizat in 1595 Turcii, &and au ridicat palanca de acolo,
asemenea aceleia din Bucureti. Despre Buzau n'avem sreo alt
tire; nu e insa. de mirare s se fi facut i in acest punct o Inta-
ritura, in calea Tatarilor i a Moldovenilor.
Dintre toate tinuturile romaneti, cel mai plin de cet4i a
fost Ardealul. Faptul se explica' pe de o parte prin cucerirea ungu-
reasca, prin sistemul de organizare administrativa i militara
introdus de noii stapAni, pe de alta parte prin colonizarea cu
elemente straine: Sai, Teutoni. and Ungurii au luat In sta.-
pnire tinutul dintre Tisa i Carpati, ei au ocupat vechile cet4i
ale batinailor ca de pilda Bellgradul al carui nume inseamna
In limba slava: Cetatea Alba i pe lngd ele, au Meta altele
noi, spre a putea domina i apAra noua posesiune impotriva altor
navalitori. Castrul sau cetatea Tarda e pomenita pentru intaia
data In 1075; cetatea Orod (Arad) in 1135; cetatea Cluj In 1173,
cetatea Kiikl, pe TArnava mica in 1197.
www.dacoromanica.ro
Colonitii sai cari incep sa se stabileasc in Ardeal de pe

vremea lui Geiza al II-lea (1141-1162) 0-au intdrit cu ziduri
aezarile lor mai Insemnate. and au n'avalit Ttarii, in 1241,
erau fortificate Bistrita i Rodna Cu vechi nume romano-slave
Bragovul, Sibiul, Sebeful, Sighipara, Mediaful, Ordstia. Tot in
1.241 gAsim cetatea dela Oradea Mare, aceea dela Dej i cetatea
dela Sdnzieni (Szent-Llek) pe care o cuprinde Bochetor.
'. ,..i. r) ': .` 2a

'd 1, ,i: ti'' i' ri- ;vs. ),,7 t IA ',.
r,. i
Tr..'
a ;
al ' ',',
,..".. '-'11,1-;';."'
.4.0..: , , i'z ;
1. 7-.' "-..'
. ' '7:1' '
.
' 1'4,,,e,,' .' --

1r v17''
t;',1---
. :*;
....:
.,,,,
i . ... , 1 '....
- ..
'
, k;s. , ; ' IN.i. 1 . It..-
uli!i; 1/4t. :at lit' t".
.g, .5, 141; ' '',..., I 4 '
4., ',. 3 ',I dt ,', I - / ,
4. .7. 1k4 : ,I.', ,..r, i I .:I!! ,., I.
' 441K' ( 4 .t, 1
,s-
. .
I cf.. 1,;....! --4 . 1,, ' '0-
i .- ,,,i .1 . ,l. , ,, H..- :..r.
. t,10
i ,,!'
.,1 . ,...-
1 .. ''' a
I.
t:' . : -
' ." J :' '' n

..%, .
,
,
Fig. 122. -RuInele CetAtll dela Cohalm.
Cu trei decenii mai inainte fusesera adu0 de &are regele Andrei

al II-lea Cavalerii Teutoni i aezat,i In Tara Barsei, spre a fi straj
impotriva ndvlitorilor din rsarit. Lor li se datoresc pare-se
cet4i1e din tmprejurimile Braovului i anume acelea dela Feldioara
(Marienburg), Prejmer (Kreuzburg), Rijnov (Rosenau), Codlea
(Schwartzburg), Bran (Trzburg, numita in actele noastre vechi
i Turci sau Terci) i insai cetatea din marginea Braovului,
ale ciirei ruine se vad i astzi. Unii cercetltori contest frig
caracterul teutonic al acestor cetall.
In veacul al XIII-lea Osini i prima mentiune despre cetatea
Fdgdrafului, despre aceea a Huniedoarei ( castrum de Hunod *
la 1267; vezi fig. 123; cf. fig. 122).
www.dacoromanica.ro
::*--4", .: ' - . ., - - - , ;:- : . ,,
,.-t; Onj ...,;? .
11,
[' 4 , 1, 4`._,
.. ', 4.a---k*-7-
- .
,.. ,,, ,,, ...... Us,--,,,7 -.7.....,.
. ,
. . '-', .,,..
-.. L.. v. ,e .; ' ,s , s .---. i ' '
\\In.
.. ....,-; ''''' ta..." ,te:1/4- Ni ,
.,
,,z,,, . : ' ""-. , ."........w LtS,0....
L.'s...N. .: 4. - , ..-
www.dacoromanica.ro
-
ry,
) ,N
.4
A
4N.
G71
4.1
Fig. 124. Trel din turnurile de aparare ale zidului care Inconjura Sibiu'.
www.dacoromanica.ro
Fig. 125. Biserid de sat fortiticata, din Ardeal.
www.dacoromanica.ro
538 oRGANIZAREA MILITAR
Spre deosebire de cetatile propriu zise care i de o parte i

de alta a Carpatilor erau pazite de garnizoanele militare perma-
nente din ele, apararea oraelor foritficate din Ardeal se facea
de toata populatia barbteasca a lor, in stare a purta armele,
grupat pe bresle. Fiecdrei bresle ii revenea apararea unei por-
tiuni de zid i a unui turn. Se mai \Tad i astazi la Sibiu trei din
turnurile pe care le aparau membrii diferitelor bresle (vezi fig. 124).
Din cauza acestei obligatii de a apdra intreaga incint forti-
ficata, suprafata oraului, deci lungimea incintei, nu era prea
mare, iar strazile erau strAmte, cateodata atat de stramte Incat
abia putea trece o camp. De pe varful muntelui Tampa se poate
observa Inc lmurit intinderea vechiului Braov, inconjurat odi-
nioara de ziduri, fata de suprafata mult mai mare a oraului
actual.
In afara de cetli, au servit ca loc de apdrare i de refugiu,
atat de o parte cat si de alta a Carpatilor, manastirile i bisericile
intarite. Unele din aceste lacasuri sfinte aveau ziduri puternice,
prevazute uneori la colturi i chiar i la mijlocul laturilor cu tur-
nuri care dadeau un aspect mai mult militar deck, bisericesc.
Aa a fost la Tismana, la Bistrita i la Cozia In Oltenia, aa la
Putna, Pobrata, Slatina, Sucevita, etc., in Moldova (vezi fig. 20
i 71), aa la multe biserici de sat In Ardeal (vezi fig. 125), de
pilda la Cisnadie, In Sibiu, la Vorumloc, la Archita, la Dealul
Frumos i mai ales la Mona, in Tarnava Mare, unde bise-
rica are aspectul unui adevrat castel medieval. Intr'o vreme
cand preotii i episcopii puneau adesea mana pe sabie i pe ghioaga,
era normal ca i bisericile i manastirile sa fie loe de aprare.
BIBLIOGRAFIE
Organizarea militar. I. 1. I. BOGDAN, Doun steaguri ale lui .Ftefan cel

Mare din Muntele Atlws, In An. Acad. Rom., Partea administration si des-
baterile, t. XXIV (1901-1902), p. 90-95; 2. RADU ROSETTI, Despre Unguri
f i episcopiile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom., Mem. Sect. v., t.
XXVII (1904-1905), p. 247-322; 3. I. BOGDAN, CV teva Observatiuni
asupra indatoririlor militare ale cnejilor si boierilor moldoveni in secolul
XIV si XV, In An. Acad. Rom., M m. Sect. Ist., t. XXIX (1907), p. 613
628; 4. I. BOGDAN, Documentul Reizenilor din 1484 f i organizarea armatei
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 539
moldovene in sec. XV, In An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., t. XXX (1908),
p. 361-441; 5. GENERAL R. ROSETTI, Studii asupra chipului cum se pip-
tuia rdzboiul de ciltre sS'tefan cel Mare. Memoriul I Armamentul; Memoriul
II Organizarea; Memoriul III Principii tactice ale Moldovenilor f i veci-
nilor, In Mem. S'ect. Ist. Acad. Rom., t. IV (1925), p. 367-444; 6. GENERAL
R. ROSETTI, Studii asupra chip ului cum se feiptuia rdzboiul de c'dtre ',Stefan
cel Mare. Memoriul IV Fortificatia sub 'tejan cel Mare. Atacul f i apirarea
cetatilor; Memoriul V Strategia lui sS'telan cel Mare, in Mem. Sect. Ist. Acad.
Rom., t. VI (1927), p. 1-71; 7. N. IORGA, Istoria armatei romdnesti, editia
2-a, vol. III, Bucuregti, 1929-1930, 383 + 256 p. in 80; 8. GENERAL
R. ROSETTI, Evolutia mijloacelor f i a chip ului de fdptuire a reizboilui dela
moartea lui .tejan cel Mare kind la a lui Matei Basarab I Armamentul;
Organizarea, In Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XI (1930), p. 165-199 gi
247-280; GENERAL R. ROSETTI, Idem, III Tcatica; IV Fortificatiunea,
In Mem. Sect, Ist. Acad. Rom., t. XII (1931-1932), p. 107-165 gi
291-333; 10. GENERAL R. ROSETTI, Idem, V Strategia, in Mem. Sect. Ist.
Acad. Rom., t. XIV (1933), p. 31-129; 11. GH. I. BRATIANU, Pentru un
Institut Romdnesc de Cercetdri Istorice f i Arheologice la Constantinopol, In
Rev, Ist. Rom., III (1933), p. 317-323; 12. MARCU BEZA, Trei sdbii
moldovenesti din vremea lui sS'tefan cel Mare in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom.,
t. VII (1934-1936), p. 37-39; 13. GENERAL FtADU ROSETTI, Essais
sur l'art militaire des Roumains, Bucureti 1935, 200 p. in 8; P. P. PA-
NAITESCU, Armata lui Mircea cel Btrn, In Cony. Lit., LXXV (1942), p.
573-582.
II. 15. N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei gi Cetatii Albe, Bucu-
reti, 1899, 419 p. in 8; 16. I. PU$CARIU, Cetatea Neamtului dela Podul
Ddmbovitei in Muscel, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t. XXX (1908),
p. 111-115; 17. ALEX. LAPEDATU, Doud vechi cetclti romdnesti. Poenari
i Dimbovita, In Bul. Com. Mon. Ist., III (1910), p. 177-189; 18. K. A.
ROMSTORFER, Cetatea Sucevii descrisd pe temeiul pro priilor cercetiri fdcute
intre 1895 f i 1904..., publicatd in romdneste cu o notild istoriat de Alex.
Ldpedatu, Bucuregti, 1913, LVI + 112 p. in 4; 19. ALEX. LAPEDATU
Cetatea Sorocii, in Bul. Com. Mon. Ist., VII (1914), p. 85-96; 20. N. A.
CONSTANTINESCU, Cetatea Giurgiu. Originile f i trecutul ei, in An. Acad.
Rom. Mem. Sect. Ist., t. XXXVIII (1916), p. 485-522; 21. GENERAL
Sc. PANAITESCU, Cettile-ruini din Basarabia de pe Nistru i Dunetre, in
Anuar. Com. Mon. Ist. Sect. d. Bas., Chigindu, 1924, p. 84-111; 22. G. D.
TEuTscH, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen, vol. I. Von den dltesten Zeiten
bis 1699, Sibiu, 1925, XIX + 611 p. in 80; 23. TEODOR BALAN, Cetatea
Hmielov, Cern5uti, 1927, 24 p. in 8; 24. EL. SIGHIAR,TEU, Colinde gi Ce-
tatea Ciceiului, Cluj, 1928, 68 p. in 8 mic; 25. T. CIOBANU, Cetatea Ti-
china, In Anuar, Com. Mon. Ist. Sect. d. Bas., ChiinAu, 1928, p. 15-57.
www.dacoromanica.ro
VIATA ECONOMICI
Eu cel intru Hristos Dumnezeu
binecredinciosul... lo Mircea, mare
voevod i domn... Smplinit-am rugd-
mintea pdrgarilor din Brasov... ca sd
le innoesc i seele intdresc asezdmintele
ce le-au avut dela strdmosii domniei
mete pentru vamd prin tdrgurile din
fara domniei mele.. : ca sa dea pentru
o hucatd de catif ea de Ypres un fertun,
pentru una de Louvain o perperd, pen-
tru una de Colonia doisprezece ducati,
pentru una de Cehia sage ducali...
cine aduce sepci frdncesti nimica s.
vamal acordat Braso-
venilor de cdtre Mircea cal Batran,
la 6 August 1413).
Via%a economica a unei 1,dri e determinata In primul rand de

bogiile ei, de produsele solului i subsolului. Astazi, prin im-
portul de materii prime, putem avea i activitati economice care
86 nu depind numaidecat de produsele Vrii respective (vezi
de exemplu, Elvetia, Italia) ; In trecut Insa, acest lucru, data
fiind greutatea comunicatiilor, era imposibil. 'raffle noastre au
avut, prin urmare, In genere, o viata economica de caracter agri-
col, determinata de cele doua Indeletniciri esentiale ale batina-
ilor: agricultura, sub toate formele ei, i crefterea vitelor. Putem
face totui o diferentiere, Impartind, sub raportul economic, teri-
toriul romanesc In cloud mari arii: de o parte, Moldova i Muntenia,
unde acest caracter agricol a fost aproape exclusiv, de partea cea-
lalta Ardealul, unde existand i o viata oradneasca mai desvol-
tata, s'a adaogat i un Inceput de activitate industrial:a. Aceastr
diferentiere ne face sa Intelegem mai bine curentele comerciale pe
teritoriul romanesc, directia schimburilor de marfuri; ea ne
www.dacoromanica.ro
PRODUCTIA 541
explica, in acelai timp, inflorirea centrelor saseti dela botare:

Sibiul, Braovul, Bistrita.
CercetAnd viata economica, va trebui s ne ocupam pe rand de
ramurile mai importante de productie, de circulatia produselor
noastre, prin urmare de exportul lor i in acelai timp de importul
produselor straine, apoi de drumurile comerciale ale tarii, in star-
it de circulatia monetara pe teritoriul romAnesc.
Productia. Intocmai ca pe vremea lui Alexandru cel Mare
care, trecAnd Diarea, a dat, pe tdrmul nostru, de holde bogate
de grdu, intocmai ca pe vremea Avarilor i Slavilor care spuneau
stramoOlor notri: sernanati i secerati, noi o sa va luam numai
o parte din produse , tot aa i dupa intemeierea Principatelor
indeletnicirea noastra de capetenie a fost agricultura. Ostaii lui
Mircea cel BatrAn i ai lui stefan cel Mare erau inainte de toate
plugari. Cultivau grAul, orzul, ovazul i meiul sau malaiul ; porumbul
se va introduce tArziu, adica pe la inceputul veacului al XVII-lea;
cultivau vita de vie care, indigena fiind, cerea pe atunci mult mai
puin ingrijire ca astazi ; puneau apoi, pe lang casa, tot felul de
legume. Inul i cAnepa 1i aveau, mai mult ca in vremea noastra,
locul pe ogoarele satenilor. Cand anul era bun, &And ploua la vreme,
recoltele erau aa de imbelpgate Inca minunau pe straini. trite-
legem cum a putut afirma Dimitrie Cantemir &A in Moldova grAul
cla plugarului de douazeci i patru de ori senaratura... orzul de
aizeci de ori, meiul... de trei sute de ori . Pe lAnga agricultura,
era creterea vitelor. Pauni intinse, mult mai intinse ca astazi,
fAnete imbelugate hraneau turme nenumdrate de oi, herghelii
de cai, vestitii cai moldoveneti, sau, cum li se spune In privi-
legiul comercial din 1408, caii buni de tara al caror export
era interzis, apoi cirezi de vite albe, atAt de cautate de negu-
storii streini. Albinaritul era foarte desvoltat ; prisacile erau mult
mai numeroase ca in vremea noastra i pe drept cuvAnt, deoarece
pe atunci nu s cunqtea zaharul in locul lui fiind mierea
iar lumAnarile de ceara reprezentau ultimul cuvant in ce pri-
vete tehnica luminatului. Pescuitul luase o desvoltare remar-
cabila la Durare i la balti. Pe vremea lui Mircea cel WatrAn era
lege &a se pescuiasca trei zile pe an moruni pentru domnie.
Petele constituia un articol obinuit pentru export ; calatorii
cari tree pe la Galati i la Chilia se minuneaza de multimea
www.dacoromanica.ro
542 VIATA ECONOMICA
de ieftinatatea lui ; icrele negre se masurau Cu cantarul : in

1446, doamna lui stefan Voievod darue0e manastirii Neamtului
un mertic anual de trei cantare de acest f el (Ti KAHTApH mcpS
Vanatul era de asemenea in mare cantitate: padurile
qoptitho).
ocupau o suprafata mult mai mare ca astazi i adaposteau Inca
unele soiuri de salbataciuni care acum au disparut (vezi vol. I,
ed. 4-a, p. 6-7).
In ce prvete bogatiile minerale, locul de frunte 11 ocupa sarea.
Ea se scotea dintr'o suma de ocne: In Tara Romneasc, la Ocnele
Mari, in Valcea, un Voico dela Ocna figureaza ca martor
in testamentul din 1425 al boierului Petru Man pentru mnastirea
Cozia la Ocna Mica de langa Targovi0e, la Slanic, Telega i
Ghitioara in Prahova ; in Moldova, la Targul Ocna, In fostul judet
al Trotuplui, precum 0 la Valea Sarii In Vrancea, de unde *Mg
exploatarea se facea numai pentru trebuintele casnice ale Vran-
cenilor, nu 0 pentru negot ; in Ardeal, In 1552, erau ocne la Tarda,
la Cluj, la Dej 0 Ocna Dejului, la Ocna Sibiului. Ricura se scotea
numai pentru unsul rotilor, la care, 0 pentru unele leacuri, prin ar-
mare in cantitate foarte mica; ea se masura cu poloboacele .
Fierul s'a exploatat la Baia de Fier, in judetul Gorj, iar arama,
pe vremea lui Mircea cel Batran, la Bratilov, langa Baia de Arama ;
ni s'au pastrat documentele prin care Domnul daruete 0 apoi
confirma manastirii Tismana zeciuiala dela arama ce se scotea din
acest loc. Mai insemnata era productia aurului pe care-I strangeau,
atat in Moldova cat 0 in Tara Romaneasca, tiganii zltari (dela zlat,
In limba slava aur) din nisipul unor anume rauri, ca Lotrul, Buzaul.
Drept impozit aceti tigani plateau domniei, in Moldova, patru
oca de aur anual (1600 drahme ), in Tara Romaneasca 4 o mie
de monete de aur . In Ardeal, exploatarea aurului, in Muntii
Apuseni, constituia un izvor insemnat de venit, aci metalul pre-
-tios gasindu-se In cantitali mult mai mari ca In raurile Carpatilor.
111e0quguri1e. Am cunoscut 0 am practicat meste0igurile
esentiale din cele mai vechi timpuri. Dacd termenii meVer i meftefug
sunt relativ noi, de origine ungureasca, In schimb meiestru i. meiestrie
vin din fondul latin al limbii noastre, iar numele mqtequgurilor
fundamentale poart tot numiri latine sau sunt formate in roma-
nete prin adaogarea sufixului latin caracteristic -ar. Astfel, de
pilda, fierarul sau faurul (faber), tdmplarul, cel care face tampla
www.dacoromanica.ro
ME $TE SU GU RILE 543
bisericii (templum), morarul, care macind (machinare) la moarli

(mola) grdul (granum) preface in fdind (farina), apoi olarut
(olla) mostenitor al unei traditii milenare; lucrul lemnului, o
indeletnicire asa de rAsptindit In tinuturile noastre pline da
Oduri ne-a dat pe dogari, pe scdfari, cei ce fac scafe (un sat Scdfari
In judetml Putna), pe blidari dela care vine numele satului, azi de
podgorie, din Ramnicul-Sgrat, etc. Cnd am iesit din faza de gos-
podrie casnica, prin urmare cnd Imbrcdmintea i Incltmintea
a inceput a fi lucrat. de anumiti mesteri, am adoptat numele,
adesea de origin6 strding, ale articolelor pe care ei le fdceau. Cizmet
si a croi de exemplu, Bunt nume strine, primul unguresc sau sAr-
bese, cel de al doilea vechi slay; cizmar i croitor sunt ins termeni
formati in limba noastrei, iar nu imprumutati. Sub raportul pro-
ductiei de obiecte fabricate, Ardealul a fost superior Tdrii Rom-
nesti i Moldovei; a avut mesteri mai multi si mai specializati,
fiindc6 a avut 0 o viat orseneasc6 mai putrnic6. Domnii nostri
fac adeseaori apel pentru articolele de lux sau tehnice la specia-
listi din orasele ardelene ; ni s'a pstrat o intreag6 corespondent
pentru comenzile adresate la Brasov, Sibiu si Bistrita. Aceasta
nu Inseamn6 ins c n'au existat i dincoace de Carpati, inch'
dela inceputul formatiilor noastre politice, mestesugarii cari
facA obiectele necesare vietii de toate zilele. Morritul era des-
voltat ; II gsim mentionat 0 in diploma Ioanitilor din 1247.
Domnii i aveau morile lor In dif elite prti ale trii; in Moldova
erau bine cunoscute morile domnesti din orasul Baia si din tinutul
Covurluiului, pe Prut. Acestea din urma prezentau at'ata insem-
ntate, aduceau, se vede, atAta venit, incat atunci cnd cei doi
fii ai lui Alexandru cel Bun, Ilia i stefan, 10 impart tara, luand
fiecare o bucat (1435), ele figureaz6 printre posesiunile celui din
1=6 ( i morile Covurluiului H MAHHI11 KOKOOASHCKKIH). Tot
in tinutul Covurluiului, pe Prut, sunt mentionate, la 15 Iulie
1448 inteun hrisov dat boierului Cernat ploscarul, i pivele de
sumane (KAAHAla) sau, cum li se mai spune In Tara Romneasa
0 in Ardeal, ddrstele, unde se btea lna spre a obtine cunooutele
cergi i postavul ordinar numit abet. Asemenea pive de btut
sumane se mai aflau i in orasul Baia; una din ele o stapanea,
la 29 Noemvrie 1443, mnstirea Moldovita. In Muntenia, dela
o astfel de piu a venit numele Ioca1itii Piva Petrii, la vrsarea
www.dacoromanica.ro
544 VIATA ECONOMICA
Ialomitei In Dun're; In Ardeal, sunt bine cunoscute Darstele*

de lang6 Brasov. Intr'un hrisov din 23 Aprilie 1441, Ostrat ins5.
numai In traducere romneasc din veacul al XVIII-lea, se amin-
teste, la satul Voila din Tara FAgrasului, de dreptul proprieta-
rilor de a face o alte vartope si dArste . Intelesul celui de al
doilea terrnen vartope s fie acela de vArtelnite sau torc6-
torii? CAci, documentele moldovenesti ale veacului al XV-lea
amintesc si torcAtoriile de l'and (HcgpeTtstino). Una urma s vi-o
instaleze Cernat ploscarul, amintit mai sus, In Covurlui de cea-
lalt parte a lacului , probabil deci Intre Brate i Prut; o
alta avea drept s'o aseze Mihail logofAtul In orasul Baia. Putea
frig, asa cum se specific6 In privilegiul din 25 Aprilie 1448,
s-si fac4 In locul ei si pive de sumane sau chiar o moar
de sfrmat minerale (cTsmo). In Baia si In Suceava erau si
berarii sau sladni0 (cnammu,a) unde se fabrica berea; me-
stesugul 11 aduseser Sasii cari se stabiliser dela lnceput In
numsr apreciabil In amandou aceste centre. In 1408, Alexandru
cel Bun, acordand un privilegiu comercial negustorilOr din Liov,
le (15. dreptul 4 85.-i ie In Suceava, o cash', dar In aceastg. cas6
86 nu tie arciurnA, nici sd nu facet' bere, nici mied, nici mdcel'rie
s nu tie, nici pane sa nu vnd . Alexandru 1.4usneanu nu
disprquia de loc aceast. Mutued; 11 vedem scriind, la 20 August
1567 Bistr4enilor trimitd, pe langd niste doctorii pentru ochi
si doi mesteri (duos magristros) cari s' stie s-i prepare bere bun&
duph gustul lui (pro gustu nostri). Alturi de ber6rii, trebuie
arnintite povernele sau velniple de Milt rachiu, din tescovina
drojdie, sau tuica din prune. Pentru ultimul produs, regiunea
Vellenilor de Munte (judetul Prahova), vi-a pdstrat 'And astzi
o meritaa reputatie. Cojocarfi erau numerosi; Ii IntAlnim nu
numai In tArguri, dar si In sate. La 5 Aprilie 1448, Petru Voievod,
Intdrind mAnstirii din Poiand satele Ciulinesti, Beresteani i
Roca, adaogd: i oriati cojocari sint In aceste sate sau oricari
meteri, s" fie mAnAstirii Intreg venitul adica tot ceea ce trebuia
s." plAteasc acesti mesteri pentru exercitarea mestesugului lor.
Foarte interesant, dovedind c veneau, cum era de altfel natu-
ral, mesteri si dinafara hotarelor, e hrisovul din 23 Fevruarie
1453 prin care Alexandru Voievod d voie mddstirii lui Iatcu
s-i Intemeieze o slobozie. Toti cei ce se vor aeza In aceastii
www.dacoromanica.ro
ME$TESUGURILE 545
slobozie fie c. fi meteri, ori cojocari, sau once fel de meter,

fie el rus, fie grec, sau once fel de limb5 vor fi scutiti de toate
sau slujbele. In cazul cand vor merge cu marf6 de once
fe! vie sau moart se specifick intre altele, oalele nu vor
avea s'a" dea nicgieri vamh, nici un gro . Un croitor, cu numele
loan, IntAlnim In Roman; In 1436; el ii dase fiul s Inv* mete-
ugul bcirbieriei la Petru bdrbierul din Braov i se vede cd nu
era mu4umit de rezultat sau se intmplase altceva, de vreme ce
domnul insui intervine, cerAnd Braovenilor fac6 dreptate.
Pe atunci, Mrbierul era adeseaori tot una cu medicul. Cunoatem
pe brbierul in acest sens, al lui Stefan ce! Mare ; era un genovez:
maestro Zoane, barbero del... Vaivoda , dupg cum ne aratd
un act din 1498. Medicul lui Radu ce! Mare se numea Francisc
i fusese trimis de Sibieni, la inceputul anului 1508; el poart
titlul de phisicus . Acela al lui Alexandru Ldpuneanu e numit
ins chirurg ( Andream chirurgum ) i era de fe! din Bistrita.
Tot din Bistrita era, se pare, i medicul lui Petru Schiopul ; ni s'a
pAstrat dela dnsul o scrisoare cu data 14 Iunie 1585.
Ardealul ne furniza i argintarii de lux. Unul, Luca, e chemat
Alexandru LApuneanu, alii lucrau pentru Vlad alugirul
Neagoe Basarab. (Vezi i mai jos p. 677-678). De peste munti
ne veneau i ceasornicele. In 1553, Lapuneanu trimisese Bistri-
Ienilor pe al slu ca s i-1 repare ; In anul urm6tor, comand unul
nou la Braov, and totdeodat i argintul necesar pentru lucru.
dyanele i leaga' nele erau de asemenea o specialitate ardeleneasc4;
tot acolo se Mceau uneori i carde domnilor notri. Stefan Rare
comandase Bistritenilor cloud, dar n'a apucat s" le primeasc;
Upuneanu le ia asupra lui, iar mai tArziu comand4 i un leagin.
Si Petru \Todd din Tara Romneasa 1i lucra dou care din
lemne upare i uscate la Braov, In 1564. Armurieri se &eau
In toate centrele sseti mai importante, dar mai cu seamA In
Braov. Un Hanea Arcaul de acolo vine la Stefan, fiul lui
Alexandru cel Bun, i (bine pentru concetdtenii lui voia de a
face nestingheriti negot In Moldova; un Bernard sAbierul ( der
Swerthfeger ) e amintit in 1404 la Bistrita.
Bine inteles, existau i dincoace de munti meteri cari s" tie
face sbii, sul4e i arcuri. Astfel era, pe vremea lui Stefan cel Mare,
Andreica gbierul sau cordarul, dela care a r4mas i numele satului
www.dacoromanica.ro
546 VIATA ECONOMICA
CordAreni. Cand rspandirea tiliarului a fdcut necesar fabricarea,

in cantitsti mai mari, a hrtiei, tot in Ardeal s'au infiintat primele
intreprinderi de acest f el si anume la Sibiu (cca. 1539) si la Brasov,
In 1546; aceasta din urni era proprietatea Sasilor Hans Fuchs si
Hans Benkner. In Moldova, prima moard de hrtie cum spu-
neau ai nostri, dateazd din vremea lui Petru chiopul, din anul
1583; in Tara Romneasc4, din vremea lui Matei Basarab. Aye-
zat pe apa Oltului, In apropiere de CAlimanesti, aceasta din
urmd e considerat In 1643 ca una diare multele i bogatele
binefaceri pe care voievodul le-a adus trii.
Mesterii de pe intreg pgmantul romnesc, atat cei de dincoace
cAt i cei de dincolo de Carpati erau grupati in bresle (din slavul
bratstvo). O breasl in Ardeal se spunea teh cuprindea pe
cei cari practicau acelasi mestesug ; a existat astfel o breasl a
tabacilor adic a tabAcarilor, a cojocarilor specialitate veche
vestit romneasc5 a brutarilor, a lumniirarilor, a curela-
rilor, a selarilor, etc. In fruntea breslei era un staroste sau un
vtaf : in Bucuresti, gAsim astfel, in 1632, pe un Gheorghe v6ta-
hul in 1668 pe un Neagul vtahul za tabaci iar in 1673, printre
martorii unui act din 14 Mai, pe Tudorache v6t(af) za sdlari
Filip vgt(af) za croitori . Viitaful era ajutat de un sfat de 12
btrni, adicA 12 stApAni de ateliere sau prvAlii ; li se mai spunea
protomesteri .
De o mare insemnAtate in viata breslei erau manifestdrile In
legnuril cu biserica. Fiecare breasl ii avea un sfnt al su ca
patron sau protector, la a cdrui zi se fAcea mare praznic la o bise-
ricd anume hotritg. In acea zi, toti membrii breslei, In frunte cu
starostele, i purtand cu mandrie praporul sau steagul breslei,
frumos lucrat cu inhtase si fir de aur i argint, se indreptau spre
biserica aleas6 i ascultau slujba de pomenire a patronului lor.
Urma apoi praznicul care trebuia s decurgil ns fr excese, fard
scandal.
In leglur cu aceste sarbtori, uneori datorindu-se chiar con-
ducAtorilor breslelor cari erau ctitori, se explicd numele catorva
biserici din Bucuresti. Biserica Manea Brutaru, de pild, e bise-
rica ridicat de Manea, starostele brutarilor, dup cum biserica
Manu Cavafu aminteste pe acest conductor al breslei cavafilor,
adic4 a cismarilor cari lucrau incaltmintea ordinar. Biserica
www.dacoromanica.ro
IMPORTUL $1 EXPORTUL 547
Sfantul Nicolae e1ari ne arata legatura cu breasla selarilor, bise-

rica Sfntul Nicolae Tabacu, cu aceea a tabacilor sau tbdcarilor,
iar biserica Otetarilor, Cu breasla fabricarrtilor de otet.
Cu privire la indatoririle militare ale breslelor, stim eh in
Ardeal ele aparau o anumit portiune din zidul Inconjurtor al
orasului respectiv ; In cate i trele tarile (vezi pentru Moldova
mai sus p. 507, cazul breslei butnarilor din P. Neamt), contri-
buiau la procurarea numarului de so/dati inarmati pe cari tre-
buiau s-1 dea orasele, In vreme de razboi.
Importttl i Exportul. Multumita privilegiilor comerciale din
vremea lui Mircea cel Btran i Alexandru ce! Bun, acordate
Liovenilor i Brasovenilor, privilegii confirmate de domnii ulte-
riori, putem Intocmi un tablou exact si aproape complet de mar-
furile pe care le importau si le exportau Trile Romanesti.
Se importau In primul rand stofe, tesaturi; ele figureaza In
fruntea mArfurilor insirate In privilegiile amintite. Se aducea,
'atat In Muntenia cat si In Moldova, eatifea (in limba slava K Plita ok ;
,compard cu velours !); ea era de patru feluri: de Ypres, prin urrnare
tocmai din extremitatea cealalta a Europei ; costa cel mai mult,
pltea vama cea mai mare: 24 de ducati de vig, fiind cea dintai
In calitate ; de Louvain, tot din aceleasi locuri deprtate asa dar,
platind vam ceva mai mica; de Colonia, de pe tarmul Rinului,
t stand si mai putin ; cea mai ieftin era catifeaua de Cehia cdreea
i se spunea uneori si de Boemia. Se importa de asemenea postav
frncesc , din Flandra; el venea fie sub forma de viguri, fie tiat ,
In bucati de anumit mrime. Era apoi postavul de Buda si cel
de Liov. In sfarsit, era postavul cenusiu , postavul ordinar
druia, In actele redactate In limba slavd, i se mai spunea i bobou
Acesta din urrna se fabrica si in Ardeal, de Sasi.
Panza de in si de canepa era de asemenea un articol de
import, atat In Moldova unde, in afar de cea obisnuita, gdsim
panza nernteascd i panz litvana , dupa locul de fabri-
catie, cat si In Tara Romaneasca, unde e -cunoscuta sub numele
de paned sAseascd . Se aduceau apoi tesaturi de matasd, din
116sArit ; ele purtau diferite numiri precum eamhd , tebencd, hazdee;
se aduceau, tot de acolo, tesaturi de bumbac, colorate i lustruite,
intrebuintate mai mult pentru cptuseli; acestea din urm purtau
numele de bogasii. Acte din veacul al XV-lea mentioneaza olovirul,
www.dacoromanica.ro
54Q VIATA ECONOMICA
o stof6 de purpur, i cufteria, o stof4 de asemenea scumpa. Erau,.

In sfrit, testuri din par de amil, numite camelot; ele fceau
parte tot din mrfurile rsritene, cunoscute i sub numele de
mrfuri ttreti. Dup testuri, veneau articolele de imbrdcd-
minte i inaltminte, confectionate gata. Privilegiile comerciale
ale veacului al XV-lea mentioneazd Apcile frnceti adicA pl-
riile de mod apusean, cu calota ascutit i borurile rsfrante,
apoi pantaloni , catuni sau ciorapi, incltminte i braie
ferecate . Pentru cei bogati, se aduceau blnuri , intre altele
piei de miel de peste mare , probabil piei de Astrahan, i
helgii adia piei de nevstuic6; pentru cei sraci cojoace
Mcute de Sai, In Ardeal, dei se lucrau i la noi i Inc6 foarte
bine. Urmau apoi tot felul de obiecte manufacturate i mrunti-
uri: funii, cergi, zeghi, hamuri, cutite, coase, cuie de diferite
mrimi. In 1482, un singur negustor din Tara Romneascd, anume
Rdil din Campulung aducea 39.000 de cutite de Stiria in valoare
de 468 de florini. Spunul mai bun se comanda la Braov: Radu
cel Mare (1495-1508) serie judetului i pargarilor de acolo s-i
cumpere 5 bucti de sgpun de cAte 4 florini i alte 5 bucti de
spun mai proaste, de cate 3 florini .
Colonialele nu lipseau nici ele. Se mentioneaz: piperul,
ofranul, scortipara, vinul grecesc (vin dulce i tare, cu mult
alcool; i se mai spunea i vin de malmazie , dela peninsula Mal-
vasia in Laconia), tmia i alte articole ce yi de peste mare ;
prin acestea trebuie s intelegem socotim noi i unele fructe
exotice: lmSi, rocove, nramze (un fel de portocale mici), apoi
undelemnul adus In burdufe, ceea ce facea ca el s nu poat fi
consumat In zilele de post.
Se importau arme: sabii In privilegiul din 1408 se face
deosebirea intre sail ungureti i paloe , iar 5tefan am
vzut 06 i le comanda la Genova apoi arcuri, scuturi, i, dup
introducerea armelor de foc, tunuri, puci, silitr. Braovul In
primul rnd, Liovul in mai mic m6sur acolo se comand
In timpul lui Alexandru cel Bun ase arcuri cu vartej sau arba-
lete erau centrele care furnizau armament domnilor notri. Tot
dela Braov se aduceau i diferite metale: fier, otel, aram, cositor,
argint ars * precum i obiecte lucrate din aceste metale. Astfel
la 1502, Radu cel Mare comanda acolo 11 oale* (ollas) de aramg,
www.dacoromanica.ro
IMPORTUL SI EXPORTUL 549
' 5
,
';`,,z'41,
.%
'AV),
'" );.,'
,
A crA
101_
Fig. In. Clopot dela 5te1an cel Mare, la mAnastirea Bistrita. Pe buza clopotului, spre
dreapta, se poate citi: CH Eorkaia (. flul lui Bogdan .).
dintre care una aa de mare Inca ad incap In ea carnea dela 2

boi. Sibiul pentru Tara Romaneasca, Liovul pentru Moldova, fur-
www.dacoromanica.ro
550 VIATA ECONOMICA
nizau clopote, cum e de pildd clopotul cel mic al mdndstirii Bistrita,

turnat In acest din urmd ora in anul 1490 (vezi fig. 126).
Dupd cum se vede, nu era mare diferent4 faV de vremea
noastrd. Importam i atunci ca i astzi, teskuri, obiecte manu-
facturate, coloniale, arme, intr'un cuvant produse cu volum mic,
dar valoare mare. In schimb, tot la fel ca astdzi, exportam materii
prime, produse agricole, cu volum mare, dar valoare micd. In
primul rand veneau vitele: boi, vaci, porci, oi i cai. Din acetia
din urind nu se puteau exporta ins deck cei de cate trei grivne
unul , nu i caii buni de tard , a cdror faimd trecuse hotarele
i cari asigurau cavaleriei moldoveneti un loe de frunte. Se expor-
tau apoi diferite piei: de vite cornute, de miel, de cerb, piei crude;
diferite bldnuri: de vulpe, de jder, de ras, de pisied sdlbaticd,
de iepure, de veveritd, precum i land i seu. Petele era de ase-
menea cdutat: se trimiteau, In Ardeal i In Polonia, multe care
moran i crap sdrat ; nu vor fi lipsit, de sigur, i icrele negre.
Un alt articol de export era mierea, pusd. In berbante , i ceara,
care se vindea sub forma' de pietre de o anumit greutate.
Documentele privind vama dela Calafat amintesc de sacii de
grau i de sarea pe care o trimeteam peste Dundre. Acest
din urmd produs era cu deosebire cutat In Peninsul Balcanied.
Aa se explic cum de se formaserd drumuri ale sdrii care ple-
cau dela ocnele muntene i rdspundeau la schelele dela Dundre.
Se mai exporta apoi branz, In burdufe, i vin. Din Moldova ple-
eau carele cu buti de vin spre Polonia, unde cotnarul ajunsese
bine cunoscut mai tarziu, aceste care vor merge i spre rsdrit,
peste Nistru, la Cherson, spre pdrtile edzdceti, de unde i numirea
de negustori Cazaclii data.' acelora cari duceau vinul din Tara de
jos atat de departe (0 astdzi un cartier din Odobeti poartd numele
de Cazaclii ).
In afard de caii buni de tara , mai era interzis exportul
al altor articole. Din Moldova, de pildd, pe vremea lui Alexandru
cel Bun i a urmailor sdi, nu se putean scoate peste hotare jderii,
argintul i ceara. In ce privete argintul ars i jderii ungu-
reqti adu0 de Lioveni din Ardeal, domnul specified un drept de
preemptdune: o sd cumprdm noi pentru noi cat ne va trebui ,
dup aceea, daed mai rmane, se va putea exporta. Din Tara Ro-
mneasna", pe vremea lui Vlad Dracul (document din 1441-1442),
www.dacoromanica.ro
D RUMU RILE 551
nu era voie sa se scoata peste hotare nici argint, nici

nici florini ; mai tarziu, pe vremea lui Radu cel Frumos,
interzicerea privea unele blani de pret: numai vulpi i jderi
rai sa nu cumpere, caci acestea vin la visteria mea .
Drumurile nu se puteau compara nici pe departe cu cele de
azi. Nu existau osele pietruite, cu anturi, ci simple leauri;
podurile erau foarte rare; cel dinti mentionat este podul lui
Garlanici (HA MOCTI% rp-hiumegh) In hotarnica documentului din
1420, Aprilie 25, privind rnai multe sate de pe Bacovat, in judetal
Lpunei; un pod umblator , peste Prut, la Vadul cluga-
resc e pomenit in 1447, i un al doilea la Cernauti, In 1460; un
altul era peste Moldova; pe vremea lui Lapuneanu e amintit
podul de peste Jijia, la satul Verbia i podul de peste Siret, la
Vercicani, aproape de varsarea Sucevii. Acestea constituiau insa
exceptii; de obicei se trecea prin vad. Sasul George Reicherstorf
contemporan Cu Petru Rare spune ca Moldovenii dinadins
n'aveau poduri bune ca sa intarzie nvalirea duvnanilor. Cand
incepeau ploile, apoi cu greu se putea rdzbate; vara se starneau
non i de pral. Noroc ca padurile erau mal dese i drumul se Men
in multe locuri la umbra copacilor. Din cauza nesigurantei in
aceleai paduri se ad'aposteau cete de talhari negustorii plecau
Intotdeauna into-v.6110%i cat mai multi la drum i inarmati. In
Moldova, intre Prut .1 Nistru, se pare c erau straji domneti
care insoteau convoaiele, primind In schimb de fiecare car o suma
anumit
Directia drumurilor era determinat de aezarea marilor centre
comerciale. In Tara Romaneasc erau mai intai drumurile care
uneau porturile dela Dunre cu cele dou orae saseti, Sibiiul
Braovul. Dela acesta din urma negustorii plecau spre Braila,
pe drumul Buzaului, al Teleajenului, al Prahovei (dela Comarnic
In sus, drumul pardsea Insa albia, urcandu-se pe plai), foarte multi
mergeau pe la Bran, prin Rucar i Campulung; spre Oraul de
Floci, tot pe la Bran i apoi pe valea Ialomitei; spre D'arstor, pe
aceeai vale i apucand apoi spre Lichireti (satul care a precedat
Ca1ara0 de astazi); spre Giurgiu, pe drumul care, strabatand
temutul codru al Vlsiei, trecea prin Bucureti; spre Turnu
Nicopoia din fata, strabatand vestitii codri ai Teleormanului.
Negustorii din Sibiu scoborau pe valea Oltului 'Ana in dreptul
38
www.dacoromanica.ro
552 VIATA ECONOMICA
ainenilor in 1473 regele Mateias le ingaduie A largeasca drumul

care in unele locuri era asa de stramt ca abia putea trece calul
i apoi, peste plai, prin Lovistea, nu pe vale, pe unde e azi soseaua,
ajungeau la Curtea de Arges si la Pitesti. Un al doilea drum 11
aveau pe la Wean, scoborind la Targu-Jiiului si pe urma la Dunare,
adica la Severin, la Calaf at sau prin Caracal, la Corabia. Era apoi
drumul care venea din Moldova si care strabdtea Tara Romaneasca
dealungul, pe sub podgorie, trecand prin Ramnicul Sdrat, Buzau,
Gherghita, Targsor, Pitesti, Slatina, Craiova, Severin, Cu rami-
ficatii spre Orasul de Floci, si spre Darstor drumul Stambulului.
In afara de drumurile sarii amintite mai inainte unul ras-
pundea la Giurgiu, altul la Calafat mai erau drumuri ale
oilor , urmate de turmele ce scoborau toamna la balt sau in
Dobrogea si urcau primavara la munte. Bine Inteles, mai era
marele drum al Dunarii, atat de lesnicios, drum fara pulbere ,
pe care pluteau, in sus i in jos, corabii. La Chilia, la Galati si la
Braila veneau vase din tot rasdritul, apoi ca.ta vreme Marea Neagra
nu devenise Inc o mare turceascd, din Venetia si din Genova,
ha chiar, se pare, si mai de departe, tocmai de pe tarmurile Spaniei.
In Moldova erau, pe vremea lui Alexandru cel Bun si a lui
tefan cel Mare, urmtoarele drumuri mai insemnate: Drumul
cel mare al Liovului care trecand prin Cernauti si Siret, ajungea
la Suceava unde se afla vama principala si cobora spre Pascani
unde se bifurca: o ramura apuca prin Roman, Back', Adjud si
Targul Putnei, trecand in Tara Romaneasca ; cealalta ramura se
indrepta spre tinutul tataresc, prin Iasi, Lapusna, Tighina, sau,
mai spre miazazi, raspunzand la Chilia si la Cetatea-Alba. Din
prima ramura se desfcea un drum, prin Baia si Moldovita, spre
Bistrita, in Ardeal si un al doilea, prin Adjud si Trotus, spre Briftc
si Brasov. Cealalta mare cale de comer t moldoveana era aceea a
Camenitei care intra in tail la Hotin, mergea apoi la Dorohoi
i cobora la Iasi. Dupa aceea trecea prin Vaslui, Barlad, Tecuci si
ajungea la Dunare, la Galati si la Braila, o ramificatie mergand
dela Tecuci spre drumul cel mare de pe valea Siretului care con-
tinua apoi pe sub podgorie.
In Ardeal, drumurile erau de asemenea determinate de marile
centre comerciale, adica de asezarile sdsesti, si in primul rand de
Brasov, Sibiiu si Bistrita. Drumul cel mare venea dela Buda,
www.dacoromanica.ro
CIRCULATIA MONETARA 553
unde era vam principal i antrepozit, trecea pe la Solnoc, apoi,

ceva mai jos de confluenta Crisurilor, se bifurca: o ramurd apuca
spre Oradea si de acolo pe la Huedin la Cluj, la Turda i rspundea
In valea Muresului; cealalt apuca spre Arad, suia dup aceea pe
Mures in sus prin Deva, Orstie i Alba-Iulia, On la vrsarea
Ariesului unde se unea cu cea dintAi. Din Cluj pleca un drum la
Dej punctul de jonctiune cu drumul care venea dela Debretin
Carei apoi la Bistrita si de aci, prin pasul Brgului, in Mol-
dova, la Cmpulung. Un alt drum se desfcea la Sntimbru, la
nord de Alba-Julia, suia pe Tarnava Mare, trecea prin Medias
Sighisoara i ajungea la Brasov unde se lega cu drumurile care
duceau fie spre Moldova, fie spre Tara Romneascd. In sfarsit,
dela Vintul de jos (la sud de Alba-Julia) se desfcea un alt drum
care prin Sebe, rspundea la Sibiiu unde se lega de asemenea
Cu drumurile care duceau peste munti.
Un lucru trebuie relevat: stransa leg'tur ce a existat intot-
deauna intre asezrile ssesti din Ardeal, in special Brasovul,
Sibiiul, Bistrita, i frile Romnesti. Prosperitatea celor dintai
depindea de putinta de a face negot dincoace, peste munti. Cand
trectorile se inchideau, activitatea economic a centrelor ssesti
stagna; de aceea interesul deosebit pe care l-au avut intotdeauna
Sasii ca s fie comertul liber la noi; de aceea bogata corespondent
purtat cu domnii nostri in acest scop. i sub raportul economic,
nu numai sub cel etnic i geografic, Ardealul formeaz o unitate
cu tinuturile de dincoace de munti, completndu-le in chip fericit.
Circulatia mondar. Incepand din vremea lui Dromihetes
Ong astzi, circulatia monetar n'a fost niciodat intrerupt in
tinuturile noastre. Pe vremea Dacilor, circulau monetele grecesti
imitatiile lor dacice; apoi au circulat monetele romane, dup
aceea cele bizantine unele att de caracteristice, cu forma lor
concav iar in preajma intemeierii Principatelor, monetele tri-
lor inconjuiltoare. Diploma Ioanitilor, din 1247, prevede si ce
se va face cu moneta care va circula in teritoriul concedat acestor
cavaleri adia in Tara Romaneasc. tim de asemenea c voie-
vodul Barbat, fratele lui Litovoi, fiind prins de Unguri, a fost
silit s se rscumpere, pltind o surn insemnat de bani ( non
modicam quantitatem pecunie ). In sfarsit, Basarab Intemeie-
torul oferea lui Carol Robert, inainte de lupta dela Posada (1330),
36
www.dacoromanica.ro
554 VIATA ECONOMICk
drept despgubire de rzboi, importanta sum de 7000 de mrci

de argint, ceea ce fcea 1.680.000 de dinari. A fost, prin urmare,
o circulatie monetard apreciabil la inceputul veacului al XIV-lea,
in Iinuturile noastre. Ea s'a intensificat dup intemeierea celor
dou state romaneti, odatd cu intensificarea schimbului de mr-
fiiri, a circulatiei comerciale, garantate prin tratate formale.
Pentru a avea o idee lmurit de circulatia monetar. in Vrile
noastre in epoca veche, trebuie s tinem seam de urmtoarele
doug. fapte: 1) Se intrebuintau in tranzactii nu numai bani de ai
notri, btuti in monetriile sau cum se spunea atunci, in
hereghiile noastre dar i bani strini, din alte tri, unele inde-
prtate chiar. 2) Existau nu numai monete reale, de metal pretios
sau semi-pretios, dar i monete ideale, nebltute, servind numai
ca unitate de msurd.
In Tara Romneascd, prima mentiune documentarg asupra
monetelor o &inn in hrisovul lui Vlaicu Vod prin care acordd
ctitoriei sale, mnstirii Vodita, pe fiecare an, intre altele 1000
de perperi (KHALIAd nionnirk) din casa domniei mele , iar sra-
cilor s se impart 300 de perperi noniip%). Perperul sau per-
pera (de aci vine i numele unei dri parpdritull), era o monet
foarte rspndit in intreaga Peninsul Balcanic. Numele ei e
grecesc ; la noi e pomenit la sfritul veacului al XIV-lea i ince-
putul celui de al XV-lea, cAnd era aa de bine cunoscut i avea
o valoare special, deosebit de aceea din trile vecine, hick, i se
spune in actele strine i perperi de Valachia . Specialitii Bustin
c n'ar fi fost o monet reald, ci numai una ideal, de socoteald;
fapt e c Odd azi nu s'a gsit, in tezaurele monetare descoperite
la noi, vreo monet care s poata fi identificat cu perperul.
In privilegiul comercial acordat de Mircea cel Btrn Bravo-
venilor, in 1413, sunt specificate, in afar de perper, urmdtoarele
monete: f ertunul (ttepTSii, ferto in redactia latina), ducatul (Asic<AT>,
denarius) i banal (sari). Fertunul era o monet idea15.; el repre-
zenta, aa cum arat i numele, un sf ert dintr'o marc de argint,
prin urmare 24 de duca-ti, in timp ce perpera era egal numai cu
18 ducati. Ducatul era o monet reala, de argint, i anume moneta
obinuit btut de domnii notri, dela Vladislav I (1364c. 1377)
pnd la Vladislav al II-lea (1447-1.456). Cuvntul ducat, repre-
zentnd moneta munteara prin excelent, ajunsese astfel s aib.
www.dacoromanica.ro
CIRCULATIA MONETARX 555
Intelesul generic de ban, moneta, dup cum se sede, de pild, din

scrisoarea lui Vlad Tepe care spune In 1476 Braovenilor c nu-i
poate plti soldatii, deoarece Domnia mea acum n'am ducati
ca s le pltesc leafd . Meterii cari bateau monetele la hereghie,
deci heregarii , se mai numeau i ducatari . Banul era tot
o monet real, de valoare inferioar ducatului i anume, jude-
cand dup redactia latin a privilegiului din 1413, trei bani eran
egali cu doi dinari sau doi ducati. Am putea identifica banul cu
moneta cea micei de argint a lui Mircea, avand diametrul intre
11-12 mm (ducatii au 14-15 mm), greutatea intre 0,19-0,25
gr i neavdnd legendei (anepigrafa). In cazul ins chid aceast
monet mica e tot una cu asprul, despre care tim sigur c era de
argint, atunci banul n'ar rmane sa fie identificat decat cu moneta
de anima, cu banii roii de care vorbete bite scrisoare din
1480 Basarab cel Tnr, considerandu-i drept cea mai mica monet
posibil. Cuvantul ban este vechi, mai vechi i decal ducatul i
cleat perpera; el vine dela numele monetei haute de banul Sla-
voniei, moneta care a circulat .1 in Banatul Timianei, In Transil-
vania i in Tara Romneascd. Fiind cel mai vechi i privind i
moneta curent, de intrebuintare zilnie, este i cel care s'a impus
ca termen generic i a rmas ca atare In limbd.
Foarte des este mentionat, In transactiile din veacul al XV-lea,
florinul. Era o monad reala, de origine italieneasea, fiind balut
intai la Florenta i imitat apoi i de alte state, de pildd de Unga-
ria, din care pricin se intrebuintau la noi i florini ungureti .
Astfel la 5 Aprilie 1485, Vlad Vod5. Glugrul confirm la mai multi
o moie in satul Iai, cumparata dela Suman din Curte cu 35 de
florini ungureti i cu un caftan de postav . Florinul fiind o moneta
real de aur, a facut s dispara din socoteli fertunul i perpera.
Un rol tot mai insemnat joaca asprul. Era o monet reala,
de argint, de valoare mica'; numele este grecesc (lanpov) i In-
seamn alb , din cauza colorii metalului din care se batea.
Gasim mentionat asprul Inc dela inceputul veacului al XV-lea.
Alexandru Aldea acord. mnstirii Zografu din Sfantul Munte,
la 9 Fevruarie 1433, un ajutor anual de 3000 de aspri. lar peste
cativa ani, Vlad Dracul seria Braovenilor: Iat. ca a fugit dela
domnia mea o slug a lui Albul, anume Neagoe i a dus cu sine
din averea domniei mele dou sute de mii de aspri i i-a lsat In
www.dacoromanica.ro
556 VIATA ECONOMICA.
RAjnov . In veacul al XVI-lea, transactiile se fac aproape exclusiv

Cu aspri i exist5. distinctiunea Intre aspri echi, cari aveau un
titlu inferior, cuprindeau mai putin metal pretios, i aspri noi cari
valoran mai mult.
Monearia munteang a durat aproape un seco!, dela Vladislav I
(1364c. 1377) Odd la Vladislav al II-lea inclusiv (1447-1456).
Ea a bdtut monete de argint, aa ziii ducati, cu inscriptii in lati-
nete sau slavonete. Constatm In timpul lui Vlaicu, al lui Radu,
al lui Mircea cel B5trAn mai multe tipuri monetare i din fiecare
tip diferite emisiuni, ceea ce dovedete o circulatie monetar
intens. Monete de aur nu se constat5, din descoperirile de pan6
acum cel putin, s se fi btut. Se faneau i falsific6ri, cum s'a
intamplat de pild, sub Radu ce! Mare (1495-1508) care intervine
c5.tre Braoveni s elibereze pe un supus al s6u, deoarece nu el
era vinovatul. lar pe cei ce vor fi Valcut acei aspri adaog5.
Domnul vom afla noi i li vom pedepsi, cum li se envine dup
lege . Falsificrile eran favorizate i de imprejurarea c necon-
tenit se f5."ceau emisiuni noi, retr5gAndu-se cele vechi, operatiune
din care rezulta intotdeauna un beneficiu pentru fisc. In Ungaria
ajunsese acest proceden atat de des Intrebuintat, i perturbrile
i pagubele pricin.uite comertului atat de insemnate, Meat se pre-
vazuse prin articolul XXIII al Constitutiei din 1222 (Bula de
Aur) c regele n'are dreptul s." schimbe moneta decal odat pe
an, o emisiune avnd valoare obligatorie dela un Pate la cel
urmator.
In Moldova, prima tire despre banii cari se intrebuintau acolo
o gaisim in documentul din 10 Fevruarie 1388 prin care Petru al
Muatei Intiinteaz6 pe regele Vladislav Iagello al Poloniei c i-a
trimis trei mii de ruble de argint frnceti, in acea greutate cu
care am inceput s d5m dela Luck (Lute) i le-am dat pe toate
In Suceava . Aceste ruble de argint, amintite i in alte documente
contemporane i ulterioare, din veacul al XV-lea, uneori cu adaosul
c argintul e curat sau topit reprezentau, se pare, tot o
monet ideal, ca i fertunul i perpera din Tara Romneasc.
Monetele reale, de circulatie zilnicd, era grofii, de argint (vezi
fig. 127-8), i zloii teltregi mai rar cei ungureti i turceti
de aur. Grosul era o monet genera15, ca i florinul: se intrebuinta
i In Ungaria, in Boemia, In Polonia i in alte Vri; 48 de groqi
www.dacoromanica.ro
CIRCULATIA MONETARA 557
fAceau o griunci de argint, care se pare c era tot o monet ideal,

reprezentnd 171,80 grame de metal pretios. Zlotii t&t&reti
erau de fapt florini genovezi ajuni la noi prin cet4ile genoveze
din Crimeea, unde se stabiliser& 'Mull, ceea ce explia i numele
monetei. De aceea, in actele latineti, li se spune i floreni tarta-
ricales . Ei constituie moneta curentd pentru transactiile moldo-
veneti din epoca lui stefan ce! Mare ; cateodatd, pe liing6 ei, se
mai intrebuinteaza i florinii ungureti, cum e, de pild, in actul
din 20 Noemvrie 1499, prin care tefan ddruete mndstirii Voronet,
intre allele, satul Milcinetii, la arlig.tur, cumpdrat de el cu 230
de zloti tatreti i nite vie cumprat& cu 25 de zloti ungu-
reti roii .
Monet&ria moldoveneasc a durat mai mult vreme decal cea
munteand. Primii bani se bat sub Petru al Muatei (1375-1391),
Mg. 127. Monetl de argint Fig. 128. Monet& de argint dela

dela Alexindrel. Bogdan, tata! lul $telan cel Mare.
(Colectia Academlei Romlne). (Colectla Academlet Romane).
ultimii, cu un titlu foarte scdzut, sub Dabija (1661-1665). Banii

moldoveni erau de argint, in genere bine executati. Dela Roman I
i dela Alexandru ce! Bun Cunoatem doll& feluri ca dimensiuni:
unii mai mari, cu legende, corespunzAnd ducatilor munteni: cred
c acetia erau groii; ceilalti, mai mici, far& legend, aa dar
intocmai ca i monetele mai mici, anepigrafe, ale lui Mircea cel
MitrAn (vezi vol. I al acestei lucr6ri, ed. 4-a, p. 482). 0 men-
dune special& merit& banii lui loan Vod& Viteazul, de aramg`
avand pe o parte chipul sau, cu legenda Otet Moldovei (mu,
adica Nrintele Moldovei , pe partea cealaltd stema
capul de bour, cu o stea intre coarne i cu legenda Ghereghie
Moldovei. Acce 7081 adica Monetria Moldovei. Accea (ban m-
runt, pe turcete) 1573 . Un deosebit interes prezint i banii lui
Despot Vod, de argint i de aur, in trei mrimi deosebite i bdtuti
www.dacoromanica.ro
558 VIATA ECONOMICA
Cu ingrijire. In legenda lor, voievodul poarta titlul de pater

patriae , precum i acela de vindex et defensor libertatis patriae
asa dar parinte al patriei si razbunltor i aparator al libert-
tilor patriei (vezi fig. 55-57). Realitatea n'a corespuns ing de
loo acestor pretentii (vezi mai sus, p. 195-6). In fruntea monetariei
era un heregar sau un balm domnesc, sub a carui ingrijire se
topea metalul pretios i se bateau monetele. Un document mentio-
neazd in 1433 pe banarul lui Ilia Voievod, pe Laurencius fusor
monetarum nostrarum . Intocmai ca i vamile i impozitele, si
monetaria sau hereghia se arenda, domnul primind inainte o sum"
fixa, pe care arendaul cauta apoi sa vi-o scoata, bine inteles cu
un castig cat mai mare. Avem in privinta aceasta un act foarte
interesant, si ca fond si ca redactie, dela Alexandrel, purtand data
5 Iunie 1449. Domnul intareste lui pan Coste parcalab un sat
sub Vaslui si case in Suceava, date acestuia de Gherghe here-
garul: ... a venit lnaintea noastr... pan Coste parcalab si
a parit pe Gherghe heregarul (pperap-k) zicand: ti-am dat in
'nand opt sute de zloti cu imprumut, ca unui prieten, da-mi-i.
Gherghe atunci nu s'a aprat, zicand inaintea noastra: drept,
ai dat in mainile mele zlotii -Lai cu imprumut, hag eu am voit
sd-mi fac castig din banii tai, am cumparat dela Petru Voievod
vama i hereghia si in aceasta m'am inselat i banii tai i-am mancat
si acuma sant vinovat catre tine . Deci, pentru banii pierduli, Ii
da satul si casa.
In Ardeal, circulau monetele care aveau curs in Ungaria. Erau,
prin urmare, florinii unguresti, de aur, precum si cei italieni, apoi
grosii de argint. In veacul al XIV-lea, un gro era egal cu trei
dinari. Se intrebuintau de asemenea i ducatii batuti in Tara Roma-
neasca. Vlad Dracul si-a avut chiar monetaria lui in Ardeal, anume
la Sighioara. Din cauza necontenitelor emisiuni, foarte adesea cu
un titlu inferior, locuitorii sufereau pagube apreciabile, mai ales
ca aceasta instabilitate favoriza si rspandirea banilor fali. In
1525, din 4305,80 florini platiti ca impozite in Tara Barsei, 947,28
s'au dovedit fali, asa dar un procent de circa 22%, suportat, bine
inteles, tot de contribuabili. S'a facut socoteala ea fiecare retragere
de emisiune aducea camarii regale un castig de 10%, din cauza
modificarii titlului si Old 10% din cauza banilor falsi.
www.dacoromanica.ro
OR GANIZAREA FINANCIARI
$i am dat acestor mai sus scrise
sate aceastd carte a noastrd spre aceea,
ca sd nu ne pldteascd noud nici dajdie,
nicj posad& nici podvoade, nici
nici la cetate sd nu lucreze, nici /a
posadd, nici la Oraje sa nu meargd,
nici la mori sd nu /ucreze, nici la
oaste sd nu meargd.. . si nicio slujbd
de a noastrd sd n'aibd a ne face, nici
in bani, nici in muncd...s.
(Documentul dat de Steran cel
Mere la 17 Aprlie 1475 mana-
stirii dela Horodnic pentru douA
sate ale ei).
Inc6 inainte de intemeierea Trii Romneti i a Moldovei,

locuitorii diferitelor cnezate i voevodate din aceste locuri aveau
anumite indatoriri fiscale fat de conducaorii lor, cnezi i voevozi.
In ce vor fi constat aceste Indatoriri, nu se poate afirma precis,
din lipsd de documente, se poate mns bAnui. E probabil ca aceti
locuitri s'a' fi dat cArmuitorilor lor o parte din produsele pdmn-
tului, prin urmare dijme, s: le fi lucrat apoi un numb oarecare de
zile pe an i sd le fi adus, in sfarit, in anumite ocaziuni, la shb-
torile cele mari de pild, la nunti, la succesiuni, unele plocoane.
Negustorii, bine inteles, vor fi prtit i ei vamd pentru mdrfurile
pe care le desfdceau sau numai le treceau prin cnezatul respectiv.
Intemeierea 'Dril Romneti, mai tarziu a Moldovei, a adus
ca sine i o organizare complexA fiscar-financiard. In locul std-
pnitorilor mdrunti, cu teritorii relativ mici, era acum un singur
Domn, stpan pe o Iar intins. Pentru nevoile acestui Domn,
pentru intretinerea curtii lui unde se constat chiar dela inceput
lux i strlucire, pentru rhprtirea dreg6torilor i slugilor dom-
neti, a fost nevoie de un sistem intreg de impozite. Acest sistem
www.dacoromanica.ro
560 ORGANIZAREA FINANCIARA
apare dela cele dintai documente interne ca ceva bine fixat qi

.cunoscut, redat adeseori numai prin formule stereotipe. Astfel
In actul de inzestrare a mandstirii Vodita, cel din-IL document
muntean intern care ni s'a pstrat, se spune ea' satul Jidovtita e
slobod de toate drile i muncile domne0i (cisosomio WT ISC*KkIX
.A8HKO5h H pA5OT6 rcnocKb4), fr vreo specificare amnuiftit,
ceea ce inseamna c toat. lumea tia precis de ce e vorba. De ase-
menea In documentul Tismenii, din 3 Octomvrie 1385, se spune
ea satele manastirii sunt libere de toate muncile (slujbele) i drile
veniturile domniei mele (CELIA CKOROAHA WT 13C*KkI) pc160TIL H
AdlIKWIt6 H A0X0A%Kli PCISAMH), fara a se mai ardta In ce constan ele.
Documentele urmatoare, In ordine cronologied, din 27 Iunie 1387
0 20 Mai 1388, cuprind formule asemandtoare, obligatiunile locui-
torilor fiind enuntate numai sub cele trei categorii generale: dri,
munci, venituri. Exista Irish' i alte documente, in care formula
generala e precedat sau urmat de o enumerare amdnuntit a
acestor obligatii fiscale, dndu-ne astfel putinta s stabilim ce se
cuprindea In fiecare categorie generala ; pe temeiul acestor docu-
mente, vom arta prin urmare care erau darile pltite de locuitori,
muncile prestate de ei i celelalte venituri pe care le procurau ei
Domnului, in afara de ce revenea acestuia din urma dela ()anti gi
(lela ocne.
Dirile. Sub numele generic de dare se Intelegea tot ce se ddea
Domnului, anual, In mod obligatoriu. In aceast definitie intra,
aR dar, atat cota parte din produsele pamantului, adica dijma,
cat i birul care se platea in bani. Trebuie s adaogam insa c,
(lela o vreme, i dijma cel putin pentru unele produse s'a
transformat tot inteun bir, s'a platit adic6 tot in bani.
Cuvntul dijrn este de origine slavd: AHHCALI, Af MALI 0 in-
seamn a zecea parte (decima, Zehent). Noi 1-am luat impreuna
cu o serie de alti termeni agricoli, direct dela Slavi, iar nu prin
intermediul Ungurilor, aa cum gre0t s'a sustinut de unii cer-
cetatori. In documentele slave se intrebuinteazd adeseori, pentru
a reda notiunea de dijrn, cuvantul vama (um%) In Muntenia,
acela de desetind (AEC*THHA) adica o a zecea parte in Moldova.
Dijma se lua de domn din toate produsele mai insemnate ale
Grnele, vinul, mierea i ceara, oile, porcii, petele, branza,
Maul, canepa, inul, varza, erau supuse dijmei domneti.
www.dacoromanica.ro
DARILE 561
Dijma din grane e numit in documentele din epoca lui

Mircea ce! Btran KMAtIOCTKO adicd pe romanete gletrit sau
cablrit ; uneori i se spune iKligAlt adic gleat Ambele denu-
miri se explic prin faptul c dijma din grane se msura cu gleata,
pe slavone0e isiv, cuvantul care deriv, dup unii, din vechi-
germanicul *kubil, dup alii ins, direct din latinul cupella.
Gleata pare s fi fost de mdrimea banitei 0 s'a intrebuintat ca
mdsur de capacitate cam pan pe timpul lui Matei Basarab .
In Transilvania, pe vremea stpanirii lui Mihai Viteazul, cdbla
.clujand era egal cu opt banite ; in satele Porumbacu, din Ora
FIgraului, la finele veacului al XVII-lea, cabla avea patru
ferdele sau mierte . In Moldova se intrebuinta ca msur pentru
cereale coleada. La 26 Ianuarie 1453, Alexandru Voevod druie0e
mndstirii Pobrata, intre altele, un mertic anual de 4 dou6sprezece
c oloade de orz i patru coloade de grail dela morile Sa01or din Baia.
In ce prive0e numele insu0 al dijmei de grane in Moldova el pare a
fi fost licul, cuvant de origine ttreasca dup altii ungu-
-reasc insemnand parte, portiune, cotparte . Inteadevr, in
documentele vechi moldovene0i nu gsim niciodat mentionata
desetina din grne ; apare ins in schimb regulat il4u1 i anume ca o
obligatie fiscald importantd, pus intotdeauna printre cele dintai.
Pentru lrnurirea intelesului acestui termen, pe care istoricii no0rii
1-au interpretat Oda' acum in tot felul sau 1-au lsat neexplicat,
citez un document inedit din 1718, afltor la Academia Roman ;
acest document cuprinde socoteala de tot i1iuI de grunte, 0 de
carne i de banii ce s'au luat pentru treaba otilor imprteti de
anul acesta... . Tot cu intelesul de dijmei (in general !) apare cuvantul
acesta in actul din 19 August 1622 prin care stefan Toma porun-
-cete robotnicilor i iliarilor din tinutul Neamt: iar voi s aveld
a lsa In pace de lucru i de ili satele mnstirii Aron Vod, Nico-
reti i Giurov.ul nici pecetluit s nu le cereti, ce sti scrieti
.deusebit . Termenul ili.c se intalnete 0 in Transilvania, cu
intelesul de provizii, bucate, dar 0 cu acela de contributie in
locul dijmei din grane.
Documentele cunoscute Oda* acum amintesc gat In Muntenia
cat 0 in Moldova, in secolele XIVXVI, numai dijma din gra'u
i din orz; n'am gsit niciodat mentionat dijma din oveiz
din mei care apare in secolul al XVII-lea (document din 1670,
www.dacoromanica.ro
August 5, dela Antonie Vod din Popeti); interesant de relevat

e imprejurarea a 0 rumnii pltesc boierilor lor dijm tot numai
din grau i orz, cand e vorba de grne. In schinab insd, e amintit
dijma din fdn; o ggsim in documentul din 1414-1415 dat
Snagov de &are Mircea cel Btrn; fetnarii (coupe) apar de
asemenea inteun hrisov dela Alexandru Aldea, cu data 15.
Iunie 1434
Dijma din vin se numea vineiriciu, pe slavonete ISHHOCTI10 1.
reprezenta, ca i gletritul, a zecea parte din recolta anului. In
Moldova se mai spunea acestei dijme i deseatina din vin sou
simplu deseatina . La 1 Septemvrie 1429, Alexandru cel Bun
ddruia mnstirii Neamtului un mertic anual de doudsprezece
poloboace de vin, din deseatina Neamtului , ceea ce ne arat cAt-
era de intins, in vremea aceea, cultivarea vitei de vie in judetul
Neamt. Se aminte0e 0 de o vie mai sus de Cetatea Neamtului -
pe care *tefan Voevod o intrete la 25 August 1443 unui eau&
Saya, care o cumpArase, dela Andrica dela Neamt, .
Dijma din miere i cear e numit in documentele slave mun-
tene menapcTgo adic albinrit , in cele moldovene deseatina
din albine . Domnul lua a zecea parte din rodul stupilor ; mierea
se strngea in putinici sau butoiaN de lemn, numite, in Moldova,
berbeinte sau berbenife; ceara forma blocuri de o anumit mrime:
acestea erau pietrele , sau camenele (dupd slavul UMW)
de care pomenesc in attea rnduri actele veacului al XV-lea. La
8 Ianuarie 1394, Mircea cel Btrn, druia mnstirii Cozia dijma
din stupi a judetului Vlcea, i anume mierea pentru clugri
ceara pentru biseric6 . Iar la 9 Iulie 1466, stefan ce! Mare con-
firma mnstirii Pobrata, intre altele, toate berbntele de miere
din deseatina care va fi din satele ei .
O dijm important era aceea care se lua din turmele de oi.
In actele muntene din vremea lui Mircea i se spune vama olor ,
poporul ii spunea ins in mod obipuit oierit. In Moldova, pe la
sfr0tul veacului al XVI-lea, se intrebuinta i cuvAntul gorging,
de origine slav. Quantumul acestei dijme era mai redus decAt
acela al dijmei din grne, vin, miere sau cear. Inteadevr, la o
productie anual se putea lua una din zece; la o turm de oi ins,
unde pe 14110 mioare, mai erau i sterpe i berbeci, a-i fi aplicat
aceea0 proportie ar fi insemnat un impozit prea greu. In Ardeal,
www.dacoromanica.ro
DIRILE 563
pe aceeasi vreme, stim cd se lua o oaie cu miel si o mioar din

cincizeci (quinquagesima ovium; de fapt, e una din douzeci
i cinci); in Serbia, Vlahii pstori ddeau arului din cincizeci
de oi, una cu mielul ei si una stearp. Pe la sfrsitul secolului
al XVII-lea, in Muntenia, oeritul reprezenta o oaie din douzeci;
e putin probabil ca in epoca mai veche s se fi luat mai mult. In
Moldova, la 1591, gorstina oilor Insuma un total de 65.670 capete;
dac admitem cs procentul era si aici tot de unu la douzeci,
rezultd c turmele de oi de peste Milcov insumau atunci ceva
peste 1.300.000 capete, ceea ce nu e debe exagerat, dat fiind
marea intindere a pdsunilor in vremea aceea. Dar proprietarii de
turme mai plteau si o alt dijm, ce! putin In Muntenia: era
dijma din produsele laptelui, din ca s si din brAnza de burduf.
Spre sfrsitul domniei (c. 1414-1415), Mircea cel Btrn scuteste
satul Ciulnita de pe Buzu, care fusese druit rdnstirii Sna-
govul de Staico, fratele domnului, de toate drile i dijmele, intre
acestea din urm figurnd si brnza (ovum). La 16 Martie
1494, Vlad alugrul intrete mnstirii Bistrita propriettile
sale si-i d csritul din Vlcea ; la 24 Iulie 1524, Vladislav
Voevod druieste bolnitei adic spitalului dela mnstirea Smi-
dreni si azilului de sraci dela mnstirea Arge toate brnze-
turile care se vor alege din judetul Pduret, once s'ar alege venit
ca brnzeturi, sau brnz de burduf sau ca s sau once alt venit ;
In sfrsit, la 8 Septemvrie 1525, Radu dela Afumatd face bisericii
Episcopiei de Buzgu mai multe daruri si mertice anuale, Intre
care si cVria din judetul Buzsdu, foale 6 si burduse de brnzd
16 . Quantumul acestei dijme trebuie s fi fost tot unu din zece,
ca si la gru, vin si miere.
O alt dijm era aceea din porci sau rmdtori. I se spunea in
Tara Romaneascg, pe vremea lui Mircea cel Btrn vama din
porci , iar in Moldova deseatina din porci . Ceva mai tarziu,
intalnim att de o'parte cAt si de alta a Milcovului, termenul
gorginci sau goVind Intrebuintat, dup cum am vaut mai
Inainte, si pentru dijma din oi. La aceste dou dijme, termenul
deseatin era inteadevar impropriu, deoarece nu reprezenta
quantumul exact. Nu avem documente care s ne arate ckt era
de mare dijma din porci sau rmtori In epoca veche. Mai trziu,
In secolul al XVII-lea, constatm proprietari cari luau dela ru-
www.dacoromanica.ro
manii lor un ramtor din treizeci. Cam aceeasi proportie trebuie

s fi fost si in privinta dijmei domnesti.
Se lua dijrna si din peftele ce se prindea In Dunare, in raurile
mari, In blti si In lacuri. Inca in documentul de inzestrare al
Voditei, Vlaicu Vod pomeneste de venitul domnesc dela opt
varsii la Dunre ; acest venit insemna, dupd parerea noastr, a
zecea parte din pestele ce se prindea. Termenul deseatina .
este intrebuintat chiar intr'un document din 4 Aprilie 1488, deal
tefan ce! Mare care intreste mitropoliei dela Roman, lntre
altele, satul Dragomirestii din jos de targul Romanului, cu podul
umbldtor peste Moldova 0 cu dijma din pestele viu ce se va prinde
pe hotarul acelui sat (N C11 MATHH010 WT CKHNiSIO IMES WO E8AHT11
AOKHTH). Foarte interesant, si pentru mentionarea vrnii de peste
dar si pentru vechimea si numarul satelor romanesti de pe malul
Dui-141'H, e actul din 15 Ianuarie 1467, dela Radu cel Frumos
prin care se intareste manstirii Cozia toate baltile si garlele ei
dela Sapatul drept la Dunre... 0 pe Dunare In jos 'Ana la
gura Ialomitei . i vence este venit spune Domnul al
acestor balti si garle, din rama de pefte, tot s fie al sfantului laca
acestuia, iar altul nimeni sa nu se amestece . Spre mai mult
sigurant, se da ordin expres si orasenilor dela Floci: lar voi
Flocianilor, asa va graesc domnia mea, sa fie volnici calug&rii sa
puje vat* 0 alti ingrijitori pe la baltile lor, iar voi treaba
ad nu aveti si veri unde se va incarca car cu peste din baltile
lor, sau la Steanche sau la Bordusanii sau la Facaiani sau la
Vladeni sau la Glagodesti sau la Corneni, sa fie volnici calu-
garii sa la vama si pdrparul, iar altul nimeni sa nu se ame-
stece ... Parp'rul era un impozit deosebit, in afara de vama
din peste.
Se dadea dijma si din varzli. Episcopiei de Roman i se inta-
reste, la 4 Aprilie 1488, Intre altele, satul Leucusanii si cu dijma
din varza din acel sat (H Crk AEC*THH010 WT Kill1SCTOlr WT Toro CEAA).
0 alta mentiune documentara gasim la 15 Noemvrie 1624 cand
Radu Mihnea Intreste naanastirii lui Aron Voda din tarina Ia-
silor stapanirea peste trei sate din tinutul Neamtului anume
Averetii, Giurovul si Nicorestii. Domnul precizeaza: nici slu-
gile noastre clucearii sa n'aiba treaba a invlui la acealia sate
de curechiu sau de alte marunlisuri, ce cu. totul sa fie a sventei
www.dacoromanica.ro
DA RILE 565.
maastiri . Maruntiurile la care se refera acest act cuprin-

deau i samanta de canepa , supus de asemenea dijmei, dupa
cum se vede din documentul cu data 1. Octomvrie 1629 care vor-
beOR de dijma din curechiu i gmanta de canepa. In Muntenia
n'am intalnit pand acum aceast dijma; gsesc In schimb o alta
care nu e mentionata In documentele din Moldova, anume dijma
din poarne. Pentru Intaia data, ea pare a se Intalni intr'un hrisov
al lui Mircea cel Batran prin care satele manstirii Tismana sunt
scutite de ddri. Intre aceste dari se amintesc comitele
(Kounnium) adica, ma cum propune traduatorul hrisovului slay,
conitele de fructe sau de poame. Intr'un alt document de scutire-
din 23 Aprilie 1437, Ostrat Insa numai Intr'o veche traducer&
romaneasca, se spune de asemenea: SA nu li s ja vama dom-
neasca (adic dijma!) nici din oi, nici din stupi, nici din porci...
nici din samanaturi, nici din livezi, nici din pornete . ceca ce
Inseamn ea se dddea domniei 0 a zecea parte din poame. De
sigur aceasta dijma, ca i cealalta din varza i alte mdruntiuri
nu prezenta, dupa cum rezulta chiar din acest ultim termen Intre-
buintat de cancelarie, mare importanf. Dijmele esentiale eran:
aceea din grane once sateen cat de arac, tot trebuia
aib ogorul sau dijma din oi i ramatori. Urma dijma din
albine prisacile erau, cum am aratat mai lnainte, numeroase-
dijma din yin. Veneau apoi celelalte.
Suzeranitatea turceascg, prin haraciul i darurile pe care ni
le-a impus, a determinat infiintarea unor dari noi. In aceasta
categorie intra acei asprii de *oimi pe care-i gasesc pomeniti
Inteun document din 18 Septemvrie 1531. Era un impozit, chi-
purile, pentru procurarea oimilor pe care trebuia trimitem
la Stambul unde, dresati, se Intrebuintau la vanstorile Sultanului.
In realitate, darea servea pentru acoperirea In parte a continuei
cereri de bani din partea dregatorilor turci, deoarece tim ca
oimii eran procurati de praie0, fiind una din Indatoririle ion.
De sigur, tot In urma cererilor turceti, a introdus i Alexandru,
voevodul muntean, dupa ce a gonit pe Vintila, domnul adus
de Moldoveni, aa dar In 1574, o dare noua numita oaie seaca .
Ea se lua, judecand dup nume, pentru oile sterpe, la celelalte
pltindu-se oieritul i dijma din produsele laptelui (vezi mai
sus, p. 562-3).
www.dacoromanica.ro
Birul. In afard de dijme, a existat, inch' dela inceputul Vdrilor

romanesti unii cerceatori cred chiar mai inainte de interne-
iere si o dare personald, privind pe contribuabil, iar nu averea
acestuia. Ea se numeste in documentele muntene bir (sup), in
cele moldovene dare sau da/die (Mn). Cuvntul bir este de origind
slavd, si nu maghiard (br), asa cum au afirmat unii cercettori.
In rusd, dialectal, sap% are exact acelasi inteles ca la noi: capi-
tatie, impozit personal; in bulgard inseamnd impozitul pe cud
(Haussteuer). Fiind un termen fiscal-administrativ, e probabil ca
noi sd-1 fi luat, dac nu inteo epoch' anterioard, cum pare mai
indicat, dar cel putin in vremea organizrii noastre ca stat, asa
dar la sfarsitul veacului al XIII-lea sau inceputul celui de al
XIV-lea. Birul apare pentru prima data in documentele muntene,
la 22 Iunie 1418, insd inteo forma' indirect:a, deoarece hrisovul
respectiv nu aminteste chiar darea insdsi, ci pe cei ce o strng,
pe birari (RI-1mM). Direct e pomenit birul la 30 Iunie 1441 in
documentele prin care Vlad Dracul druieste mdndstirii Sna-
govul, intre altele, satul Izvoranii Brsdsti. 0 notd marginald,
datorit probabil aceluiasi diac care a scris textul, prevede: lar
cnezii din Izvorani Neagoe, Oancea, Mil si Trandafir sd dea bir
ca si ceilalti sdraci din IZVOtaIll (A4 AagilX.T EH() MICONSE H HHH
ammo IS% flattop-kin-). In Modova, prima mentiune a ddrii este in
documentul din 1. August 1.441 prin care Stefan Voevod scuteste
satul Balasinoutii al mndstirii Horodnic de once indatorire fiscald:
s nu dea acest sat nici dare, nici ilis, nici podvoadd, nici dese-
tind . N'avem nicio informalde asupra mdrimii birului in epoca
veche, nu stim cAt trebuia sd plteasc pe an un locuitor ca im-
pozit personal. Ceea ce stim ins, e cd, dupd ce am recunoscut
suzeranitatea turceascd, el a mers crescnd si cd spre deosebire
de dijme, care, la inceput, s'au luat in naturd, birul s'a pldtit
in bani.
Muneile sau slujbele. In afard de ddri, locuitorii trilor noastre
trebuiau sd presteze si o serie intreagd de munci sau slujbe .
Aceste prestatii nu constituiau 'Mg o obligatie specificd noud.
Ele erau generale, in intreaga Europ, si nu Mceau cleat, sh con-
tinue pe cele din vremea Romanilor. In documentele slave mun-
tene, aceste prestatii sunt redate prin termenul generic paGOTK
(= munc6) sau cAoricsa (= slujb); in cele moldovene se intre-
www.dacoromanica.ro
BIRUL. MUNCILE SU SLUIBELE 567
buinteaza adeseori, pentru a designa muncile la cetate, la mori,

la iazuri, cuvantul posliTH := a robi, aratnd caracterul silnic,
de constrangere pe care-1 aveau aceste munci. In veacurile
XIVXVI, constatam documentar urmatoarele munci sau slujbe
la care erau indatorati locuitorii tarilor noastre.
Cetratul sau transportul Cu carele, In limba slava nosoaa, e
una din indatoririle care revin mai des. La 4 Septemvrie 1389,
Mircea cel Btran scuteste o parte a satului Jiblea de care si
de podvezi . Aceeasi scutire o acorda domnul in 1415 si satului
Beala din judetul Motrului. Slujba caratului consiista in obligatia
pentru locuitori de a transporta, cu carele lor, anumite produse
destinate domnului. Un caz concret g'sim in documentul mol-
dovenesc din 5 Aprilie 1448 prin care Petru Voevod scuteste trei
sate ale manstirii din Poiana, hotarind sa nu plateasca dare,
nici posada, nici podvoad, nici i1i, nici la mori s nu robeasca,
nici In jold s nu umble, nici vasele noastre sit' nu le care *. (FM
COHEN HAM sm HE KOBHAH). Prin urmare carau vasele de vin
destinate domniei. Intr'un hrisov al lui Stefan ce! Mare, din 31
August 1458, se spune chiar lamurit: pici vin s nu care *. De
sigur ca in afara de vin, vor mai fi fost transporturi si de alte
produse, de pild de grane, de sare, de peste, etc.
Tot transporturi erau i podvoadele sau podvezile slava
tiomom desi de o naturd deosebita, de vreme ce sunt amintite
In documente alaturi i separat de carturi (nogo34). In ce consta
Insa deosebirea, nu se poate preciza deocamdata. Stim numai atat
c podvoadele se faceau cu bou i ca de aceasta indatorire nu erau
scutiti nici orasenii. La 30 August 1643, Moise Voda scuteste pe
locuitorii satului Docolina de o serie intreaga de dari i slujbe.
In consecinp, se adreseag s/ujbasilor respectivi si le porunceste:
voi globnici i desugubinari i olacari i podvodari intru nimic
s nu-i trageti boli lorA la podvoade; asijderi i voi soltuj de Va-
sluiu si de Bailad, ce vor hi podvoade din sus, sa le treaceti la
Barlad, ce vor hi din gos, sa treaceti la Vasluiu .
Pentru transmiterea rapida a stirilor i ordinelor era olacul
sau serviciul de cureni cari Intrebuintau caii de olac. Cuvantul
olac este considerat de unii cercettori ca fiind de origine tur-
ceasca; noi inclin'm mai de graba pentru o origine tetteireascii,
cunoscutd fiind admirabila organizare de posta pe care au avut-o
37
www.dacoromanica.ro
stpanitorii imensului imperiu ce se Intindea Intre Amur i Du-

are. Cand domnul scutea pe locuitorii unuia sau mai multor
sate de cai de olac, cum e cazul Cu satele lui Mihail din Rui,
la 2 Octomvrie 1468, aceasta Insemna c respectivii locuitori nu
mai erau obligati sa dea la porune, imediat, caii necesari tri-
misului sau trimiilor domneti primind In schimb caii ostenIti
de goana ai acestora. In Ialomita, lngd Lichireti (azi oraul
CA161.40, este pomenit, intr'un act din 6 August 1764, drumul
olacului cel vechi .
In legaturd cu transmiterea tirilor i Cu drumurile pe care
le faceau dregatorii i slugile domneti prin tara era obligatia
conacelor 0 a merticelor. Locuitorii satelor i oraelor trebuiau s'ai
gazduiasca pe aceti trimii ai stpanirii, sa le pregleasea deci
conace cuvntul e turcesc sau poate, iarai, tatarese i s'a
le dea o anumita cantitate de alimente i de furaje: merticele.
0 Indatorire esentdala era lucrul domnesc. Sub aceasta denu-
mire se Intelegea munca pe care o prestau locuitorii la construirea
sau la repararea cetatilor, morilor, podurilor, iazurilor i In ge-
nere la oriice ar fi fost pui. La 9 Ianuarie 1498, Radu cel Mare
scutete trei sate ale mandstirii Tismana de toate slujbele tele
mari i cele mici . Locuitorii acestor sate spune domnul
nici la lucrul domniei mele BA nu luereze, nici la cetate, nici
la mori, nici la poduri sa nu lucreze . Tot aa in Moldova, stefan
Voevod, scutind, la 11 Martie 1446, mai multe sate ale mand-
stirii Neamtului de dari i slujbe, precizeazd: sa nu dea aceti
oameni nici dare, nici posada, nici ili... i de asemenea, nici la
cetate sa nu robeasea i nici la mori i iazuri . Intr'un alt docu-
ment, din 17 Aprilie 1475, alaturi de munca la cetate o se spe-
cified i munca la posada , aa dar la o suburbie a cetatii sau la
o treatoare, cuvantul posada al/rid amandou intelesurile. Cate
zile anume putea sa dureze acest lucru domnesc atat de felurit
la care erau obligati locuitorii, documentele nu precizeaza.
In legatura cu intretinerea curtii domneti, cu nevoile dife-
ritelor oficii, gdsim o serie de slujbe i prestatii. Astfel, In mai
multe hrisoave muntene din veacul al XV-lea se vorbete de
obligatia lemnelor (Ante) adied interpretam noi de obli-
gatia satenilor de a taia copaci pentru curtea domneasca. 0 alta
obligatie era aceea de a pacte caii domnefti, dui:4 cum in Serbia
www.dacoromanica.ro
BIRUL. MU NCILE SAU SIX IBELE 569
contemporana locuitorii satelor trebuiau sa hraneasca adica

s duck' la pascut caii tarului. In legatura directa cu aceasta inda-
torire era 0 eositul fdnului (c-knoRocIrm) care e amintit de
mai multe ori in cursul veacului al XV-lea, atat In Muntenia cat
0 in Moldova.
Intr'unul din hrisoavele lui Mircea cel BatrAn, acela din 11
Maiu 1409, se vorbete de legea (smoti%) de a pescui moruni
trei zile pe an pentru domnia mea . E vorba, se intelege, de sa-
tele aezate pe marginea Dunarii, care aveau astfel o indatorire
caracteristica. Spre comparatie, amintim ca, in Serbia, rap'
Cattaro era obligat BA dea anual tarului o povara de pete de
mare . Un scop asemanator, alimentar, se urmarise prin insti-
tuirea unei alte obligaii, aceea a vacilor grase . La 2 Octom-
vrie 1468, Radu cel Frumos, intarind lui Mihail din Ru0 mai
multe sate, scutete pe locuitorii lor de toate darile i slujbele:
de oierit 0 de vama targului 0 de dijmarit de stupi 0 de rarn-
tori, de mertice, de conace, de cai de olac 0 de vinariciu, de pod-
voade, de ()ad grase, de ceara domneasca, de miere 0 de alte
dajdii oricAte ar iei in tara . Pare putin probabil ca aceasta
obligatie sa fi fost in legatura cu vreun eventual export la Con-
stantinopol Turcii preferau carnea de oaie ; ea se explica deci
mai de graba prin necesitatea aprovizionrii curtii domneti.
Inteun document din 8 Ianuarie 1526, Radu Voda, scutind
cinci sate ale manastirii Tismana de toate darile i slujbele,
precizeaza: nici la un lucru al Domniei mele sa nu lucreze
nicairi, nici gloab, nici duegubina s nu traga, nici cap legat
sci nu dual'. Prin ultima expresie, care inteun alt document re-
vine sub forma nici om legat sa nu duca , se intelegea obli-
gatia de a pazi i de a duce la judecata legati pe cei care se
facuser vinovati de vreo crima sau vreun delict. Daca un ase-
menea vinovat fugea de sub paza, atunci raspundeau de obi-
ceiu cu mo0a lor cei ce trebuiau sa-1 fi dus legat la judecata.
E cazul cu o jumatate din satul Nsipul (azi Caplea) din Gorj
care fusese luat dela proprietar de fiii lui Badea... pentru un
om care a fugit legat din sat 0 fara nicio judecat (document
din 1 Ianuarie 1568).
0 slujba pe care am intAlnit-o numai in Moldova, de0 nu
este de loe exclus sa fi existat i in Tara Romneasca, este aceea
378
www.dacoromanica.ro
a streijh. O aminteste hrisovul din 8 Iulie 1453 prin care Alexandru

Voevod hotreste despre satul Balasinoutii al mdastirii Horodnic
sa nu. dea nicio dare si s.' nu faa nicio slujbd, deci nici la mo-
rile noastre s nu robeasa, nici la cetate, nici la strajei set' nu
meargei . Se pare a e vorba de obligatia de a face straja drumu-
rilor intro Prut si Nistru, de a insoti convoiurile de care ale negu-
storilor care mergeau &are tinutul ttresc , spre a le feri de
atacuri. Acestei strji i se plitea pentru serviciul Mout ; asa
intelegem dispozitia din privilegiul comercial acordat de Ale-
xandru ce! Bun Liovenilor, la 8 Octomvrie 1408, potrivit areia
negustorii cari mergeau atre zisul tinut trebuiau s dea la
strajd de fiecare car ate doisprezece grosi .
- Dup6 cum se vede, cele mai multe dintre munci sau slujbe
privesc curtea domneasc si pe domn ; prea putine, ca lucrul la
cetlti si la poduri, paza criminalilor i straja, au un caracter
general, privind colectivitatea. Faptul nu trebuie s surprind;
el e in deplin acord cu conceptia dominantd de atunci, potrivit
areia statul este domnul, nevoile statului sunt nevoile dom-
nului si ale curtii sale, veniturile statului sunt tot una cu veni-
turile domnului.
Veniturile, pomenite in documentele slave muntene, in urma
a slujbelor sau muncilor, erau veniturile ntmpitoare
ale domnului, adia gloabele, dusegubinile, hatalmul, inteun cu-
vnt amenzile de once fe!. Intr'o vreme and pedeapsa cea mai
frecvent6 era amenda, iar nu inchisoarea, and exista compo-
zitia, and chiar pedeapsa cu moartea putea fi rAscumpArat
cu bani, era foarte natural ca aceste venituri intampfdtoare s."
fi reprezentat sume considerabile, s" fi fost un izvor insemnat
pentru vistierie. In genere, amenzile erau ridicate. Pentru un
Grec ce fusese ucis pe hotarul satului Albotenii din Moldova,
a plg.tit Albot, starostele de Cernuti, land in schimb satul,
o desagubire reprezentat prin 158 de vite mari, boi i vaci,
apoi 600 de oi, 7 cai, 3 iepe. au dat cap pentru cap spune
documentul, din 5 Iunie 1570, relatand acest caz interesant de
compozitie. In veacul al XVII-lea gdsim luAndu-se, pentru un
jurgrant stramb, 22 de boi, iar pentru un omor, al arui autor
a rmas nedescoperit, 100 de boi. Intelegem acum de ce scutirea
de gloabe fat de donmie, asa dar implicit perceperea lor de
www.dacoromanica.ro
VAM ILE 571
ctre proprietar, era o insemnat favoare domneascg i de ce se

fac deseori in documente recomandAri c`tre globnicii i dreg-
torii judecdtoreti s se fereascd de satele scutite. Intelegem
pentruce Mircea, in documentul din 1387, prin care intrete
mnstirii Cozia toate bltile pe Dunre, dela Spatul pn la
gura Ialom4ei, precizeaz: Deci once gloab sa vrea face pe
aceste blti, sau duegubin, fie de pstori, fie de vreun om al
celui prea mare boier sau mic, tot s fie mnistiresc .
DriIe extraordinare. Imprumuta. Pe lngh drile obinuite
sau ordinare, se luau ing, uneori, i ddri extraordinare. Child
domnul trebuia s fac4 fat la vreo cheltuial neobinuit, c.nd
avea s plteasc Turcilor, de pildd, o sum important care
intrecea veniturile normale ale vistieriei, atunci el recurgea la un
impozit extraordinar numit, eufemistic, imprumutc1 (de f apt, nu se
mai restituia). Il plteau de obicei manstirile i adesea 0 boierii,
adie tocmai categoriile pe care nu apsa greul obligatiilor fiscale
obinuite. In Aprilie 1551, inainte de a pleca la Poart, de unde
avea s se Intoarc6 trecut la mahomedanism ca Pala al Silistrei,
Ilia Rare impuse mdstirile trii la o contributie extraordinar:
unele trebuiau s dea ea-1e 100 de zloli ungureti, altele numai 40.
Yfimile. Un alt izvor insemnat de venit al vistieriei, unul din
cele mai insemnate, erau vmile. De sigur c ele au existat i
inainte de intemeierea Trilor Romaneti, fiind luate de voevozii
i cnezii respectivi. Aa ne putem explica veniturile unui Barbat,
care, prizonier de rzboiu la curtea regelui ungur, a putut s se
rscumpere, pltind o suma insemnat de bani. Aa se explicd
i mentiunea din privilegiul acordat Cavalerilor Teutoni de regele
Andrei al II-lea, la 1222, potrivit creia aceti Cavaleri nu vor
avea de plait nicio vam cnd vor trece cu mrfurile lor prin
Tara Scuilor sau prin Tara Romnilor (per terram Siculorum
aut per terram Blacorum): e o rmit a vechilor drepturi locale
pe care le avuseser mai inainte voevozii acestei tri valabe
din Ardeal.
Cel dinti document romnesc care ni s'a pstrat e tocmai
un privilegiu vamal: e privilegiul pe care 11 acord Vlaicu Vod
Braovenilor la 20 Ianuarie 1368, intrindu-le libertatile lor
de comer t pe care le aveau din vechime (ab antiquis) in Tara
Romneascd. Domnul stabilete dou regimuri vamale: unul
www.dacoromanica.ro
pentru marfurile de tranzit, celalalt pentru marfurile destinate

consumului intern. Acestea din urma vor plati o singura vama,
la Campulung sau In apropierea lui, fiind scutite de vama cealalta
dela Slatina. Marfurile de tranzit vor plti vama la Campulung
i la Dunare, afara de cele exportate prin Braila, care nu vor plati
nimic, domnul voind, prin aceasta masura, sa favorizeze desvol-
tarea portului dunarean.
Din privilegiile comerciale acordate de domnii notri ora-
elor din Ardeal, In special Braovului, precum i din acelea ale
Liovenilor, ne putem da seama de vechea organizare vamala
romneasca. Sub raportul punctelor de vama, ea cuprindea dou
categorii: puncte de vama la hotare, sau In apropierea lor, aa
dar la intrarea mrfurilor In tara, i puncte de vama in interior,
In oraele ci targurile mai Insemnate, in primul rand, evident, In
capitalele respective. In Tara Romneasca, vamile dela hotare
eran cele dela Dunare i cele dela plaiuri , adica dela Munte.
Ca locuri de varna la Dunare sunt pomenite: 1.. Braila, la 1368.
2. Flocii, pentru Intaia data la 1431; 3. locul din fata Darsto-
rului, unde mai tarziu se afla satul Lichiretii (azi oraul Calarai);
4. Giurgiul, unde edea uneori Mircea cel Batran ; 5. Turnul in
fata Nicopolei; 6. Calafatul, vana straveche, al carei venit la
Inceput In intregime, mai tarziu numai pe jumatate, fusese daruit
manastirii Tismana ; 7. Severinul. Cu privire la vama dela Calafat,
avem o serie de documente din veacul al XV-lea i al XVI-lea
din care aflam atat mdrfurile care se exportan pe aci boj,
cai, oi, sare in bolovani, butoae de vin, saci de grail cat i
vama care se lua, in aspri. Un act dela Petru Voevod (Sept.
1559Iunie 1568) amintete i de schilerii cari sunteti acolo la
chela >>, la Calafat. La plaiuri eran: 1. Vama dela Valcan care
deservea Intreg muntele din Oltet pang, In Orova (WT GDATE11,
Aopu GDylipaiwmt8); 2. Vama dela Genune, pe Olt, la satul
amintita pentru Intala data In hrisovul lui Mircea cel Batran din
28 Martie 1415, prin care domnul confirma mnastirii Cozia veni-
turile acestei vami. Foarte interesant e actul din 20 Iunie 1505:
Radu cel Mare hotreqte ca nimeni sa nu fie scutit de aceasta
vama, dela Genune, chiar daca ar avea carte de scutire pecet-
luita cu pecetea cea mare sau cu cea mica sau cu inelul din mana
clomniei mele . i voi Caineni ce santeti la vad adaoga domnul
www.dacoromanica.ro
vkmiLE 573
ascultati de vameii sfintei manastirii, pe cari li va pune

parintele nostru, egumenul chir Simion. i tu, vameule, sa nu
ierti niciun aspru nimanuia, cad Ii voi lua seama dupd catastihul
dela Vaclul Duncirii. Cine va refuza sa plateasca, va fi tras in
teapa la vad. Negustorii cari veneau cu mrfuri pela Bran, plateau
vama /a Rucar ; pentru cei ce luau drumul Prahovei (navr
IhwoKS) dar pana la Comarnic nu pe vale, ci pe deasupra,
peste plaiu sau acela, mai lesnicios, al Teleajenului, nu tim
unde erau punctele de varna la hotar ; tot aa, pentru cei cari
veneau pe valea Buzului. tim in schimb ea se platea vama
In targurile din interior situate pe aceste trei drumuri i anume,
pastrand ordinea inirarii dela apus la rasrit, la TdrgFor sau
la Gherghita, la Seicuieni aezarea acestui vechiu targ nu e
Inca stabilita, poate la actualul Bucov In sfarit la Buzau.
Tot in interiorul tarii se mai platea vama la Slatina artat
ca vama noastra la 1368, in privilegiul acordat Braovenilor
apoi la Jiu (lia ANA) poate In punctul unde drumul
dela Slatina la Calafat taia apa Jiului (Craiova ?) la Cetm-
pulung i, bine inteles, la Tdrgovifte. Negustorii acestui ultim
ora, capitala rii, aveau chiar un privilegiu vamal propriu:
ei nu plateau cleat o singura vama, anume in oraul lor, i ceva
mai mica deck, a negustorilor din alte orae, fiind apoi liberi sa
umble cu marfurile lor oriunde, pe tot cuprinsul Vrii pela Se-
verin i prin toate targurile i la Braila .
In Moldova, de asemenea, era o serie de puncte de vama la
hotare, la margine , i altele in interiorul rii. Privilegiul
comercial acordat de *fan ce! Mare Liovenilor, la 3 Iulie 1460
de fapt reconfirmarea celui vechiu, al lui Alexandru cel Bun,
prevede ca puncte de varna la hotar CernduCii i Hotinul spre
Poloni, Tighina i Cetatea Alba spre Ttari, Tecuciu i Patna
(or norruoto) spre Tara Romaneasca, Trotuful i Moldovita spre
Ardeal. Dupa cucerirea Chiliei, in 1465, i acest ora i port in-
semnat va fi, bine inteles, punct de vama, i anume pentru mar-
furile care merg sau vin de peste Mare .1 din imparatia tur-
ceasca. In interiorul tarii, se platea vama la Suceava unde era
vama principala la Siret, la Dorohoi, la lafi, la Lei pqna, la
Vaslui, la Bdrlad, la Adjud, la Badiu, la Roman, 0 la Baia.
Postavul, de exemplu, care venea dela Liov i se ducea in Tara
www.dacoromanica.ro
5 74 ORGANIZAREA FINANCIARA
Romneascd, pldtearama cea mare la Suceava, trei grosi

de grivnd, i apoi In Roman, In Bacdu, In Adjud si in Putna,
dacd lua drumul de pe valea Siretului, sau In Vaslui, in Barlad,
in Tecuci dacd. 11 lua pe celdlat, spre Brila, cate doi zloti de
car. Pentru vitele care se exportau la 'Mari, vama se pltea de
asemenea la Suceava, cea mai mare, apoi la Jai si la Lpusna.
La fel era in Ardeal. Se pldtea vaind la margine, la Severin,
la Winn, la Turnu-Rosu, la Bran, etc. Erau 'Mg i vdmi interne,
In orasele mai insemnate. Saii, potrivit privilegiului acordat lor
de Andrei al II-lea, nu pldteau, In teorie, vamd. De fapt insd
repetatele lor plAngeri cdtre rege o dovedesc erau supusi
ei la unele taxe, In special In legdturd cu trecerea prin orase si
peste poduri.
Cat era de mare vama In Tara Romaneascd? Privilegiul acor-
dat Brasovenilor In 1368 o numeste tricesima adicd a treizecea
parte din valoarea mdrfii, deci 3,33%. Acela din 1413, al lui
Mircea cel Bdtran, fixeazd pentru mdrfurile care se aduc de
peste mare o varnd de 3%; suntem In drept sd bdnuim eh' i mdr-
furile brasovenesti pldteau tot atat i c, prin urmare, vama
de un fertun care se percepea pentru un vig de postav de Ypres,
de o perperd pentru cel de Louvain si de 12, respectiv 6 ducati,
pentru cel de Colonia si Cehia, reprezenta tot 3% din valoare.
Acelasi coeficient II gsim si In Moldova, In tratatul incheiat de
Petru chiopul In 1588 prin care se ingdduia negustorilor englezi
libertatea negotailui in tot cuprinsul tdrii. Asa dar, vama nu
era mare. Trebuie sd se tie seamd insd de faptul ea In afard de
vama de intrare, se mai pltea, In genere, o vamd si la locul de
desfacere si alte vdmi prin unele din targurile sau orasele strd-
btute. Chiar i asa Ins, fatd de taxele din ziva de astdzi, care
la multe articole au un caracter prohibitiv, vama in secolele
XIVXVI nu era prea ridicat. Domnul avea tot iuteresul
atragd negustori cat mai multi, pentru a-si spori veniturile;
vama, de aceea, era moderatd. Dificultatea venea din altd parte,
anume din greutatea comunicatiilor (lipsd de sosele, de poduri)
si din starea de nesigurantd, din tulburdrile interne si rzboaiele
care nu mai conteneau.
Vama se pldtea in bani; din peste se lua 'Mg, pe deasupra,
si In natur. Un car cu peste IncArcat la Brdila i destinat Bra-
www.dacoromanica.ro
REPARTIVA IMPOZITELOR 575
ovului, platea, chiar la locul de incarcare, de maje, o perpera.

lar la vama Prahovei sau la Rucar, de maje, cloud perpere 0 7
pe0i daca era crap, noua perpere 0 dou curele , daca era
morun.
Cat de mare era venitul pe care il aduceau vamile domnilor
no0ri se poate deduce dintr'un singur fapt: spre sfar0tul vea-
cului al XVI-lea, numai vama Cernautilor producea peste 100.00G
de florini anual.
Ocnele. Unul din izvoarele cele mai insemnate de venit al&
Domnilor, in Ardeal al Regelui, il forma exploatarea ocnelor.
Dreptul de a vinde sarea a fost in tustrelele -tri romne0i, un
monopol de stat. Fr o voie speciald sau un privilegiu, nimeni
nu putea sa' ja sare din ocne, nici pentru nevoile gospoddriei lui,
necum pentru comer. In Moldova, Vrancenii aveau dreptul
ram4ita a unei vechi autonomii sa. scoata sare din locul numit
chiar astfel: Valea Sarii, insa numai pentru gospodaria lor, nu
0 pentru vanzare. In Ardeal, Cavalerii Teutoni, carora li se ce-
dase in 1211 t,ara Barsei, puteau, pe temeiul unui privilegiu regal,
sa exploateze atata sare cata era necesar pentru a incrca 12
navi , ase pe Olt 0 ase pe Mure; aveau de asemenea dreptul
sa transporte oriunde in tot regatul nostru aceasta sare.
Oaspetilor nemti din Dej li se daduse, tot printeun privilegiu
(anul 1236) voie sa scoata atata sare cad scot 0 oaspet,ii dela
Ocna Dejului ( hospites de Deesakana ); partea care se cuvenea
regelui se transporta tot ca nay-Re pe Some. Nu se poate
preciza venitul pe care il aveau Domnii din Tara Romaneasca
0 din Moldova de pe urma ocnelor in veacurile XIVXVI; In
once caz, el se ridica la o suma importanta, de oarece, in afard
de consumul intern, se mai adaoga 0 exportul: o 'mina parte-
a Peninsulei Balcanice se aproviziona cu sare romaneasca. In
Ardeal, venitul era de asemenea considerabil. In timpul lui Bela
al III-lea (1172-1196) se incasa dela toate ocnele din Ungaria
0 cele mai multe erau in Ardeal frumoasa suma de 16.00&
de mrci de argint, adica 3.840.000 de dinari.
Dela exploatarile de arama 0 de fier primele la Bratilov,
langa Baia de Arama, celelalte la Baia de Fier, in Gorj domnul
Tarii Romane0i n'avea cine tie ce venit. Se lua zeciuiala ;
ma ni se spune in documentul prin care Mircea cel Batran o da-
www.dacoromanica.ro
ruiete pe aceea dela Bratilov manastirii Tismana. Mai mutt

reprezenta darea pe care o plateau tiganii zlatari pentru aurul
pe care-I strangeau din nisipul catorva rauri, atat in Muntenia
cat i in Moldova. Exista chiar, ca i astazi, un monopol al vin-
derii aurului ; numai domnul putea sa-1 cumpere. La 20 Dechem-
vrie 1515, Bogdan, fiul lui stefan, reclama Bistritenilor c o
parte din aurul strans in raurife muntilor moldoveni este vandut
de zlatari pe furi In cetatea lor, ceea ce constituie un delict, deoa-
rece ziii zlatari sunt legati prin juramant 86 nu vnda altcuiva.
In Ardeal, venitul produs de exploatarea bailor de aur din
Muntii Apuseni se ridica lug la o suma apreciabila: o optime
din metalul nobil rezultat revenea regelui. In diploma din 1211
a Cavalerilor Teutoni se prevede ea daca se va gasi in... tara
Barsei aur sau argint, atunci o parte sa se dea fiscului, iar partea
cealalta s le revie lor.
Repartitia impozitelor. Scutirile. Sloboziile. Inegalitatea fiscala
a fost una din caracteristicile evului mediu i modern. In timp
ce anume categorii sociale suportau toata masa contributiilor
directe i indirecte, altele beneficiau de un tratament mai favorabil,
privilegiatii mergand chiar Oda la scutirea de oriice indatorire
fiscala. E uor de presupus ca acest regim, general european, a
trebuit sa existe i. in Trile noastre, luand insa aci forme spe-
cifice, determinate de conditiile proprii de desvoltare istorica.
In stadiul actual al cercetarilor, fata de lipsa de monografii
In aceasta directie, problema repartitiei diferitelor obligatiuni
fiscale prezinta multe greutati. In special pentru Tara Romaneasca
problema e mai delicata, deoarece o mare parte cea mai mare
chiar a documentelor din veacurile XV i XVI este Inca
inedita.
In ce privete varnile i. amenzile, lucrul statea aa; plateau
varna acei cari faceau negot, oricine ar fi lost; plateau gloabe
sau amenzi acei cari incalcau legea sau obiceiul pdmantului, in-
diferent de asemenea de categoria social careia apaqineau. Scuti-
rile .1 reducerile de vam pe care domnii le acordau unor anumite
persoane sau comunitati privilegiate (de pilda Braovului), apoi
iertarea amenzilor atunci cand ele trebuiau sa se aplice favori-
erau exceptii care nu modificau intru nimic starea de drept.
In ce privete ins drile i slujbele, problema e mai complicata.
www.dacoromanica.ro
REPARTITIA IMPOZITELOR. SCUTIRILE 577
Este sigur ca, atat In Muntenia cat si In Moldova, satele boie-

resti, manastiresti i domnesti, adica locuitorii din satele aflate
pe propriettile boierilor, manastirilor i domnilor, plateau toate
&rile i faceau toate muncile sau slujbele. Ei duceau asa dar
greul. Un regim ceva mai usor se acorda locuitorilor din satele
dela margine precum si din cele situate dealungul marilor dru-
muri: birul lor era mai mic se pare cu o treime ; in schimb
insa, aveau obligatiuni speciale: cei dintai s pazeasca granita,
ceilali sa aprovizioneze cu alimente si furaje pe trimisii i dre-
gatorii domnului cari treceau pe acolo. Dar daca putem preciza
situatia Vranilor din satele boieresti, manastiresti i domnesti,
e mult mai greu sa o determinam pe aceea a proprietarilor
Plateau si acestia ddri sau nu, si in cazul dintai, le plateau pe
toate sau numai o parte din ele ? Judecand dupa documentele
ulterioare, se pare a birul sau capitatia era o obligatie generala
de care nu era scutit nimeni. Avem o serie de documente din
veacul al XVI-lea din care rezulta ca II plateau mosnenii ; pe de
alta parte constatam, la inceputul veacului al XVII-lea, c nici bo-
ierii mari nu erau scutiti de plata lui. Astfel, la 6 Octomvrie 1623
Mihnea Voda, dup ce iarta satul Belizvor al postelnicului Petrascu
de toate dajdiile i slujbele, dup'aceia Domnu nostru se-au
milostivit de-au iertat i pe Petra,sco postelnicul de bi[r]..., im-
prumut i de oaste si de [oe]ri[t] i de dijma si de [cai de olac
i] de toate slujbele cate vor fi preste alti in tara Marii Sale...
Suntem prin urmare In drept sa conchidem ca, In epoca veche,
birul era platit de toti locuitorii, indiferent de situatia lor sociala
sau da averea lor. Faptul se explica prin necesitatea In care se
gaseau ri1e noastre de a raspunde Turcilor haraciul, din ce in
c e mai urcat, iar Inainte de recunoasterea suzeranitatii turcesti,
prin indatoririle pe care le avea domnia. In ce priveste dijmele,
e probabil ca ele sd fi fost pltite si de proprietari, adica de boieri ;
nu putem rasa preciza deocamdata daca se luau din toate produsele
cazul taranilor din satele boieresti, manastiresti i domnesti
sau numai din unele. Faptul ca in Cronica Tarii Romanesti
se arata printre drile scoase de Mihnea Turcitul intr'a doua
domnie (1585-1591) si galeata de ',dine pe megiasi ar
dovedi ea acestia n'o plateau mai inainte. Cat despre lucrul dom-
nesc i diferitele slujbe sau prestatii de munca (podvoade, cara-
www.dacoromanica.ro
turi), credem c proprietarii erau scutiti de ele, lucrul In evul media

si in epoca modern fiind incompatibil cu situatia de nobil, de boier.
Inc din veacul al XIV-lea, gsim documente prin care sate
boieresti i mnstiresti sunt scutite de toate obligatiunile fis-
cale . Vlaicu Vod, de pild, scuteste satul mnstiresc Jidovstita
de toate djdile si de muncile domnesti si de oaste . Dan Voevod
In 1385 ia aceeasi dispozitie Cu privire la satele Tismenii care vor
fi libere de toate muncile i drile i veniturile domnesti . Iar
Mircea eel Baran, in 1389, scuteste o parte a satului Jiblea, apar-
Orland la mai multi proprietari, de vama oilor si de vama por-
cilor si de grne si de vinrici si de gloabe si de care si de pod-
vezi, cu un cuvant de toate slujbele i cljdile mari i mici *. In
Moldova, Petru Voevod, prin documentul din 22 August 1447,
intrind mnstirii Neamtului saptesprezece sate, le scuteste de
once obligatie fiscal. Tot asa, In Ardeal, regele Carol Robert,
prin actul din 22 Septemvrie 1326, druind lui Stanislav cneazul,
mosia Surduc din Maramures, scuteste pe toti locuitorii acestei
mosii de once dare fatd de coroan. Cum trebuiesc intelese aceste
scutiri, identice, dup cum se vede, in tustrele trile romnesti
Inseamn ele oare c locuitorii satelor respective erau liberi
de orisice obligatie fiscal, sau rostul scutirilor este altul ? Pe
temeiul analizii a o sum de documente de acest fel, rspundem
c nu e vorba de o radiere a ziselor obligaii, ci numai de o schim-
bare de destinafie a lor, de o substituire a beneficiarului. Domnul,
respectiv regele, renunt la ddri i slujbe In favoarea proprieta-
rului; acesta le va incasa pe viitor. Ceea ce trebuia s mearg
asa dar la vistieria domneasc sau la tezaurul regal, merge acuna
la proprietarul moiei. Locuitorii din sate tot pleitesc, numai c"
pltesc altcuiva. C6 aceasta este interpretarea adevrat, ne-o.
dovedeste, Intre altele, documentul din 11 Maiu 1409 prin care
Mircea ce! BAtrn scuteste satul Pulcouti al mnistirii dela Stru-
galea de toate drile i slujbele; se precizeaz, de data aceasta,
c zisele dri i slujbe rmn in folosul acelei mnstiri . Tot
In folosul ei rmne si legea de a pescui numai trei zile pe an .
pentru domnie. Aceeasi precizare gsim i in hrisovul din 1387
privitor la bltile dela Dunre ale mnstirii Cozia: once gloab"
sau dusegubing s vrea face pe aceste blti... sit fie tot mind-
stiresc .
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAM 579
Exist trig i cazuri cnd beneficiarii stint in,sifi locuitorii

satelor. Aceasta se intmpl atunci cand se infiinteaz slobozii,
adic5. atunci &And domnul sau regele dorind a ajuta la in-
fiintarea unui sat nou sau la reconstituirea unuia vechi, ai cgrui
locuitori fugiser, din cauza rdzboaielor sau a birurilor grele, ho-
tarte ca, pe un anumit interval de timp, locuitorii satului res-
pectiv s' nu mai prteasc.* ciunni fel de dare sau s4 plateasca
numai unele din ele. In cazul acesta, e, Intr'adevr, o uurare
pentru gteni. Asemenea infiinVri de slobozii se cunosc hied din
veacul al XV-lea. In 1466, la 13 Martie, stefan ce! Mare scutete,
pe timp de cinci ani, pe locuitorii cari se vor apza in satul Ne-
goeti, apaqinnd episcopiei de Roman, de toate dArile i. sluj-
bele cAtre domnie precum i de varra pentru oriice marf5. ar
-cumpara sau ar vinde ; le acord aa dar, dupd insAqi expresia
documentului, mare scutire i mare slobozie . Sate cu numele
Slobozia IntAlnim in Moldova inainte chiar de stefan. Astfel e
satul Slobozia apartinnd mngstirii Moldovita, pomenit In hri-
sovul din 25 August 1454 al lui Petru Voevod. In Tara Roma-
neascg, primul caz de slobozie, cunoscut no* este din vremea.
lui Mircea ce/ BAtrAn. Domnul poruncete ca orcarele va pofti
i va iubi din oamenii cari locuiesc prin satele boiereti, mari i
mici, ca sd mearg4 In satul mAngstirii (e vorba de Grreni,
la gura Ialomitei), unul ca acela s6 fie slobod de toate djdile...
marl 0 mici . i dincoace de Milcov, Sloboziile sunt numeroase.
In indicatorul statistic al satelor din 1,ar, apdrut In 1930, gsim
nu mai putin de 72 de localitti cu acest nume, dintre care 14
In Muntenia i 58 In Moldova.
BIBLIOGRAFIE
Viata economici i organizaren Iiseabi. 1. D. A. STURDZA, Ban, in
Etymologicum Magnum .Romaniae, t. III, Bucuresti, 1893, col. 2428-2446;
2. AKOS DE TIMON, Ungarische Vert assungs- und Rechtsgeschichte mit Bezug
auf die Rechtsentwicklung der westlichen Staaten, ed. 2-a, Berlin, 1909, XV
+ 835 p. in 80; 3. I. NIsTOR, Die auswrtigen Handelsbeziehungen der Mol-
dau im XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, XIX + 240 p.
in 8; 4. I. NISTOR, Handel und Wandel in der Moldau bis zum Ende des 16.
Jahrhunderts, nach den Quellen dargestellt, Cernduti, 1912, XIII -I- 200
p. in 8; 5. OTTO FRANz JICICELI, Der Handel der Siebenbiirger Sachsen in
www.dacoromanica.ro
seiner geschichtlichen Entwicklung, Sibiiu, 1913, VIII + 144 p. in 80; 6. L

N. ANGELESCU, Histoire conomique des Roumains, t. I, Genve-Paris,
<1919>, 368 p. in 8; 7. *TEFAN METES, Relatille comerciale ale Tetra Ro-
rndneyi cu Ardealul pcind in veacul al XVIII-lea, Sighisoara, 1921, 273.
p. in 8; 8. GEORGE LEON, Istoria economiei publice la Romdni, Bucuresti,
1924, 142 pl in 8; 9. CONST. MOISIL. Moneteiria Trii Romdnesti in timput
dinastiei Basarabilor, Cluj, 1924, 54 p. in 8; 10. N. IORGA, Points de me-
sur l'histoire du comrnerce de l'Orient au Moyen-dge. Confrences donnes
la Sorbonne, Paris, 1924, 111 p. in 8; 11. N. IORGA, Istoria comertului
rorruinesc. Vol. I, Epoca 'eche, ed. 2-a, Bucuresti, 1925, 327 p. in 80; 12.
CONSTANTIN C. GIURESCU, Organizarea financiar a Trii Rorndnesti
In epoca lui Mircea cel Bettrdn, in Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VII
(1927), p. 1-58; 13. N. IORGA, Istoria indu,striilor la Romtini, Bucuresti,
1927, 226 p. in 80; 14. N. IORGA, Drumurile de corner; creatoare ale Statelor
romdnesti. Bucuresti, 1928, 18 p. in 8; 15. G. ZANE, Economia de schimb
in Principatele Romdne, Bucuresti, 1930, 461 p. in 8; 16. I. MINEA, Cd-
teva vdmi vechi oltene. Vama dela Jiu. Varna dela Calafat. Vama
dela Genune. Cea mai veche mentiune a peirpeiritului qi cdteva venituri
mnstirii Cozia, In Arh. Olt., XII (1933), p. 342-346; 17. M. SANZIANU,
Despre posada', In Rev. Ist. Rom., IV (1934), p. 306-309; 18. ST. NICO-
LAESCU, Vechimea Mnstirii Snagov, In Bucuregti, I (1935), p. 108-112;
19. CONST. C. GIURESCU, Din istoricul breslelor bucureqtene, In Albumut
Lunii Bucureqtilor, 9 Mai-9 Iunie 1936, p. 27-35; 20. P. P. PANAITESCU,
Minele de aramet ale lui Mircea cel Britrdn, in Rev. Ist. Rom., VII (1937) p_
258-267; 21. CONST. C. GIURESCU, Despre ilis, In Rev. Ist. Rom., VII
(1937), p. 253-257; 22. AL. DOBO$I, Datul oilor (Quinquagesima ovium),
Bucuresti, 1937, 97 p. In E (Academia Romcind, Studiiqi Cerceteiri, XXVIII);
23. CONST. C. GIURESCU, Inceputuri de industrie in Trile Romdnesti, Bucu-
resti, 1938, 13 p. in 8; 24. EUG. PAVLESCU, Economia breslelor En Mol-
dova, Buc. 1938, 638 p. in 80; 25. D. PRODAN, Despre iliq in Transil-
vania, In Anuar. Ist. Cluj, VIII (1%9-1942), p. 361-373.
Vezi si p. 308, nr. 33.
www.dacoromanica.ro
LITERATURA VECHE. ISTORIOGRAFIA. PRIMELE
TEXTE ROMANEgI. TIPARUL.
i Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconut
Coresi, deaca vdzui cd mai bate lim-
bile au cuvantul Uzi Dumnezeu in
limba lor, numai noi Rumilnii n'avdm (I
ei Hristos zice: cine citeste ad bite-
leagd ., de aceia, i inceputu-se-au a so
scrie aceste e/ ente PsaUiri s.
(Psaltirea romAneasci, tip1rItA
In 1570).
In cursul evului mediu noi n'am avut conditii prielnice unei

desvoltari culturale. Imprejurarile politice ne erau protivnice: se
cunosc necontenitele navaliri si razboaie pe care a trebuit sa le
suferim. N'a existat apoi, 0114 in veacul al XIV-lea, un stet
romnesc, o formatie politicd mai importana in cadrul creea
sA se fi desvoltat viata cultural. Tar atunci cand s'au intemeiat
statele romanesti, limba oficia15, in cancelarie si in biserica, n'a
fost limba poporului, ci o limb6 strinil, limba slav. Fenomenul
nu e caracteristic noug ; in multe state ale Europei medievale,
limba oficiald n'a corespuns cu limba vorbit de populatia res-
pectivg. Nu e mai putin adevarat c si acest bilinguism n'a fost
favorabil unei eflorescente literare. Nu trebuie ing nici sd ne
inchipuim &A n'ar fi existet la strdmosii nostri, in cursul evului
mediu, niciun fel de preocupare culturala. Cuvintele a scrie i.
carte sunt de origine latin6; tot latin este si a Ertvala; ele ne do-
vedesc ea a existat o continuitate de preocupari in aceast di-
rectie. Ca la noi s'a impus totusi ca limbd de stat limba slava,
faptul nu trebuie s'a mire; el e perfect explicabil: intai prin pro-
cesul etnic de contopire a navatorilor slavi, timp de secole cu
populatia dacoromana, Slavii juand la noi rolul pe care 1-au
www.dacoromanica.ro
582 LITERATURA VECHE
jucat in apus neamurile germanice. Apoi, prin imprejurarea ca

atunci cand s'au cretinat, Slavii au primit liturghia In limba lor;
-ea s'a introdus i la noi, trite vreme cAnd procesul de asimilare
etnic se apropia de sfarit, in aceeai limba. Mai tOrziu, dup
intemeierea Principatelor, constatarn legaturi puternice, de ordin
dinastic i bisericesc, cu tarile slave dela miazazi de Dunre.
xandru, tarul bulgar, era ginerele lui Basarab Intemeietorul; cele
doua fiice ale lui Nicolae Alexandru, au luat una pe Sracimir,
cealalta pe ,Stefan Uro, fiul tarului sarb *tefan Duan. $otia lui
Neagoe Basarab ca i sotia lui Petru Rare sunt i ele din fami-
lia domnitoare sarbeasca. Organizarea vietii de curte, a came-
lariei domneti vadete influente insemnate ale statelor sudslave.
Pe de alta parte, Intemeietorul primelor manastiri muntene, calu-
garul Nicodim, era sarb de origine; el statea in corespondenta
cu arhiepiscopul bulgar Efitimie, cruia ii seria i mitropolitul
Antim din Tara Romaneasca. lar daca legaturile, In care s'a
crezut atata vreme, ale bisericii moldoveneti cu Patriarhia dela
Ohrida s'au dovedit, prin cercetrile din ultimul timp, a fi fost
imaginare, nu e mai putin adevarat ca. mitropolitul Teoctist a
fost sfintit la Pee, in Serbia, intre 1449-1455. Dupd supunerea
Bulgariei de catre Turci, mai tOrziu i a Serbiei, au venit la noi
unii dintre calugari, dintre gramatici, dintre boieri cari nu voiau
sau nu mai puteau s stea sub dominatia straina. Toate aceste
imprejurari ne arata cum de s'a mentinut atata vreme limba
slava in stat i in biserica i cum de s'a ajuns chiar la alcatui-
rea unor opere originale In aceasta limba, In tarile noastre. Intea-
devar, constatam in Principate, incepand din vremea lui Mircea
cel Btran i a lui Alexandru cel Bun, o serie de lucrdri, de carac-
ter religios i laic, unele din ele i anume cronicile, avAnd chiar
o deosebita Insemnatate.
Opere originate in limba slavA. In Tara Romneasca s'a alca-
tuit un polieleu, adica un imn de multumire, de catre calugarul
Filoteu care adaoga despre sine lamurirea nemonahal dar pre-
tioasa pentru noi in ce privete identificarea cd a fost mare
logorat al lui Mircea Voievod . E vorba de Mircea cel Btran
In timpul caruia gasim inteadevar In 1394, pe logofatul Filos,
al crui nume incepe Cu aceeai iniial ca numele clugarului,
corespunde deci regulei pe care o aplica schivnicii cand, lepa-
www.dacoromanica.ro
OPERE ORIGINALE IN LIMBA SLAVA 583
dandu-i numele pe care-1 purtaserd ca mireni, 1i aleg unul nou.

Acest polieleu s:a bucurat de o largd rdspandire, dovadd marele
numdr de celpii care ni s'au pdstrat i din care cea mai veche
dateazd din anul 1493.
Mult mai Insemnatd, at'at prin cuprins cat i prin discutia pe
care a provocat-o, este o altd operd scrisd In Tara Romaneasca
i care poart titlul: Invataturile lui Ion Neagoe Voievod care
iubitul sdu fiu Teodosie . Aceastd opera' cuprinde inteadevdr o
serie de sfaturi pe care voievodul le &A fiului su, ardtandu-i cum
trebuie dus rzboiul, cum trebuie intocmite otile, cum s.' se
poarte cu boierii, cu oaspetdi, cum sd-i aleaga sfetnicii, cum
s cinsteased biserica, etc. Sunt apoi i cateva pdrti, duioase, in
care domnul vorbete de unii dintre ai sdi, pierduti. Cei mai multi
dintre Invdtatii cari s'au ocupat de aceastd opera', o considera'
ca fiind a voievodului muntean Neagoe Basarab (1512-1521).
Fa-V de aceastd pdrere, exist insa o alta, a regretatului
D. Russo, care vede In InvVdturile lui Neagoe opera dela
lnceputul veacului al XVII-lea a unui calugdr admirator al
piosului voievod. Pentru alcatuirea Invdtdturilor , cdlugrul
a intrebuintat lucrarea asceticd KovrecvuELg a lui Simeon
Monahul... cu o schimbare foarte comoda: unde Simeon are
suflete, adresandu-se chtre sine insui, Pseudo-Neagoe pune: fdtul
ineu (Teodosie). Pdrerea lui Russo, intemeiatd pe argumente
i dovezi puternice, a fost adoptatd In ultimul timp i de alti
cercetdtori; diferd numai data alcdtuirii, care ar fi a doua jumd-
tate a veacului al XVI-lea.
In Moldova, prima opera.' originald in limba slavd este Viata
Sfeintului loan cel Nou scrisd de Grigore Tamblac. tim rolul
pe care l-a jucat acest cdlugdr In rezolvirea conflictului dintre
biserica moldoveand i patriarhia din Constantinopol (vezi vol. I,
ed. 4-a, p. 509-10). Stabilit In tard, onorat de cdtre Alexandru
cel Bun cu stdretia Neamtului i cu titlul de prezviter al marii
biserici a Moldovlahiei , Tamblac a scris viata mucenicului, ale
cdrui moate fuseserd aduse dela Cetatea-Alb tot de evlaviosul
domn i aezate cu mare pompd la Suceava. El povestete toate
chinurile pe care le-a suferit sfantul, nevrand sd se lapede de ere-
dinta strdmoeascd, apoi semnele cereti ivite la moartea sa,
precum i felul In care au fost aduse moatele. Tot Tamblac a
38
www.dacoromanica.ro
scris i o serie intreag6 de predici, 21 de toate, dintro care 6 pe

and era staret la Neamt, tratnd despre viata ciilugreasca,
sfintele taine, apdrarea contra latinilor, etc.
Episcopul Vasile al Romanului a trimis In 1494 o Epistolei
lui Gherontie, arhiepiscopul Moscovei, In care se ocup de o pro-
blem teologic6 ce provocase un conflict Intre acesta din urm6
i marele duce al Moscovei Ivan al 111-lea Vasilievici. O alt lu-
crare original este cartea de cantece religioase a protopsaltului
Eustratie dela mndstirea Putna , scris6 in 1511. Adgogam, In
sfArit, Cuviintul de laudei a sfeintului i sleivitului marelui mucenic
Ioan cel Nou, alcdtuit In 1534 de Teodosie, stergul mdn'stirii
Neamt. E a doua lucrare Inchinatd ga dar sfantului protector
al Moldovei.
Istoriografia veche romaneascii. Mult mai importante lima
aceste opere de caracter religios sunt cele istoriografice. S'au
scris in Moldova In veacurile XV i XVI, o serie intreag6 de leto-
pisete sau anale, in limba slavA, care formeaz6 un izvor nepre-
tuit pentru cunogterea acelor vremuri Indepartate. Faptele sunt
povestite pe ani, In mod concis, cu exceptia letopisetilor din
veacul al 'XVI-lea care imit stilul prolix i umflat al cronica-
rului bizantin Manasses. Cea mai veche lucrare istoriografied
moldoveneascd este Letopisqul zis dela Bistrita. Intrebuintdm
aceast denumire deoarece, contrar prerii vechi, care sustinea
c ar fi fost scris la mngstirea Bistrita, s'au adus In ultimul timp
argumente c letopisetul a fost alcsguit la curtea domneascd. In-
teadevAr numai o persoand dela curte putea da unele detalii
care se glsesc In cursul povestirii. Acest letopiset cuprinde inter-
valul dela intemeierea Moldovei panl Indat dupd moartea lui
Stefan cel Mare (1359-1506); tirile lui sunt precise i foarte
pretioase. In deosebi impresioneazd povestirea faptelor lui Stefan
cel Mare, in concizia i exactitatea lor. Pentru partea ultim a
domniei, pentru luptele cu Polonii, se vede c." vorbete un con-
temporan. Urmeaz6 Letopiseful zis dela Putna care i el a fost
alcAtuit, nu la mngstirea Putna, cum s'a crezut, ci tot la curte.
Povestete evenimentele dintre 1359 i 1504, cu o continuare
Ora in 1518. Redactiunea cea mai complet se g6sete intr'un
manuscris dela Leningrad. A treia lucrare istoriografic6 este Cro-
nica ruso-moldoveneascei sau cronica anonimd, scrisd In Moldova
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA VECHE ROMANEASCI 585
i copiata de un Rus care a introdus-o intr'o compilalie mosco-

vita. E de fapt un extras din letopisetul precedent, avand lug
la Inceput o legend& despre originea Moldovenilor dela Roma,
interesant prin faptul c pentru intaia data se vorbete de uni-
tatea poporului romanesc, descendent din doi fraVi: Roman i
Vlahata. Povestirea incepe tot cu descalecatul Moldovei i merge
pang In anul 1.507. Cronica moldo-polond sau mai exact tradu-
cerea polona a letopisetului zis dela Putna, a fost scrisa la Iai,
In Octomvrie 1566, nu de solul polon Mikolai Brzeski, cum s'a
crezut, ci de un compatriot al acestuia dela curtea lui Alexandru
Lapuneanu. El a adaogat partea ultima a povestirii (1552-1566)
cuprinzand i unele informs:WI asupra inuturior, ostailor i dre-
gatorilor moldoveni; a facut i cateva intervenlii In partea ante-
rioar a povestirii care Incepe, ca i la celelalte cronici, tot cu
descalecatul Moldovei (1359).
Un loe aparte, In ce privete stilul mult inferior i pre-
cizia faptelor, care las de asemenea de dorit in comparatie cu
operile anterioare, ocupa cronicile moldoveneti din veacul al
XVI-lea. E mai intai Cronica lui M acarie, egumenul de Neall4
i apoi episcopul de Roman (mort in Septemvrie 1558). Ea po-
vestete istoria Moldovei dela 1504 'Ana la 1551 i insista asupra
domniei lui Petru Rare, al carui istoriograf oficial a fost Macarie.
Ne-o .1 spune de altfel lamurit, ca a scris din ordinul domnului
i a marelui logofal chir Teodor care i-au poruncit a nu lasa
ca faptele Intamplate In vremurile i domniile trecute sa ramana
In mormantul uitrii . Macarie a fost puternic influentat de cro-
nicarul bizantin Constantin Manasses, care i-a servit drept model.
Din opera acestuia, tradusa pe la 1350 In limba slava, a luat el
stilul greoi, umflat, prolix; tot de aci a luat i modul pretentios
de a exprima datele, dupa cum se poate observa din urmatorul
caz In care vrea s indice data 7058: in anul ce se capata daca
numeri de apte ori cate o mie i de cinci ori cate cinci i ate
cinci de cinci ori i a opta rotatie dela facerea lumii . Ct deo-
sebire fata de stilul simplu, ciar i precis al letopisetelor ante-
rioare I Asemanatoare In multe privinte cu cronica lui Macarie
este Cronica lui Eftimie, stareIul manastirii Capriana. Acesta serie
din porunca lui Alexandru Lapuneanu, este deci tot un istorio-
graf oficial. Povestirea lui merge dela 1542 pana la 1554. Influen-
38
www.dacoromanica.ro
5 86 LITERATURA VEC HE
at si el de Manasses, stilul sau este ceva mai putin prolix ca al

lui Macarie care-i apare ca invatatorul Moldovei . Cea de a
treia cronica a veacului al XVI-lea este Cronica sau letopisetul
lui Azarie; ea duce povestirea dela 1551 'Ana la 1574. Azarie
era un ucenic de ai lui Macarie; calcAnd dar pe urmele lui
spune el la Inceputul letopisetului ma voi sili i eu a merge
mai departe i a implini porunca domneasca, adic a lui Petru
al doilea, cucernicul domn, data mie cu Invoirea i ou binecu-
vAntarea preasfintitului mitropolit chir Anastasie i cu mijlocirea
marelui logofat Ioan Golai . Prin urmare, i Azarie scrie tot din
ordin. E probabil s fi existat alte cronici moldovenesti serse In
limba slava, care duceau povestirea mai departe; ele nu ni s'au
pastrat sau nu s'au descoperit Inca. Bnuim frig existenta lor din
unele detalii intrate in cronica lui Grigore Ureche i Simion Das-
cdlul si care nu se regasesc in cronicele slave pe care le cunoastem.
De o deosebita insemnatate pentru istoriografia moldoveneascd
este cronica lui stefan cel Mare, scrisa In limba germana i deseo-
perita In biblioteca regala din Miinchen, de Invatatul polon Olgierd
Gairka. Ea povesteste evenimentele dintre anii 1457 si 1499 si
poarta urmatorul titlu, in latineste: Cronic a breuit er
script a Stephani Dei gracia Voyvodae Terrarum Moldannen-
sium (sic!) nec non Valachyensium . Redactat la curtea lui
tefan pare-se In latinesle ea a fost interpolat, adica addo-
gita de un polon, in 1499 si apoi tradusa in Germania, in nem-
teste, pentru umanistul Hartmann Schedel ; copia acestei tra-
ducen i poarta data de 28 Aprilie 1502. Cronica ne da o suma
de amanunte necunoscute i foarte interesante asupra luptelor
marelui voievod. Ne arata astfel cum, in lupta dela Baia,
Isaia, marele vornic i cumnatul lui stefan, n'a atacat asa
cum i se poruncise, ingaduind astfel unora dintre Unguri sa
scape, cum Mateias a fost ranit de 2 sageti, cum stefan insusi
a trecut printr'un moment critic. Impresionante sunt detaliile
pe care ni le da asupra cruzimilor faptuite la luarea Brailei pre-
cum si la lupta cu Radu cel Frumos cand 2300 de Turci au fost
trasi in teapa. La cheia, in lupta cu Hronot, stefan a cazut de pe
cal si a fost inteadevar scapat de boierul Purice care i-a dat calul
Esau. Se adevereste deci ceea ce ne spune Ion Neculce In 0 samd
de cuvinte; suntem in drept s conchidem ca i alte traditii adu-
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA 'VECHE ROMANEASCA 587
nate de minunatul cronicar moldovean reprezint de asemenea

adevruri istorice.
In Tara Romneasc au fost cronici serse in limba slav;
ele ins nu ni s'au pstrat sau ceea ce pare mai putin pro-
babil n'au fost inc descoperite. Cunoastem In schimb o lucrare
scris in greceste, curand dup moartea lui Neagoe Basarab (1521)
si care, descriind Viata patriarhului Nifon, cuprinde In acelasi
timp o sum de detalii istorice asupra a patru domni munteni:
Radu cel Mare, Mihnea cel Rau, Vldu i Neagoe Basarab (1495
1521). Autorul este Gavril, protul sau superiorul Muntelui Athos;
el luase parte la sfintirea vestitei mnstiri dela Arges (1517) si
cu acest prilej adunase informtia necesar. Stirile poart pece-
tea contemporaneittii. Felul, de pild, cum fuge fiul lui Mihnea,
afrnd de venirea ostii lui Vrdut, comandat de Neagoe: Si
auzind acestea, Mircea feciorul Mihnii Vod de grab numai ce au
scpat cu un fecior al lui Stoica... pe o fereastr, noaptea, des-
culti, descinsi Mr' de arat pe martorul ocular.
Din greceste, Viata patriarhului Nifon a fost tradus in slavo-
neste i apoi In romneste.
Dar dac nu ni s'au pstrat cronici muntene dintr'o epoc
mai veche, avem In schimb o serie intreag cu privire la domnia
lui Mihai Viteazul. Faptele eroului, viata lui sfarsit att de tragic,
impresionaser in gradul cel mai inalt pe contemporani. Pe Inga
cronica oficial, pe care o cunoastem ins numai sub forma unei
traducen i latinesti, fcutd i aceasta dup o alta, polo* mai
este o cronic a Buzestilor, a marei familii boieresti, apoi alte
dou, scrise in limba greac, de admiratori ai voievodului, si In
sfArsit o cronic In ruseste, de f apt un rezumat dupit una din
cronicile grecesti. Mitropolitul Matei al Mirelor avea si el de gAnd
s serie, tot In greceste, o istorie a lui Mihai, a renuntat Ins and
a vzut c existau deja altele.
Cronica oficial a lui Mihai a fost alctuit de marele logoft
Teodosie, in limba romtinei, i aprobat chiar de domn. A fost apoi
tradus6 in poloneste de ctre Andrei Taranowski, iar din polo-
neste In latineste de Baltazar Walter care, adogandu-i i alte
informatii, a tiprit-o la Grlitz, In 1.599. In prefat, Walter vor-
beste de virtu-tile eroice ale lui Mihai, ale acestui neinvins
statornic cpitan al oastei crestine, virtuti Incoronate de cer
www.dacoromanica.ro
cu un succes atat de fericit s'i care 'Ana astazi asteapta inc. cele-
bratiunea ce merit . De aceea, se si hoarste sa le serie
inteun mod demn de ele . Povestirea merge Odd in 1597 si cu-
prinde o suma de informatii pretioase asupra domniei si luptelor
lui Mihai. Walter avea de gaud sa continuie lucrarea sa; el anunIa
pe cetitor, la sfarsit sa astepte urmarea acestei descrieri, indata
ce, cu ajutorul Celui de sus, ne va fi ingaduit, peste putin, a culege
acolo, la fata locului, evenimentele ulterioare cu toate Impreju-
rarile lor . N'a mai izbutit Insa s'o facd.
Cronica Buzestilor, numita astfel, deoarece, dupd toate pro-
babilitatile, a fost scrisa din indemnul acestora, de un prieten
sau de WI om de casa al lor, povesteste evenimentele din anii
1593-1600 si deschide seria cronicelor boieresti, In care faptele
sunt prezentate Intotdeauna sub un aspect favorabil familiei res-
pective. Nu ni s'a pastrat ca o cronica separatcl, ci intercalata
In cronica munteara intitulata Istoria Trii Romanesti de cand
au descalecat Romanii , scrisa de Stoica Ludescu. Ni se dau
multe amanunte despre fra0i Buzesti, unele care arat cat de
precis era informat autorul povestirii. Astfel de pilda, stirea ca
atunci &and au fost taiati Turcii In Bucuresti inteacel razboiu
fu ranit Stroe Buzescul, la mana stanga . Intr'o cronia care n'ar
fi avut In vedere In mod special pe Buzesti, un asemenea detaliu
n'ar fi fost Inregistrat. Semnificativ sub acest raport e pasajul
In care se povesteste razboiul din toamna anului 1598 (10 Sep-
temvrie-5 Noemvrie) cu Turcii si anume btalia dela Vidin:
Sa spunem de Mihai Voda ce i se Intampla In acest razboiu. Go-
nind Turcii si risipindu-i In toate partile, iar Turcii frig o ceata,
daca vazura peirea, ei se intoarsera cu mare hrborie asupra lui
Mihai Voda s'i atuncea se alese unul den Turci cu sulita si o Impon-
cisa asupra pantecelui lui Mihai Voda si o infipse in pantece,
ear M_ihai Vodd daca vzu ea pieare, el apuca sulita cu amandou
mainile de fier si cauta In toate partile, ca sa-i vie cineva den
bojari ajutoriu sa-1 izbaveasca den peire. i altii mai aproape
nu se aflara far doi bojar, anume Preda Buzescul si Cu frate-sau
Stroe Stolnicul, ei grabira si taiara capul Turcului si pre ceale-
lalte sotii ale lui si izbavira pe Mihai Voda din mainile Turcilor si
multa barbatie aratara Buzestii inaintea lui Mihai Voda, ca se
luptara cu vrasmasii si izbavira pe Domnul lor de peire .
www.dacoromanica.ro
ISTORIOGRAFIA VECHE ROMANEASCA 589
A treia lucrare privind viata eroului este poema in versuri

greceti a lui Stavrinos vistierul, intitulatd Vitejiile prea evla-
viosului ci prea viteazului Mihai Vodil ('Avapocyx0locK Toi3 eixre-
pecrrec-cou xca dcvapeLoTcfc-cou MLxcc4)X Boepacc). A fost scris in Ardeal,
in cetatea Bistr4ei; are 1312 versuri, de o valoare poetica foarte
redusd; tirile insa sunt exacte, Stavrinos traind in anturajul
domnului. Ne povestete intreaga domnie a lui Mihai, rlscoala
lui impotriva Turcilor, luptele duse cu acetia, insistand asupra
luptei dela Calugareni; aratd apoi cucerirea Ardealului i a Moldo-
vei i incheie cu asasinatul dela Turda, insult:5.nd pe Unguri i pe
Germani pentru fapta lor rriAravd. Versurile prin care Stavrinos
deplAnge moartea eroului sunt luate din literatura popular greaca:
O pietrelor sfdrArnati-v, arborilor desr6dcinati-vd, i voi munti
cmpiilor cdci au pierdut vitejii pe acela
de care se cutremurau balaurii i leii .
O altd povestire despre Mihai Viteazul, tot in versuri greceti,
a scris Gheorghe Palamed. Ea poartd titlul: Istorie cuprinzAnd
toate faptele i vitejiile i rAzboaiele prea str1ucitu1ui Mihai
Voievod, domn al Ungrovlahiei, Transilvaniei, Moldovei, Ora in
ziva sfAritului acestuia, scris6 i alcatuit de &are Gheorghe
Palamed, aflndu-se la curtea prea strlucitului duce al Ostro-
viei, chir cneazul Vasile, in anul 1607, luna Dechemvrie in 15,
in Ostrovia . Cnezatul Ostrovului se afla spre Nord de Moldova;
Palamed era probabil talmaci de limba greac la curtea cnezatului.
El ii incepe povestirea ca i Homer: Te invoc, Minervk fiicd
a marelui Jupiter, s m" inspiri spre a putea povesti acum acel
vestit rkboiu al faimosului Mihai . Valoarea poetic6 ins e, ca
i aceea a lui Stavrinos, dela care ja chiar unele versuri, cu totul
redus. In ce privete faptele, (16 mai putine detalii; are in schimb
unele tiri noi cu privire la luptele la care au luat parte i Polonii.
Poema lui Stavrinos a fost rezumat in rusete, ceea ce dove-
dete interesul pe care l-au trezit faptele lui Mihai i in lumea
slav. Manuscrisul cuprinzAnd acest rezumat se all ast5zi in
mdnAstirea Schottenkloster din Viena.
Primele texte romfinesti. In cancelaria domneascg, bimba ofi-
cial6 era cea slav, totui se scriau scrisori i acte it in alte limbi,
dup locul de destina0e. Astfel, scrisorile adresate regilor Unga-
riei i Poloniei sau tratatele incheiate cu acetia erau adesea re-
www.dacoromanica.ro
590 LITERATURA VEC HE
dactate in latinefte: aa de pilda, tratatul lui Mircea cel Batran

ou Sigismund (1395) sau privilegiul comercial acordat de Vlaicu
\Todd Braovenilor (1368). Corespondenta cu patriarhia din Con-
stantinopol era purtata in grecefte; scrisorile trimise principilor
Ardealului, In veacul al XVI-lea, erau adesea in ungurefte; pana
pentru limba turc'd i atar se pare ea au existat in cancelariile
noastre, Inca din veacul al XV-lea, dieci cari sa poata citi i serie
asemenea texte. Limba romaneasc n'a fost Intrebuintata in can-
celarie, cleat tarziu, incepand cu Mihai Viteazul, In Tara Roma-
neasca, i cu Petru Schiopul, in Moldova. Ceea ce nu inseamna.
!ma ca ea nu s'a intrebuintat In corespondenta particulard, in
socoteli, in insemnari 0 mai inainte. Nu erau multi aceia, chiar
dintre boieri, cari s tie slavone0e ; and aveau prin urmare
de insemnat ceva, insemnau in limba vorbita, deci in romanete.
Prima mentiune sigura despre intrebuintarea limbii romaneti in
scris o avem cu prilejul juramantului depus de Stefan ce! Mare
la Kolomea, in 1485: cancelaria polon a Insemnat c textul jura-
mntului a fost tradus din romanete in latine0e ( Haec
inscriptio ex valachico in latinum versa est ). Nu ni s'a pastrat
insa, din nefericire, textul In limba noastr, alcatuit de sigur chiar
de Stefan 1nsu0. Zece ani dupa aceea, adic In 1495, Sa0i din
Sibiiu plateau un florin unui preot roman ca s le serie ni0e scri-
sori romane0i care Insa, iarasi, nu ni s'au pastrat. Foarte inte-
resanta si dovedind ca existau diaci de romane0e la Stambul,
tirea ca in 1484 sultanul Baiazid a eliberat negustorilor poloni
un salv-conduct scris in limba romaneascd ( idiomate vala-
cbico scriptus ). i acesta s'a pierdut insa. Aa lncat, primul
text romanesc pe care 11 avem astzi este scrisoarea din 1521 a
lui Neacu din Campulung catre judele Braovului Hans Benkner,
prin care-i comunica informatii asupra miparilor militare ale
Turcilor. Inceputul i sfar0tul, adresa, precum i cateva cuvinte
din cuprinsul scrisorii sunt In limba slava ; restul e In romane0e,
romaneasca putin cam greoaie, de sigur din neobinuinta de a o
serie a trimitatorului. Pentru interesul pe care-1 prezintd acest text,
atat din punct de vedere lingvistic cat i istoric, 11 reproducem
In intregime, aa cum am reprodus i primul document intern,
acela al inzestrarii mandstirii Vodita: t IIISApomS H HAEMEHHTOM8
WICTHTOM8 H 6rwm AdflOgAIMOMS NCISHAN LinkW fiErHEI) WT Nawog,
www.dacoromanica.ro
PRIMELE TEXTE ROMINESTI 591
MHO!' arkpagYE WT II-kicw84 wT AilltrOHOM (Inteleptului s'i de bun neam

10 cinstitului si de Dumnezeu dgruitului, jupan Hangs Begner din
Brasov, mult sdngtate dela Neacsul din Campulung). H BAK (0
iarg.si) dau stire domnie tale aa (pentru) lucrul Turcilor, cum am
auzit eu c Impgratul au esit den Sofiia si aimintrea nu e. i se-au
dus in sus pre Dungre. H nAK A stii domniia ta c au venit un ora
dela Nicopoe, de mie me-au spus Ca" au vaut Cu ochii loi cg au
trecut ceale corabii ce stii si domniia ta pre Dundre in sus. H FMK
A stii cg bagg den tote orasele cate 50 de omin(i), A' (sters: II)
fie in ajutor in corabii. H HAK S6 Stii cum se-au prins neste mes-
ter(i) den T(a)rigrad cum vor treace aceale corabii la locul cela
strimtul ce stii si domniia ta. H flak spui domniie tale de lucrul
lu Mahamet beg, cum am auzit de bojari ce Ant megiias(i) si
de genere-miu Negre cumu i-au dat impgratul slobozie lu Me-
hemet beg pre (sters: Cu !) i-o i va fi voia pren Teara Ruma-
neascg, iar el A treacg. H OAK, A stii domniia ta cg are fricg mare
si 13gsgrab de acel lotru de Mahamet beg, mai vrtos de domniele
vostre. H UK spui domnie tale, ca mai marele miu, de ce-am inte-
les si eu, eu spui domniie tale; iar domniia ta esti intelept. *i
aceste cuvinte sg tii domniia ta la tine, s nu stie umin(i) multi.
domniele vostre sg vg pgziti cum stiti mai bine. H Elt TE
MCAST &vault. (*i Dumnezeu s te bucure Amin ). Adresa:
in8Apom8 H tHICTHTOMS H grwm mpoittnionAS HCSHAH LIWM11 liallep
WT Bpd111011 (Inteleptului si cinstitului si de Dumnezeu dgruitului,
jupan Hangs Begner din Brasov).
In Moldova, cel dint:Ai document scris romneste care ni s'a pa-
strat este zapisul din 15 Martie 1575 prin care un Vasco impreung
Cu femeia si feciorii lui vnd partea lor de ocin din satele Britcani,
Geamenele, Bglti si Chisingu lui Trifan Sasul si soldei acestuia.
Dincolo de munti, e scrisoarea din 2 Mai 1593 pe care o trimit
Jurj Pogan, spanul Maramuresului si Toma, juratul, lui Orban
birgul si lui Simion pArcalabul Bistritei, anuntndu-i cg armata
ce-a trecut prin Maramures era comandat de Gaspar Kornis si
numgra o miie de lefegii.
In afarg 'MA de aceste documente si alte cateva asemgng-
toare (vezi si fig. 74), avem din veacul al XVI-lea o serie intreag6
de texte romanesti trad use dupg textele slave. E vorba de tex-
tele bisericesti si anume de acelea care se intrebuintau mai mult:
www.dacoromanica.ro
.592 LITERATURA VECHE
Evanghelia, Psaltirea i Faptele Apostolilor. Psaltirea ni s'a pd-

strat In cloud versiuni sau traducen, una din ele e cuprinsd In manu-
scrisele numite Psaltirea .,Scheianei i Psaltirea Voroneteand precum
si In Psaltirea tipiiritci de diaconul Coresi (1570-1577); cealaltd,
In manuscrisul numit Psaltirea Hurmuzake. Tot in cloud versiuni
ni s'au pdstrat i Faptele Apostolilor. Cea mai veche se gdseste
in Codicele Voronefean, un manuscris aflat in mdndstirea Voro-
netului si care cuprinde urmdtoarea insemnare, semnificativd, a
unnia Constantin din Dorna, din anul 1733: Aceastd carte a fost
scrisd pe rumnie i nu-i build de nimica . Ca sd fi fost blind
pentru autorul Insemndrii trebuia s fie scrisd In limba slavd!
Evanghelia o avem tradusd, dupd cat se pare, iardsi In cloud ver-
siuni. Addogdm In sfarsit un Catechism luteran, al cdrui text
romanesc a fost tiprit In 1559 de &Are diaconul Coresi.
Afard de Psaltirea Hurmuzake, toate aceste texte ne-au par-
venit numai sub forma de cpii; nu se poate preciza daca." intre
aceste cpii i originalele pierdute au mai fost cpii intermediare.
Datarea i localizarea primelor texte religioase romanesti e
Ingreuiatd prin faptul cd, In starea In care au ajuns la noi, cpiile
acestor texte nu cuprInd nici prefete nici epiloguri care sd ne
arate autorul, anul i locul unde au fost ele traduse. O ldmurire
poate s cuprindd criptograma de patru randuri care se afl pe
una din paginile Psaltirei cheiane. Din nefericire, cn toate in-
tercdrile fdcute, aceastd criptogramd n'a putut fi descifratd pang
acum de niciunul dintre cercetdtori. Asa incat, localizara
datarea primelor texte religioase romanesti se intemeiazd numai
pe analiza filologicd. Pe temeiul ei, specialistii au ajuns la con-
-cluzia cd aceste texte au fost traduse In Maramures si In Nor-
dul Ardealului . Dar dacd In privinta aceasta exista un acord,
lucrul se schimbd cand e vorba de stabilit vechimea traducerilor.
Unii dintre Invdtati le considerd ca fiind din veacul al XV-lea,
din prima jumdtate a celui de al XVI-lea. Cei dinti le pun
In legdturd cu husitismul, sustinand cd traducerile s'au fdcut
sub influenta acestei miscdri care ar fi gsit adepti numerosi
printre Romani, cred cd ele se datoresc luteranismului
imbrtisat de Sasii si o parte din Ungurii Ardealului. i Inteun
.caz ci in cellalt, faptul care a determinat traducerile este o miscare
de reformd religioas, venit din Apus.
www.dacoromanica.ro
PRIMELE TEXTE ROMANE$TI 593
Limba acestor prime traducen i este stngace, greoaie, deoarece

traducg.torii erau prea mult influeatati, robild chiar, de limba
.slav6 a textului ce aveau In fat.. Se pstreag adeseori aceeai
topic6; de aci o sum6 de inversiuni, care, dac erau naturale
In limba slav, sun6 cu totul ciudat in limba noastr. Cateodat,
traducandu-se literal, cuvnt cu cuvnt, i scApandu-se din vedere
intelesul general al frazei, unii termeni slavi care aveau dou
sensuri, sunt redati In romnete Cu sensul greit, nu cu cel care
se potrivea in fraza respectiv. Aa, bunoar, cuvntul slavon
.grad care inseamn. i cetate si grindira , e tradus In Psal-
tire prin cetate, dei trebuia tocmai cerlalt inteles. Gsim, In
schimb, o serie de cuvinte de origine latin care astai nu se mai
intrebuinteag sau al c6ror inteles s'a schimbat. Astfel, de pild,
sintu (din gens) pentru neam, op (din opus) pentru treaba, defider
(din desidero) pentru doresc, me-wit (din maritus) pentru ginere,
lemoare (din timor) pentru fric; a gruta avea inc intelesul
latinescului salutare . Se intrebuintau apoi mai mult deck, astzi
prepozitiile de i a pentru a forma genetive 0 dative; intAlnim
expresiile: Casa de Domnul i te inchini a Dumnezeu stgin .
Genetivul i dativul numelor proprii se formau adesea cu arti-
colul pus inainte: pe l'Ang forma lu Petru mai g'sim i ei
Ane . La acuzativ lipsete prepozitia pe Inainte de nume de fiinte
0 de pronume; de exemplu: vAd tine , Ion bate Petru . Verbele,
la perfectul simplu, prezint forme mult mai apropiate de cele
latine; se spunea astfel eu dediu (dedi), eu edit (feci), eu rspunfu
In loc de dklui, fcui, rlspunsei, apoi la plural, formele .ezumu,
canteimu, In loe de ezurm, cntagm. Apare de asemenea vechiul
conditional: Se eu cantaru (cantavero) i se eu antare (can-
taverim), se tu antari , etc., in care se are intelesul lui si latin.
Diftongul ea nu devenise e inainte de e 0 i din silaba urmaoare,
deci se zicea: creade in loe de crede, leage in loe de lege, etc.
O caracteristic6 a tuturor acestor vechi texte romneti este
rotacismul adic6 prefacerea lui n intervocalic In r: se spunea prin
urmare bire in loe de bine, vire in loe de vine; erau 0 forme cu
n i r impreunk ca de pild inremet pentru inim. Aceast parti-
cularitate a rotacismului e tocmai unul din argumentele care au
determinat pe specialiti g localizeze traducerea vechilor texte
romneti In Maramure i Nordul Ardealului.
www.dacoromanica.ro
59'i LITERATURA VECHE
Urmnd Inceputului fcut cu Evanghelia, Psaltirea i Faptele

Apostolilor, s'au tradus i alte texte, bisericeti i laice. Still:"
oh' printre c'rtile romaneti rimase la moartea lui Petru Schiopul
(1594) se afla i Ruggciunea Maicei Domnului precum i o.
carte despre Chipul cum trebuie s se poarte cineva cu domnii
mari . S'a presupus c'd aceasta din urma era traducerea Inv6-
liturilor lui Neagoe ; poate s'd fi fost Irma i vreo Hristoitie
adica un manual de bung purtare: WA vreme nu cunoatem textul
artii pierdute azi a lui Petru Schiopul, nu putem afirma
nimio precis. 0 notilli dintr'un manuscris din secolul al XVIII-lea,
cuprinzand o traducere ruseasa. a &di-0i populare Floarea Da-
rurilor ne spune di aceast carte a fost o tradus din limba
italian in valab6 sau bogdneasa (adic4 moldoveneasa!) de
citre Gherman Vlahul, iar din vlahi tradusd in slav6 de Venia-
min ieromonahul Rusin, la anul 1592 . Aceeai soarti rea care
a urmirit parc' atatea texte importante privind neamul nostru
dela memoriile linpgratului Traian asupra rzboiului cu Dacii i
para la jurnnantul lui Stefan cel Mare a fcut s se piard
i aceast veche traducere din italienete, din veacul al XVI-lea..
Literatura popular. Cu acest din urrra text trecem ing in-
tr'un alt domeniu al literaturii noastre vechi. Inteadev'r, In afard
de literatura culti, cuprinznd textele istorice .1 bisericeti amin-
tite mai sus, a existat, inch' din cele mai vechi timpuri, i o bo-
gat:a literatura populara, scris i nescris.. Prin acest nume In-
telegem textele care se citeau sau se transmiteau oral de cei din
popor, de cei multi, ceea ce nu Inseamn Ins c' ele erau necu-
noscute celor lumina-V.
Literatura popularci nescrisei cuprindea qi atunci, ca i asta'zi,
tot felul de poezii, de poveti sau de basme i de descntece.
Poeti anonimi, din marea multime, creiau doinele, Cantecele
batrneti, bocetele i strig6turile care Intovrieau viata Ora-
nilor In ceasurile ei de bucurie ca .1 In cele de durere. A Incerca
s stabilim data alcauirii celor mai multe din operele poporane
este o imposibilitate. Ele exprim sentimente at:at de general
i etern omeneti, Incat au putut fi alatuite .1 acum o mie de
ani i acum cinci sute de ani i In zilele noastre. Ce vechime are
cntecul de dor sau doina? Am putea spune: vechimea limbii
romaneti. Si Inainte de a se fi nscut limba noastri, aceste creatii
www.dacoromanica.ro
LITERATURA POPULARA. 595
populare au existat, Intr'o alt form evident, dar au existat In

limba strmosilor nostri. Sunt totusi unele poezii populare, anume
antecele btrnesti, cu continut epic, si unele balade care ne
Ingdduie un inceput de precizare cronologin. Pela 1575, nldtorul
polon Strykowski trecand prin Moldova, a auzit i si-a Insemnat
un cntec despre stefan Vodd , i biruintele lui asupra Turcilor,
Ttarilor, Ungurilor i Lesilor. Cunoastem traducerea polond a
acestui vechiu cntec ; nu stim Intru Cat ea a redat exact textul
romnesc; In once caz e cea mai veche mentiune despre poezia
noastr populard. Stiri contemporane ne spun apoi c la intrarea
lui Mihai Viteazul In Alba Julia, mergeau in urma domnului o
sam de cantreti, cntand cntece romnesti. Miorita a putut
fi alcauit din cele mai vechi timpuri ale Moldovei: termenii
Moldovean, Ungurean, VrAncean existau i In veacul al XIV-lea.
Cntecul Mesterului Manole , a ziditorului mnstirii dela Arges,
nu poate fi, evident, deck contemporan sau posterior lui Neagoe
Basarab (1512-1521), In niciun caz anterior. Motiyul acestui
cantec ins, a mesterului care Ingroap In zidurile cldirii o fiint
scump, este vechiu i r6spndit, el IntAlnindu-se si In Balcani.
Ni s'a pstrat un cntec despre Mircea Ciobanul (1545-1554),
Inftisat ca un p6stor srman, cu nmasa neagra, dar avnd pe
trupul lui fierul domnesc, deci semnul de recunoastere al originii
sale. Un altul pomeneste pe Vartic hatmanul vi pe un Stefan-
Vodd, vntor vestit, care pare a fi Sternit fiul lui Bogdan
(1517-1527). Oprivan, boierul din Stoienesti, bogat In turme
ucis de Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591) 10 are 0 el
cntecul gu. Nu avem aceeasi certitudine i in ce priveste pe
Radu Calomfirescu, ucis de Mihai Viteazul, deoarece s'ar putea
ca numele boierului s6 fi fost schimbat In vremuri mai noi. Tot
nesigura este si identificarea Letinului bogat Wrcusor care-vi
mrit fata, fcnd nunt mare, si In care s'a vzut figura lui
Iancu de Huniedoara.
Literatura popularei scris cuprinde trei feluri de texte: texte
bisericesti apocrife sau legende religioase, romane populare
texte astrologice. Textele bisericesti apocrife adicd neautentice,
necanonice, Bunt cele nerecunoscute de biserin. Ele au avut
totusi, din cauza cuprinsului lor care satisface setea de miracu/os,
de extraordinar, a multimii, o circulatie foarte intens 0 au
www.dacoromanica.ro
596 LITERATURA 'VECHE
constituit una din lecturile preferate ale stramo01or notri. Se pot

Imprti, la rndul lor, In trei categorii: 1. Legende religioase pri-
vind Vechiul Testament. Astfel e legenda despre Adam 0 Eva,.
despre arborele din care s'a fcut crucea lui Isus, despre patri-
arhul Avraam, despre Melchisedec cel misterios, despre Solomon,.
despre Savila. Aceasta din urida." este tot una cu Sybila antichi-
Valli ; ea a intrat In mitologia creting., mai mult chiar, In icono-
grafia bisericeascd; o gsim zugr6vit pe unele din bisericile
noastre. 2. Legende religioase privind Noul Testament. In aceastd
categorie intr cele trei Evanghelii apocrife i anume Protoevan-
ghelia lui lacob care poveste0e naterea i vieta Fecioarei Maria,
Evanghelia lui Toma care descrie copilAria lui Isus i minunile
fcute de el la aceast vArstd i Evanghelia lui Nicodirn In care
ni se Infatieazd chinurile i moartea Mntuitorului. 3. Legende
religioase cu caracter apocaliptic, In care se descrie sfar0tul lumii,
judecata de apoi, i chinurile infernului. Cit6m, In aceast6 pri-
vint, legenda despre Cldtoria Maicii Domnului In iad; de ase-
menea, Apocalipsul sfantului loan Bogoslovul, acela al Sfntului
Pavel 0 Moartea lui Avraam.
Romanele populare s'au bucurat 0 ele de multg. trecere. Gene-
ratii lntregi au citit Alexandria, povestirea minunat a lui Ale-
xandru Machedon, viteazul lumii vechi. Acest roman fabulos, In
care aaturi de fapte adevfirate sunt 0 o sum6 imaginare aa,
de pild, luptele cu furnicile care lua omul mnca , i cu.
Ispolinii cari erau jumtate oameni, junAtate oai s'a bucu-
rat de o rspandire extraordinar In Intreaga Europ. La noi,
cel mai vechi manuscris al Alexandriei dateazd din 1562 0 a fost
Osit la idngstirea Neamtului: cuprinde o copie in limba slavd
a acestui roman. Cea dintai copie in limba romeinci cunoscut
azi este din 1620; ea se datorete preotului Ion Vlahul din satul
SAmpetru, In Ardeal, probabil Sampetru din Huniedoara. A pl-
cut mult de asemenea romanul hagiografic cretin Varlaam
loasal care nu-i cleat o prelucrare a legendei lui Budha, Infl-
tiOnd eterna lupt dintre trup i suflet, dintre materie 0 spirit.
O redactie, In bimba sud-slavA, a acestui roman, dela srar0tul
veacului al XIV-lea, s'a pAstrat la indnAstirea Neamtului, adus
probabil de vreunul din cdluglrii sarbi sau bulgari cari s'au sta-
bilit aci. Tot la noi s'a pstrat 0 o copie, In redactie s'arbeasc,
www.dacoromanica.ro
LITERATURA POPULARA 597
din secolul al XV-lea, a legendei frumosului losif fi a prea fru-

moasei Asineta.
Alaturi de aceste romane, trebuie pug Via(a f i pildele lui-
Esop , care s'a raspandit In tarile noastre In prelucrarea calu-
garului bizantin Maxim Planudes; de asemenea, colectia de fabule
indiene qtefanit fi lhnilat ce provine din PanCatantra , ma-
nualul de educalde al principilor indieni.
Pe lnga legendele religioase apocrife 0 romanele populare,.
a mai circulat mult 0 o a treia categorie de texte, cele astrologice,
de prevestire, dupa diferite semne sau fenomene. In aceasta cate-
gorie intra: 1. Rojdanicul sau cartea care arata viitorul omului
dupa luna In care s'a nascut; 2. Zodiacul, tot un fel de rojdanic,
In care prezicerile se fac dupd zodii, incepand cu vrsatorul
(Ianuarie) i ispravind cu tapul (Dechemvrie); 3. Gromovnicul
care arata ce se va Intampla, dupa zodia In care cade tunetul;
plugarii puneau mare pret pe indicatiunile lui; ea' era cautat
se vede 0 din faptul ca s'a tiparit Inca din 1639, la Alba-Julia;
4. Trepetnicul care prevede soarta omului, dup diferitele micari
ale unor parti din trup. (btaia pleoapei, tremuratul mainei, etc.).
Aa de mult corespund aceste cdrti psihologiei populare Incat
0 astazi, in vremea noastra de tiinta precis, de observatii me-
teorologice, de cercetari biologice 0 fiziologice, ele au totu0 call-
tare 0 se raspandesc intr'un numar de exemplare mult mai mare
cleat se banue0e.
0 suma din textele de literatura populara s'au pastrat, dupa
cum am vazut, In cpii slave destul de vechi. In afara de cele
mentionate mai sus, se mai gases cateva In codicele dela Tulcea
(sfar0tu1 secolului al XVI-lea Inceputul celui de al XVII-lea)
care cuprinde 0 letopisetul zis dela Bistrita. E vorba anume de
o serie de legende biserice0i apocrife, In limba slava: Cuvantul
lui Grigorie Teologul despre crucea cea curat a Domnului nostru
Isus Christos 0 despre crucile talharilor cum s'au zamislit ;
4( Artare despre al doilea lemn pe care a fost rastignit talharul
cel drept ; Aratare despre al treilea lemn pe care a fost rastignit
talharul cel necredincios ; Poveste cum s'au adunat lemnele
sfinte In Ierusalirn ; Cuvant despre capul lui Adam , etc.
E probabil ca traducerea textelor de literatura poporan din
limba slava In cea romana s se fi facut paralel cu aceea a
www.dacoromanica.ro
textelor bisericesti oficiale. and s'a tradus Evanghelia, Psaltirea,

Faptele Apostolilor, a fost natural sa se fac" acelai lucru i cu
legendele biblice i cu legendele apocaliptice care desi apocrife
erau totusi atat de gustate de inaintasii nostri. S'au tradus
apoi de asemenea crile astrologice, de prevestire si romanele
populare. La sfarsitul veacului al XVI-lea si la inceputul celui de
al XVII-lea, aveam, In limba noastra, mai toate textele de lite-
ratura poporana. Dovada sunt manuscrisele din aceasta epoca.
Astfel Codex Sturdzanus cuprinde o colectie de legende religioase
apocrife, copiate intre anii 1580-1619 de &are popa Grigore
din satul Malaci (de aceea li se si spune texte mlacene); In. Codi-
cele Todorescu, datand din veacul al XVI-lea, gasim, intre altele,
Calatoria Maicii Domnului In Iad i Apocalipsul Apostolu-
lui Pavel iar Codicele dela Cohalm, din 1592, descoperit
razboi, cuprinde o serie intreaga de jitii sau vieti de sfinti,
precum: Invatatura si jitiea maicei noastre Pelagbia , Jitiea
Sfntului Alexie , Jitiea sfantului cuviosului Antonie Pusni-
cul , Jitiea sfantului Theodor si ostasului celui viteaz si mi-
nunat . In Codex Neagoeanus, manuscrisul care cuprinde cea mai
veche redactie romneasca. a Alexandriei (1620), se mai gasesa
0 o Rujdenita sau un Rojdanic, asa dar o carte de prevestire
dupa luna nasterii si o Albinua, dulce invatatura adica
culegere de sentinte si povestiri despre virtuti i pacate.
Tiparul. Peste o jumatate de veac i-a trebuit minunatei in-
ventii a tiparului ca sa ajunga pana in tdrile noastre. Asa incat
la noi nu s'a El:41.A niciunul dintre incunabule , adica dintre
cartile aparute intre 1450-1500 0 a caror valoare e atat de mare.
Cele care vorbesc despre Vlad Tepes, despre cruzimile lui, au apa-
rut In alte parti i anume In orasele germane. La 1473 exista in
Ungaria o tipografie a Curtdi cu un meter strain. Nu de aici
ins au venit in Tara Romneasca primul tease i primele buchi,
ci din manastirea Obod, din partea de apus a Peninsulei Balca-
nice, la 20 de kilometri de Cetinie, capitala Muntenegrului. Un
calugar sarb, Macarie, ce Invatase metesugul la Venetia, se sta-
bilise in aceasta manastire si incepuse s tipareasca in limba slava.
Dupa ce daduse la iveal patru carti primele carti tiprite in
slavoneste el vazu Sing c Muntenegru nu era un loc potrivit
pentru o asemenea indeletnicire: lipsea i mediul cultural, eran
www.dacoromanica.ro
TIPARUL 599
imprejurgrile politice nefavorabile. Se hotdri de aceea s vie in

Tara Romgneasc, unde domnea pe atunci Radu ce/ Mare, cuno-
scut prin aplecarea sa spre cele spirituale. Nu tim exact unde vi-a
instalat Macarie tipografia, poate la curtea domneascg, la Tr-
govite, poate in mgngstirea din vecingtate, a Dealului, unde
voievodul ridicase o splendit Ibisericd. Prima carte tiparit a
fost un Liturghier; nota dela sfrit sau epilogul ne spune cg.
s'a Inceput aceastg sfntd carte. dupg porunca domnului Io
Radu Voievod, s-i fie lui venicg pomenire, i s'a sgvrit aceast
carte din porunca intru Christos Durnnezeu binecredinciosului i
de Dumnezeu pgzitului i prea luminatului domn Io Mihnea,
marele voievod a toatg. tara Ungrovlahiei i a pgrtilor dela Dundre
(H no,s,Suknefio) ..., in anul dintai al domniei sale, ostenindu-se
smeritul monah i preot Macarie. In anul 7016 (1508), crugul
soarelui 16, al lunei 5, indiction 11, luna Noemvrie 10 zile . Litera
este foarte frumoas, bine tgiatg; frontispiciile, initialele i vigne-
tele, unele In doug colori (rqu qi negru), se aseanigng i cu cele
venetiene, dar i cu acelea ale vechilor manuscrise slave dela noi.
flrtia e de- bung calitate, rezistentk fiind fabricat nu din lemn
ca aceea obipuitg de astgzi, ci din cgrpe. Bine inteles, textul
Liturgierului este In limba slavk limba oficiald a bisericii i a
statului. Peste doi ani, in timpul domniei lui Vlad ce! Tngr sau
Vldut, apgrea, tot prin Ingrijirea ieromonahului Macarie un
Octoih slavonesc (1510), iar peste alti doi ani, sub Neagoe Basa-
rab, un Evangheliar. Aceastg ultimg tipgriturd, din care cunoatem
i un exemplar pe pergament (editie de lux!) a servit drept model
Evangheliarului sarb, tipgrit la Beograd, in 1552. Litera, initia-
lele, ornamentele sunt aproape identice ; se reproduce Ong i
stema trii, vulturul cu crucea in cioc, care n'avea totui niciun
rost In Serbia. Nu mai cunoatem vreo alt tipgriturg a lui Maca-
rie, fie cg n'a mai scos altele, fie c s'au pierdut. Abia In 1545,
aqa dar dupg un rgstimp de 33 de ani, ggsim o nou tipgriturd
munteang, anume un Molitvenic slavonesc . Prefata ne spune
c aceast carte a aprut din porunca domnului Io Petru marele
voievod adicg a lui Radu Paisie (vezi mai sus, p. 163), cg s'a
trudit la alcgtuirea ei pgcgtosul i mai micul intre sfintii cgluggri
Moisi , care s'a folosit de matricele lui Dimitrie Liubavici i
lucrul a Inceput In cetatea de scaun Targoviqte , In anul o dela
39
www.dacoromanica.ro
zidirea lumei... 7053, iar dela nasterea lui Christos 1545...;

luna lui Ianuarie, in 10 zile . Dimitrie Liubavici era nepotul lui
Bojidar Vucovici, fost voievod al Muntenegrului; invatase rneste-
sugul tiparului la Venetia, in tipografia pe care acesta din urm
vi-o intemeiase acolo, dup ce fusese nevoit s-si prseasc tara.
Tot cu matricele lui Liubavici, sub directa lui supraveghere si cu
ajutorul a doi ucenici, Oprea i Petre, apare in 1547, in timpul
lui Mircea Ciobanul, un Praxiu sau un Apostol slavonesc. Tiparul
durase exact sapte luni de zile, dela 18 August pn la 18 Martie,
in cetatea de scaun Targoviste . Mesterul tipograf roag pe
toti care... vor citi sau copia (lucrarea lui), dae va fi ceva gre-
sit, in numele iubirei care Christos s indrepteze, iar pe noi cei
ce am muncit s ne binecuvinteze si s nu ne blesteme, pentrua
n'a scris Duhul Sfnt, nici Inger, ci mn pcdtoas i muritoare . . .
La sfrsitul epilogului este un criptogram de 29 de litere care,
intocmai ca si acela al Psaltirei clieiane, n'a putut fi descifrat
pn acum. Din acest Praxiu sau Apostol s'a tiprit si o editie
pentru Moldoveni, scotndu-se foaia cu numele lui Mircea si men-
tionndu-se in schimb acela al Domnului Io Iliascu voievod
a mamei sale Doamna Elena . E vorba de Ilia Rams i de mama
lui, Elena Bares. Cum tim c6 fiica acestuia, Chiajna, a fost sotia
lui Mircea Ciobanul, se poate ca indemnul tipririi unei editii
pentru Moldoveni s fi pornit de aici. Alte tiprituri de ale lui
Liubavici nu mai cunoastem. Urmeaz6 apoi iarsi un interval
de data aceasta numai de zece ani in care se pare c nu s'a
mai tiprit nimic. Abia in 157 se reia lucrul, sub un nou meter
tipograf, care ocup un loe insemnat In cultura romneasa. E
diaconul Coresi. Asupra originii i familiei acestuia n'avem stiri
precise. Numele e grecesc-italienesc: In insula Chios se constata
inteadevar, In veacul al XVI-lea, o familie care se numea astfel
Coressi (KopcaaaL). In Muntenia, constatAm un diac sau un grd-
mtic cu acest nume intre 1527 si 1538; fiul su, logetul Coresi
apare In documente intre 1560 si 1581. Diaconul Coresi, tipo-
graful, deosebit de acestia doi, se pare ea' era Trgovistean de fel ;
el avea un fiu, erban, care in 1560, se afla la Brasov si care a
deprins si el mestesugul tatlui su.
Activitatea tipografic6 a lui Coresi c "At se cunoaste astzi
a durat 27 de ani, dela 1557, cAnd publia, la Brasov, un Octoih
www.dacoromanica.ro
'rIPARUL 601
mic i cand incepe, la 8 Iulie, la Targovite, lucrul Triodului- Pen-

ticostar i pand in 1583 cand impreund cu un tovard al sdu, M-
nrtild, scoate un Evangheliar slavonesc. E cea mai lungd i mai
intensd activitate tipografie din cate cunoatem in tdrile noastre
Ond in veacul al XIX-lea. Dar insemndtatea lui nu std. atat In
faptul c a publicat, timp de aproape trei decenii, un numdr
insemnat de cdrti, cat mai ales in imprejurarea cd este un inovator,
tiprind in romcinefte. Intr'adevdr, cu exceptia Catechismului lute-
ran, apdrut la Sibiiu in 1544 i din care nu ni s'a pdstrat nici mdcar
un exemplar, nu se mai tipdresc pand la Coresi, cdrti in limba
romnd. In bisericd i in cancelarie limba oficiald era cea slavd;
de aceea tipdriturile anterioare fuseserd toate fdcute in slavo-
nete. Coresi rupe cu traditia i eld putintd preotilor sd facd slujba
in romanete. E un japt de cea mai mare insemnlitate in viala popo-
rului nostru.
Prima lui tipdriturd a fost, dupd cum am spus mai sus, un
Octoih mic, adicd o carte de cantece bisericeti, In limba slav.
Din epilog afldm c ea era destinatd celor doi domni contemporani,
lui Pdtracu Vodd al Munteniei i lui Alexandru Ldpuneanu al
Moldovei. Sub raportul tipografic, Moldova st in urma celor-
lalte tari romaneti. In timp ce in Muntenia, tiparul existd Inc
dela inceputul veacului al XVI-lea, in timp ce in Ardeal 11 con-
statdm, in acelai secol, intr'o serie intreagd de orae, in Moldova
el nu se introduce decat sub Vasile Lupu, aa dar mult mai tar-
ziu. Pldnuia Despot Vodd, pe lang alte lucruri mari, sd facd i
o tipografie ; n'a ajuns lug sd realizeze acest plan. Aa hick',
domnii dela Suceava i dela lai au fost nevoiti sd suplineascd
in felul acesta, prin comenzi fdcute la Targovite i Braov, lipsa
unei tipografii proprii. Nici ins sub acest raport nu exist o
continuitate: in afard de cele cloud arti amintite, Praxiul lui
Ilia Rare i Octoihul lui Ldpuneanu, nu se constatd, cel putin,
pand acum, alte arti comandate de Domnii Moldovei sau
destinate lor.
In acelai an in care aprea Octoihul, Coresi incepea i lucrul
unui Triod-Penticostar. Tiparul a durat aproape un an de zile,
dela 8 Iulie 1557 pand la 1 Iulie 1558, i s'a fdcut In cetatea
de scaun Targovite . In prefat, Coresi spune cd a fost ajutat
de zece ucenici ai mei . Dupd publicarea Triodului-Penticostar,
39*
www.dacoromanica.ro
Coresi se muta la Brasov, unde Isi incepuse de altfel activitatea

sa tipografiac si unde erau, In acea vreme, conditii deosebite
pentru o asemenea activitate. Inteadevar, Ardealul se afla lndata
duph o mare transformare religioasa. Reforma lui Luther gasise
un teren minunat printre Sasi si acestia se grabisera A. imbrkti-
seze noua confesiune. 0 parte dintre Unguri procedase la fel. i
unii si ceilal%i cautau acum SA faca prozeliti, sa raspandeasca noua
confesiune; era natural sa se gAndeasca la cei cari alcatuiau majo-
ritatea populatiei Ardealului, adica. la Romani. Aveau, in pro-
paganda lor, un argument impresionant: acela ca slujba biseri-
ceasca sa se faca In limba poporului, in rorraneste asa dar, iar
nu In slavoneste ca pana atunci. Preotii nostri din Ardeal inte-
lesesera dela inceput, dela primii pasi ai protestantismului prin-
tre Sasi, insemnatatea acestui fapt si Incepusera, cu dela ei putere,
sa traduca textele bisericesti. Asa incat, atunci cand s'a stabilit
Coresi la Brasov, existau traducen i romnesti, unele chiar In ate
dou sau trei redactii, dupa mai toate car-tile sfinte. A tipari
aceste traducen, a usura prin urmare raspandirea printre Romanii
din Ardeal a textelor bisericesti In limba nationala, potrivit nou-
lui principiu al Reformei, era pentru Sasi un mijloc excelent
de propaganda si putea s fie, In acelasi timp, si o al acere. Fiindca
din vanzarea unui fluidal' mai mare de &aril putea sa rezulte
si un beneficiu apreciabil. lata de ce primarul Brasovului si, In
acelasi timp, fabricantul de }Artie Hans Benkner, se intelese
cu Coresi care tiparise deja mai lnainte, in 1557, o carte In acest
oras, sa se stabileasca aci si sa scoat o serie de texte bisericesti
In romAneste. Inceputul l-a Merit in 1559 un Catechism hiteran,
purtand titlul de Intrebare creqtineascli. Ce raport exista intre
acest catechism si celalalt dela Sibiiu, din 1544, nu putem sti
pentru motivul c nu cunoastem cuprinsul acestuia. Faptul ca
nu s'a pastrat niciun exemplar mcar din tipritura dela Sibiiu,
e cu atat mai dureros, cu cat e vorba de prima tipeiriturii in romd-
neVe. Dintr'o insemnare contemporana stim c pentru imprimarea
catechismului deia Sibiiu s'a platit de catre sfatul orasenesc 1
florini; o alta stire contemporana ne asigura ch. In timp ce unii
preqi romni 11 cumpara, considerandu-1 ca pe o carte &Arita ,
altii 11 dispretuesc deadreptul . Era naturl ca si prirnul text
romnesc tiparit in Brasov sa fie tot un catechism, de vreme
www.dacoromanica.ro
TIPARUL 603
ce era considerat ca cel mai indicat mijloc pentru familiarizarea

Romnilor cu InvAVturile noii confesiuni, pentru Inceputul pro-
pagandei. In anul urmator (1560), i anume In ziva de 3 Mai,
Coresi ajutat de Tudor diaconul pune sub tipar prima Evan-
ghelie In rornneW. La 30 Ianuarie 1561, aa dar in mai putin
de noud luni, lucrul era gata. In epilog, ni se arat motivul pen-
tru care s'a facut tipdritura: Am scris aceste sfente cArti de
invglatur spune editorul, jupanul Han'u Beagneru de In
Braov s5. fie popilor rumneti sd inteleag, sd Inveate Ru-
mtmii cine-s cre0ini cum grAia0e 0 dal-AA Pavel apostolul &Are
Corinteani... : In sfanta bisearic mai bine e a grai cinci cuvinte
cu inteles deck 10 mie de cuvinte neintelese in limb6 striin .
Prin urmare toti sfenti printi, oare vlAdici, oare episcopi, oare
popi, In cdrora mn va veni aceste cdrti cre0ine0i s nu se
grAbeasa. vdzAnd cd nu-s in slavone0e sau in grecete 85.
le skluiascd adicd sd le osandeasc , ci mai Inainte s le
citeasa Apelul dela urmd era necesar mai ales pentru cei din
Tara Romaneasc 0 din Moldova, unde slavonismul In biserica
era Intdrit i prin slavonismul din cancelaria domneasa E sem-
nificativ, de altfel, a.' toate cgrtile In romnefts s'au tiparit pan6
la 1637 numai in Ardeal, niciuna dincoace de Carpati.
Doi ani dupd aparitia Evangheliei, Coresi scoate un Lucru
apostolesc sau Praxiu, iar In 1564 alte cloud tiprituri anume
Tdlcul Evangheliilor i un Molitvenic. Interesant e epilogul TA1-
cului, In care Coresi spune a a tipdrit mai Inainte Treteevan-
ghelul 0 Praxiul rumaneate; dupd aceaia, deaca am vgzut jela-
niea a multi preuti de tAlcul evangheliilor, cum s poatd 0 ei
propovedui 0 a spune oamenilor Invldtur dup cetitul Evan-
gheliei, aa am aflat aceste talcure ale Evangheliilor pre Dumi-
neci prespre an, scoase de in scriptura prorocilor i apostolilor
0 celor sfinti printi. i deac'am cetit, bine am ispitit 0 socotit
0 am aflat &A toate tlcuesc, adevereazd 0 int'dresc cu scriptura
sfant 0 mie tare prcurd 0 am scris cu tipariul voao fratilor... .
La urrn de tot, Coresi adaogd c banii pre acest lucru adica
pentru tipar induratu-se-au a da jupAnul Foro MicIdu. E
vorba de ungurul Forr Mikls, protestant 0 el, care voia
sd contribuie In felul acesta la r6spandirea Reformei printre
Romni.
www.dacoromanica.ro
Un alt text bisericesc important tiparit de Coresi In roma-

nWe e Psaltirea. Ea apare in 1570; la 6 Fevruarie incepuse lu-
crul, la 27 Mai era gata. Explicatia asupra tipririi in limba natio-
nala o gasim in epilog: Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coresi,
deaca vazui ca. mai toate limbile au cuvantul lui Dumnezeu in
limba lor, numai noi Romanii n'avarnii i Hristos zice: cine citete
inteleaga... deaceea inceputu-se-au 4 se serie aceste sfente
Psaltiri . Trebuie relevat faptul ca, de data aceasta, cheltuiala
tiparului nu mai era acoperita de altcineva, ci privea direct pe
Coresi. In acelai an aprea i un Liturghier romnesc. Urmeaza
apoi o Pravda romaneasca (1570-1580), o Psaltire slavo-romdnei,
aa dar cu textul In ambele limbi (1577) i o Cazanie sau o
ghelie cu inyttfeiturei, aparuta la Brarv, la 28 Iunie 1581. Avand
ca izvor o lucrare bizantina a patriarhului ecumenic loan al XIV-lea
din Constantinopol (1334-1347), aceasta Cazanie e ultima tipO-
ritura In romnete a lui Coresi. Spunem In romanete, deoarece
pe langa seria de texte de mai sus, harnicul diacon a mai tiparit
o alta serie in slavonete, continuand deci, sub acest raport, pe
Macarie i Liubavici. Tipariturile lui In limba slava cuprind:
Eyangheliarul din 1562, Sbornicul sau culegerea de Minee din
1568, Octoihul, In dou parti, din 1574-1575, Psaltirea din 1577
pe aceea slavo-romana din acelai an am amintit-o mai sus
Triodul (cantarile de postul mare) din 1578, Eyangheliarul din
1579, la care a lucrat i Mariana, Sbornicul din 1580 i un al treilea
Eyangheliar, din 1583, ultima tiparitura a lui Coresi. Dintre car-
tile lui In bimba slava, Sbornicul din 1580 a aprut la Sebeul
Sasesc, iar Evangheliarul din 1562 la Braov ; la celelalte nu se
indica locul aparitiei. In 1588, fiul lui Coresi, erban, tiparete,
tot la Braov, un Liturghier slavonesc, ispravnic adica zicem
noi supraveghetor, poate i initiator, fiind Pop Mihai , un
Roman din aceeai cetate a Braovului . In epilog e amintit
att domnul Tarn Romaneti Io Mihnea voievod cat i voie-
vodul Ardealului... Batar Jigmon (Sigismund Bthory). E sem-
nificativ faptul ca se constata' i in acest domeniu, al tiparului,
repetate legturi intre -pride romaneti. Car* imprimate inteuna
din tari circula i In celelalte; uneori, aa cum am aratat mai
inainte, se i spune c o parte din exemplare sunt destinate dom-
nului din tara vecina. E Inca un element care contribuie la
www.dacoromanica.ro
TIPARUL 605
pAstrarea unitii romeinefti de o parte 0 de alta a Carpatilor. Dar

mai e ceva. Tipriturile lui Coresi formeaz6 inceputul limbii noastre
literare; prin faptul ca ele se rOspandesc pe intreaga fat a ph"-
mantului romnesc, i aa se va intampla i cu tipOriturile urm4-
toare din veacurile XVII 0 XVIII, aceast limba are un caracter
unitar, e inteleasei pretutindeni. Iat de ce aparitia crtilor roma-
neti ale lui Coresi constituie un fapt esential nu numai pentru
veacul al XVI-lea, dar pentru intreaga noastra istorie.
Alturi de actiunea de propaganda a Sa01or, cari cOutau 86
atrag pe Romanii din Ardeal la protestantism, a avut loo
una a Ungurilor. Acetia adoptaser5. i ei Reforma, dar nu urmau
pe Luther, ci pe Calvin 0 se despOqiser de Sa0 in urma hot-
ririi dela Turda (1564). Avand i puterea politic in mara, Ungurii
se &Ides s atragd la calvinism pe Romani; in acest scop, le
numesc episcopi calvini i dispun s* se fac slujba in romanete.
Primul episcop calvin sau superintendent cum i se spunea, a
fost vrdica Gheorghe de Stingeorz, numit in 1566. El nu izbute0e
sh" converteasc6 ing pe ai sai. Nici urmagul sOu Pagel Turdaf
(Torda,y), numit in 1568, n'are mai mult succes. Preotii ortodoc0
refuzau asculte, nu le plOteau dri, nu se strangeau la sinoade.
Totu0 aceast propaganda" calvinA n'a rArnas fr6 nicio urmare:
ei ii datorim cateira tipOrituri romaneti in Ardeal. In primul rand,
o Carte de dintece cuprinzand ase bucAti in proz6 i aptezeci
In versuri care se cantau, dup norma calving", nu numai in bise-
rici, dar 0 in coli. Versurile sunt stangace; se resimte influenta
originalului ungar dup care au fost traduse. AceastO Carte de
antece s'a tipOrit la Oradea, intre 1570-1573; n'avem niciun
exemplar complet ; s'a pOstrat ins'a o copie manuscrig completd,
din 1642. Mult mai important este cea de a doua tipritur,
unoscutO sub numele de Paliia dela Ord Vie, dup oraul in care
a apOrut, in 1582. Cuprinde traducerea in romanete, a primelor
dou cArIi ale Bibliei: Geneza i Exodul. Din prefat aflAin ca
-traducerea cu mare munch" ... den limb6 jidoveascO i greceascA
sarbeasch" s'a fdcut din indemnul i prin silina lui Tordaf
Mihaiu, ales piscopul Romanilor in Ardeal 0 a unui grup alc4-
-tuft din Herce iFtefan, propoveduitoriul Evangheliei lui Hs. in
.orau CavOran ebeului (Caransebe1), Zacan Efrem dascalul
de dOscalie a ebeului... Peftifel Moisi propoveduitorul Evan-
www.dacoromanica.ro
gheliei in oravul Logojului vi... Achine protopopul varmigiei

Henedoriei... De tipar au avut grija erban diacul meter
mare a tiparelor i Manen diacul. Ei Indeamna pe fratii ro-
mani s citeasca aceste carti ale Bibliei c yeti afla intru jale
margritariu scump i vistieriu nesfrvit, cunoavte-veti folosul bu-
neatilor vi plata pacatelor dela Dumnezeu... .
In rezumat, nici Saii, nici Ungurii n'au izbutit s clinteasca
pe Romanii din Ardeal dela dreapta eredint ; au inlesnit Insg,
prin propaganda lor, aparitia primelor carti in romaneste.
In afar de tipariturile lui Coresi, mai constatam In Ardeal,
In veacul al XVI-lea, o alta serie de tiparituri, datorite diacului
Lorinf. Amanunte despre viata acestuia nu avem. *tim numai
a lucrat la Bravov vi la Balgrad adia la Alba-Julia i ea' av ea
in anul 1567 patru ucenici pe lang el. Se cunosc astazi patru
tiprituri ale diacului Lorint ; toate sunt in limba slava. Cea din-
tai e un Octoih, apArut la Bravov in 1567; lucrul a durat dela 20
Ianuarie p'n la 20 Iunie. Urmeaza apoi o Evanghelie In 1570,
o Psaltire intre 1577 vi 1580 vi in sfarvit, o nou Evanghelie, in
1579 pentru care obtine vi un privilegiu de exclusivitate dela Sigis-
mund Bthory in sensul ca nimenea s nu indrazneascrt a o
tipari din nou timp de 30 de ani. Nu vtim cui se datorevte Evan-
gheliarul slavo-romd n, zis dela Petrograd ; se pare insa ca a fost
tiprit In Ardeal, spre sfarvitul veacului al XVI-lea, poate in
1580. Limba pare mai nou ; literele difera de ale lui Coresi.
La Peri, in Maramurev, In vechea mnstire intemeiata de
voievozii Balita vi Drag, se constat' o tipografie pe la jumatatea
veacului al XVI-lea. Poate ea aci s'a tiprit Tetraevanghelul slay
din 1546, descoperit i descris de curand.
N'am da, In sfarvit, o icoana completa a tipariturilor din Ardeal
care ne privesc, daca n'am pomeni i cateva carti, serse In alte
limbi. Citm, in primul rand, ca mai veche, Rudimenta cosmogra-
phica a lui Iohannes Honterus, tiparita. la Bravov, In 1541, cuprin-
zand vi 10 harti, dintre care una Infativeaza 'raffle Romanevti. Sunt
mentionate oravele: Tergouista, Brayle, Felsinum (Flciu, vine In
dreptul acestuia pe Prut!), Soczauia, Kilia, Cibinium (Sibiu),
Corona (Bravov), Bistricia, Varad (Oradea). Cate un ora, nenumit,
e pus In Dobrogea, mai la nord de Vara, In Oltenia vi In Ardeal.
In Moldova stint dou orave nenumite, unul la varsarea Bistritei,
www.dacoromanica.ro
TIPARUL 607
deci Bacaul, altul pe Siretul inferior, aproape de vrsarea In

Dungre. La 1550 apare la Cluj, prin ingrijirea preotului Gaspar
Heltai, o lucrare intitulat Ritus explorandae veritatis . . . , cu-
prinzand procesele verbale ale asa numitelor probe cu fierul
rosu tinute In fata tribunalului Capitolului din Oradea tare anii
1208-1235. Printre cei cari vin la judecat, multi poartd nume
romanesti: Bogdan, Buhus, Comsa, Crachun, Dan, Fata, Iancu
pristaldus, Leka, Man, Micu pristaldus, Mogus, Naluc, Neuca
vaivoda, Voda filius Farkasii, etc., etc. Satele se numesc: Benea
villa, Kenez, Pescera, Velchea, etc. Tot la Cluj, peste patru ani,
adic:4 in 1554, apare Cronica in ersuri a lui Sebastian Tinod In
care sunt amintite evenimente istorice care ne privesc ; astfel se
relateaz nvdlirea lui Ilia Rare in Ardeal, in toamna anului
1550, apoi lupta victorioas6 cu Turcii la Hateg, In 1553;
derea lui Mailath la Fagras si altele. Genealogia In multe
locuri fantezist a lui Despot, viitorul domn al Moldovei, se
tiOreste la Brasov in 1558, sub titlul: Arbor Illustrissimae.
Heraclidarum familiae, quae et Diasorina, Basilica ac Despotica
vocatur. . Merit sd fie semnalat de asemenea Istoria Regelui.
Mateiaf (Historia Inclyti Matthiae Hunyadis, Regis Hungariae...)
de Gaspar Heltai, alcAtuit4 dup Bonfinius si ap6rut la Cluj In
1565. Spune c tatal lui Iancu de Huniedoara ar fi fost Imp-
ratul Sigismund, mama ing Rom'anc6 ( mater autem Valacha ),
vorbeste de Vlad Tepes, de campania impotriva lui stefan cel
Mare si de lupta dela Baia In care Mateias a fost rnit ( Mathias
rex vulneratus ). Gam de asemenea Cartea de cdntece istorice
adunate si tiprite tot de Gaspar Heltai si tot la Cluj, in 1574_
In acelasi oras apare peste 10 ani o lucrare fr' nume de autor
stim insd cd el este Volfgang Kowachoczy, cancelarul Transilva-
niei intitulatd Dialog despre administratia Transilvaniei (De
administratione Transylvaniae Dialogus). Cuprinde, intre altele, o
remarc interesant despre num6rul mare de cuvinte de origine
latin6 din limba romn, mai multe dec"at in limba italian. Lucra-
rea a fost cunoscut de Miron Costin care o si citeag In opera sa
# De Neamul Moldovenilor . Un loo deosebit ocup cartea Ita-
lianului Marcell Squarcialupi Des pre originea ci curgerea izvoa-
relor fi a fluviilor . (De fontium et fluviorum origine ac fluxu),
apArut la Cluj in 1585. Ea ne intereseazg prin dedicatia de aproape
www.dacoromanica.ro
7 pagini adresat lui Petru Cercel, In care gasim o suma. de date

despre voievodul muntean, despre cultura acestuia (cunotea 6
sau 7 limbi straine I), despre calatoriile lui in Europa, despre
aducerea apei la Targovite, fertilitatea campiei muntene, etc.
Menlionam, in sfarit, doua. brouri aprute la Cluj, una in 1595
( Brevis Enarratio Rerum a Serenissimo Transylvaniae- Prin-
cipe Sigismundo, anno MDXCV gestarum ), alta in 1596 in care
se povestesc evenimentele din 1595, exped4ia din acest an impo-
triva lui Sinan Paa. Autorul celei dint/Ai brquri, loan Iacobin,
notarul oraplui Cluj, a rasotit in calitate de secretar pe Sigismund
Bthory in expeditia amintit.
Fata de Tara Romaneasca, unde e numai o singura tipografie
Moldova n'avea niciuna Ardealul sta mult mai bine. Consta-
tam tipografii In Braov, In Sibiu, In Cluj, In Alba-Iulia, In Ora-
dea, in Oratie, In Sebeul Sasesc. Toate oraele mai insemnate
Ii aveau aa dar tipografia lor. Faptul se explica nu numai printr'o
vial4 urbana mai desvoltata, mai infloritoare, dar i prin bogatia
mai mare de acolo, inceputd i sporita In buna parte pe spatele
nostru, i apoi prin imprejurrile speciale provocate de raspan-
direa Reformei.
BIBLIOGBAFIE
Starea ealturali. I. 1. N. IORGA, Istoria literaturii rorndnefti: I. Lite-

ratura popular& Literatura slavona. Vechea literatura religioas& Intdii cro-
nicari (-1688), ed. 2-a, Bucuresti, 1925, 400 p. in 80; 2. MICHEL LASCARIS,
Joachim, mtropolite de Moldavie et les relations de l'glise moldave avec le
Patriarcat de Fed et l'Archevech d'Achris au XV-e sicle, Bucuresti, 1927,
32 p. in 8; (extras din Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., t. XIII (1927); 3. N.
CARTOJAN, Crile populare in literatura romaneasai. Vol. I: Epoca in-
fluenhiii Bucuresti, 1929, VIII + 271 p. in 80; 4. SEXTIL PUS-
CARIU, Istoria literaturii romane. Epoca eche, ed. 2-a, Sibiu, 1930, 263
p. in 8; 6. P. P. PANAITESCU, La littrature slavo-roumaine (XV-e XVII-e
sicles) et son importance pour l'histoire de littratures slaves, Praha, 1931,
112 p. in 80; 6. OVID DENSUSIANU, Histoire de la langue roumaine, t. I. Les
origines, Paris, 1901, TXXI + 510 p. in 8, t. II, fasc. I, Paris, 1914,
160 p. in 80; 7. AL. ROSETTI, Limba romanii in secolul al XVI-lea, Bucu-
reti, XVIII + 158 p. in 80; 8. IOAN BIANU i NERVA HODOS, Bibliografia
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 609
romdneascd veche 1508-1830, t. I, 1508-1716, Bucuresti, 1903, IX -F 572

p. in f; 9. A. VERESS, Bibliografia romtind-ungard, vol. I. Romdnii in lite-
ratura ungard f i Ungurii In literatura romxind (1436-1780), Bucuresti,
1931, XXXII -F 367 p. in 80.
10. I. BOGDAN, Vechile cronice moldovenesti pdnei la Urechia. Texte
slave Cu studiu, traducen i f i note, Bucuresti, 1891, XIV .-1- 292 p. in 4; 11.
I. BOGDAN, Cronice inedite atingettoare de istoria Romdnilor, Bucuresti,
1895, XII + 206 p. in 40; 12. OREST TAFRALI, Poema lui Gheorghe Pala-
mide. Des pre vieata lui Mihai Viteazul, scrisd in 1607. Studiu critic fi tra-
ducere, Bucuresti, 1905, 47 p. in 4; 13. I. BOGDAN, Letopisetul lui Azarie,
In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., t. XXXI (1909), p. 57-216; 14. D.
RUSSO. Sta vrinos vistierul f i Gheorghe Palamed, In Cursul de Istoriografie
greco-romnd, tinut In 1919-1920; 15. I. MINEA, Letopisete moldovenefti
scrise slavoneste, Iasi, 1925, 184 p. in 8 (Extras din Cercet. Ist., I); 16. I.
VLADESCU, Izvoarele Istoriei Romdnilor. Letopisetul dela Bistrita qi Leto-
pisetul dela Putna, Bucuresti, 1926, 138 p. in 8; 17. VASILE GRECU, Ori-
ginea cronicilor romdnesti In Omagiu lui I. Bianu, Bucuresti, 1927, p. 217
223; 18. DR. OLGIERD GORKA, Kronika czasw Stefana Wielkiego Mol-
dawskiego (1457-1499), In Memoriile Academiei din Cracovia, 1931, 121
p. in 8 (vezi i traducerea In romneste a acestei lucrdri, In Rev. Ist. Rom.,
IV (1934) si VVI (1935-1936); 19. P. P. PANAITESCU, Cronica moldo-
polond, In Rev, 1st. Rom., I (1931), p. 113-123; 20. IULIAN *TEFANESCU,
Epopeea lui Mihai Vteazul in lumea greco-ruseascd in secolii 17 si 18, In
Rev, Ist. Rom., IV (1934), p. 141-174; 21. ION CONST. CHITIMIA, Cro-
nica lui yStefan cel Mare, In Cercet. Lit., III, 1939. p. 219-293 si acelas,
Cronica lui ,,Stefan cel Mare. Versiunea germand a lui Schedel, Bucuresti,
1942, 72 p. in 80; 22. N. CARTOJAN, Istoria literaturii romeine vechi, vol. I,
Bucuresti, 1940, 95 p. in 8.
23. D. RUSSO, Studii bizantino-romdne, Bucuresti, 1907, 52 p.
in 8; 24. STOJAN ROMANSKY, Mahnreden des walachischen Woywoden Negoe
Basarab an seinen Sohn Theodosios. Inaugural-Dissertation zur Erlangung
der Doktorcviirde der philosophischen Fakultdt der Universitt Leipzig, Leipzig,
1908, p. 113-194, in 8 (extras din Jahresb. Leipzig, XIII); 24. D. RUSSO,
0 noud carte asupra Invteiturilor lui Pseudo-Neagoe, In Studii f i Critice,
Bucuresti, 1910, p. 1-16; 25. I. LUPA$, Doi umanivi romdni In secolul al
X VI-lea, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. VIII (1927-1928), p. 117-145;
27. I. LUPA, Chronicon Dubnicense despre yStefan cel Mare, In Mem. Sect.
1st. Acad. Rom., t. X (1929), p. 353-364; 28. D. RUSSO, Studii istorice
greco-romdne, opere postume, t. I, Bucuresti, 1939, IX + 350 p. in 8.
29. A. FIEDION, Contributiuni la Bibliografia veche romdneascd, In
Dacorom., V (1927-1928), p. 601-604; 30. N. IORGA, Octoihul diacului
Lorint, In Mem. Sect. Ist, Acad. Rom., t. XI (1930), p. 201-204; 30. LU-
CIAN PREDESCU, Diaconul Coresi. Bucuresti, 1933, 104 p. in 8; 32. DAN
SIMONESCU, Diaconul Coresi. (Note pe marginea unei ceirti), Bucure$ti,
1933; 21 p. in 8; 33. DAN SIMONESCU, Un octoih al lui Bojidar Vucovici
www.dacoromanica.ro
610 LITERATURA VEC HE
la noi i legdturile acestuia cu tipografia rornd 'teased, In Rev. 1st. Rom., III
(1933), p. 227-233; 34. DAMIN P. BOGDAN, Contribufiuni la bibliografia
romdnectscd yeche, tipdrituri dintre anii 1546-1762 necunoscute la noi, Bucu-
resti, 1938, 11 p. in 8 (Extras din Biserica Ortodosd Romnd, LVI); 35. V.
GREcU, Iworul principal pentru cartea cu invd(cIturei a Diaconului Coresi
din 1581. Omiliile patriarhului Caleca (1334-1341), Bucuresti, Acad. Rom.,
Studii i Cercet. XXXV, 1939, 166 p. In 80; 35. P. P. PANAITE KU, Der
Oktoich des Makarij 1510 und der Ursprung der Buchdruckerei in der Wa-
lachei, In Sticlost-Forschungen, V (1940), 1, p. 47-70; 37. M. ROMANESCU,
Zeta f i primele tipdrituri romdne,sti, Craiova, 1941, 10 p. in 8; 38. CONST. C.
GILIRESCIJ, Intdiele noastre tipdrituri In Din trecut, Bucuresti, 1942, p.
235-244.
www.dacoromanica.ro
ARTA
RonVinul are intr'un arad deosebit simful
colorilor, at proportiilor, al nuanfelor. Con-
tribulia noastrd la cultura omenirii a Jost in
trecut mai ales in domeniul artei.
Cred a nu grei socotind drept una din caracteristicile popo-

rului nostru simtul sdu artistic. Alexandri spunea c. Romanul
nscut poet ; cel putin cu tot atta dreptate dac. nu cu
mai mult ar fi putut spune c6 e nscut artist. N'a vrea s se
vad. In aceast afirmare o exagerare patriotic, ovinist, din
acelea care te fac s atribui poporului tu toate insuirile. Dar
o examinare atent a artei romaneti, incepand cu locuinta i cu
costumul trnesc din regiunile mai ferite de influente strine,
trecAnd apoi prin bisericile i mnstirile noastre acelea de
leran din Ardeal, bisericile lui stefan cel Mare i Petru Rare,
bisericile muntene din veacul al XVI-lea i din epoca lui Con-
stantin BrAncoveanu i isprvind cu operile de art i artitii
vremii noastre un Grigorescu, un Andreescu, un Luchian, un
Enescu, face dovada acestei afirmatii. Romanul are inteun grad
deosebit simtul colorilor, a/ proportiilor, al nuantelor. Contribu-
tia noastrd la cultura omenirii, a fost, in trecut, mai ales In do-
meniul artei.
Studiul artei populare se izbete de aceeai dificultate ca i
al literaturii populare, In ce privet determinarea cronologic.
E foarte greu s fixezi vechimea unui tip de cask a unui tip de
ostum, a unui tip de scoartk De cAnd dateazd casa trneasc
din regiunea podgoriei i a rauntelui, desprinzndu-se alb din
verdele livezii sau al pdurii, cu cerdacul primitor, strjuit de
stlpii de lemn, adesea miglos increstati? De &And e costumul
Slitenilor, at:At de elegant, de aristocratic, lii Imbinarea celor
www.dacoromanica.ro
612 ARTA
dou colori, alb i negru? Gaud s'a tesut hit& motivul scoartelor
olteneti sau a celor moldoveneti de peste Prut ? E tot aa de
greu de raspuns cum e de greu s fixezi un inceput doinei sau
bocetului. Dar fat de studiul literaturii populare, studiul artei
populare mai prezintd Inc o dificultate, acela al lipsei aproape
complete a produselor vechi. Pe de o parte dac exceptm cera-
mica patina rezistentli a materialului din care ele se Meeau (lemn,
panz, '&16), dar mai ales imprejuriirile nefavorabile in care a
trit neamul nostru sute de ani, avnd s indure attea
si rgzboaie, cu tot cortegiul lor de nenorociri: arden, jafuri,
drmri, au Malt ca s nu avem produse vechi de artd popo-
rang. In colectiile muzeelor sau particularilor cele mai multe sunt
din veacul trecut; rareori cAnd gsim cateva din veacul
XVIII-lea, foarte rareori din al XVII-lea. Un inventar i o descriere
a acestor putine produse vechi de art trneasc, astzi rspn-
dite in attea prtd, ar fi de cel mai mare interes. Va trebui apoi
BA se cerceteze relatiile ce exist fare arta noastr poporand i
aceea a neamurilor vecine, influentele reciproce. Fiindc6 i in acest
domeniu, nu numai in arta cult, au fost asemenea influente, dup
cum au fost influente in cuprinsul aceluiai neam intre arta popu-
lar i arta cult. Astfel, de pild, se pare c6 bogtia in fir de
aur i de argint a costumului feminin din Murel i Dmbovita,
somptuozitatea lui, e o urmare a influentei exercitate de costu-
mele bogate ale sotillor de boieri dela curtea domneasc4, dup
cum in portul trnesc din Valea Dunrii se vede influenta aceluia
de pe malul drept.
In ce privete arta cult, locul de frunte 11 ocup." arhitectura
i anume arhitectura bisericeasca Locuinte particulare vechi nu
ni s'au pstrat ; nu mai vorbim de cele trneti care se drAmau.
i se refceau cateodat de dou i de trei ori In cursui aceleeai
generatii, dar nici mcar de cele boiereti, fcute mai temeinic,
din piatr sau cArmidd; nu cunosc asemenea case boiereti care
s treacg, in mod sigur, de veacul al XVII-lea. i chiar acestea,,
cum e de pild cutare cas din Oltenia sau palatul brncovenesc
dela Mogoraia, sunt f oarte rare. Bisericile .1 mnstirile ins,
prin caracterul lor sacru, fiind crutate, s'au pdstrat mai bine ;
de aceea putem urmri arhitectura bisericeasa pAnd in veacui
al XIV-lea chiar. In strAns legaturd cu ea, putem urmri apoi
www.dacoromanica.ro
ARHITECTURA BISERICEASCA 613
alte ateva manifestri artistice i anume in primul rnd pictura

bisericeascei, cu ramurile ei speciale, icoanele ci miniaturile, apoi
feseiturile bisericefti, sculptura In lemn i lucrul metalelor pretioase.
Arhitectura bisericeascg. Primele noastre biserici, in epoca in-
tunecat a evului mediu, au fost de sigur de lemn. Din cativa
goruni, cateodat chiar dintr'unul and era deosebit de mare
aa ne spune, de pildg, traditia intemeierii Mngstirii dinteun
Lemn, in Vlcea se ridica sfntul lAcaq. Pang i cuiele erau
tot de lemn, dintr'o esent tare. Acoperipl se fcea de indril
de brad. i astzi se mai pot vedea un mare numgr de asemenea
biserici de lemn pe tot cuprinsul pgmantului romnesc. In ve-
chiu/ regat sunt mai putine; citgm de pildg, biserica din Greimefti,
in Valcea, datnd din 1.664, cu pisania in limba slav, sgpatg
tot in lemn, biserica din Socoteni (Dolj) ridicatg in 1.684 de Ptru
meterul, DrAgoiu meterul i calla acestuia din urmg Lupul,
precum i biserica din Star-Chiojd, in Prahova, cu o inscriptie
dela inceputul veacului al XVIII-lea (vezi fig. 129). In Ardeal,
numgrul lor e considerabil; in 1927, existau Ina 1274 de ase-
menea biserici de lemn, unele de o remarcabilg frumusete. Ger-
manul Kurt Hielscher in albumul sgu cu aspecte caracteristice
sau reprezentative pentru Rorania, apgrut in 1933, reproduce
nu mai putin de 6 biserici de acest fe!. Turnul ata de inalt i
ascutit al bisericii din Fildul de sus (Cluj), prevgzut la baz cu un
cerdac i cu patru turnulete la colturi, este o adevrat capodo-
perg a genului (vezi fig. 130). Minunate sunt i bisericile din Cuhea,
kid i Oncefti, in Maramure, din Seini in Samar, din Povtga
(Turda) unde cerdacul este dublu, din Rieni (Bihor) sau din &Is&
reibeasca (Huniedoara). Ele impresioneazg prin caracterul lor svelt,
prin indrgzneala turnului care Buie, para., la cer.
Au mai fost i biserici sdpate in stall* in locuri ferite sau greu
accesibile. Aa de pildg, ni s'a pstrat Biserica dela Cetatea Darn-
bovitei (Mucel) avnd zugrvit ca ctitor pe Nicolae Alexandru
Basarab, datnd deci din veacul al XIV-lea. Mai este apoi bise-
ricuta Corbii de piatrg pe malul stng al ligului Doamnei,
la vreo cincizeci de kilometri de Piteti, precum i aceea a mg.ng.-
stirii Bistrita din Oltenia, situat inteo peterd din apropiere ; ca
s" ajungi pang acolo, trebuie s treci printr'o subteran. strmt
i joasg. .
www.dacoromanica.ro
9.!
5 111
U
p"
L: .
Fig. 129. Biserlea de lema din Star-Chlojd (jud. Prahova).
www.dacoromanica.ro
ARHITECTURA BISERICEASCA 615.
Fig. 130. Biserica de lemn din comuna Fildul de sus (Clun.

40
www.dacoromanica.ro
616 ARTA
Primele constructii bisericeti de zid, atat in Muntenia cAt."4

In Moldova, dateaza din veacul al XIV-lea. Nu e cu desAvArire
exclus s fi fost altele i mai inainte, numai eh istoria nu pds-
treazA amintirea lor. In Muntenia, cele mai vechi lAcauri sunt:
Biserica lui Negru \Todd din CAmpulung, Biserica DomneascA. din
Curtea de Arge, SAn Nicoar din aceeai localitate i bisericile
mAndstirilor Vodita, Tismana, Cozia, Cotmeana i Snagov. In Mol-
dova, e Biserica Sf. Nicolae dela RAdAirti, unde se afl mormin-
tele primilor voievozi, apoi Biserica SfAnta Treime dela Siret,
Biserica Miruti din Suceava i Biserica Mn5stirii Neamtului.
Peste munti, cea mai veche clAdire bisericeased de zid a noastr,
a Romanilor, este, se pare, biserica din Streiu, in Huniedoara, a
cArei pictur ar data, dup spusele specialitilor, din 1200-1233.
Vine apoi biserica din Santa MAria-Orlea, tot in Huniedoara,
pictatA pe la sfaritul veacului al XIII-lea inceputul celui de
al XIV-lea. Dintre celelalte biserici ale veacului of XIV-lea (vezi
mai sus, p. 318-320), trebuie mentionat in sfArit, aceea, dis-
prutA astAzi, dala Peri (Maramureul ungar), ctitoria voievozilor
Baltt i Drag, consacrat ca stavropighie a Patriarhiei din Con-
stantinopol, In August 1391.
Primele biserici de zid din Tara RomAneascA i din Moldova
datAnd abia din veacul al XIV-lea, fiind aa dar dinteo vreme
child atAt stilul bizantin ct i acela zis gotic ajunser la o remar-
cabilA inflorire, bogAtie i varietate, era natural ca ele sA fi fost
influentate de aceste cloud mari stiluri, A. fi imprumutat dela
fiecare o serie intreagA de elemente. Din capul locului, trebuie
s'A spunem cA influenta bizantinA este preponderen* ea se va-
dete nu numai in forma i impArtirea clAdirii, dar i in tehnica
constructiei i in decoratia interioarA (pictur). Preponderenta
influentei bizantine e de altf el cu totul normald, noi fiind orto-
doci; dacg am fi fost catolici, atunci trebuia ad' ne ateptm
la o influenVA covAritoare a stilului zis gotic. Am imprumutat
totui i dela cesta; dovadd, bisericile Moldovei. In Tara Roma-
neascA, a fost, in veacul al XIV-lea, o ofensivA catolicA; ea n'a
dat insA rezultate importante i durabile, n'a putut impune nici
forma de cult, nici stilul constructiilor. E adevArat c prima bise-
rich'. din CAmpulung, aceea ale cArei temelii se mai observA Inc&
sub actuaba bisericA a mAnAstirii lui Negru Vod'A, avea planul
www.dacoromanica.ro
romanic, alcatuit dinteo nava central a doua laterale, despar-

-tite prin randuri de stalpi. Cea de a doua biseria insa a fost
dad' dupa planul bizantin, In forma de trefla, cu abside laterale.
Suntem In fate unui caz cu adevarat simbolic, concretiand lupta
Intre cele dou influente. i la Turnu-Severin s'au descoperit
urmele unui altar de factura gotia, avnd urme de contraforturi.
Tot influenta apuseana. dovedete i Cetatea zisa a lui Negru
Voda de pe Arge, turnul zis al lui Sever, In realitate medieval,
din Turnul-Severin i, pare-se, i ceea ce a mai 'lines atat
de putin din Palatul Domnesc dela Curtea de Arge, orientat
Cu fate spre nord, iar nu, aa cum se obinuete la noi, spre sud
sau est. Toate aceste realizari, de inceput, au fost covarite de
influenta bizantind care, In Tara Romaneasca, devine exclu-
sivd, iar In Moldova preponderenta.
Sub numele de influenta bizantina trebuie s Intelegem insa
un complex Intreg de elemente, de origine de multe ori cu totul
diferita, i alcatuind realizari de tipuri diferite. E suficieftt de
pilda, sa spunem c Sfanta Sofia din Constantinopol, Biserica
Domneasa din Curtea de Arge i biserica manastirii Dragomirna
sau Trei Ierarhi apartin toate stilului bizantin pentru ca sa se
yea' Indata ce diferente pot sh existe in cuprinsul acestui stil.
Trebuie deci s -tinem seama de nuante sau mai bine zis de tipuri
atunci and vorbim de influenta bizantina. Vom deosebi astfel
pentru primele timpuri ale arhitecturii muntene, inainte de cri-
stalizarea celui dinti stil muntean (mijlocul veacului al XVI-lea),
nuanta sau tipul constantinopolitan, tipul sarbesc, tipul atonic
sau al Muntelui Athos ; vom avea In vedere, de asemenea, apor-
tul artei armene, manifestat In sculpturile i ornamentele de
piatra.
Tipul constantinopolitan este reprezentat prin Biserica Dom-
neasca din Curtea de Arge i prin biserica San-Nicoara tot de
acolo. Planul acestor biserici e dreptunghiular, fara abside late-
rale ieite In afar. Ca material de constructie s'a intrebuintat
aramida i piatra necioplita sau cioplita sumar. Procedeul de
construe-tie e cel caracteristic bizantin: un rand orizontal de piatra
legata prin mortar de var gras i pietri marunt, dupa care ur-
meaza mai multe randuri de caramida aparenta, apoi iar un rand
de piatra i tot astfel p'na la acoperiul turlei. Alternanta aceasta
400
www.dacoromanica.ro
618 ARTA
a materialului e de un deosebit efect estetic. Inceput sub Basa-

rab Intemeietorul, aa dar in prima jurntate a veacului al XIV-lea,
Biserica Domneascd a fost terminat de urmaii si, In a doua
jumtate a veacului. Prerea, izolat, a unuia dintre cercettori,
e am avea de a face cu o constructie din veacul al XIII-lea i
c5.* picturile altarului s'ar fi terrninat in 1262, nu se poate admite,
din lips de dovezi. Ceea ce s'a crezut a fi o inscriptie, searnra
mai mult a ornament. Picturile bisericii Bunt remarcabile, prin-
tre cele mai frumoase din intreaga ortodoxie i. aa de bine pa-
strate 'flat nu-ti vine s crezi t au o vechime de peste cinci
sute de ani. Impresia general pe care o face Biserica Domneasca
din Arge este aceea a unui monument arhitectonic exact propor-
tionat, de o perfect armonie. Ctitorie a primilor Basarabi, ea e-
mrturia trainica a inceputurilor frii Romaneti.
Cealalt biserig de tip constantinopolitan, Sn-Nicoar,
dupa. traditie, de doamna Marghita, sotia lui Negru Vod, este
astzi ruinat. Se observ bine alternanta rndurilor de piatr
i de crmid. Turnul, puternic i inalt, era fcut ins numai
din trmidg.
Tot acestui tip de biserici sau reproducnd cel putin, unele
elemente caracteristice ale lui apartin i. ateva lcauri zidite
mai trziu, in veacul al XVI-lea i al XVII-lea. E vorba de Mitro-
polia cea veche cldit de Neagoe Basarab la Trgovite, in 1518,
azi disprut; de Biserica Domneasc4 tot din Trgovite, cti-
toria lui Petru Cercel (1583), de biserica Sfntului Dumitru din
Craiova, rezidit de Matei Basarab in 1651.
Tipul srbesc este inrtiat prin biserica, azi att de ruinat
inat abia se mai pot observa temeliile, a mangstirii Vodita, pre-
cum i de bisericile mnstirilor Cozia i Tismana. In special,
biserica cea mare a mnstirii Cozia poate fi considerat ca re-
prezentativ pentru acel tip, ea avand toate caracterele
rilor sarbeti din coala zis a Moravei. Stim de altfel c inte-
meietorul primelor mnstiri muntene, Nicodim, era Sarb de fel ;
normal era deci s aduc tehnica locurilor de unde venise. Aceste
biserici, spre deosebire de cele apartinnd tipului precedent, au
planul In forma de trifoi, sat, cum i se mai spune, trilobat. Absi-
dele laterale ies in afard, Gland astfel cldirii un aspect carac-
teristic ; ele sprijin, impreund cu absida central, a altarului,
www.dacoromanica.ro
turla care se nal deasupra naosului. Uneori exist si o a doua

turl, mai mid:, deasupra pronaosului. i materialul i procedeul
de constructie se aseamAnd cu acelea ale bisericilor de tip con-
stantinopolitan: aceeasi alternantd a rndurilor de piatr si de
c6r6mid, numai cu deosebirea 06, acum, piatra e aletuit din
blocuri mari, bine cioplite. arAmida iarki e fcut Cu ingrijire
variag ca forma dup locul unde vine asezat. Ca inftisare
general, bisericile de tip sarbesc sunt mai putin largi si mai svelte,
asemAnndu-se In privinta aceasta cu cele moldovenesti.
Tipul atonit sau al Muntelui Athos este, de fapt, o imbinare
de elemente principale luate dela cele dou tipuri precedente.
Are planul in form6 de trifoi, are o turl central6 sustinut de
patru stAlpi izolati ca la Biserica Domneasca din Arges, dar are
In plus si un element nou, care se va bucura de o strlucit carierg
In arhitectura bisericeasc6 muntean6: pridvorul deschis, ca
Acestui tip Ii apartine biserica dela Snagov, unde Ins stAlpii
pridvorului sunt astAzi ziditi; de asemenea, fosta mitropolie din
Thrgoviste, dramat de Lecomte de Nouy. In genere, bisericile
de tip atonit sunt mari, mai mari cleat, cele de tip srbesc.
Un loe cu totul aparte In arhitectura bisericeasca munteana
ocup biserica mAngstirii Dealul, zidit de Radu cel Mare, si
biserica episcopal din Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe Basa-
rab. AyAnd unele elemente luate dela tipurile anterioare cum
e de pild planul In form4 de trifoi avAnd i unele elemente
noi proprii Vrii noastre, cum e pronaosul lrgit faV de naos
cele dou6 turle mici de pe pronaos care apar pentru intAia oard
la Dealul, aceste dou monumente reprezintd o sintez original
romneasc6 din care se vor inspira mesterii veacurilor XVII si
XVIII. In afard de ce ne spune legenda, n'avem ardnunte asu-
pra mesterului Manole, constructorul bisericii dela Curtea de
Arges si pare-se, si a celor dela Dealul i Bistrita ; dar judecand
dup oper, e evident a a fost un cap genial, un artist asa cum
putini se nasc In viata unui popor. Flea' niciun fel de exagerare,
biserica episcopala dela Arges, poate .fi socotit drept unul din
cele mai frumoase monumente ale arhitecturii mondiale, din toate
timpurile. Proportie, simetrie, elegant, rafinament, material de
prim6 calitate, totul se intlneste in aceast podoab6 a tarii noastre
(vezi fig. 40). Si biserica mnstirii Dealului este un 16cas de o
www.dacoromanica.ro
620 ARTA
rar distinctie. In fata, de o parte vi de alta a 'uvii de intrare, aunt

dou panouri de piatrd frumos sculptat, In mijlocul carora se
MTh: inscriptia (vezi fig. 33). Deasupra uvii, un semicerc de mar-
mur pe care e fcut chipul sfntului al crui hram II poart bise-
rice. Dou registre de arcade oarbe impodobesc zidurile; ferestrele,
mai ales la turle, au chenare bogate de piatr sculptat. In fata
turlei principale stau dou turle mai mici, deasupra pronaosului.
La biserica din Curtea de Argev, turlele sunt in numr de patru:
cloud mai mari inegale ns, cea de pe naos intrecAnd pe cea-
lalt, de pe pronaos dou mai mici, in fag, tot pe pronaos.
ImpresioneazA boglia de sculptura in piatr: panouri in registrul
inferior al zidurilor, rozete in cel superior, niciuna la fel cu cea-
lalt i toate admirabil lucrate. Un bru bogat, rsucit, desparte
registrele, vi un soclu cu flori, ocolevte cldirea. Pe bund dreptate,
atunci and vistieria trii secase, vi-a jertfit doamna Despina
sosia lui Neagoe Basarab, giuvaerurile. Si nici chiar jertfa unei
yield omenevti ava cum spune legenda despre inevterul Manole
care vi-ar fi ingropat sotia in ziduri spre a le impiedica s se tot
&Warne, n'ar fi fost prea mare.
S'a atribuit profuziunea de sculptur in piatr la amndou
aceste biserici influentei artei armene care s'ar caracteriza tocmai
prin acest element; oricare ar fi originea, un f apt e sigur, c' acea-
st boglie de sculptur pe care o vom intalni, mai trziu,
intr'un grad superlativ, obositor chiar, la'biserica Trei Ierarhi din
Iai dd cldirii o infAtivare somptuoas i rafinat care impre-
sioneaz.
Dar tocmai prin caracterul de desvrvire pe care-1 prezint
prin cheltuiala considerabild pe care o implic, cele dou minu-
late biserici, i in special cea dela Argev, n'au putut fi repetate,
n'au devenit normative in epoca imediat urrnAtoare, adicd In
veacul al XVI-lea arid se incheagA primul stil muntean, carac-
teristic Trii Ptomneti. Aceasta nu inseamn ca ele n'au con-
tribuit de loe la fixarea stilului amintit. Vedem astfel c o grupa
intreag6 de biserici apartinand acestui stil reproduc cele dou
turle mici de pe pronaos care apar intai la Dealul. lar o ala grup
are pronaosul mai desvoltat in sensul lrgimii, reproducAnd ava
dar cel de al doilea element caracteristic al bisericilor dela Dea-
lul i Curtea de Argev. In genere ins, vechiul stil muntean al
www.dacoromanica.ro
ARHITECTURA BISERICEASCA. 621
veacului al XVI-lea se inspir mai mult din bisericile de tip sal.-

bese i intru atva din cele de tip atonic. El se caracterizeazg prin
crdiri de proportii nu prea mari, avnd planul In form de trifoi,
cu o turl pe naos. Pronaosul e sau fr turl sau cu dou turle
mici ca la Dealul. In mod 'exceptional gsim pridvorul cu stlpi,
care va caracteriza lcasurile veacului al XVII-lea. Materialul de
constructie e crmida. Tehnica e tot cea bizantinh, a rAndurilor
alternante, numai cu deosebirea c la rAndurile de piatr ale bise-
ricilor de tip constantinopolitan sau sarbesc corespund aci tot
rnduri de crmid a cgror fath ins este tencuit ; din loe in
loe, la intervale regulate, sunt intercalate in aceste rnduri tencuite
cdrmizi aparente verticale (vezi fig. 41 si 131). Acest procedeu,
Intalnit si la unele lcasuri din Serbia, face s se poat recunoaste
-usor, prin aspectul lor caracteristic, bisericile apartinnd vechiu-
lui stil muntean. Privindu-le deci numai, frd 86 citim pisaniile
respective, ne putem da seama c in aceast categorie intr: 1.
Biserica din Stnesti, ridicata de Giura logofdtul, in 1536, pe locul
alteea mai vechi. 2. Bolnita mnstirii Cozia, ridicat. de Radu
Paisie in 1542 (vezi fig. 132). 3. Biserica din Olteni (Valcea), zidit
In 1562. 4. Biserica dela Curtea Veche din Bucuresti, azi biserica
studenteasc, ctitoria lui Mircea Ciobanul. Toate acestea formeazd
in interiorul vechiului stil muntean o grup unitar, cu aceleasi
caracteristici, lnrudit cu bisericile de tip sarbesc. 0 a doua grupg
o alctuiesc: 1. Biserica mnstirii Caluiu (Romanati), zidit de
Buzesti in 1588. 2. Biserica dela Mrcuta, din timpul lui
Mihnea al doilea Turcitul (1587). 3. Biserica Mihai Vod din Bucu-
resti, ridicat de voievodul al cArui nume 11 poarta, in 1594. Acea-
st de a doua grup, cu caracteristice aproape la fel cu ale celei
dint6i, are ca punct de plecare tot bisericile de tip sArbesc. Intr'a
treia grup, derivnd, prin cele dou turle mici de pe pronaos,
din biserica mnstirii Dealul, intr: 1.. Biserica fostei mngstiri
Bucovt, de lang4 Craiova, ctitoria banului Stefan, din 1570.
2. Biserica mnstirii Tutana, cldit in 1589, in timpul lui Mihnea
al doilea. Ultima grup, avand pronaosul mai desvoltat i numai
o singur turl, pe naos, cuprinde paraclisul mnstirii Cozia,
ridicat in 1594 de ieromon'ahul Amfilohie.
Tot din veacul al XVI-lea mai sunt o serie de alte biserici ;
ele au fost frig atAt de mult transformate sau refacute prin repa-
www.dacoromanica.ro
.1-
. 1
.
p 2- . ' . : fr .', r ,.......,'Y 'a ,.4.
I ,... ...........,.., -
. -b,, .. ...,
5 o
. ' - I
i 5O 4" 15k
..1,,.r ...-
4.7'
- .
- ' ' Ai ...
'-N. ',,.. V - li
'." "' , ...4 . ' ,

.
it .` ... , ' r.,::,',E4.1"tti '. ,.. . -' :u '''. '711; ' '''''',:- 1. '
_..,, ..,
...or:
.. A
o.' .e... L .1. . ...... '7 "' .. . '

E .._
... --:....7.- - ,0".
. -....-- t `,'N
-7,...'"---"-:',...Wr. r. .' ,
- ..;..tv'f- ordi''',`. , n` '''

tr'0'''
1
n
- - -

5
L
.'
., 4
3 '
1 7 21,0 Y'
ft.
P44 :
.. .10.'1
,
."
rk-) t;'
Fig. 131. Manistirea Cornet, In Judetul Vilcea.

www.dacoromanica.ro
BISERICILE MOLDOVENE 623
ratiile adaosele ulterioare IncAt nu se mai recunosc caracte-
E'
Fig. 132. Bolnita mlnAstirli Cozia, In judetul Valcea.
risticile vechiului stil muntean. In aceast categorie intr bise-

ricile dela Sadova i Segarcea (Dolj), dela Dobruqa (Valcea),
www.dacoromanica.ro
624 ARTA
dela Turia-Buice0i (Olt), dela Giseni i Corngtel (Darnbo-

vita), etc.
Bisericile moldovene. In Moldova, stilul constructiilor bise-
riceti e rezultatul imbinrii a dou influeate: cea bizanting,
preponderentg pentru acelea0 motive ca 0 in Tara Romneasc4
cea goticg. Ultima se vldete in urnatoarele elemente ale
vechilor noastre lacauri: E. Un aspect mai svelt, zidurile clAdirii
fiind mai inalte, asemenea catedralelor apusene. E suficient
ne gndim la biserica mgngstirii TazIgu, la biserica Sfntul Nico-
lae Domnesc din Ia0, dar mai cu seamg la biserica mgngstirii
Dragomirna, care se avntg parch' spre cer, spre a ne da seama
indatg de deosebirea fa-V de bisericile de tip constantinoplitan,
cum e, de pildg, Biserica Domneasc din Curtea de Arge, de
un caracter mai masiv. 2. Contraforturile exterioare, cerute toc-
mai de aceastg inltare a zidurilor care trebuiesc astfel intgrite
spre a putea suporta presiunea boltilor. E principiul pe care-1
IntAlnim in Apus, atat la catedralele romanice cat 0 la cele gotice,
spre deosebire de principiul bizantin potrivit cgruia descgrcarea
boltilor se face in interiorul zidurilor. 3. Forma ogivalei , intre-
buintatg adesea la ferestre 0 la u0le de intrare, spre deosebire
de forma semicircular, caracteristicg. Bizantului. Unele u0 de
intrare ale bisericilor lui stefan cel Mare (vezi fig. 133-134),
cum sunt, de pild, acelea dela Sfntul Ioan din Piatra, dela SI.
Gheorghe din ilrlu sau dela Dobrovt, precum i unele fere-
stre, de pildg acelea ale bisericii mangstirii Neanrtului (vezi fig.
135), te fac sg te crezi in fata unei constructii gotice. 4. In leggtur
cu aceast form caracteristicg a u0lor i ferestrelor trebuie s
adgoggm i feint de tratare al pietrei cioplite, la chenarele respec-
tive, apoi la socluri i la tabletele contraforturilor. Felul cum sunt
prelucrate, de pildg, chenarele ferestrelor dela Neamt sau dela
biserica Sf. Gheorghe din Warlgu evocg imediat catedrala go-
tic. (vezi fig. 135). 5. Adgoggm, in sfr0t, modul de acoperire
al cleidirii, fiecare parte a ei avndu-0 acoperiul propriu, prin-
cipiu gotic.
Dar toate acestea nu trebuie sg ne facg sg tuitrn c totu0
influenta preponderedg igMn. e cea bIizanting. E.a se vede hm-
pede: 1. In planul constructiilor, cu incAperile cerute de bistiCa
ortodox6 (altar, naos, pronaos). 2. In forma de trifor sgu
www.dacoromanica.ro
Fig. 133. Usa interioara la biserica manastirli Neamt. Se observa influenta

stilului gotic ..
www.dacoromanica.ro
626 ARTA
trilobata a acestor construcIii, asemenea celor din Serbia si Tara
Fig. 134. U.a biserlcil dela Tazliiu. Se vede 'impede influenIa artel gotice
Romneasca. 3. In felul cum sunt executate bolile, Cu arcuri

semicircul are, iar nu ogivale acestea din urma Intalnindu-se
www.dacoromanica.ro
em*--.
it

Fig. 135. Ferestre dela blserIca cea mare a minAstirll Neamlului. Influenta artel .gotice e evIdent5.
www.dacoromanica.ro
628 ARTA
numai in unefe detalii de ornamentatie deci In calote, iar nu

pe nervuri, cum e cazul la catedralele gotice. 4. In picturci care
urmeaza regulile erminiei bizantine, intocmai ca in intregul
rasarit ortodox.
Tocmai aceasta imbinare dintre bizantin i gotic, neintalnita.'
In alta parte, formeaza caracteristica stilului bisericesc al Mol-
dovei i originalitatea lui. Meterii lui stefan ce! Mare i Petru
Rare au tiut sa contopeasca elemente de origine diferita intr'un
tot armonios i elegant, dandu-ne astfel adevarate capodopere
care starnesc admiratia cunoscdtorilor.
Ceea ce impresioneaza in desvoltarea arhitecturii bisericeti
moldovene este re.peziciunea cu care ea a atins gradul de perfectie.
In timp ce in Tara Romneasca sunt necesare doua veacuri spre
a se ajunge la monumentele dela Dealul i. dela Arge i douà
veacuri i jumtate pentru a se inchega primul stil muntean, In
Moldova acest rastimp se reduce la jumatate. Prima constructie
dateaz'a, dupa toate probabilitatile, din vremea lui Bogdan Inte-
meietorul (1359-1365): e biserica SI. Nicolae din Radauti, o
constructie simpla, fara abside laterale, WA turla. Planul e
romanic, alcatuit dintr'o nava centred' i dou nave laterale.
Urmeaza apoi, potrivit traditiei .1 analiza arhitectonica nu
aduce vreun argument contra biserica SI. Treime din Siret, al
carei ctitor e considerat Petru al Muatei. La aceasta, planul e
bizantin, In forma de trifoi, i amintete bisericile de tip sarbesc-
macedonean. Daca tinem seama de faptul ea traditia vorbete
de ucenici de ai lui Nicodim care ar fi venit in Moldova pe vremea
voevodului amintit mai sus, intemeind manastirea Neamtmlui,
atunci e foarte probabil ca tot aceti ucenici sa fi fcut i biserica
Sf. Treime din Siret. Dinainte de Alexandru ce! Bun este i.
biserica Mirautilor; aci au fost aezate In 1402 moatele Sfantului
loan ce! Nou, aduse cu mare pompa. dela Cetatea-Alba. Aceast&
biserica rasa a fost reconstruita complet pe la jumatatea veacului
al XVII-lea aa incat nu mai putem ti cum se infatia ea la
Inceput. Daca tinem acuma searna de faptul ea stilul moldoveneso
ajunge la desavarire spre sfaritul domniei lui stefan ce! Mare,
atunci constatm ca pentru intreaga aceasta evolutie au fost
suficienti circa 110-120- de ani, adic, aa cum spuneam mai
sus, jumatate din timpul cat a trebuit in Tara Romneasca.. In
www.dacoromanica.ro
special a fost rapida desvoltarea sub tefan: ea se poate foarte

bine urmari dadi examinam sirul de biserici construite intre 1487
si 1497, incepand asa dar cu cele mai modeste, dela Patrauti
ispravind cu impunatoarea biselica a manstirii
Lacasul dela Patrauti, mic cu ziduri nu prea inalte, e lipsit
de contraforturi (vezi fig. 24); turla, joas, nu are baza stelatd,.
o caracteristica a stilului moldovenesc; lipsesc, de asemenea, sub
strasina, iruri.le de ocnite, o alt caracteristic a acestui stil. Bi-
serica dela Milisuti, mai svelte', e prevazuta cu contraforturi,
dei acestea puteau lipsi si e o intrebare chiar, pe care specialistii
si-au pus-o, dacd inteadevar n'au lipsit la inceput. Gasim, sub
strasin, un sir de ocnite si o serie de plci smaltuite, ca podoab..
Acoperisul este compus, adica fiecare parte a cladirii pro-
naosul, naosul cu turla, absidele laterale i altarul are aco-
perisul sdu pro priu, ceea ce contribuie, la eleganta cldirii. Bi-
serica Sf. lije, de lnga Suceava, cldita in 1488, ofera un element
nou: baza stelat a turlei; are apoi nu unul, ci dou randuri de.
ocnite (vezi fig. 25). Un alt element nou apare la grupul biseri-
cilor domnesti, ridicate !rare 1490 si 1496 in orasel Vaslui, Bacau,
Harlau, Dorohoi i Popauti (Botosani): e pronaosul supra-
largit ceea ce are drept consecinta lipsa contraforturilor dinapoia
absidelor laterale. Constructie are un aspect sveIt de pild
biserica sfantului Nicolae Domnesc din Iasi ferestrele devin
mai mari i au chenare bogate de piatra frumos sculptata, ca la
biserica Sf. Gheorghe din Harldu.. Cdramizi i discuri smaltuite,
acestea din urrna avand reprezentate cateodata stema Moldovei,
foarte adeseori lug diferite animale heraldice sau fantastice, alca-
tuiesc frize sub strasing si la turle. Colorea smaltului e galbenul
sau verdele, in toate nuantele, dela gelbenul foarte deschis pana
la cel brun si dela verdele deschis Oda' la cel inchis de tot, btand
spre negru sau albastru. Asezarea discurilor sau a caramizilor se
face astfel incat colorile s alterneze; se adaoga cat odata, i cara-:
mizi roii, nesmaltuite. Acest sistem de ornamentatie vine, nu
din Orient, asa cum ar putea fi inclinat cineva sa creada, arnin-.
tindu-si de placile smltuite turcesti, ci din Apus; el a fost adus
de mesterii ardeleni, cehi sau poloni, care au lucrat pentru voe-,
vozii nostri. (In ultimul timp, s'a dovedit chiar existenta une
ceramici superioare romnesti in Ardeal, in veacul al XVI-lea).)
www.dacoromanica.ro
620 ARTA
Mergnd mai departe, grupul bisericilor Borzeti, Rzboieni i

Sf. Ioan din Piatra, ridicate In intervalul 1493-1498, prezinta
un nou element arhitectonic: pronaosul, lungit, e Imprtit in dou
boli. Gsim, de asemenea, la aceste lcauri, i un sistem nou
de a face descArcarea boltilor, deosebit i de eel gotic, prin csintra
forturi, i de cel bizantin, prin pilatri sau coloane interioare;
e un sistem original, o combinatie de boltiri i de console etajate:
Concluzia fireasca a acestei evolutii e biserica cea mare a mn-
stirii Neamtului, construit In 1497. E cea mai mare dintre bise-
ricile inltate de stefan cel Mare i prezing, fag' de cele ante-
rioare, iargi ,un element nou arhitectonic: incelperea mormintelor
ctitoricefti, af lat intre naos ci pronaos. Aceast noud dispozitie
nu se constata la biserica Sf. Gheorghe din Suceava, asemn-
toare prin proportii, ridicat In 1514-1522; ea se gsete Ins
la Pobrata, ctitoria lui Petru Rare. Biserica mnstirii Neam-
tului poate fi considerat ca terrnenul ultim al desvolgrii stilului
moldovenesc sub stefan cel Mare. Astzi, ea ni se inftieaza cu
unele adaose din vremea lui Ilia Rare i a lui Alexandru L-
puneanu care-i scad din valoarea ei estetic.
Normal ar fi ca In aceasta expunere s amintim i de biserica
mnstirii Putna, ctitoria preferit a lui stefan, In care se afl
i mormntul au. Din nefericire Ina nu numai cA lcaul de
asgzi nu este acela din vremea gloriosului voevod, fiind refAcut
In lntregime de Vasile Lupu i de Gheorghe stefan, dar nici mdcar
planul nu corespunde, dup afirmalia specialitilor, cu planul
original. Aa incAt pstrndu-i toat valoarea prin faptul c6
adApostete mormntul celui mai mare conduetor al nostru
biserica mnstirii Putna, sub raportul cunoaterii vechiului stil
moldovenesc, pra la 1600, prezint o insemnritate cu mult redus
(vezi fig. 136).
In veacul al XVI-lea, linia svelt a lcaurilor bisericeti se
mentine, ha chiar se accentuiag. Se constaa apoi incepnd
dela Petru Rare o influeng a Renaterii i anume a Renaterii
italiene: ea se vdete In sculptura pietrii, la chenarele de ui,
de exemplu, fcute dup modle din Ardeal. Incaperea speciala
a mormintelor (gropnig) se generalizeaz: o vom gsi la biseri-
cile mnstirilor Slatina, Homor, Moldovig. Se adaog.'" apoi un
element nou: c'esmdntria, corespunznd tezaurului catedralelor
www.dacoromanica.ro
Fig. 136. Biserica minastiril Putna.
www.dacoromanica.ro
632 ARTA
apusene; wzata deasupra camerii mormintelor, ea are ferestre

mai mici i e boltita. Un alt element nou e pridvorul; recunos-
candu-i-se utilitatea, el e adaogat uneori i. la lacapri mai vechi,
ca de Oda la biserica episcopala din Radauti, sub Alexandru
Lapupeanu (1559). Pridvorul e de dou feluri: inchis, ca la Po-
brata, Sf. Dumitru din Suceava, Slatina, Sucevita, etc. sau des-
chis ca la Homor i. Moldovita. Al treilea element nou e banca
de piatrei, legata de soclu i care, Intrerupt de contraforturi d
ocol bisericii sau merge numai pe o portiune a ei. Dar elementul
cel mai. caracteristic al lacaurilor veacului al XVI-lea, inovatia
cea mai interesanta ramane pictura exterioarei care, deed din punct
de vedere arhitectonic nu e logica, a determinat In schimb, sub
raportul estetic, realizari de o valoare superioara. Cine a v'zut
frescele minunate dela Voronet i. Sucevita, acela nu poate sa nu
aiba un sentiment de admiratie fata de talentul umililor meteri-
zugravi ai acelei vremi, feta de felul cum au tiut sa imbine colo-
rile i. sa dispuie tablourile spre a obtine un efect de total incom-
parabil.
tiin foarte putin despre arhitectii meterii zidari cum li
se spunea pe atunci care au ridicat vechile noastre biserici.
In genere aceti meteri ca si tovaraii lor din lntreaga Eu-
ropa' nu-0 puneau numele ; se multumeau sa sape uneori o
initiala i mai ales In Moldova i Ardeal a reproduca semnul
lapidar al breslei careia-i apartineau. Se tie ca fiecare breasla
avea un atare semn, derivat dintr'o figura geometrica, din peitrat
de pilda: semnul breslei zidarilor ( masonilor ) din Strassburg;
din triunghiul echilateral: semnul celor din Colonia ; din patratul
combinat cu patru cercuri intrebuintat la Viena, etc. S'au gasit
asemenea semne lapidare la bisericile din Piatra, Borzeti, Rau-
Beni, Cotnari, la cetatea Sucevei i la biserica Sf. Gheorghe din
Suceava. Din examinarea lor i. din compararea cu cele din Ardeal
i Polonia rezulta ca unii dintre meterii care au lucrat in Moldova
apartineau aceleiai coli, aceleiai subdiviziuni de scoala cu cei
cari au lucrat... la Braov, Bistrita, Dej, Craiova, i alte loca-
litati . Aceasta concluzie se confirma de altfel i pe cale docu-
mentara. Un act din Lww, din anul 1479, amintete pe Iohanes
murator adic loan zidarul care merge In Moldova. S'ar putea
ca el sa fie tot una cu meterul Ian (huicTp lila), cel care
www.dacoromanica.ro
PICTURA BISERICEASCA 633
sapA in 1480-1481 frumoasele pietre de mormnt dela RAdduti.

Petru Rare serie in mai multe randuri Bistritenilor, cerndu-le
mesteri zidari: cunoastem chiar numele cAtorva dintre ei, cum e
Adrian zidarul, in 1536, George, Andrei i magistrul Luca
deci mesterul cel mare in 1546, apoi loan zidarul i sp-
torul in piatr ( lapicida ) care face o pagub6 de 1500 zloti
Domnului, &And nastere la un indelungat proces. Si Alexandru
Lpusneanu i Petru Schiopul isi aduc zidari din Bistrita. In afar.
ins de meterii originan i din Ardear i Polonia, mai veneau unii
si din alte prti. Acel loan Privana care in 1482 zidete biserica
din Cetatea Chiliei pare s fi fost grec sau italian. Din Constan-
tinopol isi aduce Lpuneanu pe mesterul cel mare (# magister
primarius ) care privegheaz constructia bii din Iasi. Bine
inteles, alturi de acesti strini, era un corp intreg de meteri
rom.ni, cunoscAnd foarte bine meseria; lor li se datoreste, credem,
cea mai mare parte din vechile noastre biserici.
In Tara RomaneascA, prima mentiune e aceea a lui Manea
meter ; numele se afl spat in partea de jos, din stnga, a che-
narului de piatr sculptat care impodobeste ua bisericii dela
Bistrita. S nu fie oare acesta vestitul Manole, mesterul dela
Curtea de Arges? Nimic nu ne impiedea s'o admitem. Tot la
Bistrita, in pisania cea veche, din 1 Octomvrie 1519 gsim indi-
catia pretioas c' lcasul s'a fcut cu mna mult gresitilor Do-
bromir si Dumitru si Chirtop (OKA MHOPO rfrkumaro AOKPOMFOk
H MAAHT(38 H KHATOIM).
Pictura bisericeasca. Din cauza imprejurrilor speciale in care
am trit, nu s'a putut desvolta la noi o pictur laic, asa cum s'a
intmplat in trile apusene; i de vor fi fost unele tablouri, ele
constituiau o exceptie. Intr'un document din vremea lui Ale-
xandru cel Bun, cu data circa 1415, aunt pomeniti doi zugravi
Nichita i Dobre crora domnul le druieste dou sate, ei fiind
obligati s-i zugrAveasc in schimb dou biserici... sau o casci
sau un pridvor Se intrebuinta prin urmare pictura si pentru
impodobirea peretilor din casele domnesti, poate si din acelea
ale marilor dregtori. Intru ct ins nu ni s'a pstrat nicio ase-
menea cas din veacurile XIVXVI, nu stim nici cum va fi
fost pictura respectiv. Dar dac in privinta picturii laice suntem
asa de putin informati, in schimb avem o bogat documentare
www.dacoromanica.ro
634 A RTA
asupra picturii bise-

riceti. Prin numd-
rul mare de biserici
mandstiri din
rile noastre, prin
ocrotirea de care
s'au bucurat cu
neinsemnate excep-
aceste lacauri
chiar din partea
dumanilor, suntem
r4, astazi in mdsur.
cunoatem i sd a-
preciem desvoltarea
picturiinoastrebise-
r Tit,4 riceti incepAnd din
I. 1,1,1
veacul al XIV-lea.
41-441tt Aceasta, cu toate
.1
prefacerile i trans-
formrile pe care
le-au suferit cele
60. mai multe din bise-
/ ricile noastre, deci
, 141.vf i. picturile lor.
In materie de
picturbisericeasca,
noi suntem tributari
to.: aproape exclusivi ai
Bizargului. La Bali-
ctitoria fami-
, -. liei Tdutu, se poate
.. .'.',-; 1'
,
,. observa, e adevirat,
. ,
o
A:
.74,3
o oarecare influen0
. ,..., 'I t , . ' ,,, - , ., ' ...: ',,
apuseand ; e posibil
ca ware influente
de acest fel fa se
Fig. 137. Pictura bisericeasca (Sr. Gheorghe) dela biaerica
episcopal din .Curtea de Argeq. (AstAzi la Munn' de Arta
constate i in alte
religloasi din Bueur ti). diteva biserici: ne
www.dacoromanica.ro
PICTURA SISERICEASCA 635
Mr 0 -S
"wE
-
l, .-...., , ;-
9'
. t-.11, j . .: '..-i.? ,
'
' 1s .,,,,. ': 1
.01056* t
1,. . '..
1
rA'."
A
,4"Cs,'
' r4
'
I. ,'
ii
.
'
.
"1'
...
i= 0 tti)
,
: z ,1
i ,.:;': i ,.,6
. \ 1,,,
. r .-,..
-.
'14 .
'
.
&v.
Fig. 138. PIcturi bisericesti dela biserica episcopalA din Curtea de Arges.
In stAnga: sr. Eustratie, In dreapta: Malca Domnulul. (AstAzi la Muzeul de
ArtA religioasA, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
636 ARTA
gandim mai ales la ctitoriile lui Alexandru

lironlir Lapusneanu de oarece tim ca el a cerut
pictori din Italia. Dar.aceasta Inseamna atat
de putin lata de imensul numar de lacasuri
pictate dupa regulile Erminiei, adica a
manualului de pictura bizantin, Inca nu
se poate vorbi de cloud influente, asa cum a
4.3,,
,z fost, de pild cazul cu arhitectura bisericilor
moldovene. Mai ales eh i aceste disparente
urme de influent apuseana se pot explica
prin intermediul scoalei dela muntele Athos
unde ele se constat de asemenea, poate
.11grrr '` t
chiar mai accentuate. Am aplicat deci regu-
d lile Erminiei i am Impodobit peretii lca-
o, - "
surilor noastre cu chipuri de sfinti i cu
scene religioase, tratate dupa tipicul bizan-
tin, conventional. Spiritul ascetic, dispretul
fat de trup, apare mai peste tot ; aproape
nimic din moliciunea formelor rotunde,
pline, care se irk' de atatea ori In pictura
bisericeasca apuseana. O conceptie aspra,
rigid, pentru care spiritul i jertfa e totul,
r
I, 1
o
.
iar trupul, materia, numai un impediment
?,V si un prilej de pacat. Cele mai vechi picturi
I,
, care ni s'au pastrat, In Tara Romaneasca,
sunt acelea ale Bisericii Domnesti din
Curtea de Arges. Ele dateaza din a doua
jumatate a veacului al XIV-lea i Bunt
socotite printre cele mai frumoase ale artei
td,
bizantine. Multe din ele prezinta o asema-
nare izbitoare cu mozaicurile bisericei Chora
din Constantinopol (azi moscheia Kahrie
Djami). Inscriptiile sunt In greceste i In
slavoneste; zugravul sau zugravii cari au
lucrat aici au venit, dupa toate probabi-
Fig. 139. litatile, din Peninsula Balcanica, poate chiar
Pictura biseri-
aerica Episcopal din Curtea din Constantinopol. Remarcabile sunt de
ceasca (St. Procopie) dela Bi-
de Arge. (aluzeul de Arta asemenea picturile celeilalte biserici din
religioasa, Bucuret1).
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arges, zidite de

Neagoe Basarab. 0 parte a
lor se pstreaz astzi la
Muzeul de Art religioas
din Bucuresti (vezi fig.
1.37-140), restul disprnd
cu prilejul reconstructiei
acestui Meas. Impresioneaz.
In gradul cel mai inalt
chipul in care sunt redate
figurile unei serii intregi de
sfinti.
In Moldova, cele mai vechi
picturi bisericesti dateaz5
din vremea lui Stefan cel
Mare. Sunt picturile bise-
ricilor Voronet (numai cele
din naos, restul fiind ulte-
rioare), Milisuti (distruse,
-odat cu biserica, in timpul
rzboiului mondial; exist:6
lns fotografii), SI Antul Me,
lng6 Suceava, D olh es ti
descoperite de curnd
Thlinesti, Sfntul Nicolae
din Dorohoi, Sfantul Gheor-
ghe din flrlu. Ceva mai
noi par a fi picturile dela
Arb ur ea, dela paraclisul
Bistritei si dela Poputi.
Pentru unele biserici, avem
data precis a executdrii
frescelor: astfel, de pild,
stim cA pronaosul dela
Voronet a fost pictat in
1550, ispravindu-se lucrul Fig. 140. Mircea cel Man dup tabloul
In ziva de 21 Iunie; iar ctitoricesc dela Biserica Episcopall din Curtea
de] Arges. (Astazi fresca se all& la Muzeul de
exonartexul, adic5 prid- Art religioas& din Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
638 ARTA
vorui, i pictura exterioark in 1547, fiind gata la 14 Septem-
-
nra
1!.1
. '
.r 7 -
4.k." . . 1,473s
".
1. .,,
: f -
)
'
,',.'i:.'
.
r
i .. ..!.. .ft
6'
;
'I,i 5.
T.'
es-
tA '
,
:
'
.1X",k, ..:
.,,,-,t,
-tri -
,.., j.,..' ..
, ,
_,.., iff.j
ki"..., -
.
.1?
'1 ,-.1
t. Z
, ....,j
,... --,-
...? - 3`
tO ''' ' '. . t7'.... 1. - ' -"-
, .... .. r.."
.-.ir'. 1.
'' .4' - '' ,-.
, ..:+ ...: .,
......., .;.....-
,-;1-,- 41- -- -
. . ,
E
7.. -
; .-. . %-rr."_40.-j'4
kt-I.---st-
L ..
'' b. - ,
'
MA
;.'" ' 4-, :,..""),,fr, , '.- ...... Ao!
T.
' ,. . . ,7'. i4i'll ''',

I
e , ,t. a
:
. -.
' ! [',f'. . ' ''''S .:' . ' .4L ' '
-..4...7vL, r-, $ -;-.

,.,r,...--^J,
ltdi, 4, -
51
., .1 .
.
u. u
A ",,
R
' -
. A: -
- .
rw
. 4'
,, , ' !0 ".. 1,- .
- --, .:
'
,,,,-_,' #.-..,_
4
'...,-,
--,e1----- -.
Fig. 141. Chip de stAnt, la Voronet.
vrie. Dobrovatul a fost zugravit sub Petru Rares, intre anii
www.dacoromanica.ro
1527 i 1531; Moldovita, sub acela0 voevod, in 1537 (vezi fig_

141-144).
In timpul lui Stefan cel Mare nu era Inca obiceiul de a se zu-
gravi peretii exteriori ai bisericii. El se introduce abia dupa aceea,
sub Petru RareE} sau, in cazul cand se va dovedi ca biserica Sfantul
Gheorghe din Suceava a fost pictata dela inceput i pe din aft*
sub Stefanita. Din punct de vedere arhitectonic, pictarea pere-
Fig. 142. FrescA dela Voronet.
tilor exteriori nu e logic, ei fiind expui tuturor intemperiilor;.

din punct de vedere estetic insa, se obtin adesea efecte remar-
cabile, cum poate constata oricine la Voronet si la Sucevila (vezi
fig. 145-148).
In Ardeal, cea mai veche picturd din cate ni s'a pastrat este
aceea a bisericii dela Streiu (Huniedoara). O analiza atenta
minulioasa, fdcuta in ultimul timp de dare profesorul I. D. Ste-
fanescu, ajunge la concluzia cal frescele din altar, pastrate i ele
numai in parte cele din naos au disparut aproape cu totul
www.dacoromanica.ro
640 ARTA
.. .
-...- , .
..,
.., r.' ,1:!, .81 ' .: ' r...6 : '. - . -
. c. -.4, ' ,, 71,16 .

- 31,1% ".
' .. '''..
, .., '.
,
.--14 i ir,'.. --,1-
,. , i.
.. L., 1.... . ''n ''' ' ,,:` ,..,, '4!'"f.. , ''Ff',-,=... '
'
1...6'
17,A3
.
.1.0F
''
r
LC
r,
i
'' -. 1.
..L.;, ell r84.'".1It/ .7 , ' ,:, . +
Pe,,i!, -i'
. '
_
.
':-", .4,.'' ia:_i
,
;I'
1.
1
-
-
-
r
,
';
41.: _7 -
. -
_ ir
0. -

If
ff
s.
-
.
" - :_"
Fig. 143. Biserica nanastirli Romor. 0 parte din pictura extermard.
www.dacoromanica.ro
PICTURA RISERICEASCA DIN ARDEAL 641
dateazii dela inceputul veacului al XI I I-lea, sunt aa dar cele mai

vechi din. intreaga (ant Ele dovedesc influenta apusean, italiand;
inscriptille sunt ins in limba veche slav. Vine apoi pictura bi-
sericii Sfint. Mria-Orlea (jud. Huniedoara); i aci, frescele cele
mai vechi s'au pstrat tot in altar ; ele dateaz6 dela sfaritul
veacului al XIII-lea sau inceputul celui de al XIV-lea. Frescele
din naos au fost refcute in veacul al XV-lea. La biserica din
s.
7 - '
"771,
t 77't
1
;111 CrTifiN
Le A L..r i N r' ,
Fig. 144. Frescd dela. Pdrhiutl.
Sngeorz-Streiu (jud. Huniedoara) gsim si o indicaVe cronolo-

gic6 precis: inscriptia dela tabloul ctitoricesc poart data: 691.7
(1408) Oct. 2 . Tot dela inceputul veacului al XV-lea este i pic-
tura bisericii din Criscior (jud. Huniedoara), in timp ce despre
aceea dela Warnet (jud. Alba), inscriptia posterioar, de deasupra
uii de intrare, ne spune cO d'intai a fost zugrvit aceast
sfnt biseric4 in zilele lui Matiia Crai, v leatu 6895 adic
1487. Inscriptiile sunt in slavonete, intocmai ca i dincoace de
Carp aid.
www.dacoromanica.ro
Fig. 145, Fresea exterloar5, la Sucevifa.
www.dacoromanica.ro
,.;....,,,......,.,
":_--
., ' ,--.-iki.titeifientvitrA.,4 ..-;-6.',-;.,,f.k:v ,- , . ,
/. 45
*
":"..
IV Xer,k1111rElAt14.11fECIAQIIII,C/filOttly0M;f6IWO.
Tii.ihrei- ;;.-y 7. ''.;. - i.
* * ..,---! 0,:, 1
.. ''
.
A5. - I . .r.
..
!
. .
-
I A.
,

* e 0....,,t. :
r
1 i .4 11-'s t 4 .-1.4 -.% 4.,,:
, -.1=---- 1
-..... felc-
A
. :g 0.;
, it trOP.i
.., 0.,
4...- II.. 1,
p...- 'A- i A..-7
,,
,
,..
" -,r--, ---------..---.
0. O.,. .!:...1 A .".,
Zr.,.
0,, 1, . .
. 1.. -"? -f ., i. ......2 4 f Q- ri : 11;
4" -- 4, f a---
4, ,,-. ' IS
t." I,. L
_ .
;AM"'"5543uNif4k,oR-$01,-,.,
,' . . . .1.1, .8.
Fig. 146. FrescA dela Sucevil.a.
www.dacoromanica.ro
644 ARTA
O deosebith atentie merit, in pictura bisericeascd, tablourile

votive, infatiOnd pe ctitori, cu familia lor, oferind Mttntuitorului
sau fecioarei Maria, Mewl ce au ridiat. Aceste tablouri se 016
de obiceiu, pe peretele de apus al naosului, in partea stAng4, daa
priveti dinspre altar. Ele sunt interesante nu numai prin 16mu-
ririle pe care ni le dau adesea asupra f amiliei ctitorului, membrii
acestei familii fiind artati fiecare cu numele lui, dar i prin fap-
tul c reproduc costumele vremii i aratd, in caz de modificari
. AC. At, zK* "

L\11 ANIII*1010
rti/
J'
' .r
t"
`' *
." 040* y-
Arkir .1.1.
r, ;-
.S)4'
rt;'
=a.
4te.1 ' N
,"
Fig. 147. Fresel dela Sucevita.
arhitectonice, i forma pe care o avea biserica la inceput. Evident,

atunci and pictura a fost refdcutd, indicaiile asupra costumu-
lui i asupra formei originare a bisericii nu mai au aceeai valoare.
Pentru o bun parte dintre domnii notri, indicatiile cele mai
pretioase asupra figurii lor le ggsim in aceste tablouri votive.
(Vezi, de ex., fig. 14, 42, 43, 148). Astfel, de pildd, e cazul lui
Stefan. cel Mare al cdrui chip ni s'a p6strat in tablourile votive
dela Neamt, DobrovAt, Sfantul Ilie de lAngd Suceava, Pdtriiuti,
www.dacoromanica.ro
n'
- . ' 7.'7
.7
-:
.,-1
', .
,
.....
. . :41,..!'

.
......7., ..e.7
,,,-.,
c,
..
,.:
4.
Mr
.
. .; rN
, -. -:
',
s
o . ...
-
--
-7"*",,,,!"---......:KY
.tsr.
4 , ,,, .)! 747k-? '. - . - -- . ,.... sy ....,,,,a.
I ,.. .., .,.0 ,,,....,,. ,..try,

-
ilt
-,..0.. ...
, -
.
c,
- ---:.1W
s
a
- .-. .... . .
"1.'
. ,
,,
,.. .
_
. -.1
-.1
' ,,...,,'.'
54,1k.;w."',
.....
cf4
'
t
'11....
'
'
r 01' .
.--L
: .
*. ,f"
L
0.3
"
4;--;. n * -
t
4*.
Rh% '
t. V} -,
- o ' o
1 a
E
L
5
d'
.. , _. . o
.
, ;
.11 1.1
c - .
re ,s ,
o
g,A .
L..,
" eirm -
.
- 4
-1111Aar. -
111L
Fig. 148. Tabloul ctltorIcesc deja SucevI1a, MM

fAand familia Movileqtllor.
www.dacoromanica.ro
646 ARTA
precum 0 In miniatura evangheliarului dela Homor care este,

de fapt, tot un tablou votiv, de lnchinare.
In ce privete pe meterii care au impodobit cu picturi bise-
ricile noastre, avem unele informatii. Cei dintAi, pe vremea inte-
meietorilor, poate OA fi fost strdini, veniti din Peninsula Balca-
nied, dela muntele Athos, sau chiar din Constantinopol. Treptat,
-treptat, s'a format insd 0 in Vrile noastre un corp de zugravi
romni, dupd cum s'a format 0 un corp de constructori, de zidari.
E greu de pre.cizat neamul cuiva, judecAndu-1 numai dilpd numele
de botez ; ori tocmai acesta e cazul meterilor de care ne ocupdm
acuma. Am vdzut mai sus intelegerea intervenitd pe la 1415 1ntre
Alexandru ce! Bun 0 cei doi zugravi, Nichita i Dobre. De ce
neam erau acetia ? Numele celui dint:Ai se intAlnete 0 la noi i la
Greci i la Slavii de sud ; numele celuilalt poate sd fie de asemenea
al unui Romdn sau al unui Slay. Tot aa de greu de precizat e 0
neamul lui *tefan zugravul eruia tot Alexandru ce! Bun 1i dd-
ruiete la 30 Ianuarie 1425, drept rdsplatd pentru a sa dreaptd
i credincioasd slujbd , patru sate pe Miletin, anume Berchietii,
Popetii i satul unde este jude Paco. Pentru ca
domnul fac' o danie ap de insemnatd, trebuie ca tef an zu-
gravul sd fi avut o activitate rodnicd i indelungatd, sd-i fi zugrd-
vit multe biserici. Dup nume, el poate fi deopotrivd Romn,
Grec sau Slay. Cd numdrul zugravilor romdni a sporit cu timpul,
nu incape nicio indoial; altfel nu s'ar explica felul special, deo-
sebit, in care sunt redate picturile Erminiei bizantine In bisericile
moldoveneti ale veacului al XVI-lea, fel care a determinat pe
vestitul specialist Kondakoff s vorbeascd de o artd moldove-
neascd pentru acest veac. In 1570, exista chiar la Suceava o
frOtie altii traduc o breasld a zugravilor (zugravskoe
bratstvo ), intocmai ca i ale celorlalti meteri. La biserica Sf.
Gheorghe din HArldu, o piatrd de mormnt dela finele secolului al
XV-lea sau din secolul al XVI-lea ne d numele unui Gheorghe
zugravul i amdnuntul, interesant, cd a venit din pdrtile Tricalei
(11p1-1111fACTISOKA WT CTINIHH TpliK4ACISHE), aa dar din Grecia. Pe
vremea lui Petru Etarq gsim pe Toma zugravul care, inteun act
din 6 Mai 1541, 10 zice Thomas Zograph de Chochavia (Suceava I)
spectabilis et magnifici domini moldaviensis Petri Wayvode fami-
liaris , era deci om de cash', curtean de al voievodului. Cunoatem
www.dacoromanica.ro
ICOANELE 647
i pe meterul care a zugfvit biserica dela Arburea, cu prilejul

reparatiei din 1541: e Draggin (sau Draggie!), fiu de pop din
Jai;tim i pretul pe care 1-a primit pentru osteneala sa: 25 de
zloti tlitreti.
In Tara Romaneasck ni s'a pstrat numele lui Dobromir
pare-se tot una cu meterul dela Bistrita care la 10 Septem-
-vrie 1526 ispr'vete de zugrvit biserica episcopal. din Curtea
de Argg. Cu privire la pictura acestei biserici, tim, din spusele
lui Paul de Alep, insoldtorul patriarhului Macarie, cs ea se dato-
rete i unor artiti cretani adic6 apartinand coalei cretane,
loarte pretuite in acea vreme. Acestei coale se pare c' apartine
meterul Eratudi zografos care zugrvete schitul Stngti
.(jud. Valcea), ctitoria din 1536 a lui Giura logofAtul. Tot din rn-
durile ei a igit Nicolae din Creta, pictorul care a zugr'vit la Alba-
Julia capul insangerat al lui Andrei Bthory. Mihai Viteazul
avut pe lng sine doi zugravi: unul e Mina, cel care zugra-
vete biserica mnstirii Caluiul din Romanati, ctitoria Buzeti-
lor ; domnul Ii trimite i in Italia, la Venetia, s cumpere vpsele.
Cel de al doilea se numea Petra Armeanul; a fost om de lucre-
dere al voievodului i ambasador al acestuia.
In Ardeal, cunogtem numele zugravului romn Toma Tur-
bulea ( Turbulya ), c'gruia stefan Bthory Ii d'aruete in 1570
o cas6 scutit de ddri in Alba-Julia, pe ulita arAmidarilor, o vie
la Valea Vinului i rangul de nobil. Despre un alt zugrav, Nicola,
aflarn dintr'o scrisoare a Principelui Sigismund Rkoczy, din
1606, c era romn, c' locuia in Cluj i c fusese nu de mult la
-voievodul Radu erban (cf. i fig. 149). .
Icoanele. O ramur important6 a picturii bisericeti o for-
meaza* icoanele. i in privinta lor am fost dominati de Bizant
.care i-a exercitat influenta fie direct, prin produsele constan-
tinopolitane sau ale muntelui Athos, fie indirect prin acelea ale
lavilor de miaz6zi: SArbii i Bulgarii, sau ale Slavilor de rAsarit:
Ruii. Am aplicat, prin urmare, i in acest domeniu, ca i in pie-
tura bisericilor, normele rigide ale tipicului bizantin, impunand
o anume stilizare, anume gesturi i atitudini. Printre cei dintAi
icoanari din frile noastre au fost iaegi, de sigur, unii straini,
Greci i Slavi; cu timpul s'a format Jug, in mnstirile noastre,
o traditie romaneasca. A urm5ri desvoltarea acestei arte, a picturii
42
www.dacoromanica.ro
64 8 ARTA
de icoane, In rile noastre, e o operatiune dificil, deoarece,
u
.;'45C

1
/,[1$
r;,, .2,
t,o1 i5) ..1t ,
5 I -
/
k Lk> t, t I
i I
'-i
.4,...
., .1
I ", ' i
'' i''' 4 445
Fig. 149. Fresca dintr'o biseria din Transilvania.
pe de o parte, multe din icoanele vechi au dispilrut sau au fost

total transformate, pe de alt parte majoritatea celor ramase
www.dacoromanica.ro
ICOANELE 649
nu au niciun fel de indicalie cronologic. Studiile aprute pAn

acum permit totu0 fixarea catorva puncte i prez. entarea unui
numdr de exemplare remarcabile.
Cea mai veche icoan in legturd cu %Arne noastre pare a fi
aceea dgruit de Vladislav Voievod (1364c. 1377) 0 de sosia sa
Ana mnstirii Lavra dela muntele Athos. Ea inftieaz pe
sfntul Atanasie 0 poart o inscriptie In limba greac, In care
donatorului i se d titlul de mare voievod..., domn 0 auto-
crator a toat Ungrovlabia iar donatoarei acela de mare voie-
vodit i autocratoare (METOI Boef36aLo-cc... xcti cc-roxpcc-r6pEacroc).
La Patriarhia din BucurWi se pstra, Oda' in ultima vreme,.
o icoand din 1468, adus dela mngstired Megaspileon din Pelo-
ponez ; la biserica Sf. Gheorghe Vechi din Bucureti, se af16 o
alt icoand, Inflind pe sfantul Antonie ce! Mare; ea ar fi din
1467, daca ne Inin dup inscriptia mult posterioard, romneasck
gpat pe ferecAtura de argint care 0 ea e mult mai nou. Din
timpul despinei Elena, sosia lui Neagoe Basarab, ni s'au pstrat
dou minunate icoane, lucrate la noi; ele se pot vedea la Muzeui
National de Arta religioas din Bucureti. Cea dintAi inftieaz
pe sfintdi Simeon 0 Saya; in partea inferioar a icoanei, In stnga,
e reprezentat Doamna, In genunchi 0 cu bratele intinse pe jum-
tate, intr'un gest de implorare sau de admiratie; In partea dreapt,
intr'o atitudine identick cele dou fiice: Stana 0 Roxandra.
Inscriptiile sunt In slavonete. Prin dispozitia Intregului grup
de persoane, prin desen 0 mai ales prin colorit: verde inchis,
negru, row 0 aur, aceast icoan este una din cele mai frumoase
(vezi fig. 150). Cea de a doua, mai putin reuttsit sub raportul
coloritului a fost de altfel refcutg pe la 1800 e In schimb
mic6toare prin scena ce inf'tieaz: De o parte, Maica Domnului
sustinnd trupul Celui scoborit de pe cruce, de partea cealalt, in
stnga, Doamna Despina, tinnd in brate trupul fiului ei Teo-
dosie, mort in adolescent. Inscriptiile sunt in grecete 0 slavo-
nete (vezi fig. 151). Dela Neagoe Basarab avem o serie de icoane
ce impodobesc chivotul ddruit de el mAnstirii Dionisiu din mun-
tele Athos; ele au inscriptiile in slavonete (CTk HwC1111S, CM iiSKA
etc.); nu par a fi deci de fabricatie greack aa cum s'a sustinut.
Tot lui Neagoe s'ar datori 0 o icoan a Maicii Domnului tinand,
pe copilul lisos In brate, afltoare azi la mgastirea Hilandar
42,
www.dacoromanica.ro
650 ARTA
dela Athos. Din veacul al XVI-lea, judecand dupd factura, pare

sa fie i icoana Sf Antului Ioan Botezatorul dela biserica Mihai
b _...
.,
on-
....._,...... ,
ili4e e Iii. Vo
)k ..
,;
if.
..
-- - L. ' A L
r MI - . - _ -...,,j 't.';, .
k - - I 1
. ,
44-9.
4 1,
:2T .
-' ... , k,
,,I, ' t''' E 5r
4'1
2 /
Vcxtpi
Acritiko I a
- rt rfitirLi
Fig. 150. Icoana fAcutA din porunca doamnel Elena,

"aotia lui Neagoe Basarab.
www.dacoromanica.ro
IC OANELE 651
..- '
,__ ..., 4...........,
- _
...,---,....,. ,......__,
7.-. - ,... 7,..
iii:- ---..,...,07-e.--..,...
.,
....1.11,*;...-
,
,f, ' . . 4, :
,..;.T.I. , I: . ,. ,
, loNN.:: ',..: '4, '

.. IT . C
iiiv
'
,, ,
,-
;
p. - 144
41.
-
Piaif
%:4'*.-!'. -4111,i
"
;
-1 ktir- Ar. ^
.blf:
sr, .
1 ' :. .,
417 rit,spZsysc, nrIcktlo,
1 ointoeo Ara:
-.:
.rf,,icTuc: taw' ..\
,t' -'".:'
it.f.10
tiiinrawcc onallz. fAv:
1
I
,-'r?:.'s .';' ' .-St 'ilf
, /
- 1
.14 '
"'" 7.4t4
Fig. 151. Icoani facuta din porunca doamnel Elena,

sotia Jul Neagoe Basarab.
www.dacoromanica.ro
652 ARTA
Vod din Bucureti. In deosebi, impresioneaz6 coloritul acestei

icoane, In care predomin cafeniul, verdele Inchis i. aurul. Remar-
cabil este i icoana inftiOnd Inltarea Domnului, dela schitul
Brdet, judetul Argq. Inscriptia ei, In slavonete, are urmtorul
cuprins: Aceast icoan a fcut-o jupnita Boloina; a scris
Stoica zugrav din rargovite, in anul 7123 (1615).
In Moldova cele mai vechi icoane ar fi acelea druite, dui:4
traditie, de Impratul bizantin loan al VIII-lea i de sotia ace-
stuia, lui Alexandru cel Bun i. Doamnei Ana. E vorba anume de
2 icoane, afltoare azi la mnstirea Neamt, cealalt la mn-
stirea Bistrita. Prima, atunci cand a fost trimisd voievodului
Moldovei, avea dou fete, InfAtind una pe Fecioara Maria,
cealalt pe Sfntul Gbeorghe; azi ea e complet transformat. Cea
de a doua icoan inftieaz6 pe Sfnta Ana tinnd In brate pe fe-
cioara Maria, copil. Inscriptia e in grece0e.
In timpul domniei lui Stefan cel Mare, s nu se fi lucrat icoane
In centrele mnstireti ale trii, s nu fi existat macar un trice-
put In aceast directie, ap cum s'a sustinut recent? Nu ne vine
a crede. Fr a socoti Ca' splendidul triptic al lui Stefan cel Mare
(vezi fig. 152), pe care, dup traditie, voievodul 11 purta intot-
deauna cu sine, In crtorii i in rzboaie, este neaprat o opera
moldoveneasc, nici nu excludem ins posibilitatea realizrii unor
lucrri similare In mnistirile noastre. Cnd constatm c, Inc
din vremea lui Alexandru cel Bun, se serian i se impodobeau,
cu atAta art:6, manuscrise bisericeti, and aceleai manuscrise
se legau In argint, &And se teseau cu aur i mrgritar stofe bise-
riceti (vezi pentru toate acestea, mai jos, p. 657-666), cand a
existat un corp de zugravi cari au impodobit peretii ctitoriilor
lui Stefan, ar fi cu totul surprinzdtor s nu fi existat i ativa
iconari. De altfel o dovad in acest sens ne-o d icoana astzi
la nfnstirea Sucevita lucrat la Rdnti i purtnd data 18
Noemvrie 1505, deci indat dup moartea gloriosului voievod.
Dar dac ni s'a pstrat o koala din 1505, suntem in drept
presupunem c6 au mai fost .1 altele, anterioare. Din vremea lui
Petru liare avem o icoan, infliOnd pe sfntul Nicolae, i pur-
tnd pe ferectura de argint data: 7039 (1531), Mai 15, precum
numele donatorului: episcopul Anastasie al Vadului. Din nefe-
ricire, pictura a fost complet refAcut pe la 1860-1870. Icoana
www.dacoromanica.ro
ICOANELE 653
se all In muzeul Batthynyi din Alba-Julia. O deosebit impor-

tant prezint icoanele lui Anastasie al Romanului; ele ne arat
c acest episcop poate elev al celuilalt Anastasie, al Vadului
intemeiase, 1ntre 1558 qi 1570, la sediul eparhiei sale, o adevrat.
coal. Cea dintAi icoan, InftiOnd pe una din fete, Crucificarea,
poart, pe cadrul de argint, urmtoarea inscriptie: Aceast
icoan a ferecat-o episcopul Anastasie al Romanului, In anul
7066 (1558), luna Iunie 12 >>. Se pstreaz la mnstirea Putna.
Cea de a doua icoan reprezint Inltarea i are o inscriptie simi-
lar: Aceast icoan a ferecat-o episcopul Anastasie al Romanului,
In anul 7076 (1568), luna Ianuarie 1 . Se all tot /a Putna. Cea
Fig. 152. TrIptleul lui $tefan eel Mare, la manastirea Putna.
de a treia i ultima' inflipaz Naterea Mntuitorului; inscriMia

cuprinde mai multe elemente: Aceast icoan a fcut-o i a fere-
cat-o episcopul Anastasie al Romanului i a dat-o mnstirii
dela Putna unde este hramul Adormirii Prea Sfintei Nsctoare
de Dumnezeu, in anul 7078 (1570) luna Fevruarie 18 . Un alt
centru in care se lucran icoanele moldovene a fost mngstirea
Putna, frumoasa i bogata ctitorie a lui *tefan cel Mare. Avem
de aici o prima icoan, InfliOnd Invierea; din inscripIia slav
aflm ca aceast icoan a ferecat-o arhimandritul Spiridon dela
Putna, In anul 7074 (1566). S'ar putea crede c e vorba numai
de opera-Vunea imbrcrii in argint a icoanei; in realitate, arhi-
mandritul Spiridon a fi pictat icoana, dup cum ne dovedete
www.dacoromanica.ro
654 ARTA
faptul c. din personagiile scenei Invierii, regele Solomon,

tine in mAn6 un sul de h'artie pe care se afl scrise urm6toarele
cuvinte in romeinefte: intelepciun(ea) au zidit ie casa . Dn.&
icoana ar fi fost fAcut de un str'in, la Liov, de pild, sau in Bal-
cani, textul inscriptiei trebuia s'a' fie in slavonete, nu in rom&-
nete. 0 a doua icoank lucrat la Putna, ne d'a" numele celor cari
continuau traditia acestei arte. Inscriptia are urmdtorul cuprins:
Aceast icoan6 a fost fAcut i ferecat de arhimandritul Dosi-
teiu dela Putna i de ucenicul sgu, ierodiaconul A[ta]nasie, in anul
7093 (1585), luna August. In sfarit, la biserica Srantul Nicolae
din Scheii Braovului se pdstreazd, in altar, o icoan6 a Maicii
Domnului, din anul 1564.
Pe Ing6 icoanele care se lucrau in %ark veneau, evident, i
multe din afard. Muntele Athos ii Mouse o specialitate din acea-
sta ; se adgogau apoi icoanele ruseti. Este sigur, de pild,
cel putin una din cele trei icoane pe care le luase Petru Schiopul
cu sine in refugiul su la Bolzano, i anume aceea inrti"and pe
SUantul Alexe, mitropolitul Chievului, pe Sfntul Nicolae i pe
Sfntul Dimitrie, episcopul Vologdei, era de origine ruseascA. Pro-
babil tot ruseasc6 este i cealala icoan6 a lui Petru Schiopul
singura care ni s'a pAstrat infAtiOnd pe sfintii Petru i Pavel ;
ferecAtura ei, de argint, pare a fi Mg, judecAnd dup felul cum
sunt scrise numele sfintilor, moldoveneasc6.
Miniaturi, frontispicii, initiale. Un domeniu in care ne-am
manifestat inteun chip cu totul superior, lucedrile noastre nea-
valid nimio de invidiat celor mai reuite din intreaga lume, este
acest domeniu al impodobirii vechilor manuscrise. Miniaturile care
se af1 intr'o sum6 din textele religioase ale veacurilor XV i XVI,
frontispiciile aezate la inceputul capitolelor sau crtilor, precum
initialele respective sunt printre cele mai frumoase ale genului.
Ele au inspirat pe maetrii cari au tip6rit primele noastre crti
sunt i astAzi un motiv de inspiratie in arta decorativa. Am
urmat, i In acest domeniu, pilda Bizantului; elevul ing a de-
venit repede de tot un maestru deplin aa Moat se poate vorbi
Ina' din prima jum6tate a veacului al XV-lea de o adev6rat
coal moldoveneasa in ce privete impodobirea manuscri-
selor. Chiar prima lucrare de acest fel care ni s'a pstrat,
evangheliarul slavo-grec din 1429, aflUor azi la Oxford, este o
www.dacoromanica.ro
MINIATURI. FRONTISPICLL INITIALE 655
adev6rata capodopera. El a fost serie pentru Alexandru ce! Bun

i sotia sa Marina, la mdstirea Neamtului care devine centrul
cel mai important de asemenea lucrAri. 0 serie Intreaga de evan-
gheliare se scriu i se Impodobesc In aceasta veche cea mai
veche mnstire a Moldovei. CitAm, astf el, evangheliarul slay
din 1436, evangheliarul din 1461-2, opera chlugrului Atanasie,
apoi acela din 1493, scris din porunca lui Stefan cel Mare de care-
diaconul Teodor, fiul lui MAriescul i d'Aruit bisericii din Cetatea
Hotinului, In sfArit evangheliarul din 1555, serie de cAlugrul
Evloghie. Bine inteles, Neamtul n'a fost singurul centru de acest
fel. Se mai scriau i impodobeau manuscrise bisericeti i in alte
mangstiri. 0 mentiune special merit evangheliarul dela Homor
care ne InfatieazA Inteuna din miniaturile sale aceea cores-
punzatoare tabloului votiv de pe peretii ctitoriilor cel mai bun,
cel mai veridic portret al lui Stefan cel Mare (vezi fig. 13). Remar-
cabile apoi, prin frumusetea miniaturilor, frontispiciilor sau ini-
Valelor sunt manuscrisele clugrului Gavril al lui Uric sh
insemne oare fiul lui Ureche? ConstatAm un boier 'Dana Ureche
tocmai In aceast vreme din anii 1437-1447. CalificativuI
taha pe care vi-1 d clugarul nu Inseamng. frig tahigraf
adic6 cel ce serie repede, aa cum au crezut unii cercetdtori
mai poate fi vorba de scris repede In lucrri de acest fel? ci
e un semn de modestie, de umilintA, avand Intelesul de chipu-
rile >>, greitul adic6 chipurile monah sau numai cu numele,
nefiind vrednic de acest titlu. 0 serie de manuscrise frumos Impo-
dobite au fost donate de voievozii notri la Muntele Athos. Astfel
e, de pild, evangheliarul scris din porunca lui Stefan d iero-
monahul Filip In 1502 notita de Incheiere e din 23 Aprilie i
dAruit mgnAstirii Zografu. Frontispiciile i initialele acestui
manuscris astAzi la Biblioteca National din Viena impre-
sioneazA prin coloritul lor viu, In care albastrul, de diferite
tonuri dela azur Odd la albastrul inchis, e pus algturi de
verde, de rou, iar totul pe un fond de aur. Frontispiciul dela
Inceputul evangheliei lui Luca este fAcut exclusiv din aur.
Un alt manuscris a fost ddruit mdstirii Vatoped dela Athos-
de &Are Petru Rare. Cateva au ajuns In Rusia; unul din
ele, scris in 1546 de diaconul Mihail, are patru vignete sau
frontispicii de o rail frumusete: despre un al doilea, din 1575,
www.dacoromanica.ro
656 ARTA
slavistul Ion Bogdan afirma c6 era cel mai splendid )) din cte
vdzuse Ora atunci.
Tara Romneasc6 BO.' In privinta lmpodobirii vechilor manu-
scrise, mai prejos deck, Moldova. MIA la 1600, diferenta e i
cantitativ i calitativd: constatAm un numr mai mic de manu-
scrise de acest f el, iar miniaturile i frontispiciile aunt de o executde
inferioar celor moldoveneti. E de ajuns s comparArn de pild
tvangheliarul scris de clugrul Nicodim in 1405 la Tismana cu
acel din 1429 dela Neamtu spre a vedea imediat diferenta. Cel
dintAi n'are miniaturi, iar frontispiciile sunt mai simple, mai
putin fine. Nici evangheliarul lui Neagoe Basarab, ale cdrui mi-
niaturi reproduc aproape servil pe acelea ale unui manuscris
grecesc, nu poate sta alturi de evangheliarul din 1493 al lui
fan cel Mare. Din a doua jumAtate a veacului al XVI-lea ni s'a
pstrat, pe o foaie de evanghelie astzi la mnstirea Suce-
vita portretul domnului muntean Alexandru (1568-1577) i
acela al fiului sgu Mihnea. Arnandoi stint inftiati In picioare,
ou bratele indoite, intr'un gest de ofrand sau de inchinare, atre
evanghelistul Matei. Comparatia cu portretul lui Stefan din evan-
gheliarul dela Homor arat iari superioritatea miniaturistului
moldovean. In veacul al XVII-lea 'Mg, vom gsi i In Tara Roma-
neasc6 lucrri remarcabile, care n'au nimic de invidiat celor de
peste Milcov.
In miniaturile vechilor noastre manuscrise aunt inf4iati, in
primul rnd, evangheliftii; desenul e cel bizantin, In care per-
spectiva nu se cunoate, umbra nu exist, iar peisagiul e conven-
tional. Figurile sunt ins expresiv redate, iar coloritul e minunat.
Uneori e reprezentat i voievodul din a cgrui poruncd s'a scris
textul respectiv ; am mentionat astfel mai sus portretul lui -te-
f an care face impresia c inteadevr a redat chipul marelui domn;
de asemenea portretul, conventional, al lui Alexandru al II-lea.
De obicei, miniatura e cuprins inteun cadru sau un chenar de
frunze, flori sau alte motive ornamentale; sunt i cazuri ins
cnd acest chenar lipsete ; aa, de pild, in evangheliarul grec
al lui Ieremia Movil, din 1598.
Frontispiciile, de form dreptunghiular i avand f carte ade-
seori un intrnd pe latura inferioar5 in care se pune titlul capi-
tolului, sunt alatuite din linii ce se intretaie, formnd cercuri
www.dacoromanica.ro
TESATURILE 657
secante sau alte figuri, bate inset simetrice. Adesea, se adaoga

frunze i flori elegant stilizate, ha uneori, chiar i pas'ari i alte
vietli. In Evangheliarul lui Nicodim, frontispiciul dela inceputul
.evangheliei lui Marcu e impodobit cu un p'un; in evangheliarul
lui Ieremia Movil, unul din frontispicii are (loud pAsAri mari,
patru mai mici, ha chiar i doi iepuri. Colorile variazd, imbinarea
Ion e armonioas; aurul rareori lipsete.
Initialele, in epoca mai veche, se fac, deobiceiu, dinteun vrej
impletit, sunt lug i forme mai simple. Ceea ce impresioneaza
e finetea ou care sunt lucrate toate aceste podoabe ale manus-
oriselor, miniaturi, frontispicii, initiale, migala pe care au pus-o
autorii lor atat in desen cAt i in colorit. Sunt opere pentru care
se cerea, inteadeva'r, rAgazul i linitea chiliei c'aluga'reti.
Tesiiturile vechi, din secolele XIVXVI, cate ni s'au pastrat,
sunt toate in legatura cu biserica. Ele reprezint vesminte sau
prli de vesminte preoteti epitrahile sau patrahire, rucavite
apoi stofe necesare cultului precum epitafe, perdele de ui,
antimise, dup aceea acopermnturi de morminte, in sfarit,
prapore sau steaguri bisericeti. CAt despre tegturile laice, nu
avem nicio pies6 intreagg inainte de secolul al XVII. Ceea ce s'a
descoperit la Curtea de Arge i la Snagov sunt mici fragmente
putrezite de vreme (vezi fig. 153-155). Ele au totui o incon-
testabild valoare documentar'. E probabil ca unele din cele dint:Ai
tes'auri s' fi fost lucrate de meteri staini, fie in afara hotarelor
noastre, la Constantinopol de pild, fie la reedinta Domnilor sau
inteo mn'astire mai insemnat. Foarte curand trig au deprins
i caluggrii i c'alugritele noastre acest meteug, dup' cum de-
prinseser i pe acela al impodobirii manuscriselor, al picturii
i al lucrArii icoanelor. Nu ni s'au pastrat tegturile de care amin-
tete documentul de inzestrare al m'an'astirii Vodita i anume:
<( odjdii preoteti de m'atase, o pereche de dvere de adamasca,
eat trebuie bisericii, un epitrahil i rucavite brodate cu fir de
argint . Avem, in schimb, un epitaf din vremea lui Mircea cel
B'atrAn; el infltieaz6, potrivit regulei, punerea in mormant a
Mantuitorului. Are pe margini o inscriptie in limba slav6 i data
6904 adica 1396; se p6stra, pan'a inainte de rzboiu, la Muzeul
National de Anticbirti unde fusese adus dela mAngstirea Cozia ;
azi se gdsete, probabil, la Moscova: a fost evacuat acolo, in
www.dacoromanica.ro
658 ARTA
timpul rzboiului, 1mpreun6 Cu o bun parte a tezaurului nostru

artistic. Tot din vremea lui Mircea este, se pare, i un felon despre
care tradiOa ne spune cd a apartinut lntemeietorului primelor
0-
e ,
`
, - .-4
"41
n,
:.' ,-c.....,
, -.Peitri.
-
.
..,_,IT..'
..' - - .0-'41 -
i ..,te.. ' ' g1
07-W,113'......-4."1.4,',',..',...
,.4-i' !'". : ...... 4 g .r. ,-,.),-. , ., /,.
''',;..1.1..-
\ 4 ,, :71-
-A; , ' '' e"

..
e,- .
..r. .".
.... of'''.
r
-
.
i..- ro.
- .... , .
4 -;.; - s
o
1: ,!;--2
4t., -
I,
.
.
*
.',91-:-.9.'.: .
4
.- :-... . .
- :..- - ,,,;# tt . , ri '-

,-
,
., ....
,..., . t., I% , -, .- - - ; ........,
---,:__,-'
-
?it :kJ' - .
,...,
. =" .1.-*L.,,-
. i,..... is -
....
...
,
.
,
-
Fig. 153. Fragment de stoti de mAtase, brodat cu fir de aur, gasit ltar'unul din
mormintele din naosul bisericii dela Snagov.
manAstiri muntene, chlugdrului Nicodim, care ar fi trecut prin

foc cu el. Dela sfetritul veacului al XV-lea avem un epitrahil
sau cum se spune obinuit un patrahir ddruit de Radu ce!
Mare (1495-1508) maniistirii Govora. Pe cele douii f'ii ale lui
www.dacoromanica.ro
TESATURILE 659
sunt Infali4i 10 sfinti, cAte 5 pe fiecare din ele. In partea infe-

rioara, la extremit4ile celor dona faii se af16 inscrip%ia In limba
c,:rildA
'r
.,(
Fig. 154. Fragmente de costum glsite inteunul din mormintele biserieli dela Snagov.
Primul fragment, dela plept, are bumbi din fir de aur; cel de al doilea,
dela mineci, are bumbi de argint.
elavl care pomenete pe donator. Un alt epitrahil, de o executie

remarcabi161, s'a Ostrat la m6n6stirea Bistrita din Oltenia. La
acesta Mg, pe lang'd inscriplia cu data 7029 adic6 1521, Osim qi
www.dacoromanica.ro
660 ARTA
chipul donatorilor: Barbu Pahomie deci fostul mare ban Barbu

Craiovescu, In calugarie Pahomie e Infatiat chiar In vesmant
de caluggr i solia sa Ilinca. Aceasta poart sub un val negru
Fig. 155. Garnitur. de fir, prevlzutb. Cu nasturi de argint, gAsiti

lntr'un mormAnt domnesc din naosul bisericil Snagov.
o bluza albastra i o rochie de aceeai coloare, cu dungi roii. Tot

din veacul al XVI-lea s'au pastrat la Muzeul de Arta religioasa
din Bucureti mai multe perechi de rucavite adica de ma-
www.dacoromanica.ro
TESATURII.,E 661
neceri (o parte din vemantul preotesc i diaconesc). Doud din

ele provin dela menestirea Bistrita, cea de a treia dela mngstirea
Govora. Alte doua, foarte frumos lucrate, au fost trimise la
Moscova, In timpul rgsboiului. Scena inftiat In chip obinuit
pe aceste rucavite e i...t .
Buna Vestire. Pentru
a incheia cu tesgturile
t-......=7":":".....-,
.....nworiscp.,, , , .4,-8.4....t...L......- , 1.-
- -
veacului al XVI-lea .-....

le., ,'
., -4 r.,-Ag .
.
din Tara Romaneasce,

trebuie sui amintim o O,
-40ttt.4.'
serie de 3 zavese
4*''
sau poale de iconotas. eal
Dou din ele repre- 'U>
41472
zint un dar al voevo- 1.4
dului Vlad-Vintil6
(1532-1535) &Are me-
nstirea C u tlu m u z,
veche ctitorie roma- (E,
neascO dela Muntele

Athos. Ele sunt de
f o rm dreptunghiu-
laril, avend agatati, pe
marginea de jos, mai
multi ciucuri. In partea
superioarg, la mijloc,
pe una din ele e In-
,
ftiat Mantuitorul, pe
cealaltd Maica Domnu-
lui cu copilul Isus; In
jumdtatea inferioarg,
pe amandou. zavesele,
sunt reprezentati In Fig. 156. Chlpul lul $teran cel Mare pe un pa-
genunchi, domnul ( Io trahir dela manAstirea Putna, Inscriptia In limba slavi:
6985 (1477) Dechemvrie 29.
Vintil Voevoda),
Doamna Rada i fiul
lor Io Draghici Voevod . Cea de a treia zaves a fost daruita
In 1514 de cdtre Neagoe Basarab menstirii Bistrita; se anal_
actualmente la Moscova.
www.dacoromanica.ro
662 ARTA
In acest domeniu al tesaturilor, ca si in acela al impodobirii

vechilor manuscrise,
-.. - constatam o superiori-
tate a Moldovei. Ea se
lc, l''
rii
r 1/4 - '.
vadeste atat in ce pri.-
_ i -
_1.,
vete numarul cat si
'N i - .r
.-- sub raportul calittii,

. ey a valorii artistice a
%esturilor. i aici,
h
, ...,. P
'
.4 rk
'l
/J
--.
4.: prima esatura care ni
s'a pastrat e tot un
epitaf, din anul 1428,
asa dar din timpul lui
Alexandru ce! Bun.
I, 1 Inscriptia, in limba
' greaca, ne da numele
i
- '
-4.i:O. donatorului: e prea
, o f"-- ,--6": '''' c
.
...
sfintitul Mitropolit al
AA:- vt#
f. k Moldovlahiei, chir
fAm ",,,t . r Macarie , cu al cdrui
ll'-. 1,
i
11.1
ajutor si cheltuiala*
n m .4 A 4, o ...
s'a executat lucrarea.
c,:
4: t ...;--, ff.' ' ' i Epitaful se gaseste azi
O, 74,...,4 U '-,
/Ai la alkiew, in Polonia.
1
'o L ' Cam din aceeasivreme,
r ' , 5
o . r u
.... . e si patrahirul zis al
lui Alexandru cel Bun,
deoarece poarta la ex-
4 . r tremitatile sale infe-
r
rioare chipul domnului
,f
Moldovei si al doam-
d nei sale Marina. In-
scriptia e in greceste
Fig. 157. Chipul lui $tefan ce! Mare pe o stofh bise-
riceasch dela manistirea Putna. los, Inscriptia In limba si da lui Alexandru
eavs: LW ChN*AH &MOM. titlul de autocrat ,
iar sotiei sale pe acela
de autocrat (Vezi
vol. I, ed. 4-a p. 516-518). Din vremea lui stefan Voevod, fiul
www.dacoromanica.ro
TESATU RILE 663
unul din urma0i la domnie ai lui Alexandru, avem, la mnistirea

Neamtului, un epitaf de o sobr humus*, lucrat In fir, mtase
mrgritare. Inscriptia
de pe margini e In sla-
vone0e i cuprinde
data 1441. Domnia lui
tefan eel Mare in-
seamn, si In acest
domeniu, al esturilor
biserice0i, un moment
culminant. Ni s'au pa-
strat o serie Intreag6
de asemenea esturi ;
cele mai multe se
gsesc lamndstirea
Putna. Imprtindu-le
pe categorii, dup. In-
trebuintarea pe care o
aveau, vom semnala
mai Intai o serie de
patrahire, dintre care
unul reproduce, In
partea inferioar, chi-
pul lui stefan i acela
al fiului su Alexandru
(vezi fig. 156). Ur-
meag o serie de per-
dele de biseric6 ; pe
una din ele e Inftipt
iar stefan, de data 4
aceasta ins cu sotia
-
sa Maria, fiica lui Radu
eel Frumos ; inscriptia Fig. 158. Chipul doamnel Maria din Mangop, pe
acoperamantul el de mormant, dela manistIrea Putna.
slav are data 7008 Inscriptia, In limba slava, da data decesului:
(1500), August 20 (vezi 6985 (1477), Dechemvrie 29.
fig. 157; cf. fig. 156).

Pe o alta, din 1510, gsim chipul lui Bogdan, fiul i urmaul
lui stefan la tron (vezi fig. 34). 0 mentiune special& merit
43
www.dacoromanica.ro
664 ARTA
acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop, cea de a

doua sotie a lui tefan: finetea lucrului i a desenului, de
factura bizantina, precum i armonia i eleganta coloritului fao
din aceasta tesatura una din cele mai frumoase din Intreaga
Fig. 159. Epitaf sau aer din vremea lui Stefan cel Mare, la man5stirea Moldovita.
In coltul din stinga, jos, se citegte data 6992 1484).
lume. Expus In marile capitale ale Europei, ea a starnit

pretutindeni admiratie (vezi fig. 158). Mai sunt apoi epitafe,
broderii In forma de cruce, nabedernite (vezi fig. 159-165), pre-
cum i un steag. El se gasete la Muzeul Militar din Bucureti;
Infatieaza pe sfantul Gheorghe stand pe un jilt domnesc, tinnd
cu amandou mainile sabia i clcand In picioare balaurul cu
www.dacoromanica.ro
TESATURILE 665
trei capete (vezi fig. 160). Inscriplia pe margini, purtand data

7008 (= 1500), 'e In limba slava: sfantul sa apere, in lumea
Fig 160. Steagul lui $tefan ce! Mare. Pana la razbolul din 1916, sevafla la Muntv le
Athos; de acolo a fost luat de trupele franceze gi dat noua.
43.
www.dacoromanica.ro
666 ARTA
aceasta i In cea viitoare, pe Io stefan Voevod, din mila lui

Dumnezeu, domn al fdrii Moldovei .
Tot lui 5tefan i s'a atribuit i un al doilea steag care se gilsete
la mdndstirea Zografu (Muntele Athos). El reprezintd pe Sfantul
Gheorghe aare, strApungAnd cu sulita balaurul. Inscriptia e tot
In limba gal* stilul broderiei, tehnica lucrului, arata Insd un
' 34'1,314:g .,.

tt)N31775n Vlil
-...1)20,70.1P*,- .K-n:
.,- ,,,j. . ..:.
v.. ..,7 ,
I
"...T. ll
7.1
iet
1. '''4g'..'. ',...k.,k
W li*L.'''''.
'.
. :.'..,
0
4:. '
,
...
.,-,.;...1 ... ...xv.4..c
..7 ..,-.....;.
Fig. 161. Epitat sau aer facut In anui 1481 din purunea Jul teran ce! Mare pentru
manastitea Putna, unde se aiI i astazi.
alt artist deck acela care a lucrat steagul dela Muzeul Militar.
De altfel i eskurile celelalte, pur bisericeti, din vremea lui
tefan, nu Bunt unitare ca stil, ca execu%ie, ca tehnica; ele arat
cel putin cloud curente deosebite. A arka Insd influentele straine
suferite de cei cari executau asemenea %eaturi, e foarte greu,
In stadiul actual al cercetkilor.
Dup stefan cel Mare, trebuie semnalat mai intai acoperg-
mntul sail de mormAnt, lucrat din porunca fiului ski Bogdan,
www.dacoromanica.ro
SCULPTURA IN WIN C67
acoperilmant care cuprinde data exacta a mortii marelui voevod

(se tie c5 ea lipsete pe lespedea de marmura I), apoi cloud epitafe
i o dvera sau perdea bisericeasca (vezi fig. 164) lucrate tot din
porunca lui Bogdan, in 1506, 1510 i 1516; epitaful lui Petru
Rare i al doamnei sale Elena, daruit in 1545 manastirii Dionisiu
dela Sfantul Munte, epitaful lui Alexandru Lapuneanu, din 1556,
precum i frumosul epitaf al lui Eremia Movila dela manstirea
Sucevita (vezi fig. 165).
/iff 'NV
/.4
77'
'4'10 ,zt 1G o6niTiptioc ,
,er 11'41 ,
.,,_2kr,e4:::__.; - -,..
,N
r- .
iUO a"... I . )\
_IlOit'Qr I /
;
Fig. 162. Epitaf sau aer din vremea lui Stefan eel Mare dela man5.stirea Moldovita.
Inscriptia de pe marginea superloara si inferloari e in limba slava; inscriptille dela
colturi si din interior; In 11mba maul.
Brodate cu m'tase i fir de aur i argint, impodobite foarte

adesea cu margaritare, vechile noastre 1,esaturi bisericeti impre-
sioneaza nu numai prin bogatia, desenul i coloritul lpr, dar i
prin extraordinara migala i rabdare pe care o presupun. Opere
a unor vremuri de adevarata credinp, ele cereau luni de zile,
uneori ani Intregi.
Sculptura in lemn. Se tie locul important pe care-1 pupa In
arta noastra populara crestaturile de lemn sau infloriturile; ele
impodobesc nu numai obiectele uzuale, furca de tors, fluerul i
bata ciobanului, unele vase i mobilierul, dar chiar unele parti
www.dacoromanica.ro
668 ARTA
Fig. 163. NabederniI6 (vesmnt bisericesc) lmpodobiti cu mirgiritare;

se an la manIstirea Putna.
www.dacoromanica.ro
SCULPTURA IN LENIN 669
Fig. 164. Dveri sau perdea blsericeascA din vremea lilt Bogdan Voevod, fiul lui Stefan
eel Mare, Infatisand Adormirea Match( Domnulul.; In randul al doilea al Inscriptiel se
VII data: 7018 (1510). (Manastirea Putna).
www.dacoromanica.ro
6-0 ARTA
ale casei, cum sunt, de pilda, stalpii cerdacului, pazia strasinei,

poarta. Ar fi fost de mirare deci ca ele s'a. lipseasca In arta noastra
cult, adica in arta bisericeasca. Le &ira Inteadevar din cele
mai vechi timpuri, din veacul al XV-lea; daca, materialul ar fi
fost mai rezistent sau mai de graba daca vremurile n'ar fi fost
atat de aprige, de bun seama amfi avut sculpturi In lemn inca
mai dinainte. Din veacurile XV si XVI ni s'a pastrat putin, mai
-.,,j)
Fig. 165. Epitaf sau aer fAcut In 1592 din porunca lui Eremia Movill pentru
manAstirea Sucevita; bogat lmpodobit cu mrgaritare, acest epitaf
se aria la mAndstirea Sucevita.
ales in comparatie cu ce avem din veacurile urmatoare; si atat

Ins cat a ramas, e suficient pentru a ne face o idee de felul cum
se infatisa sculptura in lemn In tarile noastre in epoca veche. Pri-
mul obiect sculptat care ni s'a pastrat In Tara Romaneasca pare
a fi usa bisericii dela Cotmeana, actualmente la Muzeul de Art
religioasa din Bucuresti. Cele dou canaturi sunt acoperite aproape
In intregime de o sculptura find, reprezentand sase randuri dispuse
longitudinal de crengi cu frunze. In partea superioara e infatisata
www.dacoromanica.ro
SCULPTURA IN LEMN 671
Buna Vestire, de o parte arhanghelul Gavriil, de partea cealalt

Fecioara Maria. Inscriptia, scurta, lamurind aceasta scena, e in
limba slav. Foarte veche, din veacul al XV-lea, si total deose-
bita de cea precedentd, este usa uneia din cele trei biserici dela
Snagov, pastrat azi tot la Muzeul de Arta religioasa din Bucuresti_
De data aceasta, canaturile sunt imphtite In cate trei registre
si in fiecare se infatiseazil figuri si scene bisericesti. In registrul
superior, de o parte si de alta, e sculptat. Buna-Vestire, In re-
gistrul mijlociu, cate 2 sfinti, in registrul inferior, in stanga, e
Sfntul Gheorghe, In dreapta Sfantul Procopie. Inscripiile, alca-
tuind chenar ambelor canate i, in forma seinicirculara, despar-
tind i registrele intre ele, sunt in limba slava. In inscriptia de
deasupra registrelor centrale i inferioare, citesc numele voevo-
dului din a crui porunc s'a lucrat aceasta admirabila usa si
data: C113A4CR CrI1H xpam 111. ANN snrcnntaro 11 KIICT011106HKAr0-
Kv Ei1t1AIMIK KOEKOM H rHk KlICE11 3E4t/111 Srpuntnaxmcicou KAT sia
adica ic s'a zidit acest hram In zilele binecinstitorului si de Hristos
iubitorului Io Vladislav Voevod i domn a toata Tara Ungro-
vlahiei, in anul 6961 ceea ce inseamnal, dela nasterea lui Hristos,
1453. Usa e prin urmare din vremea lui Vladislav al II-lea (vezi
fig. 2). Din veacul al XVI-lea avem usa bisericii dela mangstirea
Cobia (jud. Dambovita); ea se pastreaza la Muzeul din Sinaia..
Impresioneaza boglia sculpturii infatisand vrejuri cu frunze
flori. In jumatatea superioara a usii, e infatisat'a de doua ori
(pe fiecare canat 1) o biserica, avand patru turle, In genul bisericii
episcopale dela Curtea de Arges. Sculptorul a vrut s reprezinte,.
fr indoial, chiar biserica mnAstirii Cobia, asa cum era la.
inceput, cand a fost sfintita (1572).
In Moldova, cele mai vechi sculpturi In lemn, dateaza din
veacul al XVI-lea. Sunt cteva scaune domnesti provenind din
bisericile mnastirilor Homor, Pobrata, Moldovita (vezi fig. 165),.
Vorone i Slatina, apoi un sfesnic dela biserica Arburea i,tinand
locul de frunte, o usa dela biserica mana'stirii Tazlau. Dintre-
scaunele domnesti, cel mai simplu, cu motive luate din crestaturile-
Vrnesti, este cel dela Homor: pare s'a dateze dela Inceputul
veacului al XVI-lea. Mai impodobite, fiind aproape In intregime
acoperite cu o sculptur imitand impletitura, sunt scaunele dela
Pobrata, ctitoria lui Petru Rares (1530) si dela Slatina, ctitoria
www.dacoromanica.ro
672 ARTA
..kz,,
Fig. 166. Scaunul domnesc din biserica mdnAstirii Moidovita

(Epoca lui Petru Rare.5).
www.dacoromanica.ro
LUCRUL METALELOR PRETIOASE 673
lui Alexandru Lapuneanu (1558). 0 sculptura asemanatoare, dar

cu unele elemente noi, gdsim la scaunul dela Voronet. Cel mai
variat ca sculptura, avand i elemente care par a indica o influenta
straina, este scaunul dela Moldovita. Nu este exclus ca meterul
care 1-a sculptat sd fi fost din Ardeal. Unii cercetatori consider
tot din veacul al XVI-lea i scaunul domnesc precum i strana
bisericii din Balaneti (jud. Neamt). Sfepicul dela Arburea, de
forma circulara In partea inferioara, i prizmatica, dreptunghiulara,
In cea superioara, fetele prizmei fiind in intregime sculptate, are
un caracter inteadevr arhaic i dranesc. Cat de rafinata, In
sclaimb, apare usa bisericii dela manastirea Tazlau, u*4 care, spre
deosebire de atatea alte opere de veche arta bisericeasca, cuprinde,
intr'o inscriptie, nu numai numele donatorului, dar i pe acela al
maistrului . Un motiv elegant stilizat, un vrej cu frunze
flori, acopera cea mai mare parte a tabliei. La mijloc, Inteun
chenar de lemn neted, un motiv diferit, luat din stilul gotic flam-
boyant , de frunze ascutite, loarte frumos imbinate. Deasupra
acestui motiv central, stema Moldovei; deasupra stemei, inscriptia,
in forma de arc de cerc, cu urmatorul cuprins: Aceast' poarta
a facut-o 0 a Impodobit-o monahul Mihei, In zilele domnuldi
nostru Io Eremia Moghild Voevod, egumen al manastirii Tazlau-
lui fiind chir Ghenadie, in anul 7104 (. 1596), luna Martie, In
30; maistru Cozma . Nu pare probabil ca acest Cozma sa fi fost
calugar: ne-ar fi spus-o, Intocmai ca i Mihei, donatorul. In cazul
cnd cuvantul maistru (matieTp8) a fost exact cetit, atunci
termenul de azi nu constituie un neologism, ci e vechiu In limba
romana. De ce neam era Cozma, nu se poate preciza ; numele
nu ne Impiedica sa-1 consideram ca Roman ; e posibil sa fi fost
din Ardeal, judecand dupd asemanarea ce se constata intre
motivul ornamental al uei si unul foarte Inrudit de pe o mobila
a primariei din Bartfeld (Ungaria de sus). i chiar daca acest
Cozma a fost strain, este sigur c cei mai multi dintre sculptorii
dela care ne-au ramas u01e, stranele i tamplele minunate ale
vechilor biseri&, au afartinut neamul nostru atat de meter In
impodobirea lemnului.
Lucrul metalelor pretioase. Arta de a lucra metalele pretioase
am cunoscut-o din cele mai vechi timpuri, dovad cuvintele
argintar, de origine latina, i zleitar, de origine slava, dela zlat
www.dacoromanica.ro
674 ARTA
care inseamna aur. Din cele mai vechi timpuri am cunoscut de

asemenea podoabele de aur 0 de argint giuvaer e un cuvant
mai nou, de origine turceasca ; descoperirile dela Curtea de Arge-
ne arata In modul cel mai limpede 0 mai convingator cat de mult
pretuiau voievozii veacului al XIV-lea asemenea podoabe, ce lux
era la curtea primilor Basarabi.
Spre deosebire de ceea ce am constatat In alte domenii ale
vechii noastre arte, In domeniul acesta, al prelucrarii metalelor
pretioase, avem obiecte atat de caracter religios cbt 0 laic. Cele
din prima categorie se pot imparti la randul lor In doua- marl
grupe: 1. Obiecte lucrate in intregime din metal pretios (chivoturi,
cadelnite, cruci, ripide, talere, paliare de impartdanie etc. (vezi
fig. 167, 168 i 169). 2. Obiecte ferecate sau imbrdcate in argint i
aur (evanghelii, icoane, cruci de lemn). In a doua categorie intr
paftalele, incepand cu aceea splendit, de aur, descoperit la Arge,
apoi inelele, cerceii, aplicele, nasturii, acele, ce0ile i talerele de
argint, braiele ferecate, surguciurile, etc.
In cel dint:Ai document intern, acela al Voditei, Vlaicu Vod
arata Ca a daruit acestei ctitorii a sa, intre altele, un tetraevan-
gheliu, ferecat in argint i aurit, o cadelnita de argint, vase sfinte
de argint . Tetraevangheliul nu ni s'a pastrat, vasele sfinte de
asemenea sau, cel putin, n'au fost identificate Ora' acum; In ce
privete cadelnita, ea s'ar putea sa fie aceea, foarte veche i repre-
zentand un castel cu turnuri, dela manastirea Tismana. Dar daca
nu cunoqtem aceste vechi obiecte bisericeti, din veacul al XIV-lea,
avem in schimb, din acela0 veac, seria bogata de obiecte laice
descoperite In mormantul lui Radu Basarab i In celelalte mor-
minte din Biserica Domneasca dela Curtea de Arge. E mai intai
minunata palta, In forma de castel medieval, care inchidea cen-
tura WA, brodata cu fir 0 cu margaritare, a voievodului. E apoi
aplica, dintr'un aliaj de aur, reprezentand un cavaler In costumul
epocii. S'au gasit de asemenea apte inele de aur, unele impo-
dobite cu pietre pretioase; pe doua din ele aunt sapate inscriptii
latineti ; un al treilea care servea i drept pecete, ducru obipuit
in Evul Mediu, poarta o inscriptie slavd; in sfr0t un alt inel
are o inscriptie in limba germana (vezi vol. I, ed. 4-a, p. 434).
Nasturii dela tunica voievodului, aptezeci la numar, erau de
aur i purtau stema care revine pe monetele muntene: un scut
www.dacoromanica.ro
Fig. 167. CAdelnita de argint aurit damn de Stefan cel Blare xi-111115MM Putna.
Inscriptia poarta data: 6978 (1470), Aprilie 12. (Marastirea Putna).
www.dacoromanica.ro
676 ARTA.
despicat avand campul din dreapta gol, iar In cel din stanga patru
bare transversale. Tinnd seamai de diadema de fir i marga-
ritar, apoi de margaritarele cave impodobeau din belug tunic&
i centura voievodului, in sfirit, de stelele mici de aur de pe
aceeai centura, nu se oate apune ca la curtea lui Radu I nu
erau pretuite podoabele, giuvaerurile.
Din vremea lui Mircea ce) Bateau ni s'a pstrat in cloud' mor-
minte dela Snagov (In curtea bisericii I) cativa nasturi mid, din
tabla de argint; au form de sfera. i aunt prevazuti cu o toarta
Cu ajutorul careea se coseau pe costum. Pentru veacul al XVI-lea,
Panaghlar de argint dela $tefan Gel Mare, aflator la manIstirea Nearnyulut
s'a gasit o serie de podoahe In sapaturile facute la Buda, in jude-

tul Buzau, precum i cateva morminte din interiorul bisericii
dela Snagov,. La Buda a fost ingropata Doamna Neaga, sotia
lui Mihnea Turcitul, precum i mai multi inembri ai familiei ei;
identificarea mormintelor dela Snagov este mai dificila. In am-
bele locuri Riau &it inele (vezi fig. 170-1.71)..unele remar-
cabile apoi cercei, ace de cap (vezi fig. 1.72); cateva din aceste
obiecte de podoaba Bunt de fabrioatie saseasca, dela Sibiu
Braov.
Revenind aaum la obiectele do caracter biseficesc, cel mai
vechiu care ni s's pastrat In Tara Romaneasca, este un engolpion
www.dacoromanica.ro
sau un panaghiar, adica o iconit care se purta atarnata pe piept

de &Are arhierei. Alcatuit din cloud discuri convexe de argint
aurit, care se suprapun, avind pe ambele fete ale discurilor
Fig. 169. Ripidi de argint aura (lama. de Stefan cel Mare mantistirli Putna.
Inscriptia poarta data: 7005 (1497), Ianuarie 14. (MAnIstirea Putna).
www.dacoromanica.ro
67S ARTA
gravate scene religioase, acest engolpioji a fost druit mnstirii

Snagovul la 7 Iunie 1431 de c5tre jupan Dr5ghici marele
stolnic .Actualmente se all la Moscova, Impreund cu Te-
zaurul dela Pietroasa i cu attea alte odoare ale trecutului
nostru.
In 1492, Vlad Clugrul multumeste judetului i prgarilor
din Sibiu ea' i-au trimis un meter care s-i fac4 un policandru.
Ca model li va servi cel dela Cozia, pe care mesterul 1-a vazut.
Fig. 170. Inele gislte In mormintele dela Snagov, In urma sapIturllor.
Tot la Sibiu se adreseaz6 i Neagoe Basarab pentru numeroasele

sale comenzi. S'a pstrat o scrisoare, foarte interesantd, din 18
Dechemvrie 1518, prin care voievodul arat prgarilor de acole
ea' a comandat concetteanului lor Celestin o ciidelnit al cArei
capac s reproduc5 turnul orasului Sibiu c5ci stribtnd Un-
gana adaog5. Neagoe n'am vAzut nichieri un alt turn mai
frumos . Felul Ins In care a fost executata comanda nu-1 satis-
face; para ar fi lucru tignesc ( ad modum Ciganorum );
In tara continud voievodul avem destui mesteri cari puteau
s facd ceva mai frumos . Mai Inainte, acelasi Celestin, Impreund
www.dacoromanica.ro
Cu un alt meter Iohan, fi lucrase totusi bine cateva cupe. Tot ei

facuser& si un numar insemnat de patere , asa dar anafornite
talere, de argint aurite.
O menSiune special& merita chivotul ddruit de evlaviosul
Neagoe mandstirii Dionisiu din Sfantul Munte, pentru a se Ostra
In el moastele patriarhului Nifon, reorganizatorul Bisericii mun-
tene. Chivotul, In forma de biserica, e de argint aurit, lucrat in
filigran i lmpodobit cu pietre scumpe si email. Doua randuri de
iconite ti dau ocol In partea superioara. Pe dosul capacului, e
pictat chipul patriarhului Nifon ; In stanga lui, intr'o atitudine de
lnchinare, de implorare parca, Neagoe insusi ; se stie ca predece-
sorul acestuia la domnie,
Radu, jignise pe acela .
care-i reorganizase ierar-

hia bisericeasca si-1 l'acuse -,
sa paraseasca tara. La
Muzeul de Arta religi-
asa din Bucuresti se pa- Fig. 171. Inel de aur, gslt Intrun mormnt
streaza de asemenea mai la Snagov.
multe chivoturi (vezi fig.
173) ; unul din ele, din veacul al XVI-lea, este o reproducere
In miniatura a bisericii episcopale din Curtea de Arges (vezi
fig. 174); un altul, ddruit de fratii Craiovesti, infatiseaza
nstirea Bistrita. Tot dela fratii Craiovesti ni s'a pdstrat, intre
altele, o cadelnita si o catie de argint, ambele la Moscova,
precum si un disc la Muzeul de Arta religioasa din Bucuresti. Un
alt disc sau taler vechi din anul 1500 se pastreaza actual-
mente la Muzeul Regional din Craiova (vezi fig. 176) ; el face parte
din tezaurul descoperit acum cativa ani In comuna Coveiu, judetul
Dolj. De o valoare deosebitd este si discul astazi la Moscova
druit de Neagoe Basarab In 1513 manastirii Tismana. In inscrip-
tia slavon, domnul fsi spune fiul marelui i prea bunului Basarab
cel Tanar Voievod .
In ce priveste legaturile de carli sfinte, amintim pe aceea a
evangheliarului din 1512 daruit de jupan Marcea, marele postelnic,
si de sosia sa Marga, mnstirii Bistrita. Scoarta din l'ata reprezinta
Iesirea din Iad , cea din dos Adormirea Maicii Domnului
(vezi fig. 175). Oranduirea persoanelor in ambele scene e remar-
44
www.dacoromanica.ro
6F0 ARTA
Dup evangheliarul lui Marcea, trebuie pomenit acela

druit de Mircea Ciobanul mdstirii Dionisiu. Scoaqele, de argint
aurit i lucrate in relief, inflieazd una din ele 116stignirea, cea-
lalt Naterea Sfntului loan Botezdtorul, i dedesupt, pe voie-
vod, pe doamna Chiajna si pe copii lor Stana i Petru.
In Moldova, nu ni s'au pstrat giuvaeruri sau alte obiecte de
caracter laic, din veacurile XIVXVI. In schimb ins, numgrul
Fig. 172. Diferite obiecte (ace, copci, bumbi, un fragment de cruce), gdsite In mor-
~tele dela Snagov. Veacul al XVI-lea. Acele sunt de argint aurit i Impodobite Cu
rubine, granate $i peruzele. Bumbil mal marl de argint, suflatl cu aur, lucrati ajur.
Crucea de lemn sculptat, ferecatd In argint. Copcile de argint 0 email.
celor de caracter bisericesc este considerabil. Avem mai intai o

bogatd serie de evangheliare. Cel mai vechiu este din 1429, vesti-
tul evangheliar scris la Neamlu i ale cgrui miniaturi i fron-
tispicii provoac admira0a unanim. Urmeaz evangheliarul din
1436, tot dela Neam%; scoart,ele lui, de argint, sunt socotite printre
cele mai reuite produse ale genului. Dela stefan cel Mare cunoa-
tem trei evangheliare ferecate In argint: unul este evangheliarul
www.dacoromanica.ro
LUCRUL ilETALELOR PRETIOASE 681
dela Homor, scris In 1473 i legat in 1487, al doilea este evan-

gheliarul ddruit de domn bisericii din Cetatea Hotinului, In 1493,
aflator azi in Biblioteca Na0onald din Miinchen, al treilea e evan-
gheliarul druit mndstirii Zografu din Sfntul Munte, In 1502.
Tot din timpul marelui voievod e i evangheliarul visternicului
su Isac, ddruit de &are acesta mitropoliei (norrpononito) din
Feleac, In anul 1498. Urmeazd evangheliarul din 1507 dela mn-
stirea Putna, acela din 1512
dela Neamt, i un altul din
1555, tot de acolo. In 1569,
doamna Ruxandra ferecd din
ir
nou intrebuintnd chiar argin-
tul vechei legdturi, un evan-
gheliar scris din porunca lui
Stefan in 1489, i II ddruqte
mnstirii Putna. Din acela0
an dateazd i evangheliarul
ddruit aceleiai mngstiri de 1A7
logofiltul Petru Albot. Re-

marcabil ca executie, dar in-
tr'un stil deosebit, vadind o
alta influentd, este evanghe- -
liarul ddruit de Alexandru
Lapumeanu mnstirii Do-
" r
al
-
hiariu din Sfntul Munte. Men-

tiondm apoi frumoasa legatur,
Cu o inscriptie In grecete,
a evangheliarului lui Ieremia Fig. 173. Chivot de argint din veacul al
XVI-lea. (Muzeul de arta religloasa,
Movild, din 1598 ; cotorul e Bucure*ti).
format dintr'o tesaturd meta-
ca i la evangheliarul dela Homor. Ultimul evangheliar
ferecat In argint din veacul al XVI-lea este acela ddruit de
Gheorghe Izlozeanu, parcalabul de Hotin, bisericii din acest
ora. O inscripOe In limba s'ay& ne arat c legtura de argint
aurit a fost fdcutd de mana de VrAn a robului lui Dumnezeu
Iachim, zldtarul din Suceava , (Imom sA4Tap WT 08114K).
O alta categorie o formeaz crucile, fdcute In intregime din
metal prelios sau numai ferecate. Ni s'a pdstrat una dela Stefan
4 4*
www.dacoromanica.ro
682 ARTA
ce! Mare la manstirea Putna (vezi fig. 177). 0 alta, ddruit de

Vintila Vod mandstirii sale din Buz'du (vezi mai sus, p. 165)
precum i o a treia dhruit in 1561 de Matei Craciun postelnicul
i de sosia sa Maria, mandstirii Slatina din Moldova se aflau,
pAnd In toamna lui 1916, la Muzeul National de Antichit4i din
Fig. 174. Chivot de argint din veacul al XVI-lea, la Muzeul de Artl religloasa.
Bucureti; astzi, ele trebuie sd se gdseasca la Moscova, lmpreund

cu alte trei cruci vechi i cu o serie Intreaga de odoare, trimise
fiind toate acolo, spre sigurantA, ca sd nu cadd In minile Nemtilor.
Alexandru Ldpuneanu comanda' la Bistrita, o cruce de felul ace-
lora care se poart pe piept. Tot dela el avem o cruce de chiparos
negru, Imbrdcat In argint aurit i aflAndu-se azi la Muzeul de
Art religioasa din BucurWi. In ce privqte ferecarea icoanelor,
www.dacoromanica.ro
LUCFtUL METALELOR PRETIOASE 683
imbrdcarea lor intr'un cadru de argint, am vazut mai inainte (p.

653-4) ca existau in Moldova in veacul al XVI-lea, cloud' centre,
episcopia dela Roman si mandstirea Putna, unde inflorea aceasta
arta. Printre exemplarele mai de seamii, citrn icoana episcopului
Anastasie al Vadului,
din 1531, apoi icoanele
celuilalt Anastasie, 1111
episcop de Roman,
precum si cele cloud
icoane dela Putna, din
1566 si 1585 (vezi mai
sus, p. 653-654). Re-
marcabild e imbracd-
mintea icoanei lui
Petru *chiopul; ea
pare sa fie lucratd tot 41 (It -
in %ark dacd judecam r
dupa felul cum sunt ,
scrise numele sfintilor.
, t
Dela Alexandru L- o
- -
pusneanu s'a pastrat
la mdndstirea Dionisiu
din Muntele Athos, o1(1/9
icoand a Sfiintului I1
loan Botezdtorul, im- *//1

brcata in argint aurit
purtand data o 30 XV
'46
August 1564 . Tot
dela el si dela doamna ,----
Roxandra, aceeasi ma- Fig. 175. Scoarta din dos, de argint aurit, a evanghe-
niistire mai are si niste liarului lui Marcea (1512); reprezinta Adormirea Malcil
candele de argint. Domnului. (Muzeul de Arta religmasa, Bucuresti).
Lucrul metalelor
pretioase a cunoscut o deosebita inflorire la Romanii din
Balcani. Dintre operele lor, citrn in primul rand un Evan-
gheliar, admirabil ferecat in 1557 de catre Condo Vlahul (in-
seamna: Micu Romanul 1) din Prizren pentru manastirea Viteo-
nita din Kuceainska Gora (tinutul Pojareval.). Scoartele acestui
www.dacoromanica.ro
684 ARTA
evangheliar, de argint aurit, cuprind, intre motivele ornamentale,

floarea *de lalea, care se va generaliza pe vremea lui Brnco-
veanu. Tot Condo Vlahul a lucrat, in 1570, dou ripide de pret,
pentru mdndstirea Deciani, Ingit Pee.
Problema meterilor cari au lucrat vechile noastre obiecte i
podoabe de argint i de aur se poate ldmuri ceva mai uor,
atAt la nord cAt i la sud de DunAre, multumit materia-
lului documentar de care dispunem. Am vdzut astfel cd o
Fig. 176. Taler de argint, din anul 1500; face parte din tezaurul descoperit la Coveiu,
judetul Doij (Muzeul Regional Oltean din Craiova).
blind parte din obiectele bisericeti, cAdelnite, pahare, talere,

policandre, cruci, se lucrau in oraele Ardealului, in primul rAnd
la Sibiu, apoi la Bistrita, probabil i la Brapv i Cluj. Cunoatem
chiar i numele cAtorva din aceti meteri ardeleni, cum sunt,
de pildd, Celestin i Iohan, ambii din Sibiu, furnizorii lui
Neagoe Basarab. Podoabele de aur ale lui Radu I, dacii nu
au tot o origine ardeleang, atunci se datoresc unor meteri
germani din centrul Europei, dela Buda poate, sau dela Praha.
www.dacoromanica.ro
LUCRUL METALELOR PRETIOASE 8 R5
Pentru Moldova, au lucrat si meteri din Liov i din Chiev. Se
Fig. 177. Cruci de mana, din lemn de chiparos, ferecate In argint aurit ; cea
din stanga e din timpul lui *tetan cel Mare (1503) si se aria la manAstirea Putna
(45 cm. Inaltime).
adaogA apoi pentru arnandoul %rile, meteri din Peninsula Bal-
www.dacoromanica.ro
686 ARTA
canick dela Muntele Athos. Dar pe langa toti acesti straini, a

existat si o serie Intreag6 de mesteri romani, atat In Muntenia,
cat si In Moldova. Am v6zut mai sus ca Neagoe Basarab scria
Sibienilor: avem In tara destui mesteri cari puteau sa fadi ceva
mai frumos . Pe de alt parte, inscriplAile de pe imbrkmintile
de argint ale icoanelor moldovene precizeag ea' ele au fost facute
In tara, la Putna, la Roman, ha ne dau i cate un nume de meter
cum e acel ierodiacon Atanasie din anul 1585. 0 lnsemnare, foarte
interesant, din 1559, ne p6streaza numele unui alt meter, popa
Nichifor, precum i socoteala banilor cheltuiti pentru Imbra-
carea In argint aurit a unei cruci: 92 aspri gata pentru argint;
50 de aspri gata pentru lemnul crucii; 50 pentru pietrele scumpe
pentru mrgAritare; 9 galbeni unguresti pentru aurul de poleit;
32 de zloti pentru facerea lucrului . De aceea socotesc ca" si cele
mai multe dintre legnurile evangheliarelor sunt lucrate In liana-
stirile rtoastre, de mesteri romni: cine putea s4 ferece frumos
o icoand, putea s lege si o carte. Prin urmare i in acest domeniu
ca i In celelalte ale vechii noastre arte, am avut, chiar din v'eacul
al XV-lea, pe lnga influentele strAline, si un corp de mesteri
o traditie autohton. De aceasta traditie, existenta si In dome-
niul fabricArii armelor vezi sbiile dupa moda moldoveneasca*
facute In Italia trebuiau sa tie seama mesterii straini cari lucrau
pentru voievozii i boierii nostri.
BIBLIOGRAFIE
I. Arhitectura bisericeasei. 1. C. A. 1103ISTORFER, Die moldauisch-

byzantinische Baukunst, Wien, 1896, 20 p. in f; 2. KARL A. RomsToRFER,
Die Architektur im ehemaligen Fiirstentum Moldau In Zeitschrift fr Geschi-
chte der Architektur, f. a., p. 81-94; ION TRAJANESCU, Ma'n4stirea dintr'un
lemn gi ma' nastirea Govora, In But. Com. Mon. lst.f III (1910), p. 35-41;
4. SP. CEGANEANU, Ceca cu privire la megterul Manole, In Bul. Com. Mon.
1st., III (1910), p. 44-47; 5. VIRGIL DRAGHicEANU, Vechea biseric4 de lemn
din Grdmegtii Vlcii, In Bul. Com. Mon. 1st., III 11910), p. 110-114; 6.
AL. LAPEDATU, Cerceteiri istorice cu privire la me.,sterii bisericifor moldovene
din sec. XV1, In Bul. Com. Mon. 1st., V (1912), p. 23-29; 7. N. IORGA, GH.
BAL$, L'art roumain, Paris, 1922, 412 p. in f; 8. Curtea Domneascit din.
Argeg, Bucuresti, 1928, 252 p. in f (constituie Bul. Com. Mon. 1st. pe anii
XXVI (1917-1923); 9. Gil. BAL$, Bisericile lui 5tefan cel Mare, Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
BIBLI0GRAFIE 687
1926, 331 p. in f (Bul. Com. Mon. 1st., XVIII, 1925); 10. N. GHIKA-Bu-
DESTI, Evolutia arhitecturii in Muntenia. Partea I-a. Originile f i inrduririle
strdine pdnd la Neagoe Basarab, In Bul Com. Mon. 1st., XX (1927), p.
121-158; 11. CoRIOLAN PETRANu, Bisericile de lemn din judetul Arad, Sibiu,
1927, 56 p.; 12. CORIOLAN PETRANU, Die Kunstdenkmiler der Siebenbiirger
Rumiinen in der bisherigen Forschung, Cluj, 1927, 67 p.; 13. GH. BALS, Bise-
ricile moldovenesti din veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1928, 397 p. in f (Bul.
Com. Mon. 1st., XXI (1928); 14. N. GHIKA-BUDESTI, Evolutia arhitecturit
in Muntenia f i in Oltenia. Partea a doua. Vechiul stil romiinesc din veacul
al XVI-lea, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIII (1930), p. 1-63; 15. VIRGIL
VATASIANU, Vechile biserici de piatrii romcinesti din judeful Hunedoara, Cluj,
1930 VIII + 225 p. in 80; 16. 0. TAFRALI, Le monastre de Sucevita et son
trsor, In Arta f i Arheologia, III (1930), p. 1-23; 17. GH. I. BRATIANU.
Originile stemelor Moldovii f i TOrii Romdnesti, In Rev, 1st. Rom., I (1931),
p. 50-62; 18. G. M. CANTAcuzNE, Considrations gnrales sur la gense de
l'art moldave, In Rey. 1st. Rom., III (1933), p. 1-10; 19. B. SLATINEANU,
C.eramica rorrdineascd, Bucuresti, 1938, 230 p. si 59 planse in 80; 29. CO-
RioLAN PETRANu, L'art roumain en Transylvanie, Bucuresti, 1938, 97 p. in 8..
si p. 306, nr. 24; p 333, nr 13; p. 686, nr. 27.
Pietura bisericeaaell. 21. DR. E. MINEA, Un pictor romcin in secolut
al XVI-lea, in Bul. Com. Mon. 1st., III (1910), p. 143-144; 22. V. MO-
ToGNA, Rdzboaiele lui Radu ,,Serban (1602-1611), In Mem. Sect. 1st. Arad.
Rom., t. VI (1927), 83 p.; 23. P. HENRY, L'arbre de Jess dans les glisee
de Bukovine, In Mlanges 1928 (Bibliothque de l'Institut franais des
Hautes Etudes en Roumanie, II), p. 1-31; 24. P. HENRY, Quelques notes.
sur la reprsentation de l'hymne akathiste dans la peinture murale exterieure
de Bukovine, In Mlanges 1928, p 33-49; 25. T. METES, Zugravii bise-
ricilor romdne, In Anuar. Com. Mon. 1st. Sect. p. Trans., 1926-1928, Cluj,
1929, p. 1-168; 25. I. D. *TEFANEsCu, L'volution de la peinture religieuse
en Bukovine et en Moldavie depuis les origines jusqu'au XIX-e sicle, Paris,
1928, XII + 338 p. in. f; 27. N. IORGA, Portretele domnilor romdni, Sibiu,
1930, XV -1- 221 pl.; 27. I. D. *TEFANEscU, La peinture religieuse en Va-
lachie et en Transilvanie depuis les origines jusqu'au XI X-e sicle, Texte,
Paris, 1932, IX + 439 p. in f.
Ieoanele. 29. VIRGIL DRAGHICEANU, Schitul Brlidetul, Arges, In
Bul. Com. Mon. Ist., XVII (1924), p. 68-73; 30. N. IORGA, Icoana ro-
mdneasca, dupd niste conferinte, Bucuresti, 1933, 19 p. in f. (Extras din
Bul. Com. Mon. Ist., XXVI, 1933); 31. N. IORGA, Les arts mineurs en
Roumanie: I. Icnes; II. Argenterie; III. Miniatures, Bucuresti, 1934,
53 p. + 128 pl. in f.
V. i p. 686, nr. 37.
Miniaturi, frontispiell, initial& 32. I. BOGDAN, Manuscripte slavo-
romdne in Chiev, in Cony. Lit., XXV (1891), p. 503-511; 33. D. RUSSO,
Elenizmul in Romdnia. Epoca bizantinti f i fanariotd, Bucuresti, 1912, 70
p. in 8; 34. ION BIANU, Documente de Artd Rondineascci din Manuscripte
www.dacoromanica.ro
688 ARTA
adunate de..., psi. I. Evangheliaslavo-greacei scrisain manastirea Neam-

plui din Moldova de Gavriil Monachul la 1429, Bucuresti, 1922, 2 p. -I- 10
tab, in f; 35. MAGDALENA IORGA, Initiate, itere ornate, chenare f i Inflori-
turi din documente muntene fi moldovene din veacul XVII-lea fi XVIII-lea.
Craiova, 1928, 1929, 5 f. + 6 pl. in f0; 36. VICTOR BRA'ruLEscu, Minia-
turi fi manuscrise din Muzezt! de aria religioasii, Bucuresti, 1939, 172 p. In
8 si LXXI planse.
V. i p. 192, nr. 13.
V. Tesilturile. 37. 0. TAFRALI, Le trsor byzantin et roumain du Mo-
nastre de Poutna. Texte, Paris, 1925, X + 87 p. in 40; 38. N. IORGA, Les
-arts mineurs en Roumanie, II, I. La sculpture en bois, II. Les tissus, 1936,
"27 p. + 107 pl. in f; 39. EM. TURDEANU, La broderie religieuse en Roumanie,
Les epitaphioi moldavec aux XV-e et XVI-e sicles, In Cercetari Literare,
IV (1940), p. 164-214.
si p. 686, nr. 44.
Seulptura in lemn. 40. AL. ODOBESCU, Cateva ore la Snagov, in
Serien i literare fi istorice, I, Bucuresti, 1887; 41. A. VINCENZ, Din trecutul
Craiovei, in Arh. Olt., V (1926), p. 182-201 si 324-336; 40. AL. TZIGARA-
SAMURCA$, Izvoade de cresteituri ale taranului roman, Bucuresti, 1928,
40 p. in f0; 43. AL. TZIGARA-SAMURCA$, L'art paysan en Roumanie, Bu-
curesti, 1931, 26 p. in SO; 44. 0. TAFRALI, Sculptura romaneascii in lemn,
Iasi, 1936, 13 p. in 8.
V. si p. 686, nr. 38 si p. 687, nr. 45.
Luau' metalelor pretioase. 45. GR. G. TOCILESCU, Catalogul Mu-
zeului National de Antichitati din Bucurefti, Bucuresti, 1906, 164 -I- IV p.
in 8; 44. STELIAN PETRESCU, Odoarele dela Arearniu gi Secu, Bucuresti,
1911, 106 p. in 80; 47. N. PLOP$OR, Tezaurul dela Coveiu-Dolj In arh. Olt.,
VII (1928), p. 495-509; 48. N. IORGA, Argintarale ramiinesti, Bucuresti,
1933, 19 p. in 8; 49. DRAGO* C. PETRO$ANU, Data evangheliarului &fruit
manetstira Bistrita de Marcea Postelnicul, in Rev. 1st. Rom., VII (1937), p.
395-397; 50. MARCEL RCMANESCU, Argintaria la Rana teni si la Roma' nil.
Balcanici in veacurile XVIXVIII, In Rev. 1st. Ront., XIXII (1941-1942),
p. 95-133.
V. si p. 51, nr. 6; p. 156, nr. 10; p. 235, nr. 13 si 15; p. 686, nr. 31.
www.dacoromanica.ro
INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE')
Abrud, mine vechi, 427. Iancu de Huniedoara, fig., 37; dieta
Abulfeda, geograf arab, despre Isac- din p. restituirea Ciceului i Cetdtii
cea, 435. de Baltd lui Ldpusneanu, 195; Intal-
Academia Romdrai, documente, 561. nirea lui Mihai Viteazul cu Sig.
Achine, protopop al Huniedoarei, 606. Bthory, 273; vldicd ortodox acolo,
Adjud (Agiud), cama, 85, 577; jude- 273; intrarea lui Mihai Viteazul,
(ut, 406; yirgul, 406; vechimea lu, 281; mantistire ridicat de Mihai
446; orig. numelui, 446; ment. doc. Viteazul, resedinta Mitropolitului
436, populatia, 446; Unguri la, 446 ortodox, 284, 325, 327; ddrmatil
drum prin, 552. de Unguri si Basta, 290; Andrei
Adrian, zidar, 633. Bthory Inmormntat acolo, 282;
Adrianopol, 68, 229, 261. intrarea lui Basta cu Ungurii
Adriaticci, marea, 228. si uciderea oamenilor lui Mihai
Africa, 229. Viteazul, 290; resedinta Ardealu-
Afumati, sat In Ilfov, 158. lui, 376; originen i vechimea nume-
Agapia, mdnstire, confirmare de mo- lui, 416; drum prin, 553; tiprituri
sii de cdtre Mihai Viteazul, 287. la, 608; muzeul din, 653.
Agareni, Turci, 276. Albania, 63.
Ahmed-Paga, comandantul Turcilor la Albert, regele Ungariei, 315; zdlogiri
Cahul, Roscani, 214. donatiuni fratilor loan si lancu de
Aiud, sinodul din 1569, 328. Huniedoara, 38.
ako, dare, 292. Albert Kircily, v. Kiraly.
Alania, dup harta lui Giov. di Carig- Albe.,sti, sat, prcdlab din, 466.
nano, 450. dijma, 562.
Alanii, Asi sau Iasi, 411, 450; origi- Albinuga, carte populard, 598.
nea si locuintele lor, 411; cdtre epis- Albotet, staroste de Cernduti, 500; rds-
eopul din Vicina, 434. cump Ard Albotenii pentru dusegu-
Alanus fluvius = Prut, 411, 450. bind, 570.
Alba, comitat In Transilvania, 252, Albotenii, sat, rscumpArat pentru du-
322, 398, 419, 453; mandstiri In, segubind, 500, 570.
322; originea numelui, Intinderea, Albu Golescu, clucer, moare In lupta
419. cu Ion Vodd cel Viteaz, 224; cdsato-
Alba-lulia, catedrala catolicd din, unde rit cu Erina, fijen lui Milos-Vodd, In-
sunt Inmormntati fratii loan si morrnantat la mAndstirea Vieros, 227.
Punerea In concordantl a trImiterilor la pagini cu textul pr,zentei editii se dato-

reste domnului I. D. Suciu.
www.dacoromanica.ro
692 ISTORIA ROMANILOR
Albu, sultanul Tatarilor, navaleste darueste salase de Tigani i T-

Moldova, 140. tari manastirii Bistrita, 482; clari
Albul, o sluga a lui, 555. mentionate, 487; Vasilicalele, 490;
Albul, postelnicul, 506. comanda' arcuri la Liov, 548; pro-
Albul, vistierul, In solie la Buda, 128, hibire de marfuri, 550; drumuri In-
la Sibiu, 394; ucide pe Mihnea cel semnate In vremea lui, 552; monete
Rau, 149; ucis si el, 149. dela el, 557; lucrari religioase
Albul and, 414. laice, 583; zugravi In timpul sdu,
Albul, vornic, boer Insemnat al lui 633, 646; icoane primite dela loan
Aldea, 7-8. VIII, Imp. bizantin, 652; evanghe:
Aldea, v. Alexandru Aldea. liarul lui, 655; epitaf dela, 663;
Alep, 233; 1lia Bares (Mohamet- passim.
pap) exilat la, 191; Chiajna exi- Alexandru cel Mare, 541.
latd acolo, 221 ; Petru cel Tandr, Alexandru cel Reitz, domn al Tarii Ro-
exilat acolo, 223. manesti, 260, fiul lui Bogdan Ldpus-
Alexa, stolnic, executat la Vaslui, 111, neanu, tirania lui, 250; spoliatiuni
495. fiscale, 250; i Mihai Viteazul, 260;
Alexandria, roman popular, cea mai zideste Prodromul dela Sinai, 251;
veche versiune romneasca, 596, 598. numit domn in locul lui Aron-Voda,
Alexandria, fiica lui tefan-Voevod, 22. apoi trecut in Tara Romaneasca, 250.
Alexandria, oras in Egipt, mormntul Alexandru cel Tnr, fiul lui Mihnea II
lui Radu Paisie, 169. cu Neaga, 233.
Alexandru-Aldea, domn al Tarii-Ro- Alexandru Cornea, fiu nelegitim al lui
manesti, politica lui, 1 ; ja domnia Bogdan III, 139.
cu ajutor dela Alexandru cel Bun, Alexandru Cumulovici, emisar al Papei
4; catre Ardeleni pentru prinderea pentru liga contra Turcilor,262-263.
unui fugar, 5-6; relatiile cu ve- Alexandru, fiul lui Iancu Sasul cu
cinii, 5-6; sfarsitul domniei lui, 7; Maria, 240.
danii la mandstiri, 7; fiul lui Mircea Alexandru, fiul lui Cazimir, duce al
cel Btran, 7; ajuta pe *tefan, fra- Lituaniei, 76, 453, 497.
tele lui Ilias, 17; resedinta lui, 374; Alexandru, fiul lui Ieremia Movila cu
danii la Zografu, 555; passim. Elisabeta, 257.
Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, Alexandru, fiul lui stefan cel Mare,
bate oastea lui Dan II (1429), 4; cu Evdochia din Chiev, 96, 101, 107;
ajut pe Aldea la luarea domniei, 4; in lupta dela Rdzboieni, 70; In lupta
ajutor lui Aldea contra Turcilor, 6; dela Ramnic, 98; ridica biserica la
apropierea de Sigismund al Unga- Bacau, 102, 107; casAtoria sa, 107;
riei, 6; fiii sai, 16, 108, 356, 369; pri- moartea i inmormantarea sa la
vilegiul comercial acrdat Lioveni- Bistrita, 107, 108; resedinta lui, 375;
lor, 84, 348, 430, 443-445, 449, 450, chipul lui, fig. 106.
451, 453, 544, 547, 569, 573; pH- Alexandru, fiul lui *tefan Voevod,
vilegiul Brasovenilor, 85; titlul nepot lui Al. cel Bun, 22.
355, 356; resedinta, 374, 375; prima Alexandru, frate cu Nicoara Potcoava,
mentiune despre un ceasnic al vine In Moldova cu Cazaci, prins
Doamnei, 395; danii manastirii trimis la Constantinopol, moare pe
Neamt, 411, 562; alte danii 480; drum, 239.
www.dacoromanica.ro
INDICE 693.
Alexandru, fratele Mariei de Mangop, Alexandru, pretendent, adus de Mo-

cumnat Cu Stefan cel Mare, 68. hamet II in Moldova, 68.
Alexandru Rimy, domn in Tara Roma- Alexandru, regele Poloniei, 134.
neascd, 362-63; cdtre parcAlabii Alexandru, tarul bulgar, ginerele lui
din Caracal, 480. Basarab Intemeietorul, 582.
Alexandru Ldpufneanu, domn al Mol- Alexandru II, Domn al Tdrii Roma.-
dovei, fiu nelegitim al lui Bogdan nesti, fiul lui Mircea pretendentul,
III, 139, 194; cum e prezentatd cu frate-sgiu Petru Schiopul impo-
domnia lui de istorici, 194; rapor- triva lui loan-Vocld ce! Viteaz, b'atut
turile cu Polonii, Turcii i cu Ardea- la Jiliste, 211, 224, 446; fugar la
lul, 194-196; pribeag in Polonia, Cetatea de Floci, 212; inlocuit, 212;
ja tronul cu ajutorul Polonilor, reia tronul, 212; familia sa, 226
raporturile cu Turcii, 195; ajutd 227; intrarea in Bucuresti, 224;
pe Mircea Ciobanul, pe Ptrascu cel conspiratje a boierilor contra lui,
Bun la luarea domniei, 195; ajutd 224; pretendentul Vintild i Oprea
la reinstalarea Isabellei in Ardeal Wink 224; pArile boierilor la Poartd
cu fiul ei, 195, 218, 333; cere Ciceiul contra lui, 224; fiscalitatea, 225,
si Cetatea de Baltd, 195; propunerile 565; ctitorii i donatii la mAndstiri,
facute de Ferdinand, 196; incur- 225-226; moartea, 226; morman-
siune in Ardeal, 195-196; Jacob tul, 227; peceti de aur, fig., 225,.
Heraclid Despotul la curten lui, 226; passim.
strAnge osti pentru a intdm- AlexcIndrel-Vodci, Olehno, fiul lui
pina pe Despot, 197; lupta dela Voevod, frate cu Roman II, ocupd
Verbia, 197; fuga la Constantinopol, domnia Moldovei (1449), 23; domnia
mazilia, exilul la Rhodos, 197-198; prdsirea domniei, 25; retragere
a doua domnie, 200-206; cronica In Polonia, 25; sprijinit de Poloni,
despre rspunsul dat trimisilor lui cu Moldoveni i ajutor polon
Toma, 200; cronicarul Eftimie des- contra lui Bogdan, e bgitut la Crasna
pre el, 200, 585; ucide boieri la si se retrage in Polonia, 26; revine
Suceava, 200; raporturile cu Ar- din Polonia contra lui Petru Aron si
dealul, 201; lupta cu Saya MAzgd reia domnia, 28; intAreste mdndstirii
pretendentul, 201; politica fatd de Bistrita, Botna cu ezerele i scutire
Turci, 201-202; ctitoriile lui, 203, de dri, 28; legamnt fath de Iancu
204, fig., 202, 203, 204; vieata econo- de Huniedoara, 28; promisiune de
micd a Moldovei, 204-205; familia inchinare fat de Cazimir, 28; d-
lui, 205; moartea lui, 206; numit rueste mandstirii Neamt o parte din
Pahomie in cdlugarie, 206; mormn- branistea domneascd dela Bohotin,
tul lui la mAndstirea Slatina, 206; 28-29; face danii mAn. Pobrata,
monete de argint, fig., 205; inseamnd Horodnic i Moldovita, 30; pierderea
pe Joldea la nas, 495; adaose la domniei, 29; redobAndirea domniei
indnstirea Neamt, 630; aduce zi- pentru a treia oard, 29; bdtut de
dari dela Bistrita, din Transilvania, Petru Aron la Movile se retrage la
633; epitaful lui, 667; evangheliar Cetatea Albd unde moare, 29; con-
ddruit la Dohiariu, 681 ; icoand siderd pe Iancu de Huniedoara ca
dela el, 684; comanda cruci, 683; pdrinte, 42; monete de argint dela
passim. fig., 557; danii, 561; passim.
www.dacoromanica.ro
Alexeni, sat pe Ialomita, donat de Anastasia, domnita, fiica lui Ilias

Aldea mndstirii Dealul, 7, 404. Voevod, 22.
Alexinac, 400. Anastasia, domnita, fiica Marincdi, in-
Ali-beg, pasd la Dunre, ja parte la zestratd de Petru Aron, 30.
expeditia contra lui stefan ce! Mare Anastasia, sotia lui Teodor, logofdtul
la Vaslui, 66; cu Tepelu pradd in lui Petru Rares, ctitord la Homor,
Moldova si apoi bdtuti la Minnie, 188.
71 ; expeditia in Ardeal, 121, 122; Anastasie Crimca, miniaturile lui, 255.
legaturile cu Vlad CAlugrul, 122. Anastasie, episcop al Rklutilor, 286.
Alimiinesti, sat pe Teleorman, luptd Ana.stasie, episcop al Romanului, scoala
la, 162. de zugravi, 653, 683.
Ali-papa, comandantul garnizoanei Anastasie, episcop al Vadului, 180,
turce din l'argoviste, 269. 324, 653, 683.
Algeria, descoperiri de orase, 435. Anastasie, mitropolit in timpul lui
Almapul-Mare, biserica din, vechimea, Petru *chiopul, 586.
320. Anatolia, 47.
Almasul-Mic, prau, seliste pe, 464. Anca, doamna, mama lui Vlad Inne-
A/mapti, cetate, Sigismund aeazd Ca- catul, 164.
valen i Teutoni acolo, 5. Anca, fiica lui Mircea Ciobanul, 221.
Alpii dinarici, muntii, 337. Anca, sora lui Basarab cel Tndr,
Ambras, in Tirol, castel, portretul lui 123.
Vlad Tepes, 50. Anca, sotia lui VIddut, 150.
amenda, 366, 496, 570. Ancuta, fiica lui Radu *erban cdsdto-
Amf ilohie, ieromonah, ridicd paraclisul rit cu Nicolae Pdtrascu, copiii,
Coziei, 621. 299.
Amlap, tinut, posesiune a domnilor Andreescu, pictor, 611.
Trii Romaneti, retrasd de lancu Andreica, sdbier in Moldova, 545.
de Huniedoara lui Vladislav II, 12- Andrei din Bistrita, medicul lui L-
13 ; Romanii din, pedepsiti de oastea pusneanu, 206.
lui Vlad Tepes pentru ajutorul dat Andrei din Cracovia, primul episcop
lui Dan, 46; in stpnirea lui loan catolic la Siret, 443.
Gereb, 118; originea numelui 352; in Andrei II, regele Ungariei, 571, 573.
titlul lui Mircea cel BAtrn, 354, 355. Andrei, rumn, 472.
Amur, fluviu, 467. Andrei Taranovski, traduce in limba
Ana, doamna lui Alexandru cel Bun, 652. polond cronica lui Mihai Viteazul,
Ana, fiica lui Ieremia Movild, 257. 587.
Ana, fiica lui *tefan ce! Mare, tumor- Andrei, vtori sulger, 392.
mntaid la Bistrita,, 108. Andrica dela Neaml, 445, 562
Ana, fiica lui Petru Rares, sotia lui Andriep Ili, jurd cu brazda in cap,
Vlad Innecatul, 165, 189. 493.
Ana, flied nelegitimd a lui Bogdan III, Andrit, ucis, 494.
139; altd fiicd nelegitimd a lui Andronic Cantacuzino, ajutd pe Mihai
Bogdan III, 139. Viteazul sd ia domnia, 261.
Ana, sotia lui Vlaicu-Vodd, 649. Andronie, vistierul, rmne s con-
Analele rutene, asupra luptei din Co- ducd in Moldova, 287.
drul Cosminului, 81. Anglzelina, fiica lui Ldpusneanu, 205.
www.dacoromanica.ro
INDICE 695
Anghelina, fiica lui Neagoe Basarab, arcuri, 512, 548; cu vcirtej, 548; Mai-
inmormantatd la Arges, 155. resti, 512.
Anghelutd, 494. Ardeal, 14, 33, 48, 75, 86, 260, 510,
Angiolello, 69. 526; Turcii prada (1420), 2; In
Anglia, 260. 1432 Tara Barsei, 6, 7; In 1442, 9;
Anghial, resedinta lui eitanoglu, 222. retragerea lui Mateias Corvin, 58;
Aninoasa, mandstire, In jud. Buzau, pradaciunile lui *t. c. M. dupa Baia,
ctitorie a lui Mihnea II, 234 58-59; Turcii pradalnici batuti la
Antim, mitropolitul, In corespondenta Campul Painii, 72; Radu cel Frumos
cu arhiepiscopul bulgar Eftimie, 582. in, 118; Laiotd fugar In, 121; expe-
Antioh Cantemir, 511. ditia Turcilor In, 121; Vlad Calugd-
Antonie, argintar, refugiat la Bis- rul in, 123; pretendenti la tronul
trita, 87. muntean In, 128; pribegi moldo-
Antonie, patriarh de Constantinopol, veni In, 142; Danciul pretendentul
asupra manastirii din Peri (1391), 320. In, 146; Mihnea cel Raiu fuge In,
Antonio Bosio, gravura lui Zotu Tzi- 149; delimitarea hotarului fata de
gara, 247. Tara Romaneasca, 151, 503-504;
Antonio Possevino, jesuit, despre Ale- Mircea pretendentul In, 151; Radu
..
xandru II, 226. dela Afumati strange oaste in, 159;
aparat administrativ, judecatoresc, mi- Moise Voda fuge In, 163; pribegi In,
litar, 377. 166; Radu Paisie acolo, 167; lega-
aplice de aur, la Curtea de Arges, 674. turile Cu Petru Rares, 172-175;
aprozi, 391-392, 498. Grozav vornicul i Barbovschi in,
Apsa de Mijloc, biserica din, 320. 172; mare parte recunoaste pe Petru
Apuseni, m-tu, 324, 329, 351, 576. Rares, 175; Petru Rare pribeag,
Arad, Orod, comitat, 322, 398, 415; ori- 178-179; expeditia lui Petru Rare
ginea numelui, intinderea, 419; ma- In, 181 ; posesiunile lui Petru Rares
nastiri, 322; episcopii de, 326; cet ate, 111,1 81 ; Ilia Rare si MirceaCiobanul
419, vechimea ei, 437; mentiuni doc. cu oaste In, 1 89 ; politica lui *tefan
533; drum spre, 552. Rares Ltd, de, 191; raporturile Cu
anima, la Bratilov, 542. Alex. Lapusneanu, 195-196; Despot
Arapul Constantin, 507. Voda vrea sa reia posesiunile din,
arbalete, 512. 199; raporturile cu Lapusneanu In
Arbure, parcalab de Neamt, 70, 105, a doua domnie, 201; comertul lui
109; portar de Suceava, tutore lui Ldpusneanu cu 204-205; situatia
tefdnita, 139; simpatia cdtre Po- nelinistita 'in, 312; Socol in, 217;
loni, 139, 140; In disgratie, 140; Voica, doamna in, 217; pribegii din,
uciderea lui, 142. voesc sa indepdrteze pe Mircea Cio-
Arburea, sat in sin. Sucevii, 105; bise- banul, 218; pribegii In, 221; guverna-
rica ridicata de Luca Arbore, 105; torul confisca averea lui Petru Cercel,
fig., 104; mormantul lui Arbore, 232; schimbarile petrecute, 275; cu-
chivot, fig., 110; pictura, 632; zu- cerit de Mihai Viteazul, 2 81 ; or g.
gravitd de Dragosin, 647; sfesnic de ad-tiva i sociald deosebita
lemn la, 671. de a Tdrii Romanesti, 282; mitropo-
Arcanii, sat, fost in judetul Jalesului, lit roman cu resedinta in Alba-Iulia,
398. 284; fiscalitate excesiva In timpul
45
www.dacoromanica.ro
lui Mihai Viteazul, 288; evenimen- de Arges ; meiniistirea, Radu Paisie

tele dupA MirAslu, 292; planul de egumen la, 166; danie dela Mircea
recucerire de cAtre Mihai Viteazul Ciobanul, 221; dAruitA de Petru cel
si Basta, 294; institutii, 345; origi- TAOr cu satul FlAmanzcsti, 223;
nea numelui, 350; voevodul, atri- branistea ei, 364; azilul dela, 563
butiunile lui, 358, 359; harta lui sfintirea ei, 587; judelul, 233, 400;
din 1559, fig., 351 ; Nicolae Voe- originea numelui, 400; rdu, 269, 371,
vodul din, 347; voevodul ardelean 400; cetatea dela, asezarea, ment.
confirmA tratate, 359; resedintele doc., 530.
voevozilor, 376; campania lui Petru Argegel, rau, lupt la, 162.
Rare In, 381; subimprtiri ad-tive: Arghiropol, negustor grec imbogAtit
comitat, district, 414; scaune, 414; Valachia, 457.
formarea lor, 415; bisericd de sat argintarii de lux din Transilvania, 545,
fortificatA, fig., 537; Romnii de 674.
acolo anteriori stApanirii unguresti, scaun secuesc In Transilvania,
469; cnezii din, 475; iobagii, tiganii 415; ape, vssarea ei, 552.
din, 476, 481; mijloace de oprire a arma, 393-394.
proceselor In, 487; Sasii cojocari , armata, organizarea, 503-539; prin-
548; import de morun In, 550; mAr- cipiul alcAtuirii ei, 503, 505; dre-
furi din, 550; drumurile In Ardeal, gAtorii comandau cete de subalterni,
552-553; waffle sdsesti, 553; mo- 505, 506, 507; vAtafii de cete
netele, 558; monetria /ui Vlad Dra- marii vAtafi, 506; breslele, 506;
cul acolo, 558; oieritul In, 562; vechi curtenii din Moldova, 507; vitejii
drepturi locale, 571; orasele din, din Moldova, 507-508; in Tara Ro-
571; vmi In i sppe, 573; mine, maneascA breslele se numeau
ocne, 574; scutirile de &AA, 578; prcalabii de judete, 507; con-
Stavrinos scrie poema In, 589; scri- tingentul oraselor, 508; lefegii,508--
sori In ungureste cAtre voevozii din, 509 ; oastea In dobndA, 508; strA-
590; In nord s'au fcut primele tra- jerii In Moldova, 510, 520; plaiesii
ducen i de texte In romneste, 592 In Tara RomneascA, 510; v-
593 ; modle, ceramica din, 629; nAtorii In Moldova, 510; calArasii,
mesteri din, 633, 671; cea mai veche hnsarii in Moldova, 511,
picturA, 639; fabricate aduse in trile armamentul : ofensiv, defensiv, 512,
romne din, 683; v. Transilvania. 513; de foc, 514; armura 512-539;
Ardeleni, 71, 345; rsculati con- steagul, 546; cetatile, 517-538; mA-
tra lui Mateias Corvin, 57; chemati nAstirile ca loc de apdrare si refugiu,
In ajutor de *t. c. M. la nAvAlirea 538; bibliografie, 538.
lui loan Albert (1497), 77; dau aju- armeifei, 423, 488, 506; ceata celor din
tor lui Petru *chiopul contra pre- Balaci, 506.
tendentului Alexandru, 238. Armeanul, porecla lui Ion VodA cel
arderea de viu, pedeapsA, 495. Viteaz, 208.
Areni, localitate unde Ieremia MovilA Armenia, monete ale regilor din secolul
bate pe Rdzvan, 253. XIII, la Cetatea Alba, 457.
Arges, ora g = Curtea de Arges, 5, 269; Armenii persecutati de *tefan Rares,
resedinta mitropolitului, 130, 439; 191-192; In orasele Moldovei, 456.
resedinta domneascA, 439, v. Curtea armura, 512-517.
www.dacoromanica.ro
INDICE 697
Aron-Vodd cel Cumplit Tiranul, Asprocastron, v. Cetatea Alba.

domn al Moldovei, 510; fin nelegi- Assan-beg, ja parte la expeditia con-
tim al lui Alaxandru Lapuneanu, tra lui *t. c. M., la Vaslui, 66.
205, 250; domnia, 250; fiscalitatea Astrahan, piei de, 548.
In timpul lui, 250, 251; rascoala asezeimdntul lui Mihai Voda, 304-305.
contra sa, 251; executii de boieri, Atanaric, regale Gotilor, 403.
251; mazilit i numit din non, 251 ; Atanasie, ierodiacon, face o icoana,
revenirea la Iai i prinderea lui 654.
Petru Cazacul, 251; legaturile Cu Athos, Sf. .Munte, 14, 587, 649, 655,
cretinii, 251; rscoala contra Tur- 683; mile dela Aldea, 7; ajutoare
cilor, asedierea cettilor turceti, 251 primite dela Vladislav II, 14, danii
252, 261-264; detronat din ordinul dela Vlad Tepe, 50; Nifon, pa-
lui Sig. Bathory i inlocuit cu Raz- triarhul se retrage acolo, 130; egu-
van, 252, 267; inchis la Vint, 252; meni la sfintirea Curtii de Arge,
otravit, 252; inmormantat In m-rea 152; daniile lui Neagoe Basarab,
ridicata de Mihai Viteazul In Alba 152, 153; influenteaz arhitectura
Julia, 252, 284; oasele lui desgropate bis. In tarile romane, 619-620;
i risipite, 290. meteri dela, 646; specialitate In
Aron-Vodei, m-rea, lnga Iai, 252; icoane, 654.
donatii de sate, scutiri, 561, 564. Atila, 420.
Arpentie, pargariul cel mare din tar- Augsburg, 50.
gul Neamt, 445, 459. Austria, Austriacii, 217, 246, 251, 272,
Arta, ora, 337, 339. 350.
arta, populard: elemente distinctive autorul invataturilor lui Neagoe, 583.
612-613; arhitectura bisericeasca, Avari, 541.
613; biserici de lemn, 613; bise- Avedik, negustor armean In Tara
rici sapate In stanca, 613; biserici Rom., 457.
de zid in Muntenia, Moldova i Averefti, sat in j. Neamt, 564.
Transilvania, 616, 617; influenta sdr- Azarie, cronicar, 586; despre boerii
beaScci, 619; influenta atonitcl, 619 ce tradasera pe Alex. Lapuneanu,
620 ; influenta armeanei, 620; tipul 200.
muntean, 621-623.
artileria lui Petru Rare la Obertyn, Babadag, 530; prdat de oastea lui
176. Mihai Viteazul, 272; de Wile lui
artifti cretani, 647. Aron Voda, 264; amintit indata
Arca, regiune, sub ascultarea biseri- dupa 1333, 435.
ceasca a m-rii din Peri, 320. Baba Novac, arde Plevna, 272 ; cu Buze-
Asanestii, statul lor, 336; familia, 354; tii spre Sibiiu, 279; moartea lui, 297.
stolnicul la curtea lor, 386. Babele, schit In jud. Vlaca, zidit de
Asi, v. Alani. Vlad CAlugarul, 124; pisania, danii
Asia-Mica', 10, 223; manastiri din, la, 125.
ajutate de Neagoe Basarab, 154. Babici Stan, boier, 412.
Asineta, legenda prea frumoasa, carte Bacciu, ora, targ, 22, 286, 445; ocupat
populara, 597. de Mateia Corvin, 57; reved. dom-
Aslan, vornicul, 388. neasca, 375; vechimea, orig. numelui
aspri, monete, 555; de oimi, 565. ment. doc., 445, 446; Unguri la, 455;
45.
www.dacoromanica.ro
ocolul, 1a64; judeful, 60, 398; ment. zul, prada pana in, 275; pictor din,
doc., 406; orig. numelui, 410; Ungu- 654.
rii in sate, 456; yawl, 85, 446, 451, Balcic, 431.
445, 573; bisericei ridicata de Ale- Balciu, parcalab al cetatii Tismana
xandru fiul lui *t. c. M., 102, 107, (1454-1456), 530.
649; drum prin, 552. Bali-beg, navaleste in Moldova cu pre-
Badea, fiii lui, 569. tendentul Hronot, batut de *t. c. M.,
Bodea, vornic, 111. 74; comandant al cettii Silistra,
bagaini, boerinasi la Bulgari, 470. nay. in Polonia, 81.
bagrenica, hlamida tarilor bulgari, 367. Balica, fratele lui Dobrotici, stpn la
Bahlovia = Harlau, 143, 451. Cavara, 431.
Bahlui, rau, 407, 451. Balomir, jude, 475.
Bahna, sat, 478. Balomirefti, sat in tin. Sucevii, 411,
BahniNi, 399. 475.
Baia, targ, lupta intre *t. c. M. si Balota', rascump. de gloaba pe Giur-
Mateias Corvin, 43, 57, 67, 112, 524, giu, 501.
586, 607; biserici, 102, 181, 187, fig., Balfe Teodor, logoratul lui P. Rares,
103; reved. domneasca, 324, 443; in- 182.
temeiat de Sasi i Unguri ardeleni, Baltazar Walter, traduce in latina cro-
originea numelui, 444, 446; ars nica lui Mihai Viteazul, 301, 587.
la 1467, populatia, decaderea, 443; judetul de, intinderea, ment.
morile Sasilor dela, 455; Ungurii la, doc., 399.
455; soltuzi i pargari la, 459; pece- Bamberg, 50.
tea, 461; Tatarii din, 483; morile Ban, dregatorie, 163, comanda in
domnesti, 543; drum prin, 552; lipsa domnului, 358; atributii, 379;
Sasii din, 561; ()anal' la, 573. puterea lui, 487; subalternii sai,
Baia-de-Aramci, 454-455, 505, 542, 379, 488, 505.
575. Banat, regiune condusa de ban, 33,
Baia-de-Fier, 52, 535. 272, 287; posesiunile lui G. Branco-
Baiazid II, sultan, 72, 73, 590; cuce- vici, 40; miscarea taranilor din
reste Chilia i Cetatea Alba, 72, 123; (1526), 314; 345; vezi Severin.
cere vadurile Dui-aril cu vdmile dela bani, monete, 554, 558; rosii, 555;
Radu c. M., 128; revolta Ienicerilor ocinile socotite in banisori, 474.
impotriva-i, 133. Banul, stolnicul, 55.
Balaci, sat, 506. Bandini, misionar catolic, despre co-
Balasinefti (Balasinouti), sat pe Su- lonia de Unguri dela Tecuci, 456.
ceava al m-rii Horodnic, 98, 358, Banteif Constantin, 507.
566, 569. Barbu Craiovescu, mare ban, 123, 157,
Balc (Balitd), fiul lui Sas, comite de 222; In divanul lui Basarab cel
Maramure i Satmar, 415; voevod, Tandr, 122; fiul lui Neagoe dela
proprietar al m-rii din Peri, 320, 606. Craiova, 146, 147; unchiul lui Nea-
Balc, fratele lui Ivan voevodul de goe Basarab, 150; calugdrit sub
Beius, 417. numele Pahomie, 661.
Balcani, m-tii, pen., 132, 263, 272, Barbu, vornic, ginerile lui Mircea Cio-
287, 312, 595; m-ri ajutate de banul, fuge in Ardeal, extradat, exe-
Neagoe Basarab, 153; Mihai Vitea- cutat, 217, 221.
www.dacoromanica.ro
INDICE 699
Barbovschi, portarul Sucevei, in Ar- Severin, 436, 526; moare la Campu-

deal, 172. luilg, 439; oferd o despdgubire Ungu-
Barnovski, voevod, 388. rilor, 553; 'Lucid cu tarul Bulgarilor,
Barnowski. Toma, parcAlab db Cer- 582; incepe biserica Domneascd, 618.
nduti, respins de Poloni, 176. Basarab Nicolae, pretendent, fiul Jul
barones = dregkori, 377. Barbu sNagorae din Tara Rom., 222.
Bartfeld, in Ungaria, 673. Basarabia, tara lui Basarab, 346.
Barton, agent englez la Constantino- Basarabii, dinastia, 163, 346, 369, 674.
pol, sprijind pe Mihai Viteazul, 261. Basarab Voevod, pretendent, Lngd Si-
Basarab cel &Ivn, Laiotd, domn a ghipara (1459), 45.
Tdrii Rom., fiul lui Dan II, 508, Basta Cheorghe, general imperial, 279,
533; pus domn de *t. c. M., 61, 62; 281, 284, 301; boerii moldoveni ape-
de partea Turcilor, 62, 117, 118; ed- leazd la el, 254; ajut pe nobilii un-
tre Braqoveni, bate pe Tepelu, batut guri contra lui Mihai Viteazul, 288
de *t. c. M. (1474), 62; ajutd pe 290 ; relatiile cu Mihai Viteazul dupd
Turci contra lui *t. c. M. la Vaslui Mirdslu, 291; arestat de Unguri la
Rdzboeni, 63, 66, 68, 70, 101; Cluj, 292; pardsete Ardealul, 292;
alungat din domnie de *t. c. M., intlnirea cu Mihai, 294; asasinarea
70, 118; domnia, 119-121; inlocuit, lui Mihai Viteazul, 297-298.
119; incursiuni in Tara Rom., 121; Baleo, rumn, 472.
rqedinta lui, 374. Basen, loe la, 492.
Basarab cel Temar, Tepelu, domn al bastinei, semnificatia, 474.
Tarii Rom., pribeag in Trans., spri- Bdthory Andrei, cardinal, ales prin-
jinit de Unguri contra lui Laiotd, cipe al Ardealului, devotat Poloni-
bdtut, se retrage in Ardeal, 62; pus lor, 278; cere lui Mihai Viteazul rein-
domn de *t. c. M., 70; trece de partea noirea tratatului, 278; fuge dela
Turcilor, 70, 117; raport. cu Turcii, *elimbr, 280; urmdrit de Secui,
pradd in Moldova cu ei, bdtut la omorit de pdstori, 281; inmormdn-
Rmnic, 71; pradd in Ardeal cu tarea la Alba-lulia, 282; pictorul
Turcii, bdtuti, 71; sustinut de Grajo- capului lui, 647.
vqti, revine in scaun, 71; pretendent, Bthory Chri,stofor, fratele lui *tefan
119; alungd pe Laiotd, 121; domnia, Bthory, 326; principe al Ardea-
121-123; cu Ali-beg i Skender-beg, lului, 334.
121-122; bdtut de *t. c. M., 122; Bthory Sigisrrtund, principe al Ardea-
moartea lui, 123; familia, 123; dupd lului, fiul lui Christofor B., 251, 252,
unii, tatAl lui Neagoe Basarab, 150, 334, 604, 606, 608; detroneazd pe
679; rqedinta lui, 374; confirmdri, Aron Vodd, 252; sprijind pe Mihai
scutiri, 380, 477; despre banii roii, Viteazul la Constantinopol, 254; in
555; passim. liga contra Turcilor, 262; conditiile
Basarab, fiul lui Dan, pus domn (1442) tratatului cu Mihai Viteazul, titlul
In Tara Rom. de Iancu de Hunie- lui, 266; in ajutorul lui Mihai contra
doara, 9. Turcilor, 269; intoarcerea in Ardeal,
Bosarab I, Intemeietorul, domn al 272; cedeaza Ardealul Imperialilor,
Tdrii Rom., 370, 422, 434, 530 ; titlul revenirea,275-276; renuntd din nou
lui, 353; fiul lui Tihomir, 369; a la tron, 276-278; fugar la Ieremia
avut dregAtori, 377; stdpan al cetdti Movild, 285; incercare de restabilire
www.dacoromanica.ro
in Ardeal, 291; stapan iardsi In Ar- Bd4atul, logofat, cumnat cu Bogdan

deal, 292; retragerea dela Goroslau, Lapusneanu, sprijina pe pretenden-
fuga in Moldova, 294; cu ajutor dela tul Cretul, 238.
Ieremia Movila, cu Turcii, contra lui Bcillag, sat, 506.
Mihai si Basta, 294; confirma pe Bei/g, ocina din, 591.
loan dela Prislop mitropolit al Ro- Bandleni, nume provincial al Roma-
manilor, 327; povestea luptelor Cu nilor, 345.
Turcii, 607-608. BeineVi, sat, 405.
Bdthory sS'tefan, comite, bate pe Laiotd, bdnisori, bani de judet, slugi banesti,
119; scrie Brasovenilor, 121. subalterni ai marelui ban In Tara
Bdthory sS'tefan, batut de rsculati Rom., 379, 488, 505.
(1514), cere ajutor voevodului Ar- Bard gan, regiune, nume de orig. turca,
dealului, 312, 313. 348, 404.
Bdthory sS'tefan, palatin, sustine pe Beirbat, voevod, circulatia monetara
Ferdinand de Austria la tronul Un- pe vremea lu, 553; venituriIe lui
gariei, 330. 573.
Bdthory sS'tefan, principe al Ardealului, Bcircan, vistiernic, In sfatul lui Mihai
ales rege al Poloniei (1575), 238, 241, Viteazul din Ardeal, 282.
317, 326, 334, 647; decapiteaza Biseircibeasa, In jud. Huniedoara, bis.
pe Nicoara Potcoava la Liov, 238; de lemn, 613.
moartea lui, 238. Beisceni, Vlasie din, 360.
Batthydnyi, muzeul din Alba Iulia, Bdcoveil, pod peste, in 1420, 551.
icoana, 653. baciu, orig. cuvantului, 428.
Bddepii, sat al m-rii Cozia, 124. voevod, ctitoria sa din Criscior,
Beidica, comisul, fiu nelegitim al lui 320.
Radu cel Mare, 132, 157; impotriva Bdrgdiani, sat donat lui Ion Urecle,
lui Radu dela Afumati, 159; pus 407.
domn, scrie Brasovenilor, 159. Bdrgdu, Saya Mazga pretentent mol-
bcli de aur, in Ardeal, 576. dovean proclamat domn acolo, 200;
Bdicenii, sat pe Siret, donat de *t. drumul prin pasul, 552.
c. M., m-rii Neamt, 93. Bdrlacl, targ, ars de Tatari (1440), 21;
Bdilevi, sat, 388. tab Ara Turcilor acolo si pradaciuni
&Ilan, confirm, de proprietate, 440. (1473), 62; vaina, 85, 451-452, 573;
Bead nevi (Neamt), strana bis. din, resedinta domneasca la, 376, oras,
672. 407, 409; judeful, ment. doc., orig.
Bdicescu Nic., asupra rumaniei, 304. numelui, disparitia, 409; ocolul, 409,
Balcefti, mosie, hotarnica, 493. 452, 464; vechimea targului, ment.
Baleftii, sat, fost In jud. Jalesului, 398. doc., 452; In posesia lui *tefan
Balgrad, Alba Iulia, cetatea, 327, 418, Voevod (1435), 452; catastihul sol-
436, 533; mitropolia, titlul, 326; v. tuzului din 461; pecetea targului,
Alba Iulia. 461; drum prin, 552; soltuzul de,
Beilinefti, sat, jud. Dorohoi, 105; bise- 467; rdul, valea, 63, 85, 407, 408.
rica ridicata de Taut log., 105, 634, boier din Harlau, 450.
637. Bdrnova, 410.
Bcilteni, sat, Vlad Dracul decapitat la, Bdrsa, Tara, tinut, 279; pradata de
11; rumanii din, 304, 361. Turci, 7, 124; pradata de oastea lui
www.dacoromanica.ro
INDICE 701
Vlad Tepe, 45; Mihai Viteazul aci, Benea, sat, 607.

291; Cav. Teutoni aezati aci, 534, Bendorf, sat In tin. Sibiului, pradat
575. de Vlad Tepe, 45.
Bdrsa, apa, 173. Benkner Hans, fabricant de hartie la
Bdrsanii, nume regional al Romanilor, Braov, 545; jude al Braovului,
346. 591; Invoiala tu Coresi p. tiparituri,
BdrseLyti, sat, 566. 600; sprijine tiparirea de carp
Bdrsdu, sat donat de regele Albert religioase pentru Romani, 603.
fratilor Iancu i Ioan de Huniedoara Bercelui, balta, 465.
(1440), 39; biserica din, 320. Berchisefti, sat la Miletin, 646.
Bdrsefti, Preda log. din, 473. Bereg, comitat, posesiunile lui G.
Bdsca, lunca ei, 471. Brancovici In, 40; sub ascultarea
Beala, sat, In jud. Mehedinti, 399; bis, a m-rii, din Peri, 320.
scutiri, 511, 566. berarii, la Baia i Suceava, 544.
Beatrice de Neapole, regina Ungariei, berbcinye, berbenite, de miere, 365,
68, 71. 550, 562.
Beauri Jacques, valon, asasineaza pe Beresteani, sat, 544.
Mihai Viteazul, 298. Berheciu, sat In jud. Tecuciu, 413.
Beiu,s, 292. Berindei, pretendent adus de Mateia
Bejan Gheuca, boier, 493. Corvin In Moldova, 56.
Bekes Gaspar, roman din tin. Cara- Bernard, sabier din Bistrita, 545.
Severinului, 317; In solie la Maximi- Berthier, secretar francez al lui Petru
lian II, 317 ; incearca sa ia Voevodatul Cercel, 230.
Transilvaniei, invins in 2 lupte, 317; sarbi, lefegii, 509.
colaborator apoi al lui *t. Bthory, Beti Ghirei, sultan, sgetat, 137.
317; contra lui *tefan Bthory, Bezdead, rumanii din, 478.
stpan al cetatii Fagaraplui, 334. Biblia, prima trad. In ungurete la
Bela III, rege al Ungariei, venitul oc- Trotu, 455.
nelor ardelene sub, 575. bibliografie, 14-15, 31, 43, 51, 115
Bela IV, rege al Ungariei, 4, 414. 116, 126, 133,144, 155--156, 169-
heleag, locul de concentrare al armatei 170, 192--193, 206, 215, 235-236,
In caz de razboi, 507. 248-249, 257, 307--308, 335, 341,
Belgrad, Beograd, cetatea, lupte Intre 352, 376, 396, 425, 467--468, 485,
Turci i Iancu de Huniedoara, 39, 502, 538--539, 579--580, 608--610,
41; aparat de Szilagy i nepotu-sau 686--688.
Ladislau, 41; cucerit de Turci, 143; Biblioteca Nalionald, din Miinchen,
sangiacul de ajuta pe Radu dela evangheliarul dela Hotin, 680;
Afumati, 160. din Paris, 431.
Beloizvor, sat iertat de dri, 577. Bicaz, marzac ttar prins de vornicul
Beltkewk, v. Drgffy B. Carabat, 140.
Bend,er, cetate, 240; begul din, 238; ori- Bielski Martin, cronicar polon, 515;
ginea numelui, 453; cetatea ridicat'a despre lupta dela Obertyn, 176.
de Turci, 524. Biertan, scaun sasesc in Transilvania,
Bender-Abbas, ora la golful Persic, 454. 414.
Bender Schachpur, ora la golful Persic, Bihor, comitat, 316, 414; posesiunile
454. lui G. Brancovici, 40; pustiit de ras-
www.dacoromanica.ro
702 ISTO RIA ROMANILOR
culati (1514) cu popa Laurentiu, 312; 563; fig., 147; drAmatd, 147; act
intinderea, 417; ceti, orae, trguri, dela Barbu Craiovescu, 163; mor-
417; vechimea i originea numelui, mntul lui Moise Vodd, 164; o bise-
417-418. ria a ei Inteo peter, 613; numele
vornic, tradeazd pe Ion Vodd cel meterului, 633, 647; epitrahil dela
Viteaz la Cahul, 213. 661; rucavite i zavesd dela, 662;
ceanic al Doamnei, 395. o reproduce un chivot, 679.
Bintinfi, In Ardeal, 399. Bistrila, rdu In jud. Gorj, 398.
bir, birarii, 199, 261, 365, 423, 498, ora, cetate in Transilvania,
560, 565, 577. 252, 291, 543, 545; oraul i distric-
bireirie, 498. tul cu 20 sate donate lui Iancu
Birtoc, v. Drgffy B. de Huniedoara (1453), 39; legAturile
Bisericani, m-re, 507, pravila dela, comerciale cu Moldova, 87, 204,
490; calugdrii dela, 497. 540, 545, 632, 633, 682; pltete
biserici, zidite de t. C. M., 98-102; 1000 fl. aur lui tefdnitd, 143;
bis. Alba' din Baia, 102; - mitropoliei cedatd lui P. Rare, 172; refuzd
din Tdrgovite, ziditd de Neagoe Ba- prcdlab moldovean, 173; atacat.
sarab, 153; - episcopie din Roman 1 81 ; se rdscoald contra lui Mihai
refdcutd de P. Rare, 182; fig., 185; Viteazul, 289; judetul i p"argarii,
Domneascd dela Tg. Frumos, 1 87 ; 322; colonitii dela, 374, 410; ma-
Albei in Buc., 260; - Domneascei jorit. populatiei Saii, 458, 553; bi-
dela Curtea de Arge, 353, 368, 636, Mill din, 483; era cetate la 1241, 534;
673; vechimea, 616; tip constantino- drumul prin, 552; comitat, regiunea,
politan, 624; - Neagrd, din Bra- 414, 443; In timpul revolutiei din
ov, fig., 437; - Domneascet din 1514: 313; sub ascultarea m-rii din
Trgovite, ctitoria lui Petru Cercel, Peri, 320; sub ascultarea episcop.
tip constantinopolitan, 618;- mol- Vadului, 324; originea numelui,
dovene, 624-633. alipitd universitdtii Sailor, 417.
Bistrel, balta, In fostul judet de Band, Bistrileni, or'deni din Bistrita arde-
399; vadul, slobozia, 512. leand, 545; scrisori dela P. Rare,
Bistrita, m-re din Moldova, 400, 447, 171, 173; scrisori dela Ldpuneanu,
451 ; letopisetul, 21 ; danii primite: 196, 205; meteri constructori, 241;
moii, tigani, 28, 29, 108, 284, 475, confirmare de privilegii, 359; scris.
482, 483, 497; ctitorie a lui Alex. dela Bogdan III, 575.
c. Bun, 89; *t. C. M. adaug biserica Bitinia, 413.
0 un paraclis, 93; morminte acolo, Bitolia, ora aromn, 340.
108; refdcutd de P. Rare, 178, 1 82 ; bizantin, stilul, In forma, impArtirea,
bis. m-rii zidit de Alex. Lapuneanu, tehnica i decoratia interioard a bi-
203; fig., 203; reedintd domneasc, sericilor, 616, 624; tip constantino-
375; clopotul cel mic, 548; pictura politan : caracteristice, 618, 621; tip
paraclisului, 637; icoane vechi, 652; sdrbesc : caracteristice, 619; tip ato-
letopiselul zis dela, 20, 21, 53, nit : caracteristice, 619, 621.
532, 587, 597. Bizanf, = Constantinopol, Bizantinii,
Bistriya, m-re, jud. VAlcea, ctitorie a 2, 428, 490; influente din, 382, 384,
Craiovetilor, 147; mormantul lui 386, 636, 649, 655.
Tepelu acolo, 123; danii, 125, 304, Bizone, ora antic, 431.
www.dacoromanica.ro
INDICE 703
Blaj, fratele stol. Domocu, 456. face acoperdmntul de mormant,

Blandrata George, medicul lui Ldpu- al lui *tefan c. M., 666; chipul lui
neanu, 197; i al lui loan Sigismuilid, pe o perdea de bisericd, 664.
334. Bogdan, fiul lui Aron Vodd, 252.
Blatniya, In jud. de Balta, 399. Bogdan, fiul lui Iancu Sasul cu Maria,.
bldnuri, 548. 240; numit domn In locul lui Mihai
blestem, carte de, 441. Viteazul, 263; fuge dela Rusciuc,
Blidari, sat In jud. R.-Sdrat, 543. 264.
Blidereni, sat In jud. Trotu, 406. Bogdan, fiul lui leremia Movild Cu
Bliume Hand, din Braov, 458. Elisaveta, 257.
Boaas Anton, oltuz din Tecuci (1661), Bogdan, fiul lui Upuneanu, domn,
456. 205; tratat, legdturi de rudenie cu
Boba, fiica lui Radu c. Mare, 132. Polonii, 207; mazilit, 208; la Mos-
Bobdlna, deal, consftuirea rdscula- cova, 208; merit. doc., 209.
tilor (1437), 310. Bogdan, fiul lui Nicolae, confirmat
babou, postav ordinar, importat in cneaz, p. vitejie peste satele Md-
tdrile romdne, 86, 547. goaia, Rechita i Stramtura, 315.
Bochetor, conducator tdtar, cuprinde Bogdan, fiul lui P. Rare cu Maria
cetatea Sdnzieni, 534. doamna, 189; mormntul lui, 186.
Bodestii, sat, 488. Bogdan-ili = Moldova, 350.
Bodrog, comitat, 38. Bogdan Intemeietorul Moldovei, 91, 369,
Boemia, 76; ciumd in, 42; monete In 377, 422, 453, 470, 628.
556; v. Cehia. Bogdan, vornicul, cdsdtorit cu sora
Bog, fratele lui Ivan Voevod de lui Radu cel Mare, 125, 130,
Beiu, 417. 149-150.
bogo-sii, 547. Bogdan .11, domn al Moldovei, tat5.1.
Bogata romtineascd , ungureascd , sate lui *tefan cel Mare, fiu nelegitim
ale episc. Vadului, 325. al lui Alexandru cel Bun, ocupd
Bogdan cel Chior, Bogdan-Vlad, domn domnia (1449) Cu ajutor dela Iancu
al Moldovei, fiul lui *t. C. M., 83, de Huniedoara, 25; lupte cu Alexdn-
88, 101, 105, 368, 384; restitue Pocu- drel, 25; biruinta i ungerea ca domn
tia Polonilor, 84, 134, 174; moartea, la Suceava, 25; omorlt la Rauseni.
107, 138; fig. 135; urmaul lui *t. de Petru Aron, 25, 28; Intelegerea
c. M., 112; conflict cu Radu c. cu Buczacki, 25-26; legamantul
Mare, 129; domn, planuri de cas- fatd de Iancu de Huniedoara, 26
torie, 134, 136, 149; pradd In Polo- 42; se retrage In codrii Vasluiului
nia, 136; mediatia lui Vladislav, din fata lui Alexndrel, 26; ataca
lupte contra Tdtarilor, 137; i bate pe Alexandrel la Crasna, 26
raport. cu Ungurii, 138; raport. 27; inmormntat la Rduseni, 28;
cu Tara Rom., 138; lupte cu pre- scutiri mAndstirii Moldovita pentru
tendenti, 138; raport. Cu Turcii, casele din Suceava, 457; monete,
familia, 138; ctitorii, 139; fig., 557; passim.
morm. lui, 139; merit. doc., 142; Bogdnesti, pe Prut, Petru *chiopul
sprijine pe Mircea contra lui Neagoe, bate pe Cazaci, 241.
151; are fiu nelegitim pe Alex. Cor- Bogos, 494.
nea, 139; cdtre Bistriteni p. aur. 575; Bogu.,s, boier, 465.
www.dacoromanica.ro
Bohotin, branistea domneasca, 29, 93. Borzegti, pe Trotus, biserica zidita. de

364, 492; o parte din ea inchinata *tefan cel Mare si fiul su Alexan-
de Alexandre' manastirii Neamt, 29; dru, 100-101, 630; semne lapidare,
prisac donata manstirii Neamt de 632.
*tefan cel Mare, 93. Bosfor, 10, 413.
Boian, sat, lupta la, 221. Bosna, raid, 407.
boieresc, claca, 476. Bosnia, 315, 337, 339, 385.
boieri, clasa sociald: numele, puterea Bogar, domeniu in Banat, donat fra-
lor, 470-476; locuitori ai oraselor, tilor Iancu i loan de Huniedoara,
484; plateau birul, scutiti de pod- 39.
voade, 577; mehedinfeni ucid la bote, poloboace de vin, 365.
Glogova pe Basarab cel Mar, Botna cu ezarele, confirmata de Ale-
123; pribegi in Polonia, 142; ucisi xandre' manstirii Bistrita, 97.
la Liov, ucisi de Lapusneanu, 200; Botosani, targ, 21, 390; Polonii 11 ard
ucisi de Mircea Ciobanul, 219. 136; biserici zidite acolo de Elena
Boldorogesti, sat, 498. Rare, 188; ment. doc. 447; veni-
Boldur, vornic, in Moldova, birue la turile targului apartineau doamnelor,
Lentesti un detasament Polon ce 447; pecetea, 461; judeful, 398, 418;
venia in ajutor Regelui (1497), 80, infiintarea sa, 411.
358, 381; ataca Chilia si Cetatea Bozianu Calotei, sptar, ban, boier al
Alba (1500), 83. lui Mihai Viteazul, care in lupta
Bolintinul, mandstire, donatie dela Cu Turcii la rargoviste, 301.
Aldea, 7. Braga Voevod (= Vlad Vintila), 165.
Bolohov, campia, la hotar intre Mol- Braing, sat in Moldova, 399.
dova si Polonia, 18. Bran, cetatea, 269, 5-17, 551; luata
Bologina, jupanita, 652. In stpanire de Sigismund dela Dan
Bolota, lupta intre Iancu Sasul i II, 4; castelanii din, 117, 124; ase-
Lungul cu Lapusnenii, 240. diata de armata lui Moise-Vofid,
Bolotegtii, sat, 446. 164; ridicata de Cav. Teutoni, 534;
Bolzano, capela Franciscanilor, 246, vama dela, 442, 573; trecatoarea, 9,
654. 371; drum pe la, 572.
Bonfinius, cronicar al lui Mateias Bran, postelnic din Polovragi, 506.
Corvin, despre *tefan cel Mare, 57, Brancovici George, despotul Serbiei,
114, 607. prinde si inchide pe Iancu de Hu-
Borcea, din Sabiceu, megiasii lui, niedoara, 12, 40; elibereaza pe Iancu,
360. represalii din partea acestuia, 40;
Bordugani, 564. posesiuni in Ardeal, 40.
Boregti, 505. Brancovici loan, despotul Serbiei, tatal
Borhinegti, sat al mandstirii Moldo- Despinei-Milita, 155 ; tatal Cate-
vita, scutit de dari, 96. rinei-Elena, sotia lui Petru Rares,
Borilegti, sat donat de *tefan cel Mare 188.
manastirii Tazlul, 93. Brancovici loan, lefegiu sarb, 509.
Boris Gudunov, in legat. cu Mihai Vi- Brandenburg, electorul de, 181.
teazul, 287. brani.gte, domneasc, 363, 387; mand-
Borga, rul, valea, daruita lui Radii stireasca, 364.
cel Mare, 129. Brani,stea, sat, 364.
www.dacoromanica.ro
INDICE 705
Brasov, cetate, ora, monetaria data Brdila, ora, ars de stefan cel Mare,
Cav. Teutoni, 4; pradari, 8, 45, 60; arderea, 117; boierii din, 122;
57, 172, 173, v. Turcii; relatiile cedat de Radu Paisie Turcilor, 166;
comerciale Cu tarile romane, 86, 87, boierii moldoveni ies Inaintea lui
541, 547, 632, 677, 683; pribegi Petru Rare, 180; judqul, 71; orig.
moldoveni la, 142; familia lui Mih- numelui, 403; ment. doc., 404; ce-
nea cel Rau la, 149; judetul qi tatea, refacerea zidurilor, 269; recu-
pargarii, 163, 496; fugan i din Tara cerita de Mihai, 272; cuprinsa de
Rom. acolo, 217, 219; vestea mortii paharnicul Manta, 263; Muntenii
lui Mircea Ciobanul, 219; rascoal ajuta pe Lapuneanu sa intre in
contra lui Mihai Viteazul, 287; Bul- Moldova, 200; asediat de Ion-Voda
garii din, 392; drumul comercial Viteazul, 212; construita de Turci,
spre, 403, 552; Biserica Neagra din, 529; mina dela, 436, 571, 572, 524;
fig., 437; vechimea, 436; in su- passim.
burbia *chei, Romani, 458; tip: braniste, 363, 364.
rqte Coresi acolo, 491; cetate la Brdtiestii, sat pe Siret, 500.
1241, 534; infiintarea primei fabrici brdie ferecate, 548.
de hartie (1546), 545; privilegii co- BrcIncovenii, moie druita Bistritei,
merciale, 554, 571, 573, v. Bravo- 147.
veni; tipografie la, 608; comitatul, bresle de meste.sugari, compunerea i
scaun sasesc, orig. numelui 418; org. /or, 546; patronul breslei, 546;
passim. indatoriri militare, 547; breasla zu-
Brasoveni, privilegii dela domnii din gravilor, 646.
tarile romane, 3, 7, 14, 19, 22, fig., Bretc, 68, 552.
24, 45, 86, 87, 355, 357, 374, 380, Briicani, mina din, 591.
421, 435, 439, 460, 547 571, Broos, v. Or4tie.
574, 590; tiri despre lupta dela brudina, dare, 452.
Cossovo, 12; prigoniti in Moldova, Brudur Duma, boier al lui stefan ce]
20-21; relatii, 4, 6, 8, 11; cores- Mare, 408.
pondenta cu domnii romani, 45, Brusa, mazilirea i turcirea lui Ilian
117, 118, 120, 122, 124, 151, 159, Rare, 191.
160, 161, 390, 392, 555, 556; catre Brutti Bartolomeu, adus in Moldova
Sibieni despre uciderea unor boieri, de Iancu Sasul, facut postelnic,
148; infranti la Feldioara, recu- creditor al domnului, 240; pastrat
nosc pe Szapolyay, 173; daruri lui hare boieri de Petru chiopul, 241;
Petru Rare, 1 81 ; ciocniri cu armata ucis de Aron-Voda, 250.
lui Mihai Viteazul, 291. Bucov, targ, 403; 441, 573; tabara lui
Brates, lac, 544. Mihai Viteazul contra Polonilor, 291.
Bratilov, langa Baia-de-Arama, exploa- Bucov4, sat, npastuit de un turc,
tare de aroma., 542, 575. 499; m-rea, 261, 621.
Bratislava, 292, 331; moartea lui Ni- Bucovina, numele unei regiuni din
colae Olahul , la, 316. Moldova, data de Austriaci, semni-
Bratu, comisul, 233. ficatia, 350.
Bratul, judet al Tg.-Jiului, 440, 460. Bucuresti, ora, cetate, muzeul mu-
brazda in cap, juramant Cu, 493. nicipal, hrisov, fig., 5, Mate de
Brddetul, schit, 652. scaun a lui Radu cel Frumos, 61;
www.dacoromanica.ro
cucerit de *tefan cel Mare, 61 ; Tepes Buia, familie de Romani Macedoneni,

ucis langd, 119; luptele la, 150, 162; 340; Mercuriu, cdpitan (1495-1562),
ocupat de Vintild (1574), 212; ca- 340.
petele lui Vintil i Ion-Vodd cel Bulgaria, pasalk, originea numelui,
Viteaz tintuite pe poarta curtii dom- 158, 350; dupd supunere, 582.
nesti, 214; sosirea lui Petru Cercel, Bulgarii, refugiati in T.-Rom., 11;
229; ocupat de *tefan Rzvan, infl. primite de Romani prin ei, 384,
269; prAdat de 'Mari, 272; biserica 386, 387, 649; colonie la Brasov, 392,
Mihai-Vod 6, fig., 303; Castrum fluvii 459; categorii de boieri la, 470.
Dombovicha (1460), 441-442; ve- Burestii, zis si Fundul, sat pe Siret, in
chimea ca reved. domneascd., merit. ocolul targului Bacdu, 464.
doc., 374, 441; pecetea, 461; cetate Burnas, 348.
de pmant, vechimea i orig. ei Burueni, sat, donat de reg. Albert fra-
dupd Luccari, 517, 529, 532-533; por Iancu i loan de Huniedoara,
Turcii ridicd intarituri la m-rea 38,
Radu-Vodd (1595), 533; drumul butnari, breasla *de Mdrlli II, 507.
prin, 551; Turci ucisi in, 588; Butuceni, sat in Basarabia, 524.
passim. Buzau, judelul, 71, 233, 398; boierii
Bucureftii, sat, ddruit m-rii Voronet din, 122; locuitorii ridicd domn pe
de Bogdan III, 140. Dragomir Cdlugdrul, 157; tdrnii
Buczacz, cetate arsd de *t. C. M. (1498), din, atacd un detasament de Turci,
81. 269; orig, numelui, merit. doc., 404;
Buczacki Ditrih, Buciatskii, staroste al episcopia, infiintarea, 130, eparhia
Podoliei i castelan al Camenitei, delimitatd, 169; orasul, pradat de
ajutd pe Roman II contra lui *tefan rtari, 272; reved. domneasc, 374;
21; intelegerea cu Bogdan II, 25; cdlrasi acolo, 510; cetate de pd.-
comandd Poloni cu Alexandrel la mant, 529; intdriturd in calea Mol-
Crasna, 26. dovenilor si Tatarilor, 533; drum
Buda, m-re, v. Aninoasa, 233. prin 551, 572; vaind la, 573; pasul,
Buda, Vlad Tepes inchis acolo, 49; 279; rdu, valea, 291, 403, 542.
postav de, 86, 547; trimis al Sibie- buzduganul, insemn al domniei, 367.
nilor la, 125; solia lui Radu c. M., Buzea Radu, tatal fratilor Buzesti,
128; stirea mortii lui la, f33; ocu- 300.
patd de Turci, 168; Soliman intrd Buze.,stii, fratii, sositi la Buc. din 01-
In, 181; exped. p. cucerirea ei, 181; tenia, 263, au misiunea sA impiedece
asediat i cuceritd de Turci, 331, unirea Turcilor cu TAtarii, 263; con-
332; in stdpanirea lui Szapolyay, duc armata din Oltenia la Sibiu, 279;
331; asediatd de Ferdinand de Au- trec de partea lui Simion
stria, 332; drumul dela, 552; me- 292; alungd pe Simion Movild, 297;
steri dela, 683; passim. importanta lor In domnia lui Mihai
Budha, legenda lui, 696. Viteazul, 300; cumpdrd mosii multe,
Bugeac, anexat de Turci, 179; Turcii 306; danii dela Const. *erban, 364;
bdtuti de Ion Vodd c. Viteaz In, amnunte despre ei, 588; ctitori la
212. m-rea Cdluiul, 647; Preda Buzescu,
Buhug, boier, danii dela Miron Bar- In solie la Aron Vod, 262; seal:4
novski, 364. pe Mihai Viteazul dela moarte,
www.dacoromanica.ro
INDICE 707
.275; bate pe Turcii nvliti In Olte- camhd , 26, 547.

.nia, 292; colaborator de seamd al Cantacuzini sau Postelnicevi, urmaii
lui Mihai Viteazul, 300; Radu Bu- lui Const. Cantacuzino Postelnicul,
_zescu, clucerul, In solie la Sig. 393.
Bthory, 262; pune lespede cu in- Cantacuzino Ion, cronicar bizantin,
scriptie pe capul lui Mihai Viteazul 346.
la m-rea Dealul, 298; colaborator Cantacuzino Mihail = *eitanoglu, Inru-
dea seamd al lui Mihai Viteazul, direa cu Chiajna, 222; urmarete
300; sate cumpdrate de el, 306; detronarea i exilarea lui Petru cel
Stroe Buzescu, stolnic, scapd pe Tndr i a Chiajnei, 222-223;
Mihai Viteazul dela moarte, 275; moartea lui, 223.
colaborator de seamd al lui Mihai Cantemir Dim., 387, 411, 448; Domn
Viteazu, 300. al Moldovei, 510, 541; despre boerii,
Byrckes, apa, 323. 393; despre judecdti, 441.
Caplea, fiica lui Vlad Cdlugdrul, 125;
Caesar, 354. cdsdtoritd cu Bogdan, 130; sord cu
Ca//a, cetate genovezd in Crimeia, 323, Vlad V, 149.
434; cuceritd de Turci (1475), 67. cap legat, 569; cap pentru cap, 500.
Cahul, bdtdlia dela, 208, 212-213; Cappadocia, 516.
judet, 454. Caracal, sat, ment. doc., 440; prcd-
.cai de olac, 496, 467; de export, labii de, 480; cAldrai acolo, 510.
550. Caransebe.,s, district, 325.
Calafat, aezare veche, orig. numelui, Cara, comitat, 414; aezarea, orig.
ment. doc., 436; vaina, 550, 572; numelui, 420; rdu, 420.
donan. m-rii Tismana, 436; drum Carei, drum dela, 552.
la, 552. Carignano Giovanni di, harta lui (1320),
Caliacra, poses. a patriarh. de Con- 449.
stantinopol, reedint a lui Dobrotici, Carol cel Mare, 354.
431. Carol Quintul, 172, 330; cid o diplom
Calist, al Romandlui, 483. lui Despot, 196; lupta contra Tur-
Callatis (Mangalia), 432. cilor, 333.
Callimah Buonaccorsi, preceptor ita- Carol Robert de Anjou, rge al Unga-
lian In Polonia, 76. riei, 371, 530; lupta cu Romnii la
Caloian, rumn ordpan, 484. Posada, 470, 553; scutiri de ddri,
Calomfirescu Radu, cdpitan al lui Mihai 578.
Viteazul, 301; ucis de Mihai, 595. Carpag, munti, 154, 329, 346, 348,
Calotit , boier, mol la 1568, 224. 356, 491, 538, 641; dincoace de,
Calotd , mare vornic, 474. 40; passim.
Calvin, 605. Carrum portus, ora antic Intre Callatis
Calvini, sat, 532. i Tirizis, dispdrut, 432.
ealvinismul, recunoscut i organizat in Castaldo loan, general imperial In
Transilvania, 334. Transilvania, 191; sprijine un com-
eamelot, 547. plot al boierilor contra lui Stefan
Camenita, cetate, 30, 286, 449, 506; Rareq, 192; primete Transilvania
atacatd de Bogdan III, 136; Armeni dela Isabella (1556), 333; ucide pe
la, 456; drumul spre, 552. Martinuzzi, 333.
www.dacoromanica.ro
Castamonitu, m-re la Athos, danie dela Ciuul cel Mare, 406.

P. Rare, 188. calarasi, breasld militard i fiscald In.
scaun secuesc contopit In Ciuc, Tara Rom., 506 ; atributii, ImpArtirea
414, 417; regiune, 456. lor pe steaguri unde se aflau In
Caovia, 292; pribegia lui Petru *chio- Tara Rom. i Moldova In secolul
pul, 245; Intrevederea lui Mihai XVII, 510 ; - de Tarigrad, de Galati,
Viteazul cu Basta, 294. de Hotin, 510.
Catavolinos, Grec, tras In teapd de targ In majoritate aroman,
Vlad Tepe, 46. 340.
catechisme luterane, 592, 601, 602. Calieni, sat, 408.
Caterina, fiica lui Podjebrad, sotie lui fratele egumen. Stanciu, 322.
Mateia Corvin, 42. rau, toponimic, 405, 407..
Caterina, Impdrdteasa Rusiei, 221. Calugareni, localitate, lupta Intre Mi-
catolici, In Tara Rom., 371. hai Viteazul i Turci la 1595, 267
catifea, importatd in tdrile romane, 268; 589; passim.
varietti, 547. Ceilugarenii dela Teleorman, de pa
Cattaro, 568. Neajlov, ddruit de Mircea cel BA-
Caucazi, m-tii, 419. tran m-rii Glavacioc, 124-125.
Cavalerii Teutoni, privil. acordat lor, Calugarenii lui Manea, sat cumpdrat.
571; expulsarea, 575; diploma lor, de Mihalcea banul, 306; - lui Stoica,
576; v. Teutoni. sat cump. de Mihalcea banul, 306.
Cavarna, sapanit de Balica, 431. m-re In Romanati, ctitorie a
Cazacii, chemati de Ion \Todd Viteazul fratilor Buzeti, 621; zugrvitd da
contra Turcilor, 210; ataco. Cetatea Mina, 647.
Alba, 212; la Rocani, 214; ucii cmara domneasca , 390, 558.
de Turci, 214; sprijinesc preten- cametras, boierie, 378, 390; - de vis-
denti la tronul Moldovei, 238; nd- tiene, 384; de sulgiu, 393.
vdlesc In Moldova, bdtuti la Bog- camarei.,9ei, 390.
cldneti, 241; ajutd pe Petru Caza- C einuirzan, armean, face danie m-rii
cul, 251; In armata lui Aron Vocld, Moldovita, 457.
tree In Dobrogea, 252; lefegii In CcInefti (NAneti), sat, 408.
oastea lui Mihai Viteazul, 268, 509; Capayineni, cetatea, 371.
In oastea lui Zamoyski, 290; prizo- Capalnea, aci s'a incheiat unirea intre
nieri la Turci, 306. nobili, Secui i Sai (1437) contra
Cazaclii, negustori, 550. tdranilor, 311.
Cazimir cel Mare, rege al Poloniei, 521. capitan, subaltern al comitelui in Tran-
Cazimir IV, cneaz al Lituaniei In silvania, 423.
Intelegere cu *tefan Voevod (1445), priana, m-re In Lpuna, atrib. lui
21; rege al Poloniei, recunoaterea *t. c. M., 102; Eftimie staret la,
lui Petru II, 23; legturile cu Petru 585.
Aron, 30; trimiii lui iau act de Crbl Petrea, vornic, lupta cu Td-
supunerea lui St. C. M., 55; Intele- tarii la Ciuhru, 140, 381.
gerea cu Turcii contra lui *t. c. M., Carcireni, sat-slobozie, scutiri, 579.
67; primete omagiu In persoand cdfaritul, 363; cddria din Buzau, 563.
dela *t. c. M., 74; fiii sdi, 76; rela- Catalina, sotia lui Radu cel Mare, 133.
tiile cu *t. c. M., 356, 359; passim. Cataluiu, moara la, land Giurgiu, 439.
www.dacoromanica.ro
INDICE 709
Cdtldbuga, luptd hare Turci i*t. c. M. Cehia, Cehoslovacia, postav de, 86, 574;
(1483), 74. catifea importatl in tArile romAne,
Cdfeciu, sat, moara episc. Vadului, 325. 547.
Ceiv dran Sebey (= Caransebe), 606. Celebi, pretendent turc, 7.
Cdbla clujand, 561. Celei, 453.
cilbleirit, 561. Celestin, argintar, furnizor lui Neagoe
Cdinenii, drumul, 551; cama, 572. Basarab, 678, 683.
Cdlndu, mare spdtar, 111. Cenad, cetate, 419; ocupat de r5s-
Cdlniste, r5u, 263. culati la 1514, 312; comitat, 414; orig.
Cdmpul lui Drago, 93. numelui, aezarea, 419.
Cdmpul Mierlei, v. Kossovopolje. Ceptura, lupte de avangard5. tare Po-
Ccimpul Pdnei, infrdngerea suferit de loni i Mihai Viteazul la, 291.
Turci cu Tepeluq acolo, 71, 121. o Cerbul de aur o, locuinta lui Mihai
Cdmpulung (Muscel), ora, biserica lui Viteazul la Viena, 292.
Negru-Vod din, 354; m-rea inteun Ceremu.y, 24L
proces, 361; repdinta domneascg, Cerey, sat fost In jud. 398.
370, 371; Basarab moare aci, 371, Cernat, ploscar, 543; dAruit de *tefan
437; vechimea, intemeierea, 439; Voevod (1448), 407.
populatia, 439, 454, 455; pecetea, Cernetuli, ora, ciocnire hare Poloni
461; cetatea, ment. doc., vechimea, Moldoveni (1497), 80; ars de Poloni,
532; fabricA de hartie la 1643, 546; 136; pArcalabul de, 176; repdintg.
cama, 571; biserica prim avea plan domneascd, 376; condus de staroste,
romanic, 616; passim. 421, 500, 570; pod umblator pe
Ccimpulung (Bucovina), sat, tArg, L5.- Prut la, 551; drum prin, 552; cama,
puneanu face un han in regiunea 85, 573, 574; ment. doc., 449; inutul,
lui, 204; detaament din oastea lui 91, 365, 398, 411; orig. numelui,
Mihai spreMoldova, 286; orepublicd o, merit. doc., 410-411.
merit. doc., 448; drumul la, 552. Cernica din Fit Ora boier pribeag la
Cdnepeyti, sat, 490. Braov, fugise cu turme de ale lui
Cdrc, parcalab, 505. Vladislav II, 14.
Cdrje Luca, boier, cuvAntarea lui, 142. Cetatea Alb, cetate, 29, 517; passim ;
Carligitura, tinut, judet, 91, 557; orig. atacatd de Turci, 2, 123; cucerit de
numelui, aezare, reedint, 411; Turci, 72; retragerea i moartea
loc i prisac daruite de *t. c. M. lui Alexandrel dupa infrAng. dela
m-rii Voronet, 93. Movile, 29; fnsemnItatea ei econo-
Cdrlig Orbul, fugar, 166. mic i militard pentru Moldova, 41,
Cdrnul = Nic. Milescu, 495. 55-56; *t. c. M. incearca recuce-
Cdrstina, fiica lui Radu cel Mare, 132. rirea ei, 73; atacat5. de Moldoveni,
Cdrstina, fiica lui Radu Paisie, 169. 83, 178; cama, 84, 429, 573; pArcd-
ceard, dijma din trgul Siretului (16- labi acolo, 109, 416, 598; Despot
ruit m-rii Putna, 91; donatgi m-rii visa recucerirea ei, 198; Ion Vod&
Neamtului, 93; din Tg.-Frumos Viteazul cu Cazacii o atac5., 212;
ruit m-rii Pobrota, 97. fig., 428, 518; fig., 431; fig., 432;
ceoptic, al Doamnei, 34. fig., 433; fig., 434; fig.,. 514; fig.,
ceata, 471; de subaIterni ai marilor 515; fig., 516; tumuri de apArare,
dreggtori, org. militare i fiscal, 506. fig., 520; in stApanirea Moldovei,.
www.dacoromanica.ro
710 ISTORIA ROMINILOR
reqedinta episcopului Iosif, 429; Ar- Cherepovici Elena, sotia lui Petru cel
meni acolo, 457; negustori Greci, Tnr, Ordsete pe Domn, are o
457; vechimea ei, 519; In st5p. flied Tudorita, 223; inmorm. la
Moldovei sub Roman (1391-1394), Brsdu, 320; Margareta, ctitora la
519-520; reparat cu ajutorul lui Bars'au i inmorm. acolo, 320.
Vitold dupti asediul turcesc, 520; Cherson, 550.
alte reparatii i adaose, 520; cuce- Chesarie, episcop al BuzAului i ctitor
rit de Turci (1484), 520; drum la, al m-rii Vintil-Voda, 165.
552; moatele Sf. loan cel Nou, Chiajna, doamna, Mircioaia, fiica lui
583, 628; judetul, 398, 413; passim. Petru Rare, casAtorit cu Mircea
Cetatea Ddrnbovitei, biseric5. sapat In Ciobanul, 164, 189, 219, 223, 600;
stnc6, 613. danii la Dionisiu, 221; Petru cel
Cet atea de Baltd, In comitatul Tarnavei, Tndr sub tutela ei, 221; In exil la
75; asediat5. de Turci (1438), 9; Alep, 220; cAstoria fiicei sale cu
donata de Mateia Corvin lui *t. C. M. Cantacuzino, 222; adversitatea cu
ImpreunA cu domeniul, 43, 75, 173, Cantacuzinii, 222; reprez. pe un
418; proces pentru ea, 138; atacat evangheliar, 679.
de P. Rare, 181; cerut de t. Chiajna, fiica lui Iancu Sasul cu
Rare, 191; ceruta i obtinut de Maria, 240.
LApuneanu, 195, 196; parcAlabul Chiajna (Regina), fiica lui Ieremia
din, 196; sub ascultarea bis, a Movila cu Elisabeta, 257.
epis. Vadului, 324, 325. Chiev, meteri argintari pentru Mol-
Cetatea de Floci, la gura Ialomitei dova dela, 683.
prgdat qi ars6 de *t. c. M., 60, 528; Chi gheciu, Tigheciu, codrul, 414; jude-
lupta Intre Turci i oastea lui Mihai NI, orig. numelui, ment. doc.,
Viteazul, 262; aezarea, intemeierea, 414; Ttarii prad la, 137; pd
parcAlabii de, 528. 414.
C-tatea Neamtului, se supune lui Mihai Chilia, cetate, atacat de Dan II, 4;
Viteazul, 286; v. Neamt. cedat de Petru II lui lancu de
Catatea Nouit , Novograd, Roman, re- Huniedoara,23, 42, 49, 55 ; Bogdan I I
ved. domneascA, 375; v. Roman. se oblig fat5. de Iancu pie H. s n'o
Cettitenii din vale, cetatea, pe Dm- atace, 26; in tratatul lui Petru Aron
bovita, 532. cu Polonii, 30; atacat de Turci, 48,
cetcitile, in tarile romne, 517-538; 111, 123; cucerit de ei, 72, 520;
bibliografie referitoare, 538-539; atacat de *t. c. M., 55 ,524 ; cuce-
Moldovei, risipirea lor, 201; lucru la, ritti de *t. c. M., 56-57, 63, 520,
568. 573; atacata de Moldoveni, 83, 179,
Cercitii, deal, in jud. Vlcea, 162; in 197, 212, 251; biserica din cetate
com. Calvini, ruinele unei vechi ce- ridicat de *t. c. M., 102, 633; pr-
tAti medievale, 532. cAlabii de, 109, 422; stapAnit de
Cetinei, valea, In Balcani, 338. Munteni, 47; vechimea, orig. nu-
Cetinie, ora, capitala fostului Munte- melui, poses. a patriarh. de Constan-
negru, de acolo vine Macarie cu ti- tinopol, comertul cu grau, aezarea,
parul in Tara Rom., 132, 598. 433; negustori greci acolo, 457,
Chenderes, ctitor la biserica din San- passim; Noud, construit de *t.
georz-Streiu, 318. c. M., 433, 520; Veche, aezarea
www.dacoromanica.ro
INDICE 711
ei, 433, 520; - judclul, 398; orig. biserica din, 318.

numelui, 413. Cincul, scaun sAsesc, 446.
Chioar, cetate, tinea de comitatul Sol- Cioceinesti, sat, luptd la, 162.
nocul de mijloc, 415, 416; sub co- Ciope, boier, postelnic (1451), 25.
manda lui Leca aga, 283; predatd Cioroiul, sat cump. de Radu Buzescu,
de acesta Imperialilor, 301.; distric- 306.
tul, 415. Ciorsac, cneaz In sat pe Tutova, 465.
Chios, insula, 196, 301; o familie Co- Cipru, Pdtrascu zis din, 218.
resi acolo, 600. Ciregov, sat In jud. Olt, 439.
Chioid, sat, orig. numelui, 360, 420. Cislu, 233; mosie, 471.
Chiracola, Kiracola, vistier, 111, 457. Cisnddie, 2.
Chirild, hansdrel, 511. Ciublirciu, parcalab de, 408.
Chirtop, meter, 633. Ciubr Vorld, stapAnirea In Moldova,
Chigindu, oras, numele, 450; dud din, 22, 25; ce se crede despre el, 25.
591. ciubote, 498; venitul armAseilor In
Chitila, 404. Moldova, 394.
chivot, fig., 680, 681; ddruit de Neagoe Ciuc, scaun asesc, 415, 418; judeful,
Basarab la Dionisiu, 678. cuprinderea sa In vechime, formarea,
Chochavia, Suceava, 646. 418.
Chrisafina, fiica Mariei, doamna lui Ciudei, nume, 453.
Iancu Sasul din prima casatorie, Ciuhru, vornicul CardbAt bate pe TA-
240. taxi la, 140.
Christofor, episcop n Geoagiul de sus, Ciulinegti, sat, 544.
325; mitropolit al Ardealului In locul Ciurbegti, iezer, acolo e prins Alexan-
lui Eftimie, 326. dru pretendentul, 239.
chuning, cuy. german dela care deriva Cladova, ocupatti de crestini (1444), 10;
cnez, 472. pradatd de Mihai Viteazul, 275.
ciambuluri, detasamente tatdresti de clasele sociale, 469-486.
pradd, 238. Clejani, sat, lupta la, 158, 162.
Ciangdi, In Moldova, 456. Clement VIII, papa, Indemn p. luptd
Ciceiul, cetate i domeniul, in comi- contra Turcilor, 262.
tatul Dobaca, ddruite de Matei Cor- Clicevdful, sat, 478.
vin lui St. c. M., 43, 75; stdpanite Clisura, tam In majoritate aroman, 340.
de Bogdan III, 138; pdrcalabii de, Clogani, In Mehedinti, 416.
138, 142, 416; cucerite de Moldo- clucer de arie, atrib. lui, 391, 394;
veni, 180; cetatea ddramatd, 181.; clucereii, subalternii lui, 505, 564;
cerute de St. Rares, Lpusneanu, clucereii de pimnitd, 391.
191, 195, 196; sub ascult. bis, a C/uj, oras, cetate, PAtrascu cel Bun
m-rii din Peri, 320; a epis. Vadului, acolo, 218; rdsculat contra lui Mihai
324; dorneniul, Cu 58 de sate org. Viteazul, 289; arestarea lui Basta,
In voevodate, 416. 292; pedepsit de Mihai Viteazul p.
Cici v. Morlaci. omorirea lui Baba Novae, 297; rds-
Cigalazade, capigiu, ucide miseleste pe culatii (1514) pradd pe nobilii din
Ion Vodd Viteazul, 214. 313; sinodul dela (1571), 328; ve-
Cilly, Ulrich de, fiica sa cdsdtorit cu chimea, 436; populatia Aseascd,
Mateias, fiul lui Iancu de H., 40. 458; explo'at. de sare, 542; drum
46
www.dacoromanica.ro
la, 552; tipdrituri fdcute acolo, de regele Sigismund fratilor Iancu

607, 608; obiecte pretioase lucrate 0 loan de Huniedoara, 39. I
acolo, 683; passim.; comitatul, ju- COMiS, dregdtorie, atributiile, 378, 386.1
delul, 327, 398, 415; orig. numelui, subalternii comisului, 386,
ment. doc., colonizat cu Germani, 505; lefegii, 509; vdtaful de, 506.
cetdti 0 sate, 417. comitate, districte In Ardeal, 397; bi-
Cneajna, fiica lui Ldpumeanu, 205. bliografie, 424.
cnezate, In Transilvania, Tara Rom. conducatorii judetelor (comi,
Moldova, 413. tatelor) In Ardeal, . 421, 423; subal-
cnezii, oameni liberi, 465, 472, 4740 ternii, veniturile, 424.
475, 566; in Transilvania, 306; ro-a Comnena Ana, Alexiada, 425.
stul lor, obinuiti i confirmati, 314 compozitie= intelegere intre pdrti, 500:
innobilarea lor sldbe0e elem. ro- conace, 467.
mnesc, 315; In Tara Rom., nume, Conatas dela Neam;, 450.
472; In Moldova, 475; la Tigani, 483. Condo Vlahul, meter argintar, 683, 684.
Coadd, fiul lui Vlad, 471. Constantin Brdncoveanu, domn al Tdrii
Cobia, m-re In Dmbovita, 671. Rom., ctitor la mdnstirea Glava,
Cobolta, sat, 511. cioc, 126; separd veniturile tdrii de
Cocea, cdpitanul Cazacilor din oastea ale domnului, 391; passim.
lui Mihai Viteazul, 268. Constantin Cant emir, domn al Moldovei,
Cocora, vornic mic, 505. 510; pedeapsa cu arderea de viu, 495.
Codex neagoeanus, sturdzanus, Todo- Constantin din Dorna, insemnare pe
rescu, 598. codicele voronetean, 592.
Codicele dela Cohalm, 598; voronefean, Constantin, fiul lui Ieremia Movild cu
592. Elisabeta, 257; fiul lui Potcoavd,
Codlea, cetate ridicatd de Teutoni, 534L pretendent la tronul Moldovei, se
Codrii Vasluiului, 26. predd begului din Bender, 239; fiul
Codrul Cosminului, lupta hare Poloni lui Ldpuneanu, 205; fiul lui Petru
0 *tam' cel Mare, 93, 107, 111; Rare, 189; fiul lui *tefan Ldcust,
ecoul In rngerii Polonilor, 80. pretendent la tronul Moldovei, 239s
Cohalm, fig., ruinele eetAtii, 525; co- fratele lui Stanciu vistierul, 460.
dicele dela, 598. Constantin Mavrocordat, reforma lui,
Colacin, ru, hotar intre Moldova 0 470, 473.
Polonia, 18. Constantin Mihailovici, ienicer de ori-
Colentina, mdndstirea dela podul, cti- gine sArb, despre mdcelul provocat
toria lui Petru cel Tandr, 223. de Tepe hare Turci, 48.
coloade, 482, 561. Constantin Sdruenco, jura cu brazda In
Coleman, rege ungur, 330, 357. cap, 493.
Colonia, postav de, 86, 574 ; catifea Constantin ,Ferban Basarab, danii, 364.
547 ;semnul me0erilor zidari din, 632. Constantin Vasile de Ostrog, cneaz,
Collea, vornic mic, 505. simpatii pentru Mihai Viteazul, 287.
Coman, cneaz de al Tiganilor, 483. Constantiniane, 431.
Comarna, prisaca la, ddruit mAndstirii Constantinopol, oraul, cetatea, Tepe-
Putna 91. lu la, 122; trimisul venetian dela
Comarnic, 551, 572. 127; Radu cel Mare acolo, 128;
Comiat, district In Banat, 315; zdlogit patriarhul Nifon al, 130 ;. Radu dela
www.dacoromanica.ro
INDICE 713
Afumati la, 160; Draghici preten- Coresi, diaconul, 592, 606; integrarea
dent ucis la, 166; fiul lui Petru activintii lui tipografice in Ardeal
Rarev, Iliav la, 180; Constantin fiul In incercarile Savilor i Ungurilor da
lui Rarev mort la, 189; Jlia Rare a converti pe Romani, 328; tiparege
turcit la, 191; Al. Lapuvneanu la, o pravila rom., 491; origina sa i alti
197; Despot Voda plnuia cuceri- omonimi, 600; activitatea tipogra-
rea, 198; Wiszniewiecki la, moartea, flea, 600; tiparevte In romanevte,
200; Toma cere confirmarea in 600, 602; se muta la Bravov, 602;
Moldova, 200; boieri moldoveni pa- invoiala cu Benkner, 603; tiparitu-
rase pe Bogdan Lapuvneanu, 208; rile in romanevte, 603-604; tip. In
Ion Voda Viteazul in, 208; Petru, slavonevte, 604.; insemnatatea tip.
fiul lui Mircea, pretendeq, acolo, romnevti ale lui pentru unitatea
210; faima biruintelor lui Ion Voda. graiului romanesc, 604-605.
Viteazul la, . 212; Mircea Ciobanul Corleitestii, sat, 388.
la, 218; Socol i Radu-Voda Ilie Cormcia, colectie de legi, 490.
la, 118; legat. puternice ale Chiajnei Cornlifel, in Dmbovita, bis, din sec.
la, 222; Petru cel Tailar la, 222; XVI, 624.
sinodul patriarhicesc dela 432; ex- cornet' ritul, impozit, 261.
port la, 569; mevteri dela, 633, 646; Cornea Alexandra, voevod, fiul nele-
biserica Chora din, 636; tesaturi gitim al lui Bogdan III, domn, 179;
lucrate la, 637; patriarhia din, 302, ataca cetatile turcevti, 179, 180;
346, 348, 353, 430, 591, 590 ; patri- Rare Ii taie capul la Galati, 180.
arhul la sfintirea Curtii de Argev, Cornet, manastire in Valcea; danie con-
152; NeagoeBasarab acopere biserica firman de Neagoe Basarab, 400;
Patriarhiei, 153; Teodosie, fiul lui fig. 622.
Neagoe Basarab moare acolo, 155, Coroana, district, V. Bravov.
158; donatii dela Petru Schiopul, 243 ; Corpaciu, boier, comanda oaste, batut
asupra transferarii mitropolitului din de 'Mari, 137.
Vicina in Tara Rom., 434, passim. Corvinesti, familie romana din Ardeal,
Constantin, apara coasta imperiului, 34, v. Iancu de Huniedoara, Mateiav
430. Corvin.
Constanta, Konstantia, in sec. XIV Corzii, sat al Tismanei, 480, 492.
XVI, 430. Cosimo, duce de Toscana, memoriu
CopcIceni, sat, 22. dela Mihai Viteazul, 292.
Coposefti, sat pe Somuz, 392. Cosminul, sat, proprietate personald a
Corabia, avezare veche, origina nului Stefan cel Mare, 365.
melui, 436, 551. Cossovo, v. Kossovopolje.
Corbii de piatra, biserica pe Raul Coste, parcalab, 142, 453, 558.
Doamnei, sapata in piatra, 613. Costea Andronic, boier al lui Alexan-
Corcova, sdtenii din, merg la Alba-Julia drel, moare la Tamaveni, in lupta
la Domn, 307.!' cu Bogdan II, 27.
Cordifreni, sat, 545. Costea Danovici, boier al lui Stefan
Cordun, satenii din, merg la Alba-Iulia, cel Mare, 108.
307. Costea, fiul lui Iaroslav, daruit Cu
Coresi, gramatic (1527-1538) in Tara satul Barivor, 315; popa, locuit. in
Rom., 60. ulita Bulgarilor din Bravov, 459;
46
www.dacoromanica.ro
pitarelul, 395; viteaz, 507; paraclisul manastirii, 621; epitaf

voevod, 369; din Tara Fagaraplui, dela, 659; policandru dela, 677;
482. pdrdu, 492; passim.
Costeftii, sat cump. de Radu Buzescu, Cozma, maistru, 671.
306. Cracovia, 316; consacrarea episc. ca-
Costin Miron, cronicar moldovean, tolic pentru Siret la, 434.
251, 381, 406, 508, 526, 608, despre Craiova, ora, Neagoe dela, 145; lupta
spatar, 385; despre banii olteni, intre Mihnea II i boierii mehendin-
487; asupra zidirii cetatiiSoroca,524. teni cu Radu Popa la, 227; Turcii In-
Copula, manastire, biserica ei zidita de cearca s'o ocupe, 291; Buzetii strng
Mateia vist. lui Petru Rare, 188. oti contra Lui Simion Movila, 297;
Cosuna Bucovat, manastire, 261; banul la, 379; Iane banul de, 388;
danii confirmate, 304. hotarul oraplui, 494; Dragomir ba-
Cotton din Hnilodone, 511. nul din, 497; bis. Sf. Dumitru din,
Cotmeana, manastire, danii, 125, 484; de tip constantinopolitan, 618; me-
vechimea bisericii, 616; ua bisericii teri la, 632.
cea mai veche sculptura in lemn, 670. Craiovestii, Prvuletii, boieri insem-
Cotnari, targ, biserica din, atribuita lui nati din Oltenia, pun lespede pe
*tefan cel Mare, 102; cavaleria po- morm. lui Vladislav II, 14; readuc
Iona ajunge pana la, 136; coala su- i ajuta pe Tepeluq, 71, 122; spriji-
perioard din, Sai la, 199; reedinta nesc pe Mihnea ce! Rau, 145; cti-
domneasca, 376; ment. doc., oco- toria lor, 148, 678; pribegesc peste
lul, 450; origin ea numelui, 450; Dunare, 150; in fruntea divanului
pargari, 459; semne lapidare pe bis. 149; conflict cu Viad V, fug peste
din, 632; viile, 385, 450. Dunare, 150, sora lor Neaga mama
Cottevi, sat, 505. a lui Neagoe Basarab, 150; impo-
Coimani, 423; Albert regele polon triva lui Radu dela Afumati, 159;
ajunge la, 77. sprijinesc pe Vladislav, pun domn
Cofmanul-Mare, cu 9 oatune confirmat pe Badica, 160; sprijinesc pe Radu
de *tefan ce! Mare episcop, de Ra- dela Afumati, 161, 162; apropiall de
dauti, 89. Moise-Voda, 164; dumaniti de Vlad
Coveiu, in Dolj, descoper. arheolog. Innecatul, '164; ajuta pe Vlad Vin-
la, 678,. UM, 165; Serban banul ruda' a lor,
Covurlui, judet, 364, 398, 408; orig. 166; passim.
numelui, ment. doc., 407; morile Craiovescu Barbu, fiul lui Prvu, ban
domneti, 543; pdrclu, 407. al Olteniei, da un act mnastirii
Cozia, manastire, danii, 7, 475, 480, Bistrita, 163; ginere lui Moise-Voda,
484, 562, 564, 570, 578; Neagoe 164; Ptirvu, ucide pe un vrajma al
Basarab face Imbundtatiri la, 151; lui Radu dela Afumati, 161 ; moartea,
mama lui Mihai Viteazul retrasa. 163.
acolo, 299; bitile ei, dreptul de Crasna, sat in T. Rom., 506; lupta
pescuit, 358 528; portretul lui Mir- lui Bogdan II cu Polonii {1450)
cea ce! Batran, 367; bolnita ma- la, 26-27; rdu, in Mold., 392,
nastirii, fig., 623, 621; venitul vamii 395.
dela Genune, 572; vechimea bise- Crasna, comitat in Transilvania, 327,
ricii, 616; influenta sarba la, 618; 398, 414; vechimea, orig. numelui
www.dacoromanica.ro
INDICE 715
415; protopop de, 316; rciu, se versa hul, originea, studii, protopop de
In Some, 415. Crasna,., canonic de Alba-Iulia, se-
Cragova, cetate, Sigismund aeazA Cav. cretar al reginei Isabella, loctiitor
Teutoni acolo, 4. al principelui Transilvaniei, moare
Craciuna, petate, 129, 422, 517; ocu- sdrac, 316; - Nicolae, voevod al
pat5. de *tefan cel Mare, 72, 123; Transilvaniei (1409), 38; donatie lui
pArcAlab de, 109; risipirea ei, 201; Costea, 315; - Nicolae, episcop de
construit din lemn i pAmant, Cenad, bnut de rdsculati la 1514; -
situatia ei, 521. yStefan, in sfatul domnesc al lui
Crciiganii, sat in Mehedinti, cumpArat Mihai Viteazul in Ardeal, 282; con-
de Mihai Viteazul ca boier, 260. ducator al Ungurilor rsculati con-
Cresus, 294. tra lui Mihai, 287.
Creta, 196. Csupor, general ungur, 25.
Creful, pretendent la tronul Moldovei, cubicularius = postelnicul, 387.
sustinut de Cazaci, 238. Cuciul din Poieni, 471.
Crimeia, 60, 456; hanul tataresc din Cuciurul, sat unde a fost vatAman
107; Ion Vod Viteazul in, 208; Gherman, 465.
cetAtile genoveze din, 556. cucurd, tolb4 de sAgeti, 512.
Criscior, biserica veche din, ctitoria Cuejd, origina numelui, 420.
lui Mee, 320; picture dela, 641. cufterie, 26, 547.
Crian, 214. Cuhea, bis, de lemn din, 613.
Crigana, 324. Cumani, episcopatul, existenta episco-
Criguir, drum mai jos de confluenta pilor de rit grec, 323.
lor, 552. Cumulovici Alex., emisar al Papei pen-
Croa0a, 339; recunoqte pe Ferdinand tru liga contra Turcilor, 262.
de Austria rege al Ungariei, 331. cupar, boierie, 392.
Croatii, 338. Cupcici, logort, averea lui, 389.
Cromer, cronicar polon, asupra luptei curama, contributie, impozit (termen
din Codrul Cosminului, 80. turcesc), 261.
Cronici, aparitia lor, 582; cronica ano- Curdtegtii, sat cumpArat de Radu Bu-
nimd, ruso-moldoveneasck 584; Bu- zescu, 306.
zegtilor, 587; lui Azarie, 585; Cursul Apei, lupta dela, 119.
Eftimie, 585; lui Macarie, 585; lui Curtea-de-Argeg, ora, drumul la, 551;
Mihai Viteazul, scris6 de log. Teo- passim ; Biserica domneascd dela,
dosie, 585; lui yS'tefan cel Mare in descoperirile, 353, 368, 624, 657, 673;
nemtete, 586; moldo-polond, 201, grafitul, 371; palatul domnesc, fig.,
584; Tarii Romaneti, despre Mihnea 372; reedinta domneasck 371; in-
ce! Ru, 148. fluenta occidentalk 617; Bisericd
Cronologia tabelard, greit asupra im- Episcopald = Biserica lui Neagoe ;
partirii Tdrii Romanqti in judete, fig., 152; mormantul Stanei, doamna
397. lui teldnita-Vodk 144; sfintirea
Crugoml, sat donat de Mihai Viteazul ctitoriei lui Neagoe Basarab, 151;
mamei sale, 260. tabloul ctitorilor, 155; morman-
Csdki Ladislau, voevod al Transil- tul lui Neagoe Basarab, 155; mor-
vaniei, represiune a rdscoalei dela mantul lui Radu dela Afumati, 162;
1437, 316; - Mihail = Mihail Vale- picturi, fig., 634, 635, 636, 637;
www.dacoromanica.ro
rnesterul Manle, 595; descrierea, parea domniei, 2; a doua oar domn,

caracteristice, 619, 620; zugraveala 3; privilegiu Brasovenilor (1422), 3;
ei, 647; reproducere sub forma de bate pe Turci la Silistra, 3; reo-
chivoturi, 679. cupa Giurgiu i Turnu, 3; luptele
Curtea Veche, biseria. domneasca In Cu Radu Prasnaglava, 3; alianta Cu
Bucuresti, ctitoria lui Mircea Cio- Sigismund, 3; expeditii peste ho-
banul, morm. lui la, 219, 221; zu- tare (1429, 1430), 4; Basarab Laiota
gravita de Petru cel Tnar, 223; fiul sail, 118; reved. la Targoviste,
fig., 220; donatii, 304; tipica pentru 374; confirma donatiuni manastirii
vechiul stil muntean, 621. Tismana, 436.
curtenii, din Moldova, 506, 507; slu- Dan III, ocupa domnia cu ajutorul
jitori, birul lor, element fiscak lui Iancu de Huniedoara, 11, 42;
militar, 507; catastihul lui Petru inlaturat de Turci, 12.
Schiopul, birul lor, 507; de tard, 511. Dan, pretendent, trece cu oaste In
Cusenrabeg, la Vaslui (1475), 66. Tara Romaneascd, unde e batut,
Gustos Domenicus, portretul lui prins i omorit, 46-47.
Viteazul, 294; fig,, 295. Dan, protopop de Seghiste (1593),
Cutlumuz, m-re al Atos, ajutor dela 326; vistierul, 269; voevodatul,
Vladislav II, 14; Neagoe Basarab lui In districtul Chioarului, 415.
ctitor la, 153; Vintila-Vocia ctitor Danciul, Craiovescu, vel comis, rudd cu
la 165; danii la, 484; zavese la, 662. Neagoe Basarab, 148, 150 ; din
L'uvin, comitat, 415; avezare, origina Brdncoveni, fost vornic, 389; epis-
numelui, desfiintat prin ocupatia cop la Feleac (1488), In calugarie
turd., 421. Daniil, fiu al preotului Vasile din
Czibak Emeric, voevodul Ardealului, Feleac, 324; fiul lui Moise filo-
omorirea lui provoaca o rdscoalA,177. soful, 458; fiul lui Basarab ce!
Czeszybiesy, cetate In Pocutia, 134. Tanar, pretendent, 123; ramane In
Ardeal, 145; are partizani In tara,
Dabija-Vodd, domn al Moldovei, 390, 148; ucide pe Mihnea cel Rau la
507; ultimii bani se bat sub el, 557. Sibiu, 148-149; ucis de Mircea,
Dacia Traiand, Dacii, 597; orasele dis- fiul lui Mihnea, 149; Gogoase, 166;
truse de navalitori, 427-428; pro- pdrdilab de Roman In Ardeal,
blema continuitatii Romanilor, 469; 172; cucereste Ciceiul, 173.
circulatia monetara, 553. Danco, ctitor la Biserica Dancu din
dajdie, v. dare. Iasi, 189.
Dalmaga, 337, 339. Dancu, bis. in 1ai zidita de Iurie
Damian, monah, serie o pravild pentru Danco, 188.
Stefan ce! Mare, 490. Danemarca, Despot In, 196.
Damian, postelnic, In Ardeal, 283. Daniil, sihastrul, 89; numele In calu-
Dan I, Domn al Tara Romanesti, 12, garie al lui Danciu, episcopul de
369; despre atrib. dregatorilor, 357; Feleac, 324.
confirm rob,i manastirii Tismana, dapifer = stolnic, 386.
482; scutiri de dajdi, 577. datul, 479, 480.
Dan II, Domn al 'Phi Romanesti, fig., Ddnefti, urmasii lui Dan I, 1.
5; 61, 484, 532; pretendent contra lui Ddrdbani, drabanti, corp de oaste, 395,
Mihail I cu sprijin turcesc, 2; ocu- 508; lefegii, 509.
www.dacoromanica.ro
INDICE 717
Ddrdpeinatii, sat cump. de Radu Bu- Des pina, fiica lui Alexandru II Cu Eca-
zescu, 306. terina, 226; fiica lui Iancu Sasul
dajdii, 365, 475, 512, 561, 565. cu Maria, 239; Aka lui Petru
Drmdnesti, lupta intre Ilia Voevod *chiopul ell Irina Botezata, moarta
i fratele su *tefan, 18. i ingropata la Galata, 248;
Deisndfui, 407. doamna lui Neagoe Basarab, 144,
DaIga, sat, 374. 157, 620; In calugarie monahia
Ddmb, pardu In Prahova, 401. Platonida, 155; moare de ciuma
Ddmbovifa, judetul, 398; originea nu- la Sibiu, 155; morm. la Arge, 155;
melui .401; costumul femenin din, pe o icoana, 652; sofia lui Mircea,
612; rul, 269, 532, 533; cetatea fiul lui Mihnea cel Rau, 149.
Bucureti, 374, 442; = cetatea pe Despot-Vodd, Domn al Moldovei, 196
Dealul Oratii, vechimea ei, rolul 200 ; la curtea lui Lapuneanu, 196;
militar i vamal, parcalabul Drago- genealogia lui, 196, 607; fapte i
mir (1369) aci, 531. relatii, calatorii In diferite taxi,
Dmbovnic, afluent al Neajlovului, 401. prietenii, 196; planuri, fuge In Un-
Ddrste = pive, 544. gana, Cu oti In Moldova, luptele
Ddrstor, cetate, 405, 551, 572; in dela Verbia, dela Hui, Domn, pla-
titlul lui Mircea cel Batran, 354; nuri de intregire a Moldovei, 196
condus de doi parcalabi, 358, 422; 198 ; sprijine protestantismul, intern.
vechimQa ei, 528; stap. de Mircea, coala superioar6 dela Cotnari, bi-
528; cucerita de Turci, 528. ruri, 199; complotul Impotriva lui,
deadini moneni, 473. ucis de Toma, 199-200; soarta
Dealul, m-rea, morm. lui Vladislav II, boierilor ce-1 urmasera dup. Verbia
14; fig., 131; zidita de Radu cel 200; monete, fig., 198, 557; repara
Mare,130 ; ingropat acolo, 133, 154; Cetatea Sucevii, 526.
.morm. lui Vladut, 150; moatele lui defider, cuvnt in textele vechi, relig.,
Nifon, 154; morm. lui Bddica, 160; 593.
morm. lui Patracu ce! Bun, 218; defugubind, V. duegebina.
capul lui Mihai Viteazul aci, 298; Deva, cetate, 292, 376; confirmare ca
descrierea,. 620. poses. a lui Iancu de Huniedoara,
Deateleu, prisaca lui, 492. 40; bis. ortodoxa din, 320; regiunea,
Debrelin, 292, 294; In comitatul Biho- 323; drum prin, 552.
rului, 416; drum dela, 552. diaci, dieci, 381, 384, 395, 59.0.
Deciani, Manastire, 684. Didrih, sat, lupta la 160, 163.
Dej, gra, cetate, 437, 534; pop. sa- spatar, logofdt In Moldova,
seasca la, 458, 575; expl. de sare, 456.
542; drum la, 552; meteri la, 632. dieta din Ardeal, convocan i pentru im-
Delioman, 405. pozite,.coafirmarea privilegiilor Se-
Densus, bis. din, Zamfira fiica lui cuilor, 283.
Moise-Voda ctitora la Densu i dijrnd, dijmarit, 366, 475, 479, 559,
Prisolp, 164; vechimea bisericii, 318; 560-561, 562-563.
fig., 321. Dimitrie, fiul lui Ivan cu Olena, 107;
desetind , 562, 563, 565, 566. fiul lui Petra Cercel, 232; Purcivi,
Desectify loan, neme, revendica satul Venetian In Moldova, 112.
nnmarghita, 142. dinari, 554.
www.dacoromanica.ro
Dincei Sdrbu t, armasul, 393. lui Stefan cel Mare, 367; usile bise-
Dionisie Ciuca, confirmat cnez in Mi- ricii, 624; pictura, 638; tabloul
talent, 315. votiv, 644; pdrdul, sate pe, do,
Dionisie Rally, v. Rally. nate m-rii, 93.
Dionisiu, m-re la Atos, imbundtatiri Dobrul, logofdt, 111.
Mute de Neagoe Basarab, 153; Dobrufa, biserica in Valcea, 623.
moastele lui Nifon, 154; Lapus- Docolina, ciocnire tare Nicoara Pot-
neanu ctitor, 203; danii dela Mircea coava si Petru Schiopul, 238; sat,
Ciobanul i Chiajna, 221; danii dela scutiri de slujbe, 467.
Petru Schiopul, inchinarea ca metoh Dodevi, loc din sus de, 392.
a manastirii Hlincea, 243; odoare, Dohiariu, m-re la Athos, Ruxandra
652, 667, 679, 680, 684. Lapusneanu lace donatii, 208; da-
Dionysopolis, oras, 431. ruri dela Alexandru II, 225; Evan-
Direptate, loc pe Siret unde a fost acla- gheliar donat, 680.
mat Domn Stefan ce! Mare, 53, 88. Dolhefti, biserica ridicata de Sendrea,
Dlugosz, cronicar polon, asupra luptei cumn. lui Stefan cel Mare, pictura,
dela Baia, 57, 58; despre solia Ha- 102, 637.
nului la Stefan cel Mare pentru a Dolj, judeptl, miscare a taranilor din
cere pe fiul su prizonier, 60; lupta cauza fiscalitatii (1596), 306; ment.
dela Vaslui, 64; despre Stefan ce! doc., 397-399.
Mare, 114; despre orasul Floci, 441; Doljefti, lupta intre Stefan cel Mare
despre Iasi, 450. Petru Aron, 53, 108.
Dobdca, comitat, 327, 415; asezarea, Domenicus Gustos, v. Custos.
originea numelui, 415; cetatea, 417; Domnul, 353, 486.
sat, 417. Domocus, stolnic al lui Alex. cel Bun,
Doboj, oras in Bosnia, 407. 456.
Dobra, fiica lui Mircea Ciobanul, 221 ; Domfa, mama Despinei Milita, 155.
tdrg, in comitatul Huniedoarei, donat dorobanli, breasla fisc. i militara in
lui Iancu de Huniedoara, 39. Tara Romaneasca, 506, v. si dara-
Dobre, zugrav, 635, 646. bani.
Dobrinefti, sat, 405. Dorohoi, targ, 97, 493; Biserica Sf.
Dobrogea, 405, 441, 530, 552; poses. Nicolae ridicata de Stefan ce! Mare,
rom., 363; originea numelui, 431. 101, 637; ars de Poloni, 136; prada
Dobromir, banul, 260; decapitat de Tatarilor, 137; reved. domneasca,
Petru Cercel, 230. 376; 'am/A49, 573; judecatori acolo,
Dobromir, zugrav, 633, 647. 449; drum prin, 552; bis. dom-
Dobrotli, ruman, 472; Hranitul, in neasca din, 629; judeful, 398, 412;
Sabiceu, 360. originea numelui, ment. doc., 411.
Dobrotici, despot, 355, 431. Dositeiu, arhim. la Putna, 653.
Dobrovdi, mre, 89; doua m-ri preexi- Dozsa Gheorglze, secui, conducatorul
stente, 93; donatii dela Stefan cel cruciadei (1514), trece de partea
Mare pentru cele 2 m-ri, ridicarea rasculatilor, 312; asediaza Timi-
unei noui biserici, 94; Nastasia soara, 313; prins, pedepsit feroce,
doamna lui Bogdan III Inmorm. 313.
la, 136; danii dela Bogdan III, 139; Dracea, armasul din Manesti, tatal lui
Petru Rare ctitor, 1 82 ; portretul lqihnea cel Rau, 145.
www.dacoromanica.ro
INDICE 719
Drag, voevod, trichina m-rea din Peri Drcmihetes, 553.

Patriarhiei din Constantinopol, 320, drumuri In Principate, 550-553; ale
606. sarii, 550; ale oilor, 555; In Ardeal,
Dragalina, parcul din T.-Severin, rui- 552.
nele Cetatii Severinului, 526. Duca, log. pe vremea lui Radu ce!
Drdgffy Bartholomeu de Belthewk, voe- Frumos, 457; Vocld, boieri vicleni,
vod al Ardealului, ajutor lui *tefan 393.
cel Mare contra Polonilor, 79, 359; ducafi, monete, 554, 557.
fiica lui casatorita cu Alexandru, fiul Dukas, cronicar bizantin, despre Vlad
lui *tefan cel Mare, 106. Dracul, 8.
Dragomir Brdnifterul, 364 ;Cdluga-rul, Duma, fiul lui Vlaicu, staroste .1a
pretendent, ucis, 157; din Pesti- Hotin, 109; la Cetatea Alba, 109;
sani, 466; din Segarcea, 471; la Neamt, 109; pcirctilab de Orhei,
fost mare postelnic, frate cu doamna 453.
Stanca, 298; pdralab In Cetatea Duma Braevici, dregatorul lui $tefan
Dambovitei (1369), 358, 421, 442, ce! Mare, 109.
532; Sersea, din Chiojd, 360; Duma Micaci, boier, 492.
500. Dumbrava Ro.,sie, 81.
Dragomireftii, sate, 225, 464, 564. dumbravd, cuvant de origine slavd
Dragomirna, m-rea, stil bizantin, 617; 401.
aspectul, 624. Dumbravd, vornicul, comanda avant-
Drago, descalecat. Moldovei, 377, 422; garda lui Ion Vodd Viteazul la
Boul, vornic, 111 ; viteaz, 507. Jiliste, 211.
Drago.,sin (Draggle), zugrav la Arbu- Dumbrd veni, sat, 511.
rea, 647. Dumitrasco Can tacuzino, Domnul Mol-
Dragul, fiul lui Vlad, 471. dovei, distruge cetatile, 526.
Drdculefti, urmasii lui Vlad Dracul, Dumitro,sco, postelnicul, 389.
politica lor, 1. Dumitru, diac, chihaia ot targ
Dragan, postelnic, se ridica contra lui pusna, 454; logofdt, 361 ; meter
Radu dela Afumati, 161; jurator 363; portar de Suceava, epitrop
Cu traista de pamnt, 493. lui Bogdan Lapusneanu, 207; po-
Drcighiceanu Virgil, 234. stelnicul din Valcanesti, primul sot
boier, pretendent, 166; al doamnei Stanca, 298; soltuzur
mare stolnic, darueste un engolpion Tg.-Neamt, 445; vistiernicel, 506;
la Snagov, 678; voevod, fiul lui vornicul, bate pe Pap din Sili-
Vintila-Voda, 662. stra, 274.
Drdgoefti, sat, 224. Duniire, expeditia flotei burgunde pe,
Dreigoiu, master, ridica biserica din 10, 11; malul drept, dela Zimnicea
Socoteni, 61,3. In jos pradat de Tapes, 47; miscarile-
Drd gotesti, sat donat de *tefan cel Turcilor, 123; passim ; malul stang:
Mare manastirii TazIdul, 93. Turcii cer lui Radu cel Mare va-
dregdtorii, mari, mici, 357, 377, 389; durile i vamile dela, 128; In titlul
395 ; obligatiile militare, 504. lui Mircea ce! Btran, 354, 371
Drislivdf, bis. din Hui, ridicata de balti, pescuit, 386, 563, 570, 578;
*tefan ce! Mare, 101. orasele de pe maluri, 432-436;
Dristra, v. Silistra. plaiesii la, 510; porturi la, 551 ;
www.dacoromanica.ro
drum la, navigatie pe, 552; sate Eniir-Alem, trimisul Sultanului aduce
vechi rom. pe malurile ei, 564, 568; steag de domnie lui *tefan, fiul lui
vama la, 571, 572. Petru *chiopul, 243.
Duntirinfi, 399. Enescu G., 611.
.dusegubincl, desugubinari, 496, 498, 499; engolpion, 678.
467, 569, 570. Eni-Sala, cetate lng6. Babadag, 530;
dvornicul, dvorniceii, 380, 381. construit6 de Turci, 530.
Dzula, capitaneus, boier al lui Petru -Epir, 337, 340; mAnastiri in 153.
al Mu*atei, 422. Episcopia de Buzau, revendica rumAni,
479; v.. Buzdu; de Roman, 358;
Ecaterina, fiica lui Ieremia Movil Cu danii dela Petru Rare*, 364; centru
Elisaveta, 257; mama lui lancu de imbrAcarea icoanelor, 682; v.
Sasul, 189. Roman.
Ecaterina Salvaresso, doamnk sotia lui epitafe, 658, 663, fig., 664, 666, 667.
Alexandru II, 226, 227, 228; copiii, Eratudi, zographos, 647.
moartea, ctitor6 a bis. din SlAtioara Erminia, manual de picturk 636, 646.
(Valcea), 227. Erina, fiica lui Mihnea II Cu Neaga,
&hansom = paharnic, 385. 233 ; fiica lui Milo*-Vod, sotia lui
_Eftimie, arhiepiscop bulgar in cores- Albu Golescu, cluceriul, inmormn-
pondent5. cu Nicodim, 582 ; episcop tata la Viero*, 227.
al Vadului, fost al Ardealului i apoi Esop, vieata i pildele lul, carte po-
de Roman, 325, 326; mitropolit, pulark 597.
302, 491; cronicarul lui I.Apu*- .Estclul, sat, rumAni din, 480.
neanu, 200, 585. Esztergom, 333.
_Egipt, 154. Etiopia, Mircea Ciobanul exilat in, 217.
_Ekrene, 431. Eubeea, 336, 339.
.Elena Cherepovici v. Cherepovici Elena ; Eupraxia, nume de cAlugrie al doam-
fiica lui Alexandru II Cu Ecate- nei lui Vlad Dracul, 11; al Mariei,
rina, 227; fiica lui Iancu Sasul sotia lui Vlad Cglugdrul, 125.
cu Maria, 240; fiica lui stefan cel Eustratie, protopsalt la mnastirea
Mare, 96; flares, sot% cu Milita- Putna scrie o carte de antece reli-
Despina, 155, 600; pe un pomelnic, gioase, 584.
187; biserici zidite in Boto*ani, Su- Europa, rAstiritul ei, 76; liga pentru
ceava, 188, 189; sustine pe Joldea, rzb. contra Turcilor, 262; muncile
194-195; ucisk 189, 195; epitaful, In, 566; efectul testurilor noastre
666. In, 665; me*teri din, 683; passim.
_Elisafta, alugAritk sat al ei, 480. Evangheliare, ale diferitilor domni, 154,
Elisabeta, Csomortany, sotia lui leremia 655-656, 679; ferecate, 679-681;
Movilk 257; nepoata lui George grec, 657; lui Evloghie, 655; lui
Brancovici, 40; sora regelui Polo- Nicodim, 657; slave, 655; slavo-grec
niei, cerut5. in asatorie de Bogdan dela Oxford, 655.
III, 134-136. Evdochia din Chiev, sotia lui *tefan
Elvetia, 541. ce! .Mara, 102, 105; moartea ei, 105;
_Emiliana, fiica Mariei, doamna lui fiica lui Ivan cu Elena, 107.
Iancu Sasul, din prima casatorie, Evloghie, alugdr, evangheliar scris de
240. (1555), 655.
www.dacoromanica.ro
INDICE 721
Fanariofi, 386. lui Petru Rares cu Sasii, 164, 331.

Faptele Apostolilor, carti religioase, Feleac, sat langa Cluj, episcopii din,
592. 324.
Farcaf = \Talc, 400. felon, 659.
Farca.7 Aga, pradd Vidinul, 272. Ferdinand I, imparat german, 316;
Faurii, sat in ocolul targului Piatra, da Cicilor teritorii In regiunea Car-
447, 464. stului, 339; ajutat de Radu Paisie,
Feicetiani, sat la Dunare, balta, 564. 168; pretendent la tronul Unga-
Fdgeiras, Fogras, Fugaras, 661, cetate, riei, 172, 330; legaturile cu Rare-
oras, stapanita de loan Gereb, 118; sestii, 172, 173, 177-178, 191;
Mailath, asediat si prins aci, 181, scriu Sibienii, 175; Mailath de par-
(607; cap. Farcas comandant aci, tea lui, 181 ; regentul Martinuzzi
1283; pretinsa de Mihai Viteazul, de partea lui, 189-191; propuneri
291; bis, ridicata de Mihai Viteazul lui Lapusneanu, 196; sprijine pe
3n marginea cettii pentru ortodocsi, Despot, 197; proclamat rege al Un-
.304, 320; stapanita de Gaspar gariei ; 331; atacat de Turci, 331;
Bekes, 334; districtul, Tara ; uciderea lui Martinuzzi 334.
poses. domnilor Tarii Romanesti, Ferhat-Pafa, vizir, 263.
retrasa de Iancu de Huniedoara Ferrara, Petru Cercel acolo, 331; pen-
lui Vladislav II, 12, 14, 118; Ro- tru Liga contra Turcilor, 262.
Juana prdati de oastea lui Tepe fertunul, moneta, 554.
pentru ajutorul dat lui Dan, 47; Fildul-de-Sus, In jud. Cluj, bis, de
Radu ce! Frumos retras aci, 62, lema, fig., 615, 613.
118; origina numelui, 352, 418; in Filip Arabul, Imparat roman, incon-
titlul lui Mircea cel Btran, 354, jura Romula cu ziduri, 427.
355; judef, 398, 452; d,eal, pddure, Filip, vataf zacioitozi* in 1573, 546.
pdrdu, 418; passim. Filip, fiul Mariei, doamna lui Iancu
judet, 241, 398, 459; origina Sasul, din prima casatorie, 240.
numelui, 410. Filip II, regele Spaniei, 262.
Fdlticeni, Folticeni, sat, origina nu- Filistenilor, targul =.. Iasii, 450.
melui, 448. Filitti I. C., asupra asezamantului lui
Fdtul, parclab de Ciubarciu, 408. Mihai Viteazul, 305.
Fdureii, sat, cumparat de Radu Bu- Filos, logofat, grec de origine, In
zescu, 306; 506. timpul lui Mircea cel Batran, 457,
fdri, dijma din, 561. 582.
Fdntdnele, sat confirmat de Nica Ar- Filotei, uns episcop al Romanului, 286.
masul, 363. Filoteiu, m-rea lui, la Atos, ajutata. de
Fdntdna Tiganului, lupta dela, intre Tepe, 50.
Radu Paisie si Laiota Basarab, 167. Firuz-beg, comandant turc al cetatii
Fealtin, Fialtin a Giurgei, targovet din Kruievac, prizonier la Iancu de Hu-
Tg. Neamt, 445. niedoara, 40.
Fedor, tarul Moscovei, dar pentru flamboyant, stilul gotic, 673.
Mihai Viteazul, 287. Flandra, postav de, francesc, importat
Fejrvar, v. Alba Julia. tarile romane, 547.
Feldioara, Marienburg, cetatea ridi- Flamdnziftii, sat, daruit de Petru cel
cat& de Teutoni, fig. 174, 534; lupta Tamar, mandstirii Arges, 223; mosie-
www.dacoromanica.ro
In hotarul orasului Curtea-de-Arges, Frasini, sat, 511.

luata de Neagoe Basarab, 463. Frdsinetul, sat, 480; donat de Mihai
Floarea darurilor, carte populara, 594. Viteazul mamei sale, 260; donat de-
Floci, cetatea de, la gura Ialomitei, Theofana manastirii Cozia, 299.
oras, 259, 284, 441, 442, 564; ar- Frederic, imparat al Austriei, 72; can-
derea ei, 117; dupa Alexan- didat la tronul Ungariei, 42.
dru II fuge acolo, 211; branistea Frumogi, sat, 506.
din vecindtate, 364; pomenit de Frunteg, stolnic, 111.
Dlugosz, 441; cal'arasi la, 510; cama, Fuchs Hans, fabricant de hartie
ment. doc., 572, v. Cetatea de Brasov, 545.
Floci. Fumotegtii, sat cump. de Teodosie log,
floreni, tartaricales, 556. 306.
Florenia, florinul batut la, 555. fugtiul, sulita, 513.
Florescu Radu, comis, aduce capul lui
Mihai Viteazul la manstirea Dea- Gaccha, 337.
lul, 298. Galata, m-re, 248; ridicata i fuze-
Floregti, in Tutova, bis. din, atrib. lui strata de Petru *chiopul, 241; in-
*tefan cel Mare, 102; sat in T. Ro- ventar de obiecte, 241; cartier
mAneasca, 374. Constantinopol, 200.
Florica, domnita, fiica lui Mihai Vi- Galajii, 541, 552; Alex. Cornea ucis
teazul, 404; eventuala casatorie cu la, 180; vechimea targului, ment.
*tefan fiul lui Petru *chiopul, 248; doc., vama, originea numelui, 452.
casatorita cu post. Preda, 299; in- Galia, 350.
talnirea Cu Theofana, 300; piatra Galipoli, 8.
de mormant a Theofanei, 300. Galifia, 85, 443, 521; Lapusneanu pri-
monete ; italieni, 558; ungu- beag in, 195; emigrare de populatie
resti, 555, 558. germana spre Moldova, 443.
Focgani, 211, 291, 297; primele ment. Gangur, parcalab al Orheiului, 453.
doc., 446. Garay Lad., nobil ungur, candidat la
Folegtii, sat cump. de Teodosie log., tronul Ungariei, 42.
306. Gavriil, logofdt, epitrop lui Bogdan
Forr Micleiug, sustine tipdrirea car- Lapusneanu, 207; paraseste pe Bog-
tilor religioase In romneste la Bra- dan la Constantinopol, 208;
sov, 604. 478, 480, 491 ; Protul, des-
Fotino Dionisie, 411. pre sfintirea Curtii-de-Arges, 153;
Francii, 340. despre darnicia lui Neagoe Basarab,
Francisc, medicul lui Radu cel Mare, 153; autor al Vietii lui Nifon, 587;
132, 545. lost stolnic, 257; al lui Uric,
Frankapan Hand, banul Dalmatiei poate fiul lui Ureche, miniaturile lui,
Croatiei, hrisovul pentru Vlahi, 655.
326. Gavrilas, vornic, 388; mare logofat,
Frania, Despot student acolo, 196; 497.
Petru Cercel In, 228; originea nu- Gilegti, sat, 405.
melui, 350. Gcliseni, bis. in Dambovita, 624.
Franz Franken, pictor, pog.retul lui gleata, galetarit, dare, 228, 357, 365,
Mihai Viteazul, 294. 475, 478, 480, 560, 577.
www.dacoromanica.ro
INDICE 723
Odurile, munte (Gorj), litigiu, 490. 546; VIddicd al Romanului, ars

.Gdyd negtii-de-Sus (Buzau), rumanii din, de viu, 495 ; zugravul, 646.
479. ghereghie (hereghie) a Moldoyei, 558.
yqdia, m-re In comitatul Arad, 322. Ghergf e, heregarul, litigiu, 558.
Gdlceqti, sat In Gorj, 506. Gherghe, riman, or4ean, 484.
staroste, 409. Gherghina, prcalab al Cetatii Poienari,
.Gdrlanici, par. pe Bucovat, In 1420, 551. 125, 128, 423, 501, 531.
Veamartalui, nume topic, 407. Gherghila, ora, 122; lupta cu Mircea
Geamenele, mina din, 591. pretendentul, fiul lui Mihnea cel
.Geiza II, regele Ungariei, 534. Rau, 150; ars5. de Mari, 272;
Genova, 513, 552. reedinta domneasca, 374; ment.
.Geno veza, fac comert la Cetatea Alba, doc., 441.; vama la, 441, 573; jude-
429; la Chilia, 432; la Vicina, 434. cata pentru hotar, 461; calarai
Venune, vama dela, 572. acolo, 510; drum prin, 551.
Geaogiul, cetate, 419; domeniu, donat Gherla, cetate, Leca aga, comandant,
de Vladislav lu Radu cel Mare i 283.
fratelui sau Vlad, 128; de Sus, Gherman Vlahul, traduce din italiana
m-re In jud. Huniedoara, 322; ree- In romanete Floarea darurilor
dinta episcopala, veniturile .1 depen- 594; ydtdman In satul Cuciurul,
dentele, 325. 465.
George, meter, 633. Gherontie, arhiepiscop al Moscovei, 584.
Germania, Germani, 168, 385, 410, Gheuca, jura cu brazda In cap, 493.
589; Despot In, 196; Slavii impru- Ghitioara, exploat. de sare, 542.
muta cuy. cneaz, 472. Gibri Ga,spar, lefegiu, 509.
Gerul, parau, 408. Gilort, apa, 400, 440; judepd, origi-
Chenadie, egumen la Tazldu, 672; nea numelui, aezare, ment. doc.,
mitro polit al Ardealului,titlul, 400; td rgul, devenit sat, 440.
hirotonit la Targovite, reedinta, gintu, cuyAnt in vechile texte reli-
326. gioase, 593.
.Gheorghe Basta, v. Basta Gh. Girot, tabara lui Sigismund Bthory,
Cheorghe, episcop al Vadului, 325; 294.
de Sdngiorz, epicop calvin peste Giura, logofat, ctitoria lui, manastirea
Romnii din Transilvania, 327, 605; Staneti, 169, 621, 647.
din Ocna Sibiului, epscop al Geoa- Giurge din Cotnari, prgarul, 459.
giului-de-Sus, 325; Grecul, la Tal.- Giurgeul, scaun secuiesc, contopit In
govkte, 457; ./zIozeanu, parcalab Ciuc, 414, 417.
de Hotin, 682; judetul din Gher- Giurgiu Atoe, boier, primete danii, 375.
ghita, p entru hota.rul oraplui, 461 ; Giurgiu, cetatea, 62, 517; stap. de
Lascar, oamarapl lui Vlad Dtacul, Turci, 2, 60, 72, 160; reocupata de
390; Mitro polit, urmapil lu Teoc- Dan II, 3; cucerit de cretini, 10;
tist, 88; Mitropolit, unge Domn pe recatigat de Vlad Dracul, 11 ; In
Stefan, fiul lu Petru Schiopul, 243 ; stap. lui Tepe, 47; atacul lui Mihai
Palamed, poema despre Mihai Vitea- Viteazul, 263; asediata de cretini,
mil, 589; Popa din Plopeni, 492 ; 271; fortificata de Turci, 291; ae-
.,,S'te fan, Domn al Moldovei, 507, 630; zarea, intemeierea, cade In mal-
vdtaful unei bresle din Bucureti, nile Turcilor, 528; inceputul luptei
www.dacoromanica.ro
dela, Intre cretini i Turci, fig., Govora, m-re, 400; danii la, 125, 132;
271; reedinta lui Mircea cel Bdtran, pomelnicul, 132; patrafirul, 660;
371; ment. doc., originea numelui, rucavite dela, 661.
439; pima, 436, 572; drum la, Grlitz, 587.
552. Gramostea, targ cu populatie In maj.
Giurov, sat, 561, 564. aromnd, 340.
Glavacioc, m-rea, ziditd de Vlad CA- Gran, 333.
lugdrul, 124; danii, 124-125, 364; Grana-beg, la Vaslui (1475), 66.
morm. lui Vlad Cdlugdrul, 126; grapit = steagul banului, 379.
Const. BrAncoveanu, ctitor, 126. Gratiani Gaspar, Domn al Moldovei,
Glegorcea Lapte-Acru, oltuz la lai, 461, 506; de origine morlac, duce
4.61. de Pros .1 Naxos, 340.
gloabil, globnici, 358, 366, 423, 463, Grdigtea de Jos, sat, rumni din, 472.
487, 488, 497, 467, 569, 570, Grmesti, bis, de lemn din, 613.
576. Greaca, balta, 386.
gloate, 476. Grecia, m-ri din, ajutate de Neagoe
Glodenii, sat, dat de *tefan cel Mare Basarab, 154; paalk, 158; be-
mandstirii Homor, 97; cump. de glerbegul ei sustinea pe Mihnea II,
*tefan cel Mare, 504. 232; meteri dib, 646.
Glogova, sat In jud. Mehedinti, unde Grecii, exclu0 dela dregdtorii, 267;
a fost ucis Tepehq, 71, 123. boieri, negustori In oraple din Tara
Godinegti, sat, 530. Rommeasca i Moldova, 457; ico-
Cojan, vornic, parcAlab de Hotin, 56, nari, 649.
111. Grigore, birdul Bistritei, 487; din
Goli Ion, stolnicel, cumpArd moie la Mithaci, popd, 598; al IX-lea pap,
Ubereti, 512. asupra pseudo-episcppilor ortodoci
Golegtii, fratii, vitejia lor In lupta dela 323; Ghica, Domn al Tdrii Horrid-
Jilite, 224. neti, 506, trece la Movildu, 400;
Golegtii, sat ddruit de Al. Aldea m-rii fratele lui Dosza, prins, 313; Teolo-
Cozia, 7. gul, apocrife, 597; Tamblac, 583;
Golgota, m-re, l'angd TArgovite, do- Ureche, cronica lui asupra unor
natii, 301, 304. fapte din Moldova, 114, 115, 194,
Golubac, In Serbia, lupta Intre Sigis- 200, 201, 205, 444, 586. .
mund i Turci, 4. Grigorescu N., pictor, 611.
Gonfea, paharnic, decapitat de Petru Gritti Aloisio, favorit al Sultanului,
Cercel, 230. 165; In Moldova, Ardeal, planurile
Gordsldu, sat, 267, 297; lupta Intre lui, In Media, predarea i uciderea
Mihai i Bthory, 294; fig., 296. lui, 177, 317.
Gorecki, scriitor polon, 210. gromovnic, tipdrit la Alba Iulie, 597.
Gorj, judetul, 398; originea numelui, Grogani, sat In jud. Muscel, boieri din,
399. 361.
gorgtind, gotind, 479, 562,, 563. grogi, monete, 556, 557.
Gotca, sat, cumpArat de Radu Buzescu, Grozav, vornicul, In lupta dela Fel-
306. dioara, 163; Impotriva Braovului,
gotic, stilul, forma, constructia biseri- 171; In Ardeal, 381.
cilor i clddirilor, 616. Grozea, viteaz, 552.
www.dacoromanica.ro
ikiDicE 726
Grumazi, sat, lupta dela, 159, 162. dela, 205; sub ascultarea episcopu-
Gubavi, sat, lupta dela, 158, 162. lui din Geoagiul-de-Sus, 325; apar-
Guillaume de Rochefort, 471. tinea Olteniei, 419.
Guillebert de Lannoy, relatia lui, 350. Hams Alfld = Muntenia, 348.
Gura Bdcului, iezerul dat de *tefan Heilmcijani, sat, cneaz din, 472.
ce! Mare mAnAstirii Parota, 97; - Hdindradia, Amaradia, ap, 472.
Frumu,sitei, silite ddruit mnastirii Heinsar, din tinutul Sorocai, 511.
Putna, 91; - Motrului, mngstire zi- oaste in doband5 in Moldova,
dit de Harvat logofAtul, 155; - originea numelui, breasld ostdeascA
Sada, biserica din, 318. vdtafi i capitani de, 511; v. armata.
Gureni, cetate, Sigismund aeaz4 Cav. Hdra, chelar, 188.
Teutoni acolo, 4; ap5rat de Iancu Hdrdciu, sat, 322.
de Huniedoara, 38. Hdrje Batle, boier, 411.
Gurghiu, cetate, posesiune a lui Iancu tArgy.trat. lui tefan ce! Mare-
de Huniedoara, 40; Constantin stol- cu Polonii la, 84; dealul, vii dAruite
nicul pus comandant acolo de Mihai mAn5stirii Putna de *tefaii ca Mare,
Viteazul, 291. 91; vii dAruite mndstirii Voronet,
Gu4uc Gh,eorghii, jur. cu brazda in 93; bis. cu hramul Sf. Gheorghe
cap, 493. din, 100; vii la, 108, 450; Maria
Gwozdjiec, lupta dela, 176. Rare din, 171; Petru Rare zid
bis. Sf. Dumitru din, 186, 187;.
Hacic dela Rdmnic, armean, 441, 457 reedintl domneasca la, 375; ment,
Haemus, muntii, 264, 339.. doc., originea numelui, populatia,
Halcocondil, cronicar grec, asupra cam- 449, 456; ;bisericile din, 624-629,
paniei lui Mohamet II contra lui 646, passim ;.- judetul, aezare, ori-
Tepe, 47. ginea numelui, 411.
Haliciul, atacat de Bogdan III, 136. Hcirlea, oltuz din Barlad, 459.
Hamza, beg de Nicopole, prins de Hdrman, parclab, al lui *tefan cel
Tepe i tras in teapa, 46. Mare, autor al cronicii in limba
Hands, judet in Thrgovitie, 460. 'nand, 109, 455, 586.
Hanea Arcaful, 545. Hdrqova, 405; lupta intre Turci i
Hanos, v5.taf de puca.i in Tg.-Neamt, oastea lui Mihai Viteazul, 263.
445. hdrtie, primele fabrici in tarile noastre,
Haran, comitat, 414. 545.
Harpis, ora antic in Basarabia, 432. Hecht Nidos, din Baia, 459.
hars, stofa de 15nA, 85. Heltai Gaspar, tipograf, tiparituri, 317,
Harvat, logofdt, ctitor la Gura Mo- 607.
trului, 155. Heltau, v. CisnAdie.
Hasan-Pa.,a, 272, 274; cu armat con- Henric III, regele Frantei, sprijine .pe
tra lui Mihai Viteazul, ucis. la Rus- Petru Cercel, 228-232; -IV, des-
ciuc, 263-264. pre Mihai Viteazul, 287.
hatalm, 497. Heracle, impdrat bizantin, Despot,.
hatman, 395; rostul, originea, 421. pretindea a se trage din, 196.
Hateg, cetatea, atacat5, de Turci, 315, .herdie, 487.
607; reedinta la, 376; - lara, 284., .Herce. yStefan, calvin, 606.
318; LApuneanu aduce marmorl hereghii, heregar, 554, 557.
www.dacoromanica.ro
Hermannstadt, v. Sibiiu. Horodnic, m-re, danie dela Alexandrel,

Herodot, 400, 420. 29, confirmari, 97; scutiri, 98, 358,
Hervoie, infidel notoriu, 315. 566, 569; se inchina manastirii
Hesdin, cetate, Despot ja parte la Putna, 98; passim.
asediul ei, 196. Horodniceni, bis. zidita de Mateias vi-
hiclenie, 363, 495. stierul lui Petru Rares, 188.
Hilandar, m-re la Atos, danii: dela Hosman, sat in tin. Sibiului, ars de
Neagoe Basarab, 153; dela Petru Vlad Tepes, 45,
Hares, 187; dela Vintila-Voda, 163; Hossu Damian, voevodatul lui in dis-
dela Mihnea II, 233; de.a Petru trictul Chioarului, 416; Toma,
Schiopul, 243; pecete de aur la idem, 416.
un doc., fig., 234; icoane la, 652. hotarele tdrgurilor gi ()raptor, 364.
Hielscher Kurt, german, albumul lui hotclrnicie, a tarii, 151; practica la
reproduce bis, de lemn din Tran- hotarnicia mosiilor, 494.
silvania, 613. Hotin, cetate, restituita Poloniei, 19,
Hili (LAO, localitate in Bitinia, 413, 20; fosta In stapanirea Doamnei
432. Marinca, cedata de Poloni lui Petru
Junta, sat, daruit manastirii Govora, Aron, 29, 30; in stap. Poloniei, 55,
132. 59; dobandita de Stefan cel Mare
Histria, disparitia ei, 428, 431. dela Poloni, 56; rezista atacurilor
Hlincea, manastire, langa Iasi, zidita lui Mohamet, 70; tulb. comerciale,
de Maria, fiica lui Petru Schiopul, 85; parcalabii de, 109, 176, 189, 248,
Inchinata. manastirii Dionisiu, 244. 421, 422; Stefanita moare la, 144;
Hlipiceni, sat pe Jijia, confirmat lui atacata de Tarnowski, 178; Rares
Care parcalabul, 505. incearca aclpost la, 178; paracli-
Hmielov, cetate, 412; incredintata Po- sul, 187; data gaj lui Laski de
lonilor, 19, 20. Despot,199 ; pastrata deLdpusneanu,
Hodivoae, calarasi la, 510. 201; Bogdan Ldpusneanu trece In
Hodos-Bodrog, m-re In comitatul Ara- Polonia pe la, 208; in stap. Polo-
dului, 322. nilor, 209; restituita Moldovei, 209;
Homer, 589. retragerea lui leremia Movila la,
Homor, m-re, Gura Homorului, evan- 286; resedinta domneasca, 376; rui-
gheliarul dela, fig., 53; 367, 655, nele cetatii, fig., 525; ment. doc., 453;
656, 682; donatii, confirmari, 97; calarasi de, 511; asezarea ei, 521;
biserica ei, ridicata de Teodor log. ridicata de Poloni, 521; marita de
lui Petru Rares, 188; fig., 187; fig., Petru Hares, reparata si largita din
640; gropnita la, 630; pridvor des- nou de Turci (1713), 521; drumul
chis, 632; tabloul votiv dela, 646; pe la, 557; vama, 573; evanghe-
scaunul dela, 672. liarul bisericii din cetate, 655, 681;
Honterus lohannes, lucrarea geogra- judetul, 398, 412, regiunea, 83;
lick 606. passim.
Horael dela Hotin, 453. Hradcany, palatul din Praga, 292.
Horia, 214. Hrand, mare vornic, 111.
Horincea, apa, 408; linutul, plasa, Hrisomuinii, sat, 399.
asez., originea numelui, ment. doc., Hrizea, mare logofat, proces cu ru-
408. manii din Balteni, 361.
www.dacoromanica.ro
INDICE 727
Hroet, V. Hronot. lacob Heraclid Despotul, v. Despot-

Hronot Petre, (Hroet), pretendent, adus Vodd.
de Bali-beg In Moldova tsi pierde Iacobin loan, notarul orasului Cluj
vieata, 74, 253, 586. despre exped. lui Sigismund BA-
Huedin, tArgul distrus de lefegiii lui thory contra Turcilor la 1595, 608.
Mihai Viteazul, 288; drum pe la, Iacobu, fratele stolnicului Domocus,
552. 456.
Hulubesti, sat, retragerea lui Mihai Iaccv al Hufilor, mitropolit, carte de
Viteazul acolo, 263, 267. blestem, 489.
Huniade, v. Iancu si loan de Hunie- laqici Dim., omoard pe Mihnea ce!
doara. Rdu la Sibiiu, 149; ucis si el, 149.
Huniedoara, Hunod, cetate, 418, 419; lagello Vladislav, regele Poloniei, se
ment. doc., 534; comitat, jud-et, impacd Cu IIia Voevod, atitudinea
domeniu regal ddruit de Sigismund fatd de stefan Voevod, 17; moartea,
lui Voicu i fratilor sdi, 34; comune 18; cdsdtorit cu fiica lui Andrei
donate lui Iancu si loan de Hunie- Oligmondovici, 22.
doara (1440), 34-38; originea nu- Iagelloni, 76.
melui merit. doc., 419, 420; mAnd- judetul, 398; prAdat de
stiri, 322, 616; castelul Corvine- $tefan cel Mare, 60, 117, 528; ori-
stilor, fig., 36 si 535; tdrgul, epis- ginea numelui, ment. doc., 404; sate
cop, bis. ortodoxd, 318, 323; proto- de pldiesi in, 510; rdul, 404, 441,
popii din, sfintesc biserici; 326; 528, 544; luptd Cu Turcii pe, 9, 39;
passim. . drum pe valea, 551; gura, 564, 570.
Hurezi, megiasi din, 478. lanache, rumAn, ordsean, 484.
Huru, vornic, cu oaste in Ardeal, 177. Jan, meter, 632.
Hurul Lupea, parcAlab, socrul lui Iancu de Huniedoara, loud Voevo-
Ion-Vodd Viteazul, 214. dul, luptele cu Turcii, 4, 10, 12,
husitismul, traducerile in limba ro- 39-42, 441; ajutd. pe Dan III sd ia
mAnd, 592. domnia, 11; inchis de George Bran-
Hust, Huszt, cetate, 232, 316; oferit covici se rdscumpArd, 12, 39; repre-
lui Petru Rares, 178. salii contra lui Brancovici, 39; re-
biserica de pe Drisldvdt ziditd de trage lui Vladislav II FAgdrasul
*tefan cel Mare, 101; Bogdan III, Amlasul, 12; guvernator al Unga-
moare la, 139; Ldpusneanu se re- riei, 12, 39, 315; ajutti pe Tepes sd
trage la, bAtut de Despot aci, 197; ja domnia, 14; ajutd pe Petru II
tabra lui Ion Vodd Viteazul, 212; contra lui Roman II, 23; sprijin
resedintd domneascd, 376; viile dela, promis lui Bogdan II, 26; legdtura
385; episcopia intemeiatd de Ie- cu Alexdndrel, 28; mai mare con-
remia Movild inainte de 1599, do- ducdtor de oaste, 32; data na-
natii, 255. sterii, in serviciul Voevodului Tran-
silvaniei, in solda episcopului de
lachim, zldtar din Suceava, 683. Zagreb, in Italia serveste doi ani
Iachint, mitropolit, trece dela Vicina lui Filip, ducele Milanului, primeste,
In T. Rom., 439. impreund cu fratele su Ioan, dela
Iacob, proto-evanghelia lui, apocrif Sigismund districtul Comiat din
596. Banat, 38; se obligd sd serveascd
47
www.dacoromanica.ro
Cu ostasi, 38; donatii si 450, vamd, 450, 573; curtea dom-

dela Regale Albert, 38; Voevod al neascd, 450; catastihul soltuzului
Transilvaniei si comite al Timi- din, 451; drum la, 552; tarina,
soarei, 39; confirmarea cetatilor 564; judeful, 398, 411; satul,
districtelor in posesiunea lui (1453), 555; passim.
39; cdpitan suprem al armatei un- latco, intemeiazd o mdnstire, 29; slo-
guresti, 39; sume cheltuite pentru bozie a mdndstirii, 544.
apdrarea ea-U.01r Severin, Gureni, Ibn Batutah, cdltor arab, despre Ba-
Orsova i Mehadia, 38; primeste badag, 435.
Targul Dobra, 39; moare de ciumd Thrall, v. Braila.
la Zemun, 41; inmormantat la Alba icoane, iconari, fig. 650, 651; 648-653.
Iulia, 37, 41 ; personalitatea si in- Icus, district in comitatul Timisoarei,
fluenta lui politick 41-42; xilo- 38.
grafie, fig. 34; cdsatorit cu Elisa- leremia Moil, Domn al Moldovei,
beta de Szilgy, 42; ordin contra 278, 512, 672; boier, prietenia cu
preotilor ortodocsi, 323; passim. Polonii, pribeag in Polonia, 253;
lancu Sasul, Domn al Moldovei, 145, Domn in Moldova dus de armata
237; fiu nelegitim al lui Petru polond, 253; bate si trage in teapd
Rams, 189; Domn dupd Petru pe Razvan, 253; inchinarea Mol-
Schiopul, 239; caracterul, fiscali- dova, 255; raporturile cu Impe-
tatea, 240; lupta dela Bolota cu rialii, 255; moartea, 255; into-
Lungul i Ldpusnenii, 240; mazi- meiazd episcopia Husilor, 255; fa-
lirea, 240; trece in Polonia, prins milia, 257; dusman lui Mihai Vi-
si decapitat, 240; familia lui, mor- teazul, 285; retras la Hotin, fuge
mantul, 240. la Camenita, 286; restabilit de Za-
lane Epirotul, banul, 260, 388; ban moyski in Moldova, 290; ajutor lui
si capuchehaia la Constantinopol, Sigismund Bthory, 294; epitaful
259; unchiul lui Mihai Viteazul, 340. lu, fig., 256, repard Cetatea Su-
lanina, oras aroman, 340. cevii, 526; aer pentru mdndstirea
nume dat de Rusi Alanilor, v. Sucevita, fig., 670; evangheliarul
Alani. lui, 657, 681.
435, targul, biserica, Sf. Nicolae, leremia, parcdlab s't portar de Su-
98, 101, 629; ridicatd de Stefan cel ceava, trAcleazd pe Ion Vod Vi-
Mare, 98; Tdtarii pradd pand la, teazul, 213.
137; tratatul de aliantd al lui Petru leremiestii, sat la Miletin, 646.
Rare Cu Ferdinand, 177-178; So- Iernut, localitate pe Mures, Gaspar
liman intr in, 178; Biserica Dancu Bekes invins de Stefan Bthory,
din, 188; resedint a lui Alex. IA- 334.
pusneanu in a doua domnie, 205; leronim da Cesena, medie al lui Stefan
bate la, 205, 633; oastea lui Bogdan cel Mare, 112.
Ldpusneanu aproape de, 208; Ale- lerusalim, danii dela Neagoe Basarab,
xandru pretendent asediat de Petru 153.
Schiopul in, 239; sinodul dela, 287; leud, biserica de lemn dela, 613.
302; resedintd domneasck 375; aga lezuiyii, in Moldova, 241.
giudet pre targ *, 395; vechimea, Iladia, cetate, Cav. Teutoni asezati de
originea numelui, 449; merit.. doc., Sigismund acolo, 4.
www.dacoromanica.ro
INDICE 729
Harion, episcop, confirmarea averii butie extraordinark 572; adaose la

mAnAstirii din tin. NAsAud, 323. Neamt, 630; passim.
Ilea, fiica lui Ponici, 500. fiu al lui Bogdan III, 139.
Ilfov, Elhov, judetul, originea numelui, tinca, fiica lui Nicolae PAtrascu,
ment. doc., 404; plAiesi in, 510. sAtoritA cu Istrate Leurdeanu, 299;
Iliaf, fiul lui Alexandru ce! Bun, Domn soyia lui Barbu Graiovescu, 661.
In Moldova, 11; monet5., fig., 17; ilif, iIiari, 358, 512, 561, 566.
vasal Poloniei, 17; bdtut de frate-sAu sat in Mehedinti, 404.
*tefan se retrage in Polonia, 17-18; Ilya, sat, 487.
cumnat cu regele polon, 18; domi- Embliitori de Hotin, Soroca, v. cAlArasi.
ciliu fortat la Sieradz, 18; ndvA- Imperialii, v. Rudolf II.
leste in Moldova, luptele cu $tefan imprumuta, 570.
(1435), 18; impAcarea, 19; domneste India, Tiganii originan i din, 481.
In Nordul Moldovei cu Suceava Ineu, lenopole, episcop romAn acolo,
Iasii, 17; nou jurdmAnt de credintd 326.
regelui Poloniei, 19; jurAmAnt prin- insemnele Domnului, 367-368.
cipelui Lituaniei, 18; merge la Liov Joachim II, Electorul de Branden-
pentru jurdmAnt (1437), reinoieste burg, alianta cu Petru Rares, inda-
prin act. din Suceava jurdmAntul toririle acestuia, 181.
(1439), 19; durata domniei in comun loan Albert, fiul lui Cazimir, preten-
cu *tefan, 20; orbit de $tefan, dent la tronul Ungariei, 76; rege al
20; in Polonia, 20; 'Mull prad5. Poloniei, 76; expeditia In Moldova
Moldova in timpul condominiu- contra lui *t. c. M., 76; drumul
lui (1439, 1440), 21; ingrijeste de urmat, 77; retragerea si fuga din
Andstirea Neamt, 21; cAsAtorit cu Moldova, 79; pacea cu *t. c. M.,
Marinca, fiica lui Andrei Oligmon- 81; moartea sa, 84; asediul Su-
dovici, 22; fiii sAi, 22; titlul s6u, cevii, 109, 453, 526.
legAturile cu Polonii, 356; boierii loan al VIII, impArat bizantin, icoane
pe vremea lui, 381, 386, 390, 391; presupuse dela el, 652; al XIV,
privilegiu comercial Sasilor, 446; patriarh de Constantinopol, 604;
passim. Armenci,cul, boier, scutiri dela Ale-
Dias, fiul lui Alex. LApusneanu, numit xAndrel, 25; Asan, legAt. ce se
Domn In Tara RomAneasck 234; face cu I(..) din titlul Domnilor ro-
fiul lui *tefan cel Mare, moartea mni, 354; Bcilcescul, jurAm. cu
lui, 107. traista de pAmAnt, 493; Bogoslo-
Jlia Bares, Domn al Moldovei, fiul lui vul, apocalipsul sfAntului, apocrif,
Petru Rares, la Constantinopol, 180; 596; castelan de Czyszow, 20;
domnia, 1 89-191 ; tratat cu Po- calugeir la mAndstirea Silvasului, mi-
lonii, 189; trece cu oastea in Ardcal, tropolit la Alba Julia sub Mihai,
189, 333, 607; inteles cu Martinuzzi, 325; Cernea, episcop al Vadului,
189; trece la mahomedanism cu 325; croitor in Roman, 545 ; de
numele de Mohamet, 191; pase de Kiikull, cronica lui, 421 ; din
Silistra, 191; mazilit, la Brusa, apoi Ca//a, episcop in tArgul Huniedoa-
la Alep, moartea, 191; pentru epis- rei (1456), prins de catolici, dus la
copul Gheorghe, 325; bAnarul Buda si Roma, silit s treacA la ca-
557; impune m5ndstirilor o contri- tolicism, 323; fiul lui Petru Ger-
47.
www.dacoromanica.ro
cel, 232; fiul nelegitim al lui frate-sau Alexandru II la Jilivte,

Bogdan III, 139; Gereb, de Vin- 211, 214; trimite pe Vintila, pre-
gard, stapan la Fagarav, 118; tendent, fiul lui Petravcu cel Bun,
Goldi, logofat, 586; Elingensporn, Domn la Bucurevti, 212; ia Brila,
medic al lui *tefan cel Mare, 112; bate. pe Turci In Bugeac, ataca
log. lui Petru Rarev, 182 ; marele Tighina, 212; tabara la Hui, 212;
vdtaf din Frumovi, 598; monahul, tradat la Cahul, 213; predarea la
frate cu Doamna Stanca, 298; Rovcani, 214; moartea, familia lui,
Nesteutes,patriarh deConstantinopol, 204-205; numevte episcop la Roman
nomo canonul lui, 491 ; Privana, pe Eftimie al Vadului, 325; arde
meter, 633; zidar, 632; proto- de viu pe Vladica Gheorghe, 495;
pop de Seghivte, vlddica ortodox la monetele lui, 557.
Alba Iulia, 273 ; zidar, 633. loanichie, din Belgradul sarbesc, ierarh
loan de Capistrano, calugar catolic, ia In Maramurev, avantaje date de
parte la lupta dela Belgrad, 41; Matei Corvin, 324.
face epitaful lui Iancu de Hunie- loanif, viteaz, 507.
doara, 41; contra episcopului orto- Ioani;ii, cavalerii, 4, 400; diploma lor,
dox loan, 323. 419, 470, 543, 553.
loan de Huniedoara, frate cu Iancu de Ioasaf, arhimandrit, primul staret la
Huniedoara, mort In 1442, Inmorm. Putna, 91 ; patriarhul din Con-
la Alba Iulia, 37; primevte, Cu stantinopol, 221.
fratele sau, zalog districtul Comiat iobagi, iobbagiones, 476, 477, v.
dela Sigismund, alte donatii dela verbi.
acelavi vi dela Regele Albert pentru Iocu.y, pargar la Cotnari, 456.
cheltuelile militare de aparare a lohan, meter argintar, lucreaza pen-
cetatilor dela Dunare, 38. tru Neagoe Basarab, 678, 683.
loan Sigismund, fiul lui loan Sza- Iohanes de Lovw, In Moldova, 632.
polyay, e rege * al Transilvaniei, Ion Bogdan, slavistul, 656; fiul lui
317, 331, 333; ajutat de Lapuv- Neagoe Basarab Inmorm. la Argev,
neanu, 195; In Polonia, 218; pro- 155; Neculce, 586; sulgerul,
clamat rege al Transilvaniei vi re- 480.
cunoscut de dieta dela Turda, 332; lona.yco, fiul lui Lapuvneanu, 205;
renuntarea la regat, 333; rechemat pretendent, proclamat Domn de
de dieta dela Sebevul &sese (1556), Soroceni vi Orheieni, batut la Raut
revine In Transilvania, recunoavterea vi calugarit, 250; t'ata" de comi.mi
vi orig. calvinismului vi unitaris- din Uscati, 506.
mului, 333; moartea, 334. Icrdan, ruma'n, 473.
Ion Vocld cel Viteaz, cel Cumplit, Jordanes, 430.
Domn al Moldovei, 216, 237, 438; Icsif, episcop, mitropolit, predecesor
fiu nelegitim al lui *tefanita Voda, lui Teoctist, 88; a rezidat la Ce-
145, 208; domnia, 208-215; rela- tatea Alba, 430.
tiile cu Polonii, 209; luptele cu Irina Botezata, roaba, are cu Petru
Turcii, 210-214; ucide boieri, 209; *chiopul un fiu, pe *tetan, moarta
495-496; refuza marirea tributului, la Bolzano, 248.
210; chiama Cazaci la razboi, 210; Iovan Tarul, capul rascoalei taranilor
bate pe Petru pretendentul vi pe banateni (1526), 314.
www.dacoromanica.ro
INDICE 731
Isabella Szapolyay, vacluva lui loan Ivancea, selite, alipita de *tefan eel
Szapolyay, flied a regelui Poloniei, Mare la hotarul Barladului, 463.
316, 331; se mut In Ardeal, 181; Ivanis, ban, 338.
darima Ciceiul $i restitue dom. "vase Armeanul, 457; logofatul, ucis
Inconjurator lui Petru Rare, 182; de *tefanita, 142.
ajutata de Domnii romni, 189, Ivascu Golescu, vornic, ranit In lupta
195, 197; numete episcop la Geoa- contra lui Ion Voda cel Viteaz, 224;
giul-de-Sus, 325; rechemata In tara ctitor al manastirii Viero, 227.
de Dieta dela Sebepl Sasesc, 333; Iviron, manstire la Athos revacuta de
moartea, 334. Neagoe Basarab, 153.
"sac, vistiernicul, solii In intampinarea iuzbasa, comandant peste 102, vataf
lui loan Albert, 80; daruete o de ceata, 506.
evanghelie episc. din Feleac, 324; Iza, apa, 415.
posesor al Falticenilor, 448; evan- Izlozeanu Gh., parcalab, 681.
gheliarul lui, 681. Izvoranii, sat, cnezi din, 566.
Isaccea, 72, 405, 446; vechimea, sta- Ica, din titlul Domnilor, semnificatia
Anita de 'Mari, 435; cetatea con- lui, 354.
struita de Turci, 530.
Isaia, vornic al lui *tefan cel Mare, Jaleg, judetul, 357; ment. doc., origi-
58, 111, 586; moartea lui, 111, 495. nea numelui, aezarea, 398; prdu,
Isak-Paga, lupta la Belgrad contra 398.
lui Iancu de Huniedoara (1441), 39. den, 550.
Ismail, cade In mAinile lui Aron, 251. Jean de Vienne, 471.
istoriografia veche rom., 584. Jeciu, domeniu, dat de Mihai Viteazul
Istria, Romani In, 336, 339. annaului Saya, 285, 291.
boier In Moldova, 456. Jeud, in Maxamure, bis. din, 318.
Italia, Italieni, 290, 513, 540, 636, Jeraval, sate la gura lui, 482.
647. Jezuilii, la curtea lui Rudolf II,
Iucman, pargar la Cotnari, 456. 262.
luga (Ologul), 368, 369; mare vistier, Jiblea, sat, scutiri de dari, 566, 578.
111.; donatie manastirii Putna, 411; Jim), vama mica a Sucevii, 91.
popa, 492. Jidova, cetate, 315.
Iuliu II, papa, scrisoare dela Bogdan Jidogytiia, sat, druit manastirii Vodita
III, 136. scutit de dari, 511, 560, 577.
lurie, ctitor la Biserica ljancu, 189. Jijia, rail, 97, 197; pod peste, 551;
Ivan, fiul marelui cneaz al Moscovei branitea ei, 493.
casattorit cu Olena, fiica lui *tefain Jiliste, sat pe Ramna, Mug& Focani
cel Mare, 107; fratele Cretului, wide Ion Voda Viteazul bate pe
238; mare vornic, vitejia In lupta Petru i frate-sau Alexandru II din
dela erpateti, 301 ; Porcul, boier, Tara Romaneascd, 211, 224.
483 ; portarul, 363; pretendent Jiul-de-Jos, Dolj, 399.
adus de Cazaci, prins i calugarit de Jiul-de-Sus, Gorj, 399.
Petru *chiopul, 241 ; rumcin Jiu, vama la, 573.
vean, 484; III Vasilievici, marele joimiri, lefegii poloni, 508.
Duce al Moscovei, 584; Voevod Joldea, candidat la tronul Moldovei,
de Beiu, 417. sustinut de Elena Rare, 195; batut
www.dacoromanica.ro
la ipote, insemnat la nas i trimis Knigsberg, domeniu donat de Rudolf

la calugarie, 195, 495. lui Mihai Viteazul la, 294.
joldunari, lefegii in Moldova, 358, 509. Kolomea, 28, 267; Roman II, pribeag
Jora, vornic de Botosani, 390. acolo (1448), 23; stefan cel Mare la,
jude, 472, 474, 475, 483. 123; 74, passim.
judec, semnificatia, 471, 473, 474, Kondakof f, despre arta moldove-
475. neasca 646.
juclecata En Principate, 486, 487, 488, Konieh, In Asia Mica, mormntul lui
490-494. Petru cel Tnar, 223, exilat Cu mama
judeditor al cetdlii, subaltern al comi- lui la, 223.
telui In Transilvania, 423. Koniepolski, comandant polon contra
judele En Tara .Romineascif , vechimea lui Bogdan II, 27.
formarea lor, 397, 424; biblio- Kopostrzin, lupta filtre Poloni, Teutoni
grafie, 425. Lituani la, 17.
judeli ---- primara oraselor, atributiu- Kornis Gaspar, comandant ungur, 280;
nile lor, 459, 460, 461, 488. In sfatul lui Mihai Viteazul, 282; in
hipan, district, in posesiunea lui Maramures, 591.
Iancu de Huniedoara, 39. Korlat, boier moldovean, 456.
judimcint cu brazda in cap, cu traisti Kossovolje, lupta lui Iancu de Hu-
de pamant, 493. niedoara cu Turcii la, 12, 41.
jurdtori, 360-361, 471, 489. Kowachoczy Volfgang, cancelarul Ar-
Jurcanii, sat, 489. dealului, 607.
Jurj gumenic = clucerul de arie, 394. Kraguevac, localit. in Serbia, 400.
Justinian, imparat bizantin, 153, 528. Kral = craiu, la Slavi, 354.
juzi, 460, 465, 471. Ireuzburg, v. Prejmer.
Krosno, orasel in Galitia, exporta
Hastoria, oras aromanesc, 340. pana litvana in Moldova, 85.
Kenez, sat, 60'7. Krulevac, cetate In Serbia cucerita de
Kerestes, Imperialii batuti de Turci la, Iancu de Huniedoara dela Turci, 40.
272, 273. v. T'Amaya.
Kesmark, in Ungaria, Despot fugar la, Kaceajwka Gora, 683.
197; Iancu Sasul cumparase un Kunovila, lupte futre Iancu de Hunie-
castel la, 240. doara i Turci la, 41.
Kessera 5'tefan, casatorit cu Zamfira, Kyrka, negustor armean in Tara Rom.,
fiica lui Moise Voda, 164. 457.
Keve, cetatea distrusa de Turci, 421,
v. Cuvin. Ladislau de Dobdca, 370.
Kady, scaun secuesc contopit cu Trei- Ladislau Corvin, fiul lui Iancu de Hu-
Scaune, 415, 418. niedoara, apara. cu tatal sau Bel-
Kirakol, vistier al lui stefan cel Mare, gradul, ucis de rege, 42; sprijine pe
v. Chiracol. Dan pretendentul, 46.
Kirdly Albert, comandant ungur, 264; Ladislau Postumul, rege al Ungariei,
v. si Albert Kirly. darueste Bistrita cu 20 de sate lui
Kirschner Nic., din Baia, despre situa- Iancu de Huniedoara, 39; modifica
tia din Moldova, 253. blazonul lui Iancu, 39; catre Sibieni
Kiustendge, v. Constanta. sa ajute pe Vlad Tepes, 14; autoriza
www.dacoromanica.ro
INDICE 733
pe Sibieni sd repare cetatea Lotrului, Leca, comisul, in sfatul lui Mihai Vi-
530. teazul, 283.
Ladislau, voevod al Tiganilor, ii judecd, lefegii, oaste, 504, 508; recrutarea si
482. nationalitatea lor, 508; pe vremea
Laiotd Basarab, pretendent, 167, v. lui Mihai Viteazul, 509, 504.
Basarab cel Bdtran. Leghetis Laico, boier moldovean, 456;
Lapad, pdrdu, 290. /ege s, 489; legea batrand s, 491;
Lan& Gheorghe, camaras, 390. 4 legea de a pescui moruni s, 568;
Laski-Albert,I.egAturi cu Despot, 197- legea din vechime s, 491; legea
199 ; pretendent la tronul Molidovei, tisirii s, 360, 489.
201. legenda, pe monetele lui Ion Vodd ce!
Laszkd Hieronim, sol al lui loan Sza- Viteaz ; pe ale lui Despot Vodd, 557.
polyay la Turci, 331. legitimi, fii de domn, succesiunea la
Laico Voevod, 369, 453. tron, 368.
Laurenliu, comite deCdmpulung (1300), lei, ocinele se socoteau uneori in, 474;
438, 532. lemnele s, obligatie fiscalti, 568.
Laurengu, $ fusor monetarum *, cdmd- Leningrad, manuscris dela, 584.
ras, 390, 557. Leniesti, Boldur, bate pe Poloni la 80,
Laureniiu, popd, rdscoala dela 1514, 358, 381.
ocupd Oradea, pustieste Bihorul si Leon X, papa, cruciada contra Turcilor,
Sdlajul, tras in teapd, 312-313. 312.
Lavra, mndstire la Athos, danii dela Leon Vodd, document dela 498.
Petru Schiopul, 243; icoand ddruitd Leonardo Loredano, doge alVenetiei,112.
la, 649. Leonard de Massari, medic al lui Ste-
Lazdr, cneazul SArbilor, bdtut de Turci fan cel Mare, 112.
la Cossovo, 12; Despot-Vodd se pre- Lepes Gheorghe, episcop, asupriri prin
tindea rud cu, 196. dijme, 310.
Lazea Pitic, boier al lui Stefan cel Mare, Lerici, castel la gura Niprului, 29.
108. Lerin, localit. in Pen. Bale., 340.
leimdi, 548. Levi, V. Poloni.
Letpu,s, tArg in Ardeal, 412. Le.,snie, biserica din, 318.
Litpusna, tdrg, vamd la, 87, 453, 573; letopisefe, scrierea lor, 584; Letopisepty
drum prin, 552; judetul, numele, lui Azarie, 586; Letopiseiul zis dela
412, 453, 551; pecetea, 461; Tdtarii Bistriia, 584; despre luptele lui Ste-
pradd. in, 137; cala'rasii de, 510. fan cel Mare: Baia, 58; Soci, 60-61;
Lcipusneanu, Voevod, pe vremea lui Vaslui, 64; Rdzboieni, 69; Rmnic,
pod peste Jijia, 551; Elena Rares, 71; Codrul Cosminului, 79; despre
sugrumatd din ordinul lui, 189, ndvala lui Stefan cel Mare in Polo-
passim. nia, 81; despre sceptrul lui Radu
Lpu.snenii, contra lui Iancu Sasul, ce! Frumos, 367; Letopiseiul zis deja
240. Putna, scrierea lui, 584; despre lupta
Lcludat, cneaz, 472. dela Baia, 58; Letopiseiul T'driiMol-
Leca, aga, In ajutorul lui Sigismund, dovei despre Gr. Ghica, 390; despre
276; predd Imperialilor cetdtile: arderea de viu, 495.
Chioara si Uioara, mort in pribegie, Leucusanii, sat, dat episc. de Roman,
301. 464; dijma din vara dela, 564.
www.dacoromanica.ro
Leurda, sat, in fostul judet al Jale- Lippomano Girolamo, sol venetian,

ului, 398. tiri despre Mrica, sotia lui Ion
Leurdeanu Istratie, casatorit cu Iliaca, Voda Viteazul, 214.
fiica lui Nic. Patracu, 299. literatura veche, istoriografia, 581-589;
LeuriN, fiul Tizoanei, 445. primele texte romaneti, 589-592;
Leurinti, sat pe Barlad, 399. ciri religioase, 591-1/4594; rotacis-
Leunclavius, despre Radu ce! Mare, 133. mul, 593-594; cartile populare,
Leutschau, consfatuirea fiilor lui Cazi- 594-598; apocrifele religioase,595
mir contra lui Stefan, 76. 596 ; Alexandria, Varlaam i loa-
Libia, descoperiri de orae, 435. sal, etc., 596-597; texte astrolo-
Lichiregti, sat la Dunre, unde sunt gice: rojdanic, zodiac, gromovnic,
Calaraii de azi, 551, 572; caldrai trepetnic, 597; tiparul: 598-608;
la, 510. primele tiparituri, 598-99; alte tipa-
Licostoma, v. Chilia-Veche. rituri, 599-600; tipariturile roma-
Lie, cneaz, 482. neti ale lui Coresi, 600-604; tipa-
limba romAnd in cancelarii, 590. riturile slavoneti la Braov, 604;
Liov, Lw6w, Lemberg, Ilia pentru insemnatatea tipariturilor i circu-
jurdmnt la, 19; Socol vornicul la, latiei lor pentru unitatea neamului
218; Moldoveni din Siret la, 455; romanesc, 605; tipariturile diacului
atacat de Bogdan III, 136; vornicul Lorint, 606; alte tiparituri in Ardeal,
Motoc ucis la, 194; Toma-Voda cu 606-608; bibliografia, 608-610;
Insotitorii Inchii i ucii la, 200; passim.
Nicoara Potcoava, decapitat acolo, Litovoi, voevod, cnezatul lui, 419;
238; lancu Sasul ucis la, 240; La- impotriva Ungurilor, 470, 553.
puneanu ctitor la biserica orto- liturghier slavonesc, tipaiit de Radu
doxa' din, 203, 239; negustorii din, ce! Mare, 132, 155.
348; privilegiu comercial acordat de Lituani, razboiu impotriva Polonilor,
Alexandru ce! Bun, 430, 544; con- 17; lefegii In Moldova, leafa lor,
firmat de Stefan cel Mare, 55, 509.
85-86, 359; legturi comerciale cu Lituania (Litvania), Tatarii prada In,
Alex. Lapuneanu, 20g; postav dela, 137; lefegii din, In Moldova, 518.
548; arcuri, clopote dela, 548; Ar- Liubavici Dimitrie, tipograf, 600, 604.
meni la, 456; loan Tarlo, stegarul loe pentru sat, hotarnicia, 492; pentru
oraului, 207; drumul cel mare prisack 492.
al, 552; Johanes murator din, Locrih (Nocrih), scaun in Ardeal, 446.
632; pictor din, 652; meteri ar- locuitorii satelor boieresti, 476-481.
gintari pentru Moldova din, 683; boieria, 378; atributii, rang,
passim. etc., In Tara Romaneasca, 381-382;
Licveni, negustori din Liov, 550; pri- In Moldova, 382.
vilegiul acordat de Alexandru cel logofcit de climarci, 390.
Bun, 444, 446, 547; privilegiul din logofetii de vistierie, 383.
1456, 453; dela Stefan cel Mare Loloiegti, sat (Romanati), cumparat cu
(1460), 445, 452, 569, 573. sila de vistierul Stoichita, 306.
Ttarii batuti la, 60. Loloni, Stefan bate pe Ilia la, i ja
Lipooa, 323; ocupata de rasculati la domnia, 17.
1514, 312; reedinta la, 376. Lombardia, originea numelui, 350.
www.dacoromanica.ro
INDICE 735
Longobarzi, 350. Lugoj, 2, 606.

Lorinb diac, tipariturile lui, 606. Lunca, sat, al episcopiei Vadului, 325.
Losoncz, *tefan de, ban', ajuta pe Lunca-Mare, Tepelu cu Turcii prada
Mihail I contra lui Dan, moare in pana la, 71.
lupta, 2. Lungaf, filman ortiean, 484.
Lotru, tau, nisip aurifer, 542; cetatea Lungociul, selite, 408; numele schim-
fcuta de comitele Corlard, 530; bat a targului Olteni din Moldova,
Lothoviar, 530. 455.
Louvain, postav de, 86, 574; catifea Lungul, pretendent sustinut de LA-
de, importat in tdrile noastre, 547. puneni, lupta cu Iancu Sasul, 240.
Loviftea, plaiul, 551. Lupe, armaul, 393; confirmare de
Lozovita, branite donneasca, 364. proprietate, 454.
Lublin, tratatul dela, 350, 452. Lupfanu, sat, parte din, 474.
Luca Arbore, p'rcalab i portar de Lupu, vornicul de Tara-de-Jos, 497.
Suceava, 109; zidete Arburea, 102. Lupul, calfa lui Dragomir meter, 613.
Luca, argintar din Transilvania, che- Lusinski loan, preot protestant, che-
mat de Lapuneanu, 545. mat de Despot, 198.
Luca, ban de Craiova, 419. Luscirdea, sat In Ardeal, biserica ridi-
Luca, episcop de Buzu la sinodul dela cata de Mihai Viteazul in, 304, 320.
Iai, 302 ; aezamantul dat de el, 302. Luther, 605; reforma lui primita de
Luca, magistrul, 633. Sali, 602; luteranism, promoveaa
Luca, etrarul, i se confirma Copo- traducerea cartilor religioase in limba
setii, 392. romana, 592.
Ludicesti, sat (Bacau), populat de Luic (Luck), ora in Polonia, 556.
Unguri, 456, 497. Ltvdw, v. Liov.
Luccari, Giacomo di Pietro, raguzan,
528; asupra cet. de Floci, 528; Macarie, cronicar, 115, 143, 387, 585;
despre origina cetatii Bucureti, 533; episcop al Romanului, supravegh.
despre Thrgovite, 533. zidirea bis. episcopale, 182; - mi-
Luchian, pictor, 611. tropolitul Moldovlahiei, 668; - pa-
Luck, V. Lutc. triarhul sdrb de Pa, 326 647; - cd-
lucru, prestatie, 479, 559; sIa ce- lugr scirb, tipograf in Tara Rom.,
tate , 558; domnesc, 568. 132, 598-599, 604.
lucrul metalelor pretioase, 674-686. Macedonia de sud, 340.
lucruri ferecate, 674. Macri, fost mare arma, 01 la Ie-
lucru lignesc o, 679. remia Movil, 511.
Ludovic cel Mare (de Anjou), regele Maftei Roca, 493.
Ungariei, ia masuri contra ortodoc- magister lectorum = postelnicul, 387 ;-
Olor, 317; ataca pe Vlaicu, 358; res- agazonum = comisul, 386; - mensa-
pins de Bogdan, 470; asupra religiei rum stolnicul, 386.
nobililor, 315; motenirea lui, 172. Mahmudia, regiunea, 435.
Ludovic II, regele Ungariei, intarete Mahomet beg, de Nicopole, 591.
In domnie pe Neagoe Basarab, 151; Mailath sSt., prizonier, 164; Radu Pai-
i posesiunile moldoveneti in Ar- sie contra lui, 168; el impotriva
deal, 143; da subsidii lui *tefa- lui Szapolyay, 168; asediaza pe
nita, 143. Gritti in Media, 177; Petru Rare.
www.dacoromanica.ro
Il ataca, 181 ; prins de Domnii ro- Marca, episcop ortodox In Transilva-

mani In cetatea Fagaras, 181, 317, nia, In satul Feleac, 324.
607; Inchis la cele *apte Turnuri, Marcu, fiul lui Petru Cercel, 232; tri-
181 317; originea, fapte impor- mis de Mihai Viteazul sa conduca.
tante, partizan al lui Ferdinand de Moldova, 288.
Austria, 317. Marcu Schonkebonk, sas, In solie la
majores terrae, 470. Rudolf II cu Mihalcea, 274.
Malaspina, nunSiu papal la MihaiVitea- Marea Adriaticd, 338; Balticd, 428;
zul din partea lui A. Bthory,279, 280. Egee, 338; Ioniccl, 154 ; Nea-
Malvazia, vin de, 26, 548. grd, 29, 70, 222, 354, 411, 552.
Man Petru, boier, 542. Maref, jude, 475.
Manasses, cronicar bizantin, 584, 585. Marga, din Caracal, 440; sosia lui
Manea Brutaru, biserica, 546. Mircea, post elnicul, 680.
Mangalia, port, oras, In hartile dela Marghita, Doamna, soSia lui Negru
sf. sec. XIII, 428, 430; escala flotei Voda, zideste bis. San Nicoara, 618.
burgunde, 10. Marginea, trg, In comitatul
Mangup, cetate In Crimeia, cucerita zdlogit fralilor Than i Iancu
de Turci, 68, 105. de Huniedoara, 38.
Manoil, parcalab de Hotin, conduce Maria Amirali, Doamna lui Petru
trebile Sarii sub Alexandrel, 25; cu *chiopul, prinsa de pretendentul
Moldovenii In ajutor Polonilor, 27. Alexandru, 239, 248.
.Manoil Grecul, boier al lui stefan cel Maria-Christierna, arhiducesd, parte
Mare, 109, 457. din proprietatile ei din Ardeal do-
Manole, boier, fugar In Ardeal, Impo- nate de Mihai Viteazul postelnicului
triva lui Radu Paisie, 167. Stoica, 285; din Mango p, Doamna
Manole, ruman, judec., 473. lui *tefan cel Mare, 68, 105, 94, 663,
Manole, mesterul dela Curtea de Arges, 665; Inmormantat la manastirea
130, 151, 619, 620, 633; motivul Putna, 1.05; Doamna lui Basarab
cantecului lui, 595. cel Tandr, 123; Oltea, Doamna lui
Manta, paharnic, ban, bate pe Tatari Bogdan II, mama lui *tefan cel
Turci, 264; cuprinde Braila, 264. Mare, 29, 97 ; Doamna lui Iancu
Mantova, Petru Cercel acolo, 232; Sasul, greaca din Insule, copiii din
adora la liga contra Turcilor, 262. prima si a doua casatorie, 240;
Manu Cava/a, biserica, 546. Doamna lui Petru Hares, 188; 189;
Mara, fiica lui G. Brancovici In ha- Doamna lui *tefan cel Mare, fiica
remul lui Murad, 4. lui Radu cel Frumos, 61, 101, 1.05 ;
Maramure, comitat, P. $chiopul trece Doamna lui *tefan Voevod, copiii
prin, 246; rascoala din 1514 In, Ion, 22; Doamna lui Vlad Calu-
312-313; biserici vechi In, 318; garul, 125; caluggirita Cu numele
comitatul condus de voevozi, apoi Eupraxia, 125.
de comiti, 415; descalecatul din, Maria, fiica lui Bogdan III, nelegitima,
475; primele traducen i romanesti 139; fiica lui Ieremia Movila, 257;
Mute acolo, 592, 594; apa, orig. sau Marina, fiica lui Mircea Cio-
numelui, 416; passim. banul, casatorita cu fratele lui Mi-
Marcea, postelnic 499, 680. hail Cantacuzino, 221; fiica lui Pa-
Marco, fiul lui Radu Paisie, 169. trascu cel Bun, 218; fiica lui Petru
www.dacoromanica.ro
INDICE 737
*chiopul, casatorita cu Zotu Tzigara, Gran si cardinal, 333; ucis de Ca-

zideste mangistirea Hliicea, 243; staldo, 333.
satorita cu Polo Minio, inmorm. la Manila, fiica nelegitima a lui Mihai
manastirea Galata, 248; fiiCa lui Viteazul cu Tudora din Targsor, ca-
Radu Paisie, 169; fiica lui *tefan storita cu Socol paharnicul, 299.
cel Mare, 107; mama lui Ieremia Marusca, fiica lui Moise Filosoful, 458.
Movila, coboritoare din Lapusneni, Maraca, 102.
257 ; Rares, mama lui Patru Rares, Matei at Mirelor, voia s scrie o istorie
108, 171; sosia lui Matei Craciun, a lui Mihai Viteazul, 587.
postelnicul, 683; sosia lui Nica ar- Matei, arhiducele, frate Cu Rudolf II,
masul, 313 ; sotia lui*endrea, cum- primeste pe Mihai Viteazul, 292.
nat cu *tefan cel Mare, inmorm. la Matei, banul din Caracal, cade in lupta
Dolhesti, 102; vdduva regelui Un- la Boian, 221.
gariei, mort la Mohacs, 330. Matei Basarab, domn al Tarn Roma-
.Marica, Doamna lui Ion Voda Vitea- nesti, pomeneste pe strabunii sai,
zul, fiica lui Lupea Hurul, 213. 123; pravila lui, 495; hatalmul pe
Manen, diac, tipograf, 606. vremea lui 497; fabrica de hartie in
Marienburg, v. Feldioara. Tara Romaneasca, 545-46; masuri
Marina, Doamna lui Alexandru cel de capacitate in vremea sa, 561;
Bun, 655, 663; mama lui *tefan rezideste bis. Sf. Dumitru din Cra-
Oluhus, sora lui Iancu de Hunie- iova, 618.
doara, 315. Matei Crciciun, postelnic, ddruieste
Marinca, Doamna, satia lui Ilia voe- cruci la mdnastirea Slatina, 682;
fiica lui Andrei Oligmondovici, Muriano, medicul lui stefan ce!
sor cu sotia lui Vladislav Iagello, Mare, despre Bogdan III, 134;
18, 22; stdpana a cetatilor Hotin, Vlastares, 490.
Hmielov si Tetina, 19, 20; mama Mateiff, vistier, zideste bis. la Cosula
lui Alexandrel, 22; primeste donatie Horodniceni, 188.
dela Petru Aron, 29, 30. Mate* Corvin, rege al Ungariei, de
Marioara Vallarga, la Venetia, sora origine roman, 33; fiul lui Iancu de
Ecaterinei Salvaresso, 227. Huniedoara, 42, 315; casatorit cu
Manita, fluviu, valea, 336, 339. Caterina Podjebrad, raport. cu *te-
Marotin, Mihai Viteazul trece Dunarea fan ce! Mare, 43; Instiintat de Tepes
pe la, 264. asupra campaniei contra Turcilor,
Martin, ruman ordsean, 490; dela 47; ajutor lui Tepes, 49; moti-
Titesti, 473. vele razboiului contra lui *tefan cel
Martina, fiica lui Lapusneanu, 205. Mare, 57; drumul urmat in exped.
Martinuzzi George, calugr, regentul din Moldova, 57, fig., 58; localitll
Ardealului de partea lui Ferdinand, ocupate, 57, 524; lupta dela Baia,
188; Sultanul contra lui, 216; con- 57-59, 586; ranit, retragerea In
duce trebile in Ardeal dup moartea Ardeal, pierderile, 59; ajutor lui
lui loan Szapolyay, 332; convoc. tefan cel Mare, 67, 68, 72; protest
dietei dela Turda (1544), 332; con- la Baiazid pentru cucerirea Chiliei
vinge pe Isabela sd renunte in nu- Cetatii Albe, 73; cdtre Radu ce!
mele lui loan Sigismund la tronul Frumos, 114; da Fdgarasul lui loan
Transilvaniei, 333; arhiepiscop de Gereb si Amlasul Sibienilor, 114; da
www.dacoromanica.ro
lui *tefan ce! Mare, Cetatea de Baltd, Megaspileon, mandstire in Peloponez,

etc., 418; passim. icoana adusd dela, 649.
Mauroca,stron, sub stapdnirea Bulga- megiegi, megia0, 361-362, 471, 474,
rilor, comertul Genovezilor, 429; v. 475, 489.
Cetatea Alba. Mehadia, cetate, 315, 399; Sigismund
Maxim, calugdr, din neamul despo- aeazd Cavaleri Teutoni acolo, 4;
tilor srbi, impiedecd lupta dintre apOratO de loan de Huniedoara
Bogdan III i Rada cel Mare, 129, contra Turcilor, 38.
138. Mehedinti, judetul, rdscoala boierilor
Maximilian, arhiducele, frate cu Ru- sub Mihnea II, 227; otile din, cu
dolf II, despre Mihai Viteazul, 275; Buzetii, 297; Mihai Viteazul ba-
nu recunonte ca rege pe loan Sigis- nior de, 379, 491; ment. doc., 399;
mund, 334. originea numelui, 399; passim.
Mazurii, la Lenteti, 80. Mehedinteni, boierii omoar la Glo-
Mdcinul, luat de Aron \Toda, 252. gova pe Tepelu, 71.
Mdgoaia, sat, cnezatul, 315. Mehemet-bei (Mihnea II), capiltd san-
M 'dgura, sat, lidnsari din, 511. geacul Nicopolei, 233.
Mdhaci, sat, 598. Mehmed-Paga, scapd cu fuga de Te-
Mandad, tipograf, ajutor al lui Coresi, pe, 46.
46.
601, 604. Mehmet, bei duni-wean, fiul lui Ali-beg
Mndilegti, proprietari din, 473. Mihaloglu, sustine pe Craioveti,
Meinegti, sat, Dracea armaul din, 145; 148, 150; ajutd pe Vlad V, 149;
lupta lui Mircea Ciobanul cu pribegii, sprijine pe Neagoe Basarab, 151;
217; cOldrai acolo, 510. bate pe Dragomir Cd1 ugarul, 157;
Mdnegti, sat In sin. Chigheciu, 413. biruit de Radu dela Afumati, 158;
Mdreigeni, unde a fost Jude Mare, invingAtor i el, 159; trimite pe
475. Teodosie la Constantinopol, 158;
Mrcuta, bis. dela, stilul vechi mun- pune subai in Tara RomdneascO,
tean, 621. 158; bate din nou pe Radu dela
Mdrcugor, letinul, cantecul, 595. Afurnati, 159.
nume regional al Romd- Mehfii lacob, 42.
nilor, Melanchton, relaii cu Despot, 196.
mdrfuri, import, export, 547-550. Melegtii, sat, calca hotarul Gherghitei,
mndstirea Dintr'un lemn, 613. 461.
mdmistiri, propr. de pAmnt, 470, 475. Meletie Pigas, vicarul Patriarhiei de
Mandstur, district, in pos. lui Iancu Constantinopol, 491.
de Huniedoara, 39. Menedic, mdndstire in Buzdu, ctitoria
mara, cuvnt in textele vechi reli- lui Vlad Vintila, 165.
gioase, 593. mercenari, v. lefegii.
Mdneciu, sat, in jud. Prahova, 413. Mercurius, primul Voevod al Transilva-
medelnicer, dregdtor, numele, atrib. lui, niei constatat documentar, 330, 357.
394. mertice, 498, 568.
Medicz.g, ora, scaun sAsesc, 232, 414, megtegugari, originea cuvantului, 542-
553; majoritatea populatiei, Sai, 547.
458; cetatea, 317, 534; Gritti ase- Metaxar Nicola, locuitor in rrgo-
diat acolo, 177; prddat de Turci, 8. vite, 457.
www.dacoromanica.ro
INDICE 739
Meteore, mandstire In Tesalia, danii Mihai Racovild, pedepseste Cu arderea

dela Neagoe Basarab, 153. de viu, 495.
Metzova, In maj. Aromani, 340. Mihail Valahul, v. Cski Mihail.
Mezed-Paga, prad In Ardeal, 9; lupta Mihai Viteazul, Domn al Tdrii Rorn-
cu Iancu de Huniedoara la Sant- nesti, Ardealului i Moldovei,
Imbru (1442), 39. sor false atrib. lui, 49; 258-307;
Mica, sat, nimicit de oastea lui Tepes, vieata i faptele lui In perspectiva
46; ocupat de Radu cel Frumos, istoriei, 258; originea sa, 218, 258
118. 259 ; ocupatiile din tinerete, 171,
Michel, inginer sas, conditiile In care dregatoriile: bdnisor de Mehe-
ar face o cetate sau un castel la dint, 260, 379, 491; mare stolnic,
Targoviste (1494), 533. mare postelnic, 260; mare agd,
Miclea Tavd, 391. 259; pare-se si ispravnic al baniei
Mick-tug, ctitor la Ribita, 320; soltuz 260; ban, 260; donatie
Olteniei,
al Trotusului, 447, 455. mamei sale, 260; sate cumparete
Miclogvar, scaun secuiesc contopit In ca boier, 260; fuge In Ardeal, 261
Trei-Scaune, 414. la Constantinopol, 261; ja domnia,
Micloug Ghelebi, tatd1 stolnicului Do- vine In Bucuresti, 261; fisca-
moco, 456. litatea, 261-262; nevoile tdrii din
Micclai, lefegiu in Moldova (1435), 509. cauza Turcilor, 261-262; soli la
Micsunegtii, sat In Ilfov, 404. Sigismund Bthory i Aron-Vodd,
Micu Romdnul, v. Condo Viahul oaste ardeleand i olteand la
Miechowski, cronicar polon, 114. Bucuresti, 263; inceputul rdscoalei
Miercurea, scaun, 448. contra Turcilor, 263; lupte cu Turcii
miere, domneascd donatti mdndstirii din cetdtile dundrene, 263; Turci
Pobrota, 97. TAtari contra lui bdtuti, 263-264;
Mihail, fiul lui Ldpusneanu, 205. incursiuni In dreapta Dundrii, 264;
Mihail, fiul lui Mihai I, 2. campania din 1595, Calugrenii,
Mihail, fiul lui Mircea cel Bdtrn, 264-269, cere ajutor lui Sigis-
369, 442, 484; domnia, pierderea ei mund Bthory, conditiile tratatului,
moartea, fiii sdi, 2; stdpn la 266-269; retragerea spre. Bucu-
Bran, 5. resti, Targoviste, 269; reocuparea
Mihail, logofdtul, cu primul haraciu Targovistei, Bucurestilor, urmdrirea
al Moldovei la Turci, 30, 59, 109; Turcilor, pAnd la Giurgiu, 269, 271
are o torcdtorie la Baia, 544; luptele din 1596 pe dreapta
272 ;
meter, face cumpdrdturi la Brasov Dundrii, 272; convorbiri cu Sigis-
pentru *tefan cel Mare, 87; mund Bthory, 273, avantaje reli-
mitropolit, la sinodul dela Iasi, 302 gioase pentru Romnii ardeleni, 273;
dela Dorohoi, 389, 449. primeste steag de domnie dela Sultan
Torda, episcop calvin peste Ro_ (1597), 274; legdturile cu Imperialii:
mnii din Transilvania, 306, 628. solia lui Mihalcea i cererile lui
diaconul, scrie un evangheliar, 656. Mihai, 274-275; tratatul cu Rudolf
din Rufi, satele lui, scutiri, 476, II, 274-275; situatia lui fatd cu
567, 569. Andrei Bthory In Ardeal i Iere-
din Vireag, conducdtor In revolu- mia Movild In Moldova, 274-278;
tia tdranilor din 1437, 312. solie la Rudolf II pentru ocuparea
www.dacoromanica.ro
Ardealului, 279; cucerirea Ardea- lui Stavrinos, 588-589; cronica lui

lului : *elimbar, 279-281.; drumul Palamed, 589; limba romana in
armatelor lui spre Sibiu,279 ; intrarea cancelaria lui, 590.
In Alba Julia, supunerea Ardealului, (= bis. Sf. Nicolae), ma-
281.; stapanirea Ardealului, 282 nastirea, fig., 303; vechiul stil mun-
285; titlul sau, 282, 287; rec. Domn tean, 621.; icoana dela, 652.
Al Ardealului de Turci, 282; Rudolf Mihal, lefegiu litvan in Moldova, 509.
II il recunoate guvernator pe vieata, Mihalcea, banul, boier al lui Mihai
282 ; convoaca dieta pentru impozite, Viteazul, 252, 273; ataca pe Turci
privilegiile Secuilor i imbundOlirea la Silistra, 252, 264; in solie la.
stdrii iobagilor .yi preofilor romdni, Rudolf II, 274; in sfatul lui Mihai
283-285; cucerirea Moldovei, 285 Viteazul in Ardeal, 283; prime0e
286 ; masuri de organizare, 286 Uioara, 285; spanzurat de Unguri,
288 ; faima vitejiilor lui, 287; lega- 301; sate cumparate sub Mihai,
turile cu ortodocii, 287; Infrange- 306.
rea sa: cauzele, 288-289; Mireisidu: Mihalco, boier al lui Radu Paisie,
lupta, 289-290, retragerea, 290, fugar In Ardeal, 167.
291.; in intampinarea Polonilor, 291.; Mihaloglu, familie puternica la Con-
tabara dela Buco p, ciocniri de avant- stantinopol, amestecul ei in treburile
garde, inaintarea Polonilor, lupta Trii Romnqti, 147.
dela Bucov, 291.; familia Wog la Mihciefti, Mitrea paharnic din, 473.
Basta, 291, 292; retragerea peste vornic, decapitat de Petru
Olt, 291.; revine asupra Curtii-de- Cercel, 230.
Argeq, lupta, 292; drumul la Viena, Mihdleg, comuna, cnezatul lui Dionisie
292; cartiruit la Cerbul de Aur, 292; Chica, 315.
audienta la Rudolf II, 292; spri- Mihei monahul, a impodobit wa ma-
jinsul promis, domeniul Koenigsberg, nastirii Tazlau, 673.
294; portretele lui, 277, 294, 296, Mihnea cel Rem, fiul lui Vlad Tepeq,
278; plecarea dela Praga, 294; la pretendent, 50, 124, 128; ja dom-
Caovia cu Basta, planul de redo- nia In Tara Romaneasca, 128, 146;
bandire a Ardealului, Goroslau, 294; tip arirea liturghierului slavonesc432,
solie dela boierii munteni, 297; 155; fiica lui, Ruxandra, sosia lui
pedepsirea Clujului pentru orno- Bogdan III, 138; domnia, 146
Area lui Baba Novae, 297; drumul 149 ; filiatia, 146; cruzimi fata de
la Turda, asasinarea, 297-298; ca- boieri, 148, 495; boierii uneltesc
pul adus la mnastirea Dealul, 298; impotriva lui, 148; batut de ras-
inscriptia push' de Radu Buzescu, culati, 148; trece in Ardeal, 1.49;
298; familia, 298-300; boierii lui, moartea, 149; mormantul lui, 149;
300-301.; ctitoriile, 301-304; lega- familia, 149; vieata lui Nifon despre
tura lui (rumania), 304-307, 473; el, 587; passim.
rap de micarea taranilor contra Mihnea din Bddeni, fiul lui Udrite
nobililor, 314; medalia de aur ca vistier, omorit la 1568, 224.
stapan al Ardealului i Tarn Roma- Mihnea, nepot de fiu lui Mihnea eel
nqti, fig., 281 ; lefegiii lui, 509; Ru, 149.
cronici despre el, 587; cronica Bu- Mihnea II, Turcitul, Domn al Tarii
zetilor despre, 587-588; poema, Romne0i, fiul lui Alexandru II,
www.dacoromanica.ro
INDICE 741
Domn, 227; rdscoal a boierilor din Mirdsletu, Mirdslau, sat, lupta lui Mihai
Mehedinti, 227; fiscalitate: gdleata, Viteazul cu Basta si Ungurii rdscu-
227; reface mdndstirea dela Podul lati, 247, 282, 288, 289, 292, 301
Colentinei, 228; concurenta lui Petru log., 269.
Cercel, 228; mazilirea i surghiunul Mirciug, biserica din Sucea'va, vechi-
la Tripoli, 228-229; Domn din nou, mea ei, 616; moastele Sf. Ioan cel
232; fiscalitate: ndpasta, gdleata de Non dela, 628.
pine s. a., 232, 577; mazilirea, Mircea cel Beitrein, Domn al Tdrii Ro-
232; din nou numit, 232; mazilit mnesti, urmasii si, luptele !litre
(1591), 233; turcirea, capata san- ei, 1-14; stdpnea Branul, 4; danii
giacul Nicopolei, 233; cdsdtorit cu la Glavacioc, 124-125; hotdrnicia
Neaga, fiii legitimi i nelegitimi, 233; tdrii spre Moldova, 151 ; titlul sdu,
ctitorii, 234; moartea (1601), 234; 354, 355; brat. cu Sigismund, 359,
pecetea de aur, fig., 234; in oastea 589-590; coroana lui, 357; infdti-
turceascd cu Sinan, contra lui Mihai sarea pe monete, 367; urmasii, 369;
Viteazul, 267; &are Mihai, banul de resedinta lui, 371, 572; boieriile pe
Mehedinti, 491; scutiri de ddri, 577; vremea lui, 378, 379, 381, 390;
passim. donatii mndstirii Cozia, 435; std-
Mihul, hatman, complot impotriva lui On la Severin, 436; drueste Tigani,
*tefan Ldcustd, 179; - medelnicer, 482; privil. comercial Brasovenilor,
394; - pisar, confirm, de proprie- 547, 554; recucereste Cetatea Tur-
tliti, 392, 445. nul (1395), Tidied. Cetatea Giurgiul,
Mikolai Brzeski, sol polon, 585. 526, 528; stpan la DArstor, 528;
Milcinesti, sat in tin. CArligAturii, renuntd. la stdp. transdanubiene,
donat de $tefan cel Mare mAnd- 530; fig. dupd tabloul ctitoricesc
stirii Voronet, 93, 557 dela Curtea-de-Arges, 637; mone-
Milcov, rail, peste, dincoace de Mun- tdria, monetele, 556, 557 ; ddri in tim-
tenia, 72, 73; passim. pul lui, 561, 562, 563, 564, 566, 568;
Milea, pedepsit pentru trAdare, exploatarea aramei i fierului, 575;
rscumpdrd. capul, 501, 531. slobozie, 579; epitaf dela, 658-659;
Milestii-de-Sus, mosnenii din, 472. passim.
Miletin, rail, sate pe, 188, 465, 646. Mircea Ciobanul, Domn al Tdrii Roma-
pictura dela, 637. nest, 132, 216, 600; cdstorit cu
mdndstire in Serbia, aer la, Chiajna, fiica lui Petru Rares, 1 89 ;
cuprinde pe membrii familiei lui cu oaste in Ardeal, 190; inteles cu
Ldpusneanu, 203. Martinuzzi, 189; ocupd domnia cu
Milifa, sotia lui Neagoe Basarab, ajutorul lui Lpusneanu, 195; filia-
icoane dela, 649; v. Despina. tia, domnia, 216; ucide pe intriganti,
fiul lui Mihnea cel Mu, pre- 217; ndvdleste in Tara Barsei, 217;
tendent, 151 ; - nepot de fiu lui bate pe rdsculati la Peris, 217;
Mihnea cel Ru, 149; - Vodd, fra- este bdtut la Mdnesti, 217; expe-
tele lui Alexandru II, mort la Con- ditia in Ardeal, 217, 333; turbu-
stantinopol, 227. rdri produse de pretendenti, nemul-
Mina, zugrav, 647. tumirea Turcilor de expeditia din
miniaturi, 654-657. Ardeal, 217; mazilit, exilat in Ethio-
poezia populard, 595. pia, 218; din non Domn, 219; taie
www.dacoromanica.ro
boieri, 219; cantec despre el, 595; Mohdcs, 314, 329, 330; lupta dela,
ridica biserica Curtea Veche din Bu- 160, 161, 172.
curesti, 621; evangheliarul lui, 680. Mohamet, renegat ungur, comandant
Mircea, fiul lui Vlad Calugarul, ctitor al Budei, 332.
la Babele, 125; fiul lui Mihnea Mohamet II, sultanul, cuceritorul Con-
ce! Rau, omoara pe ucigasii tatalui stantinopolului cere haraciu Mol-
ski, 149; pretendent, 149, 151, 210, dovei, 31, 349-350; contra Cetatii
223; fuge la venirea ostilor lui Belgrad, 41; porneste contra lui Te-
Vladut, 150, 587; fiul lui Mircea pes, 48; face Domn pe Radu cel
Ciobanul, 221; nepot de fiu lui Frumos si revine la Constantinopol,
Mihnea cel Rau, 149; pretendent 48-49; inteles cu Polonii contra
muntean sustinut de *tefan ce! lui *tefan cel Mare, 67; expeditia
Mare, 11, 71, 403; comisul, boier contra lui *tefan cel Mare, 67-68;
al lui Radu ce! Frumos, prizonier drumul urmat, 69; lupta dela Raz-
la *tefan cel Mare, 61. boieni, 69-70, 119; rezultatele lup-
Mircea, fiul lui Vlad Dracul, 9, 11. tei, 70; la Hotin, 109; ajuta pe
Mircea, fiu natural al lui Vlad Dra- Radu cel Frumos, 117; asediazd
cul, 11, 71, 122, 403. Suceava, 526; passim.
Mirceoaia, v. Chiajna. Mohamet, pasa de Silistra (=
Miron Barnovski, Domn, danii, 364; RareF), 191.
face danie o mosie din hotarul Moise Filosolul, boier moldovean, 458;
Tg.-Frumos, 463. PeftiFel, protopop de Huniedoara
Miroslava, sat, langa el e iezerul Hateg, 326; Szekely, coman-
Ciurbestilor, 239. dant de oaste In sfatul lui Mihai
Misail, egumen al manastirii Voronet, Viteazul In Ardeal, 282; fuge In
cea de lemn (1471), 91. Polonia, 289.
Mislea, manastire, ctitorie a lui Radu Moise Movild, intareste mitrop. un
Paisie, 169. loc de moara, 493.
_Mitrea, paharnicul dela Mihaesti, 473. Moise Vodd, Domn al Tarii Romanesti
Mitro polia din Tdrgovifte, jurisdictie ja domnia, 163-164; supus Sul-
asupra episc. din Ardeal, 327; ridi- tanului, 163; trimite armata In
cata de Neagoe Basarab, 618. Ardeal, 163; scuteste sate de pod-
Mitropolia din Roman, danii dela voade, 567.
Bogdan III, 139. Moisi, calugar, tiparituri in Tara Ro-
Mizilul, 403. maneasca, 600.
Mlac, 473. Molde, Stadt Moldavia Baia, 443.
Moesia, Slavi In, 350. Moldova, apa, 139, 551, 564.
Moftin, sat, jonctiunea armatei lui Moldova, tara, sub urmasii lui Ale-
Mihai cu a lui Basta, 294. xandru cel Bun, 16-50; hotarul
Moglena, 339. catre Polonia, 18; impartita In dou
Mogo, fratele lui Voicu, 37; spa- de *tefan i Ilias, 18; pradata de
tarul, banul, ctitor la Stanesti, 169, Mari In doul randuri, 21; con-
647. dominium intre Petru II si Roman
Mogogefti, sat pe Siret, donat de stefan II, 22-23; ldcasuri dupa moartea
cel Mare manastirii Neamt, 93. lui stefan 11, 29; sub influenta lui
.Mogogoaia, palatul brancovenesc, 612. Iancu de Huniedoara, 41-42; In-
www.dacoromanica.ro
INDICE 743
semnatatea domniei lui *tefan ce! cu privire la, 177; Turci i Tatari
Mare, 52; reluarea relatillor cu Un- In, 178; situatia grea, 180; Wisz-
gana, 67; necuprinsa In trat. Unga- niewiecki pretendent la tron, 188;
riei cu Turcia (1483), 73; campania alti pretendenti, spargerea cetdtilor,
Polonilor In 1497, fig., 78; pla- 201; foamete, 238; biserica Mitro-
teSte din non tribut Turcilor, 76, poliei acoperita, aducerea moastelor
83-88; cuprinsa In trat. Ungariei cu SI. loan acolo, 243; in confederatia
Turcia, 83; relatiile comer ciale Cu germana, 251; cucerirea i motivele
Polonii, 84-86; cu Brasovenii, 86- cuceririi de catre Mihai Viteazul,
87 ; Cu toti negustorii din Ungaria, 282, 285-286, 589; ocupat de Po-
87; cu Bistrita ardeleand, 87; viata loni, 290; ajutor In Ardeal lui Mihai
religioasa sub *tefan cel Mare, cti- Viteazul, 290; institutii, numele si
torii, 88-105; boieriile, 109, 111- originea lor, 346, 348, 350; In harti
412, 359, 377-79, 401, 382-395, din sec. XVI, 349; locuri pustii In,
470, 490; expeditia lui Radu cel 363 ; org ad-tivd : 378, sub Impartiri
Frumos, 117-118; atacul lui Ali- ad-tive, tinuturi, forrnarea lor, 396,
beg i Skender-beg, 122; tributul 397, 405-413; insemnatatea parca-
catre Turci, 127, 138, 366; Domnul, labilor, 422; mari vgitafi la 1566,
titlul, 353-357; atributiile, 358- 506; oragele, 442-454; populatia
366 ; insemne, 367-368; succesiu- lor: Romani, Sasi, 454-455; Un-
nea, 368-370; resedintele, 370, guri (Secui), 457-458; Armeni, 457;
372-376; Roman pretendentul, 129; Greci, 457; Evrei, 457; cdrmuirea
armata ei, trece Nistrul, 136; ata- oraselor, 459; soltuzi, voit, pargari,
cata de Tatari, 137, 138; org. ar- 459-460; pecetea lor, 461; satele,
matei: principiul alcat. ei, 404, 505; 464-465; robii, 470, 481-483, 484;
marii dregatori comanda cete de sub- rcizegi, juzi, cnezi, 475; vecinii, 476;
alterni, 505-506; cetele, 506-507; orasenii, 484-485; erg. judecetto-
vatafii i marii vatafi, 506; breslele, reascd , 486-501; zavesca, herlia,
.506-507; curtenii, 506, 507; vitejii, 487; pravilele, 490; hotarniciile,
507; parclabii tinuturilor, 507; con- 492-494; pedepsele, 494-495; ha-
tingentul oraselor, 507; lefegii, 508- talm, tretina, pripas, ciubote, 497-
509 ; oastea in dobanda, 509; joldu- 498 ; rascump. capului, 499-501;
nari, 509; strjerii, 509-510; vana- pie* economica: de caracter agricol,
torii, 510; calarasii, 510-511 ; han- 540; produse agricole: gru, orz,
sarii, 511 ; vecinii, 511, 512; arma- ovas, meiu, legume, textile, 541 ; cre-
menta : ofensiv, defensiv, 512, 513; sterea vitelor, 541; albingirit, 541;
arme de foc, 514-515; armura, pescuitul, 541-542; vanatul, 542;
515-516; steagul, 516; cettile, In- minerale: sanea, 542; aur, 542; mo-
semntatea lor, 517, 519-521, 524, rile domnesti din Baia, 543; prima
526; mandstirile ca loe de aparare fabrica de hrtie, 545-546; meste-
refugiu, 538; bibliografie, 538- sugurile, 542-547; breslele, 546; in-
539 ; Radu dela Afumati prada In, datoririle lor militare, 546-547; im-
143; pretendenti munteni In, 151 port: cafea, postav, panza de in si
prima hotarnicie spre, 151 ; pribegi cnepa, 547; clopote, 548; export de
munteni In, 157; intinderea maxima marfuri, 546-550; prohibiri, 550;
a tdrii, 175; Gritti i planurile lui drumurile, 550-552, 553; circulatie
48
www.dacoromanica.ro
744 ISTORIA ROBIANILOR
nnonetara, 556-558; darile, 560 piva ei dela Baia, 543; drum pela,
565 ; slujbele, 566-571; vamile, 552; vama dela, 573; slobozii, 579;
573-574; ocnele, 575; repartitia aer In vremea lui Stefan cel Mare,
impozitelor, slobozii, 576, 579; scu- 667; scaun domnesc, 636, 672; grop-
tiri de dari, 576, 577-578; legdtu- nita la, 630; pridvor deschis, 632;
rile cu statele slave din sudul Du- pictura dela, 639; passim.
narii, 582; lucrar bisericesti i laice Moldovlahia, mitropolitul ei, 663.
originale, 584-587; cronicele, 584 Molefti, sat, 453.
586 ; primul document In romaneste, Momce, logof at, pune slugi ucida
590-591 ; tiparituri religioase le face pe Vlad Vintila, 165.
In Tara Romaneasba, 600-601; in- monete, monetrie, 3, 554, 555, 556
trod. tiparului, 601, 608; In cosmo- 558; dela llia, fiul lui Alex. cel
grafia lui Honterus, 607; biserici de Bun, 17; dela Bias si Stefan, 19;
zid, vechimea lor, 616; biserici, stilul dela Stefan cel Mare, 88; dela
lor, 624-648; icoane vechi, 652 Stefan Lacusta, 179; dela Alex. LA-
miniaturi, 654-656; tesaturi,
654 ; pusneanu, 205; dela Ion Vodd *Vi-
657-666; sculpture In lemn, 672 teazul, 210; dela Stefan Razvan,
674 ; stema ei, 672; lucrirl metalelor, 252; circulatia monetard, 553-558.
evangheliare ferecate, cruci, mesteri, Montpellier, Despot student acolo, 196.
673-685; de os, ndvalirea lui Morava, rau, 40.
Radu cel Frumos, 60-61; pradata Moravia, arhitectura bisericeasca a
de Mari, 61; pradata de Turci, 62; scoalei din, 618.
passim. mori, pe Siret, druite manastirii
Moldoveni, 345, 508, 585; boierii Putna, 91.
actul de vasalit. dare Polonia, 17; Morovlahii, Morlaci, 337, 339.
ajutd pe Alexandrel venit cu Po- Mortagne, valon, asasin. lui Mihai Vi-
lonii, 27; din Caffa, decapitati de teazul, 298.
Turci, 67; ataca oastea turca ce re- Moscopole, targ in maj. aroman, 340.
venia din Polonia, 83; relatiile Cu Moscova, Bogdan Lapusneanu la, 208;
Radu cel Mare, 129; birue pe Poloni, tarul din, rudd cu sotia lui Ion Voda
177; fata de actele lui Despot, 200; Viteazul, 215; arhiepiscopul din,
la Cahul, 213; pribegi In Polonia, 584; marele duce al, 584; tezauruI
Muntenia si Turcia din cauza lui nostru dela, 661, 677, 678, 682.
lancu Sasul, 240; se adreseaza lui Mo.,su, partea lui, 474.
Basta, 255; In oastea lui Mihai Vi- mt*.e, semnificatia, 473-474.
teazul contra Moldovei, 286; din nzo.,sneni, clasa sociala, 471,473, 474,475.
Siret la Lw6w in 1380, 455; in aju- Motru, rail, 399; judetul, ment. doc.,
torul lui Alex. Aldea, 6, 516; Rei- originea numelui, 399, 511, 566.
cherstorf despre ei, 551; passim. nume regional al Romanilor, 346-
Moldovita, mandstire, ajutata de Ste- Mope, vornic, ucis la Liov, 194, 200;
fan Voevod, 21; danii dela Alexan- pribeag in Polonia, 200; testamentul
drel, Bogdan II si Petru Aron, 30; lui, 200.
scutire, donatii i confirmri de po- Mevila Cdiatii, Bogdan III la, 129.
sesiuni, 96, 139, 475; recladita de Movildu, Gr. Ghica la, 390.
Petru Rares, 1 82 ; case in Suceava Movile, Petru Aron bate pe Alexn-
scutite, 457; salase de Mari, 483; drel acolo si reia domnia, 29.
www.dacoromanica.ro
INDICE 745
Movilestii, familie boiereascd In Mol- Muscel, judetul, 227, 401; origina nu-
dova, 240; pribegesc In Polonia, melui, 401 ; costumul femenin din,
240; cldclesc mAndstirea Sucevita, 612.
243; tabloul ctitoresc dela Sucevita, Mustafa pasa, cu armatd contra lu
fig. 645; v. leremia Movil, Simion Mihai Viteazul, ucis la Rusciuc, 263,
264.
Miiklbach V. Sebe. Mu.sata, Doamna, 369; resedinta ei la
Multan y, numele dat de Poloni Mun- Hrldu, 375.
teniei, 348. Musatinii, descend. Musatei, soeces. la
munci, slujbe, 560, 566-571. tron, 369.
Miinchen, 253, 455; vizita lui Petru Muzeul de arta religioas din Bucuresti,
chiopul, 246; cronica lui *tefan 637, 649, 666, 679, 683;- din Si-
ce! Mare la, 586. naia, 671 ; - Militar din Buc., 513,
Mundschenk = paharnic, 385. 516, 665 ; - Municipiului Buc., 4;
Munkcics, oferit lui Rares, 1 78; epis- National de antichitti, 659:
copia ortodoxd, 284. - Regional din Craiova, 679.
Muntenia, Muntenii, 345, 347-348;
sub nfluenta lui Iancu de Hunie- Nacker L., cronicar prusian, despre
doara, 41-42; amenintare continua lupta dela Codrul Cosminului, 80.
p. Moldova, 59; tributul catre Turci, Nddasdy Toma, comisar imperial, pri-
127; stapAnirea lui Vlad, 175; ajutd meste Transilvania dela Isabella, 333.
pe Ldpusneanu sd ja domnia a doua Nagy Antal, conduditorul miscdrii t5,-
ara, 200; Infranti In Ardeal, 217; ranilor (1437-1438) prins la Cluj,
ajutor lui Petru *chiopul contra lui pedeapsa, 311.
Alex. Potcoav, 239; passim. Naima, cronicar turc, despre infrn-
Muntenii, sat, In Moldova de sud, gerea lui Sinan, 271-272.
408. Nan, cneaz din Izvorani, 566.
Muntenii-Puteni, sat, 408. Nan, rumn, 479.
Murad, sangeac de Magnezia, viitor Napoleon I, 288.
Sultan, o fiicd a lui Mircea Ciobanul Naprcgy, episcop de Alba-Julia, tri-
In haremul lui, 220. mite lui Mihai Viteazul cheile ora-
Murad, sultan, expeditia contra lui sului, 281 ; cancelar in sfatul lui
Aldea, 6; bate pe Unguri la Cos- Mihai Viteazul, 282.
sovo, 12. nasleadniti, mosneni, 473.
Mures, ru, 129, 290, 418; ndvi pe, Nastasia, doamna lui Bogdan III,
575; drum pe valea, 552; judetul, 138.
numirea i apartenenta sa In ve- Nastasia, fiica lui Lilpusneanu, 205.
chime, 417; valea, prAdatd. de Ndcletbaico, vornicul lui Al. Ldpus-
Turci, 8. neanu, 381; ja parte la intronarea
Mures-Osorheiu, scaun secuiesc, 414. lui Pdtrascu ce! Bun, 195.
Murgul, vornic, trddeazd pe Ion Vodd Eddlac, ars de rasculati (151(i), 312.
Viteazul la Cahul, 213. Ndeni, lupte de avantgardd futre Po-
Murgu, letopisetul lui, 528. loni i Mihai Viteazul la, 291.
Murgulet Costin, din Frasin, 511. n dpastd, 499.
Muriano Matei, medicul lui *tefan cel ndramze, un fel de portocale, 548.
Mare, despre Domn, 112, 114. nclvi, 575.
48
www.dacoromanica.ro
Neiseiud, judet, 416, 452; regiunea, Neagul, vornic al lui Radu cel Frumos,
mandstire, 322. 380, 487.
Neisipul (azi Caplea), sat, jumdtatea Neagul, vdtaful breslei tAbdcarilor din
din, 570. Bucuresti (1668), 546.
Neacsu din Cdmpulung, autorul pri- Neagul, voevod ronadn in Bihor (1326),
mei scrisori in romneste cunoscute, 416.
590-591. Neajlov, rau, 126; valea mldstinoasd,
Neaga, fiica lui Vlaicu clucerul, din 269; planul luptei dela, 268.
CisIdu, sotia lui Alihnea II, 233; Neang, cetatea, 69; ridicarea ei, 521
copiii ei, desprtirea de Mihnea, te- asediat de Sigismund regele
stamentul, zideste Aninoasa, moar- Ungariei (1395), 521; de Turci
tea, 233; sat al ei, 480; inmorman- (1476), 521; rezist Turcilor, 70;
tata la mdndstirea Buda, 677. mai sus de, lupta lui Ldpusneanu
Neaga, mama lui Neagoe Basarab, 150. cu Saya Mdzgd, 201; asediat de
Neagoe Basarab, zice fiu al lui Sobieski, 510; ruinele cettii, fig.
Tepelus, 123; vdtaf de vdratori, 522; fig., 523', ora, vechimea, ori-
148; fiul lui Prvu Craiovescu, ginea, 443-444; populatia, 445;
domnia, 150-155; raporturile Sasi, Unguri la, 455; biserica
cu Moldovenii, 151; ca Ardealul, seasc * din, 455; resedintd dom-
precizarea hotarului intre 01- neasc, 377; ceara dela, datd de
tenia si Ardeal, 151; insemndtatea *tefan cel Mare mginstirii Neam-
domniei, 151; ctitorii, 151-155, tului, 93; condus de staroste, 422;
618, 637; aduce moastele Patriar- finutul, mentiuni in documente, 411;
hului Nifon in Ord, 154; tiprituri, deseatina din viile dela, 561; sate
155; familia, 143, 155, 582, fig., la, 564; doi parcAlabi la, 110;
154; moartea, 155; fiica lui, 162; cdlabii dela, 359; ierarhia pdicd-
donatii, 364, 484; hotarul orasului labilor de, 423; robotnicii dela
Curtea de Arges, 463; intareste 564; Tatarii dela, 483; mandstirea:
proprietriti, 474; icoane dela, 649; biserica, vechimea, 616; ctitoria lui
evangheliarul scris sub, 656; zavesd Petru al Musatei, 89; stefan ce!
dela, 662; comenzi de obiecte pre Mare, 93; pisania, 70; mormntul
tioase la Sibiu, 679; chivotul lui, lui *tefan Voevod la, 21; danii
679; furnizorii lui, 679; Invtd- dela llia i *tefan, 21; dela Ale-
turile lui *, 583; dupd moartea lui, xandru (1454), 28-29; Bogdan II,
588; passim. Petru Aron, 29; dela *tefan ce!
Neagoe Craiovescu, fiii si, 122, 145. Mare, 93; scutiri, 497, 568, 578;
Neagoe, cneaz din lzvorani, 566. Mihai Viteazul Ii Intdreste mosii,
Neagoe Micul, 410. 286; proprietti, 475; usa inte-
Neagoe, slug a lui Albul, fuge la rioard, 626, 624; ferestre gotice la,
Rdjnov Cu bani, 555. 627; pravila dela, 490; tetraevan-
Neagoe, vornic se ridia impotriva lui ghelul donat de Teoctist la, 88;
Radu dela Afumati, 161. evangheliarul scris la, 655; compa-
Neagoslav, preot din Targul de Floci, ratie cu ce! dela Tismana, 656, 681;
la Brasov, 284. cele mai vechi msse ale Alexandriei
Neagul Ccilmeiluiul, confirmare de pro- si al lui Varlaam i Ioasaf, desco-
prietate, 453. perite la, 596, 597; epitaf dela,
www.dacoromanica.ro
INDICE 747
663; icoane vechi la, 652; tablou Nichifor Dasccilul, prezida sinodul dela
votiv la, 645; Macarie egumen la, Iaqi, 303.
585; Teodosie egumen la, 584; Tam- Nichifor, popa, meter argintar, 684.
blac egumen la, 583; passim. Nichita (Arbure), ucis de Stenit,
Nechifor, vistiernicel, 505. 142; V. Arbure.
Necula, vistier, rumni i se vnd, 473. Nichita, zugrav, 633, 646.
Neculce Ion, cronicar, 81, 91; despre Nicoard Hrovici, parclab de Hotin,
Petru Rareq, 172. zidete biserica Zdhreti, 188.
Negoestii, sat, scutiri, 359; slobozie, Nicoard Potcoavd, pretendent, 237, sus-
579. tinut de Cazaci, reuete s alunge
Negrea, s'Atar, rmne s6 condudi in pe Petru *chiopul, 238; trece in
Moldova, 288; ucis de Simion-Mo- Polonia, decapitat, 238-239.
vil, 298. Nicodim, evanghelia apocrifd a lui,
Negre, ginerele lui Neacu din Cam- 596.
pulung, 591. Nicodim, clugrul, egumen la Tis-
Negreni, sat, cumprat de Teodosie, mana, ctitor la Prislop, 322; srb
307. de origine, 582; evangheliarul lui
Negrild, pharnic, ucis la Vaslui, 112, 656, 657; ucenici de ai lui in Mol-
495. dova, 628.
Negru-Vodd, biseria din Cmpulung, Nicola, zugrav romn, din Cluj, 647.
piatra de mormnt a lui Nicolae Nicola Metaxar, minan or.'ean, 484.
Alexandru la, 355; fost mnstire, Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I,
372, 616, 617. 369; vdmi, 439; corespondenta Cu
Negru-Vodd, schitul dela Cetatenii din patriarhul de Constantinopol, 346,
Vale, 532. 353; titlul lui, 353-354; Campu-
Negru-Vodd , cetatea, 530, 533; in- lungean de fel, 370; n'ida Cu Sra-
fluent apusean la, 617; v. Poenari. cimir, 582; ctitor, 613.
negustori englezi, 277; tratat cu Petra Nicolae Cherepovici, dregtor ardelean,
.$chiopul, 574.
Negruzzi C., nuvela Alex. Lpuneanu, Nicolae V, pap, 38.
195. Nicolae din Creta, a pictat capul lui
nelegitimi, fii de domn, succesiunea Andrei Bthory, 647.
lor la tron, 369. Nicolae, fiul lui Mauriciu, voevod qi
Nemg, 683. comite de Maramure qi Ugocea,
Neofit, mitropolit al Trii Romaneti, 415.
125. Nicolae lazlowiecki, staroste, prinde
neplata ddrilor o, 364. pe Iancu Sasul, 240.
Nesri, cronicar turc, asupra luptei Nicolae Milescu, boier moldovean, 369;
dela Vaslui, 64. insemnat la nas, 495.
Nesteac, tate lui Bogu, 465. Nicolae Olahul, arhiepiscop de Stri-
Nevoiefi, comun donat lui Iancu de goniu i cancelar al Ungariei, de
Huniedoara, 38. origine romn, 33; nscut la Sibiu,
Rica, fost arma, i se confirm pro- studiile, baron al imperiului german,
prietti, 364. regent al Ungariei, moartea, 316;
Nica dela Crcidiste, arma, cznete lucrri istorice, 315-316; despre
boeri, 394. scaunele sseti, 415.
www.dacoromanica.ro
Nicolae Pdtrascu, fiul lui Mihai Vitea- Noul Slisesc, sat (Sibiu), ars de Vlad
zul, 299, 404, domn, 282; in aju- Tepes, 45.
torul tatalui ski, 291; cerut ca Nouy, Lecomte de, 619.
domn de Moldoveni, 287; cdsdtorit Novac Baba, torturat si ucis de Unguri
Cu Ancuta, fiica lui Radu erban, la Cluj, 297; v. Baba Novac.
299; moartea, 300. Novaci, sat (Gorj), 500.
Nicolae, voevodul Transilvaniei, impo- Novograd = Roman, 448.
triva lui Vlaicu, 359. Nucet (Cozia), mdndstire, intdriri de
Nicopole (Nicopol), lupte la, 10, 159, danii, 124; 404; v. Cozia.
162; begul de, 124; trece in Oltenia, numele poporului romcin, 345.
292; Radu Paisie la, 168; atacat, numele girii, 346-352.
asediat, 272, 275; dezastrul cava- numele f i vechimea dregettorilor, 377-
leriei franceze in lupta dela, 515. 379.
Nicoresti, sat, scutiri, 561, 564. numularii, in Transilvania, 423.
Nicula, jude Sigdnesc, 483. Niirnberg, 50; Vlad Dracul la, 8;
Niculaki, stolnic, serie un izvod de medic dela, 112, 296.
cheltueli, 388.
Nifon, patriarh, reorganizeazd bise- Oaie seacd, impozit, 224, 565.
rica munteand, 129-130; in Tara oale de arma, 548.
Romneascd, 154; chivotul cu moas- ami, l'atar, rob domnesc, 483.
tele lui, 679. Oanci Ureche, boier, 655.
Nipru, 29; Cazacii dela, 210. Oand vornicul, averea lui, 389.
Nisowski Stanislav, cdsdtorit cu Zam- Oancea, cneaz din Izvorani, 566.
fira, fiica lui Moise-Vodd, 164. Oancea, logofdtul lui Alexandru, moare
Nistor vistierul, 506. In lupta dela Tdindsani, 25.
Nistora, sosia lui Chenderes, ctitord Oancea, ruindn ordsean, 484.
la biserica din Sangeorz Streiu, Oancea, rdscumpard de gloabd. pe
318. Giurgiu, 501.
Nistru, fluviu, trecut de Moldoveni, Oancea, targusor pe Prut, 409.
136; armata moldoveneascd tontita oaspeti*, nemSi la Dej, 575.
la, 137; II trec Tdtarii, 137-140; oastea in dobcincld, 509; v. armatd.
boieri pribegi peste, 142; Bogdan Obertyn, lupta dela, 176, 515.
Lpusneanu peste, 208; Cazacii Cu v obiceiul pdmeintului *, 360, 362, 486,
sdicile pe, 212-214; cetAtile dela, 490-494.
238; locuri pustii la, 363; passim. obligagile fiscale ale locuitorilor, 560.
Ni, oras, 336, 339; luptele dintre Oblucila, vad la Dundre, 83, 213.
lancu de Huniedoara si Turci la, Oblucila, targ, ars si prddat de oastea
40. lui Mihai Viteazul, 276.
nobilii in Transilvania, 309; se unesc Obod, Mdndstire langd. Cetinie, 598.
Cu Sasii si Secuii contra tdranilor, Oreacovul, cetate 29, atacatd de Alex.
311. Cornea, 179.
Nogai, stdpnitor tatar, 435. ocoalele uirgurilor, 424, 464.
Nogai, Tdtarii, 429. ocinci, semnificatia, 474.
nomocanon, 490; al lui loan Nesteutes, Ocna Dejului, exploatarea srii la,
491. 542; de cdtre Cav. Teutoni, 575.
Noua-Sulild, 347. Ocnele-Mari, 542.
www.dacoromanica.ro
INDICE 749
langa TArgoviste, 542. n'are atribuSii In, 380; judeSele,

Ocna Sibiului, biserica ridicata de 398-400; majores terrae In, 470;
Mihai Viteazul la, 304, 320; expl. judecata banului In, 488; case vechi
de sare la, 542. In, 612; passim.
ocne, 560; venitul lor, 366, 575. Olteni, numele dat Romnilor din
octoih, tiparit sub VlduS, 155. dreapta Oltului, 345.
Odobevi, dealul, 521, 550. Olteni *, regiunea, braniste domneasai
Odorheiul, scaun secuesc, 414; ori- la, 364; limit In sodul Moldovei,
ginea numelui, 417, 453. 408; avezare, 408, 455.
Odrivoz Piotru, Palatin de Liov, 20; Olteni (Valcea), biserica, 621.
comandant polon in lupta dela Otter, 572.
Crasna, 27. Omlaq, v. Amlas.
Ohrida, dieceza, episcopat al Vlahilor, Oncwi, in Maramures, biserica de
340; oras, Aromani In, 338; lac, 340. lemn In, 613.
oierit, dare, 562. Oniul, vistier, 505.
Oituz, pas, 57, 68; apa, 446; regiunea Oniceni, sat pe Jijia, al mnastirii
456. Pobrota, privilegiu pentru, 97, 449.
olacul, 567. Oniceni, 'Adore, 511.
oleicari, 567. op, cuvant In vechile texte romanesti,
Olena, fiica lui *tefan cel Mare, sosia 593.
lui Ivan, fiul lui Ivan III, la Mos- opere originale in limba slava', 582.
cova, 106; In exil, moartea ei, 107. Oppeln, ducat dat lui Sig. Bthory,
Olgierd Cdr./at, descopere cronica lui 275; ddruit de Ferdinand de Au-
*tefan cel Mare la Niirnberg, 586. stria, Isabelei, 333.
Olhovaful, donat de Petru Aron doam- Oprea Gin, pretendent, 224.
nei Marinca, 30. Oprea, ucenie tipograf, 600.
Oligmondovici Andrei, nobil polon, so- Oprif Rispop, 410.
crul lui Vladislav Iagello si al lui Oorisan, boier din Stoenesti, ucis de
Ilia goevod, 22. Mihnea Turcitul, cantecul, 595.
Olelkovici Simion, cneaz, frate cu Oradea, oras, drum spre, 552; vechi-
Evdochia, soSia lui *tefan cel Mare, mea, 436; originea numelui, 436;
105. cuprinsa de rasculati cu popa Lau-
olovirta, stofd, 547. renSiu, 312; cetate la 1241, 534;
Olpret, comuna, 310. asediata de Turci (1598), 276; ata-
Olt, rail, 253; hotarnicie peste, 180; cat de Turci i 'Mari, 276; pacea
familii boieresti peste, 159; Tara fare loan Szapolyay si Ferdinand
Barsei, la Sud de, 351; judeS, 398; de Austria, 331; tipografie la, 608;
originea numelui, 405; stanga lui, tiparirea de cantece religioase cal-
488; pe valea, 551; navi pe, 575; vine pentru Romani, 605; probele
passim. cu fierul rosu la, 607.
Oltenia, 71.; Tepelus In, 122; mitro- orafe, carmuirea celor sasesti, 437;
polie In, 130; puterea Craiovestilor carmuirea lor In Transilvania, 458;
In, 147; Barbu Craiovescu, ban al, hotarul lor, 464; In Tara Roma-
150; precizarea hotarului catre Ar- neasca, 459-461; pecetia lor, 461;
deal, 151 ; Tara Oltului, 348; Vrancea parcalabii In, 462; vorniciii In, 462;
sat In, 350; banul In, 379; vornicul hotarele lor, 463; In Moldova, 459;
www.dacoromanica.ro
pecetea lor, 461 ; reprezentantii dom- la, 4; Iancu de Huniedoara, 10;

nului In, vornicii, 462; botarele lor, aparata de loan i Iancu de Hunie-
463; ocoalele lor, 464; orap din doara, 38, 315.
Transilvania, populatia lor, 45, ora- orz, dijma din, 561.
vele distruse de barbari In Dacia, Orzegti, morile din sus de, donate de
427; pe tarmul Marii, 428-433; tefan cel Mare, manastirii Neamtu,
pe malurile Duna'rii, 432-436; din 93.
Ardeal, 436-437; din Tara Roma- os domnesc succesiunea la tren, 368.
neasca, 437-442; din Moldova, 442, 0 sam de cuvinte II, 171, 586.
454; populatia lor, 454-459; car- osluhari, 358.
muirea lor, 459-464; contingentul Ostrov (Ostrovia), cnezatul de, 589.
militar al lor, 507-508; bibliogra- Ostrovul-Mare, biserica din, 318.
fie, 467; passim. Ogorhei, 453.
oreisenii, clasa. sociald, 470, 484-485; Osu-beg, 66.
obligatiuni militare, 504. Ote; Moldovei titlul lui Ion-Voda
Orasul de Floci, 551. cel Viteaz pe monetele batute de
Oreigtie, ora, 2; Intinderea rascoalei el, 557.
din Banat pana la, 314; scaun Otiegtii, sat, cumparat de Radu Bu-
&sese, 414, 446; cetate la 1241, zescu, 306.
534; drum prin, 552; tipografie la, Ofetari, biserica, 546.
608. m'Es, dijma. din, 561.
dealul, castrul, cav. Teutoni la, Oxford, evangheliarul din 1429 la,
437; pe cursul superior 'al Dmbo- 655.
vitei, 442, 531, 533. Oxotie, vel aga, 395.
Orban, birdu In Bistrita, 591.
Orba, scaun secuesc contopit In Trei- Padului, campia, populatie romanica
Scaune, 414, 417. In, 350.
Orbic (Neamt), lupta dela, 53, 108. paftaua de aur a lui Radu I, 368, 675.
organizarea dreglitorii, 377- paharnicul, dregatoria, 378; atributii
396. rang, etc., 385-386; In Tara Ro-
organizarea judeccitoreascei In refrile maneascd, 385-386; In Moldova,
Romeine, 486-502. 384; numele: nLyxipvlg, poharnbk,
organizarea financiar En Tarde Ro- peharnik, pincerna, 385; obligatii
mdne, 559-580. militare, 504.
Orhei, cetate, originea numelui, 453; ahomie, egumen la Peri, exarh peste
Vlaicu parcalab la, 109; ierarhia tinuturile supuse mandstirii, 320.
parcalabului de, 422; disparitia par- alarned Gh., despre Mihai Viteazul,
calabului de, In lista de martori, 589.
422; catre `Mari, 524; risipirea ei, palanca, cetate de lema yi parnant,
201 ; tinutul, 412; Tatarii prada la, 517, 533.
137; calaraii de, 510. palatinus, similar cu vornicul, 380.
Orheienii, rascoal Smpotriva lui Petru Paliia dela Orgtie, 328; forma Romein
Aron, 250. In, 345, 605.
Orheiul Bistrifei, 453. paloge, 85, 548.
Orod, v. Arad. panaghiar, 678; dela *tefan cel Mare,
Orgova, cetate, Cavalerii Teutoni, adui fig. 676.
www.dacoromanica.ro
INDICE 751
Panaitescu P. P., despre originea lui Lapuneanu, sa-i ja domnia, 195;

Mihai Viteazul, 259. domn, 218; expeditia in Ardeal,
Pangalia, 431; v. Mangalia. pentru instalarea Isabellei, 333; la
Paniewski Gaspar, sotul unei fiice a Cluj, bolnav, moartea, 218, 259;
lui Lapupeanu, 207; gireaza pe familia, 218; caracterul domniei lui,
Bogdan Lapuneanu, 208. 216; inmormntat la Dealul, 218.
pantaloni, 548. boier, omorlt la 1568, 224.
Peitra,sco
Pantocrator, manastire la Athos, Nea- Peitrasco, fiul lui Radu Paisie, 169.
goe Basarab aduce Imbunatatiri Pettrafco, jurator cu brazda In cap, 493.
la, 153. Pdrhuti, fresca dela, fig., 641.
Papa, despre Iancu de Huniedoara, 41. Peitretuti, biserica din, ridicata de
paraclisul din cetatea Hotinului, zidit tefan cel Mare, 98; fig., 99; chi-
de Petru Rare, 187. pul lui *tefan cel Mare la, fig., 54;
Paraipan, sat, 480. chipul lui stefan ce! Mare la, 367;
Parantali, ruman ora5ean, 484. tabloul votiv dela, 54.
Paris, 196. Palcirlage, locuitorii din, 360.
Partenie, episcop al Romanului, la postelnic, 360.
sinodul dela Iai, 302. Pdtru, meter, ridica biserica din So-
Pascani, drum prin, 552. coteni, 613.
Pa,sco Albul, lefegiu In Moldova (1435), Pdngdrali, manastire, Lapupeanu pri-
509. mul ctitor la, 203; Mihai Viteazul
Paco, jude, 646, sat unde a fost jude, Ii intarete mo0i, 286.
465. pdnzeturi, importate in tarile roma-
Paca, Tatar rob, 483. neti, 85, 547.
patere 679. Pdrdul Alb, v. Valea-Alba, v. Raz-
Patriarhia din Bucure.,sti, icoand ce se boieni.
pastra la, 649. Pdrdul Kintdnilor, sat, 413.
Patriarhia de Ohrida, 582. pdrccllab(i) (castellani), originea nu-
Paul de Alep, despre pictura dela melui, 421; prima mentiune, 421;
Arge, 647. In Transilvania, 422; ierarhia, In-
Paul de Turdaf, episcop calvin peste semnatatea, atributii, subalternii,
Romani, 327, 605. veniturile, 422-423; atentia lui
Paoli din Dumbniveni, 511. *tefan cel Mare pentru, 109; de
Pagel, apostolul, apocalipsul, 596, 598. Soroca, de Orhei, 453; de orae, de
paza de cerdli, 366. judete, 462; conducatorul proprie-
pdcurd, masurata cu poloboacele, 542. tarilor de pamant dintr'un judet in
Pciduret, judetul, aezarea, mentio- caz de rzboi, 507; judecata lor, 488;
narea lui, 400; cAaritul din, 563. reprezentanti ai domnului In sate
Riduresti, sat (Arge), 401. In Tara Romneasca, 465; passim.
pdheirnicei, obligatii fiscale i mili- pdrgari, 437; atributii, 460-461; ju-
tare, 504; In Tara Romaneasca, 505; decata lor, 488; passim.
breasla fiscala i militara', 506. Pdrvan V., asupra numelui Arge, 400
pcIrpdrul, 564. spaturi la Istria 432.
peirtile tteirefti *, 354. Pdrvu, din Slaviteti, 304.
pd.scutul cailor, 366, 569. Pdrvul, parcalabul Sucevei bate pe-
Pdtrafcu cel Bun, 228; ajutat de Al. Cazaci, 241.
www.dacoromanica.ro
752 TSTORIA ROMANILOR
Pdrvul Craiovescu, ve! vornic i vel Petrea, fiul lui Toma, boier credincios
ban in divanul lui Basarab cel lui Roman II, 23.
Taal*, 122; Neagoe Basarab i-ar fi Petrograd, 606, biblioteca din, 490.
fiu, 123, 146, 149, 159. Petrovaradin, 41.
Pee, localitate In Serbia, 684, Teoctist Petru II, 29; passim; frate cu *tefan
sfintit la, 582. Voevod, se ridica Impotriva lui,
pecete de aur, fig., 383. cu ajutor unguresc, lupta i impa-
pecetea lui ,,Stefan cel Mare, fig., 382; carea, 20; iarai in conflict, 21;
pecetea oraqelor, 461. condominium cu Roman II, 22;
pecetluitei = chitantd, 561. catre Brapveni pentru marf, 11
pedepsele, 494; cu moartea, 495. alunga pe. Roman, cu ajutor un-
Peninsula Balcanicil , 350; passim; ex- guresc, 23-25; cumnat cu Iancu
port de sare in, 366, 575; Vlahia de Huniedoaral, 23, 42; singur stapa-
din, 346; export In, 550; perperii nitor in Moldova, 23; cedeaza Chilia
In, 554; zugravi din, 636; meqteri lui Iancu de Huniedoara, presteazd
din, 646, 683. juramAnt regelui Poloniei, 23; pierde
Peni.yoard Enache, loe de prisaa a domnia, 22; privilej Braovenilor,
lui, 492. 25; intarete ocine, tigani, 483;
Pera, cartier al Constantinopolului, arendase hereghia i vama, 557;
226. scutiri, 567, 577; slobozii, 578.
Peri, mnstire, in Maramureq, 320; Petru, barbier din Brapv, 545.
egumenul dela, are rol de episcop, Petru, boier scutit, 489.
326; biserica din, exista din sec. Petru, episcop de Feleac, 324.
XIV, 616; tipografie la, 606. Petru, fiul lui loan-Voda Viteazul, 214.
pererublii, 424. Petru, flu' lui Neagoe Basarab, mor-
Periatii, sat cumparat de Mihalcea, mantul lui la Argeq, 155.
banul, 306. Petru sau Pei traycu, fiul lui *tefan cel
Pericle, 52. Mare, 106, 107.
Peri.y, sat, lupta dela, 217. Petru, fiul lui Lapupeanu, 205; pre-
perpera, 554; perperii de Valachia, 554. tendent, 239.
persecutii, religioase la Romani, 191. Petru, fiul lui Bogdan III, 139.
Peryii, In razboi cu Soliman, 178. Petru, protopop ortodox, 324.
pescuitul morunilor, 366. Petru, protopop de Huniedoara i
Pesticevo, sat in fostul judet de Balta, Hateg, 326.
399. Petru, protopop de Seghi0,e (1554),
peyte, export de, 91, 550. 326.
Peyti-yanii-de-Sus, sat in Gorj, cete de Petru, spatarul, i se confirma averi, 389.
locuitori, 466. Petru, stolnic, fiul lui Andrita, 500.
Pegtiyel Moisi, din Lugoj, 606. Petru, stolnic, mai tarziu Alex. LA-
Petrayco, postelnic, iertat de bir, 577. puneanu, 194.
Petraffu, fiu nelegitim al lui Bogdan Petru Albotd, evangheliar daruit la
III, 139. Putna, 680.
Petraycu, zis din Cipru, fiul lui Pa- Petru Aron, comoara pe Bogdan II la
tracu cel Bun, 218. Rauseni, 28; ia domnia, este inlo-
_Petre, ucenic tipograf, 600. cuit de Alexandrel, 28; reia dom-
Petre Armeanul, zugrav, 647. nia, o pierde din nou, 29; din nou
www.dacoromanica.ro
INDICE 763
luptd cu AlexAndrei la Movile vi-1 Petra Grigorovici, in solie la Rudolf II,

bate, 29; se Inchind Polonilor, 29; 279.
obligatii fat de regale Poloniei, 29 Petru Hudici, 492.
30 ; confirmd privilegiul Liovenilor Petru Mufat, tratatul cu Polonii, 359;
84; stApAnete cetatea Lerici, 29; reedinta lui, 374, 526; monetaria
Inchinarea cdtre Turci, 30 31, sub, 556-557; ctitor, 628; cdmd-
366; Mohamed II cdtre, invins de raul sub, 390; passim.
Stefan cel Mare, fuge in Polonia, Petra Ponici, 500.
53-55; In Ardeal, 55; prins de Ste- Petra Rare,f, fiu natural al lui Stefan
fan ce! Mare, 59; danii dela, 492; ce! Mare, 108; domnia, 171-189; re-
partizanii lui, 108; passim. latiile cu Ardealul, 172-175; ajutd
Petra Cazacul, fiu nelegitim al lui LA- pe Ferdinand, 172; expeditia In Ar-
puneanu, 205, 251; domnete, 205; deal pentru Szapolyay, 172-175,
prins de Aron Vbdd, trimis la Con- 177; lupta dela Feldioara, 164, 173,
stantinopol, moartea, 251; peregri- 331; relatiile cu Polonii i cu Turcii,
ndrile In Austria, Spania, 251. 175; Invins la Obertyn, 176; bate
Petra Cercel, 302; passim ; fiu al lui pe Poloni, 176; scrisori dela Sigis-
Pdtracu cel Bun, 218; luptd sd ja mund, regale Poloniei, 114; copiii
tronul Munteniei, 228; cultura lui, lui Gritti la, 177; se apropie de
sprijinul francez la Poartd, 228; dru- Ferdinand, 177-178; campania din
mul spre Constantinopol prin Vene- 1538, 178; fugar la Ciceul, 179, 180;
Raguza, 228; domn, primirea domn a 2-a card, 180-182; nu
fAcutd de boieri i popor, planurile, poate rdscumpAra Tighina, 180;
228-230; constructii, 229, 618; pierde posesiile din Ardeal, 180;
personalitatea lui, 229; conflict cu contra lui Mailath, 182; alianta cu
boierii, chemat la Constantinopole, loachim, electorul de Brandemburg,
trece In Ardeal, 230; confiscarea 182; expeditia In Ardeal, 182; moar-
inchiderea la Hust, 232; eva- tea, 183; ctitorii, 183; stilul biseri-
darea, ducerea In Italia, 232; la Con- cilor lui, 628, 630; cere zidari, 633;
stantinopol, fnchis In Edicule, exe- Dobrovdtul pictat sub, 638; zugravi
cutat, 233; fiii sdi, 233; pecetea de pe vremea lui, 46; icoane dela, 653;
.aur a lui, fig., 229; verso pecetie manuscrise ddruite, 656; epitaf dela,
de aur, fig., 230; aezdmntul pri- 666; scaun domnesc dela, 673, danii
vitor la drepturile Inaltilor ierarhi, episcopiei de Roman, 364; danii din
dat de Luca episc. de Buzau, 302; pustiu, 363; familia lui, 189; cumnat
teava de tun fabricatd In tara, 231. Cu Neagoe Basarab, 155, 194-195,
_Petru cel Tnr (1559-1567), fiul lui 205, 582; Elena sotia lui ucisd din
Mircea Ciobanul, domn, 221; infrnt porunca lui Ldpuneanu, 194; fiica
Ja Romaneti, biruitor la Serpateti, lui Ruxandra, 195; vistierul pe
restabilit, 221; comandd care la Bra- vremea lui, 384; Macarie istoriogra-
sov, 545; pune biruri, chemat la ful lui, 585; Petru Rare, Doamna
Poartd, 222; surghiunit la Alep apoi Elena i fiii lor Ilia i Stefan inteun
la Konieh, moartea sa, 223; familia, tablou ctitoricesc, fig., 190; passim.
223, ctitorii, 223; portretul lui pe Petra vrea s ocupe tronul
scoarta unui tetraevangheliu, 220, Moldovei, 210; este bdtut impreund
680; passim. cu Alexandru, domnul Munteniei, de
www.dacoromanica.ro
cdtre loan Vodd cel Viteaz la Jiliste, Pind, muntii, Romdnii din, 339, 337.
211, 223; fuge la Brdila, trAddtorii Piperefti, lupta dela, 18.
lui Ioan Vodd cel Viteaz, i se In- piperul s, 548.
chind, 213; la Roscani, 213-214; Pippo Spano, florentin, general al lui
frate cu Alexandru, domnul T. Rom., Sigismund atad. cu Dan II Sili-
personalitatea, ocuparea tronului, stra, 3.
237-238; atitudinea fat.5. de Po- Pirgos sau Turnul, 439.
loni, Turci i boieri, 238; lupte Cu Piri-beg, hui lui Isac Pasa a Vaslui
pretendentii sustinuti de Cazaci; 66.
Cretul, Nicoard Potcoavd, 238; fuge pisan, 381.
In Tara Romdneascd, revine In scaun, pisic siilbatecci, 550.
239; Alexandru fratele lui Nicoard pitarul, atributii, etc., 394.
Potcoavd, Petru, Constantin Pot- subalterni al pitarului, 395
coavd i alt Constantin, pretendenti, 505.
mazilit, 238-240; a doua domnie, Pitegti, originea numelui, 441; tabdra
bate pe Cazaci la Bogdnesti, 241; lui Gritti la, 165; pecetea, 461 ;.
alte lupte cu Cazacii, 241 ; demersuri cldrasi la, 510; drumul la, 551.
pentru a fi ales rege al Poloniei, 241; Piva Petri, sat ldngd ruinele orasului
sprijineste catolicismul, 241 ; ctitorii, Floci, 441, 544.
241; icoane dela, 654, 682; aduce zi- pive de bettut sumane, 544.
dari din Bistrita, 633 ; danii, 362, 464, pivnicerul, atributii, 390.
medicul ski, 545; la Bolzano, 246; plaiuri, vdtaf de, 510; vdmi la, 572..
moartea, 246; familia, 149, 248; Planudes Maxim, cdlugdr bizantin a.
tratat de comer t cu negustorii en- prelucrat pildele lui Esop, 597.
glezi, 574; catastihul de contributii planul de construclie al bisericilor mol-
dela, 508; limba romneasca In can- dovenesti, 624.
celaria lui, 590; ordin de plata, fig., plasa, sensul dup documente, 424.
246; pecetea de aur a lui, fig., 383; Plata, sat, luptd. la, 162.
passim. Platonida, numele din cdlugdrie a
Philip pide AL, despre originea nume- Doamnei Despina, 155.
lor: Galati, Vaslui, Barlad, 452, 442. plata capului, 499-501.
Piatra, oras, mentiuni In documente, pis:tiesa, Ozitorii granitei In Tara Ro-
447; curtile domnesti din, 447; mneascd, 510, 565.
ocolul, mrit cu satul Tortoresti, 463, mosie ddruit Bistritei, 147_
464; pecetea orasului, 461; bisericd pican, pradd, 511.
din, ziditd de *tefan cel Mare, 101, Plevna, arsd de Baba Novac, 272.
624; semne lapidare la biserica din, plocoane, 559.
632. Ploielti, oras, carasi la, 510; ocupat
Piatra lui Crliciun, v. Piatra. de Zamoyski, 290.
pictura bisericeascd, 633-647; biseri- Plopeni, popa din, 492.
cilor moldovene, 637; exterioard, ploscarul, atributii, 392.
639. Plopina, atributii, 392.
piei de miel s, 548. Ploftina, sat, fost in judetul Jale-
pietrele s de cearet, 91, 365, 550, 562. sului, 398.
Pietrile, sat, tabdra lui Mihai Viteazul Plumbuita, mAndstire, 169, 424; sat al
la, 263: ei, 498; rumAni la, 472.
www.dacoromanica.ro
INDICE 755
Poarta, Innalta, Radu dela Afumati Podraga, seliste la, 492.

isi intocmeste treburile la, 159; re- podvoade, (Uri, 498, 512, 567; scu-
cunoaste pe Despot Vodd, 195; tiri de, 566.
Toma intervine la, 200; legdturile podvodari, 567.
lui loan Vodd cu, 208; Petru cel Poenari, cetate (Negru-Vodd), Gher-
Tatar chemat la, 222; v. Constan- ghina, pArcAlab de, 125, 129; vechi-
tinopol. mea ei, 530; ocupat de Unguri,
Poarta de Fier, lupta dela, 9, 39. 160, 531; refdcutd de Vlad Tepes,
_Pobrata, mdndstirea din Poiand, mdnd- inchisoare pentru traddtori, 531;
stire, ctitoria lui Alex. cel Bun i a luptd la, 159; rdzyrdtiti la, 165;
lui Petru Rares, mormintele familiei passim.
lui Rares la, 182, 189, 192; scutiri Poenari, sat, 465.
dela Alex. cel Bun, 443, 456; dela Pogan Jurj, span al Maramuresului,
Stefan cel Mare etc., 97; danii, 20, 591.
21, 30, 97, 483, 561; confirmri, 97, Pogoanele, sat (Buzdu), 410.
562; proprierti, 475; mormantul Poia, sat in judetul Gilortului, 400.
mamei lui Stefan cel Mare la, 97; Poiana, mndstirea din v. Pobrata.
incdperea mormintelor, 630; scau- Poiana Jiului, resedintd domneascd,
nul domnesc dela, 672; pridvor in- 374.
chis, 632; passim. Poiana, sat pe Jijia, al Pobratei, 97,449.
_Pocruia, sat, 530. Poiana, seliste la Gura Humorului,
_Poculia, supus Poloniei, 18, 84; ocu- dat de manstirea Homorului lui
patd. de Stefan cel Mare, 76; nu e Stefan cel Mare in schimbul unui
cuprinsti in tratatul lui Stefan cu sat, 97-98; druit de Stefan cel
Polonii, 84; cedatd de Bogdan III, Mare mAndstirii Voronet, 93.
84, 134; litigiu in chestia, 84, 137; Poieni, sat, boieri din, 471.
reclamar de Petru Raves, 1 75 ; Pojarevac, 400, tinutul, 683.
chestia ei nesolutionat, 177; re- Pola, oras, Vlahi in jurul, 339.
nuntarea lui Petru Rares, renuntd polieleu, imn de multumire, alcdtuit
si Ilias Rares, 182, 1 89 ; Ion \Todd pe vremea lui Mircea cel Bdtrn, 582.
Viteazul o revendic i prad in, Polo Minio, sotul Marinei, fiica lui
209; pribegia lui Petru Schiopul in, Petru Schiopul, 248.
246; Poloni, numele ce-1 dau Principatelor,
pod umblator peste Prut, 551; peste 348, 350; la Vara, 10; In rdzboiu cu
Moldova, 551. Lituanii, 17; chestia Sepenitului, 19;
podani, rumni, 477. ajutd pe Alexandru II contra lui
poduri, 551. Petru II, 23; bdtuti de Bogdan II
Poduri, mdndstire, 223. la Crasna, 26-27; lupte cu Moldo-
_Podul Colentinei, mandstirea dela, re- venii, 73-74, 76-81, 127, 176, 252,
fdcutd de Mihnea II, 228. 285, 291, 359, 584; relatii cu Stefan
Podhajce, cetate, arsd de Stefan cel cel Mare, 55, 73; cu Bogdan III,
Mare, 81. 135-139; cu Petru Rares, 172
Podagra, lupta dintre Ilia iStefan la, 177 ; cu Bias Rares, 1 89 ; cu Alex.
18. Ldpusneanu, 93-94; cu Bogdan
_Podgoriana, Epir, 153. Lapusneanu, 207; cu loan Vodd
Podjebrad, regent al Ungariei, 42. Viteazul, 209; Hotinul, apdrdturd
www.dacoromanica.ro
cdtre, 201; restitue Hotinul, 209; porumb, introducerea lui In Principate,

temen i de Mihai Viteazul, 287; tra- 541.
tatul cu Turcii, 75; passim. Porumbacu, msurdtori In see. XVIII,
Polonia, atitudinea fatd de ocuparea 5n1.
Pocutiei, 76; expeditia lui Stefan cel Posada, 79; lupta dela, 470.
Mare In, 76-81; Petru Rare in, posada, dare , 512.
175; Despot in, 197; loan Vodd posadnic, 358.
Viteazul In, 208; de partea Turcilor, poslusanie, 484.
172; Bali-beg ndvdleste in, 81; se poslugnici, 477.
opune la cuoerirea Moldovei de catre postav, importat in Principate, 85, 547.
Mihai Viteazul, 285; sederea lui Pe- postelnicei, breasld fiscald i militara
tru Rares, 171; hotarul care, 17- In Tara Romdneascd, 505, 506.
18; pribegi In, 108, 142; Isabella postelnicul, boieria, 378.
loan Sigismund In, 218; Petru Aron Postelnice.,sti (Cantacuzinii), 393.
In, 53-55; Marti' Oand in, 343; Posaga (Turda), bisericd de lemn in,613.
Ldpusneanu in, 194; Laski se retirage Potoc, sat la hotarul spre Polonia, 18.
In, 199; Toma In, 200; Motoc, Veve- povani de pe.,ste de mari , 568.
Spanciog in, ucisi, 200; tron poverne, 544.
vacant, 241; scrisori In latineste povodnici, cai de cldrie, 387.
cdtre regii ei, 589; export de peste Pozsony, v. Bratislava.
In, 550; monete in, 556; scoli de prada, gloabd, 498.
zidari In, 632; mesteri din, 633; Praga, Praha, 42; descrierea luptelor
costumul nobililor din, 368; passim. dela Gordsldu, 294; passim.
pomana, 478. Prahova, judet, originea numelui, 401.
Pomdrla, mind dela, 389. exploatdri de sare, 542; r'du, 217.
Pongracz Ecaterina, revendicd Cetatea drumul, 554, 572; valea, 403; vama
de Baltd, 138. ei, 574.
Pop Mihai, din Brasov, ispravnic al Pravda: dela Bisericani, 490; dela
unei tipdrituri ilcutd de Serban Neamt, 490; dela Putna, 490; dela_
Coresi, 604. Sighetul Maramuresului, 490; lui
Popauti, biserica dela, 629; pictur Matei Basarab, Vasile Lupu, 495.
din biserica dela, 637. pravilele, In Principate, 490-494.
Popefti, sat, Vlad Innecatul, innecat pravitel, dregkor, 377.
Ja, 164. Frei jescul Lupu, 506.
Popeftii, sat, cumpdrat de Teodosie Precista, bisericd In Roman, ziditd de
logofdtul, 306. Ruxandra Ldpusneanu, 205.
Popestii, sat la Miletin, 646. Preda, jupaneasa, sotia lui Radu Bu-
Popp Mihail, boier moldovean, 458. zescu, 298.
PopFa Oartei, boier moldovean, frate cu Preda Brcincoveanu, executat la T'r-
Moise Filosoful, 458. goviste, 393.
Porava Nicolae, comandant polon la Preda Buzescu, scapd dela moarte pe
Crasna, 27. Mihai Viteazul, 275, 588; trimis
Porfirogenet Constantin, 420, 430, 435. Moldova cu Marcu Vodd., 288.
portarul, 391; de Suceava, 391, 395, Preda Craiovescu, banul, regent al lui
422; rostul lui, 421. Teodosie, 157; cade pe cmpul de
portarei, 391. bdtaie, 157.
www.dacoromanica.ro
INDICE 767
Preda, logoft din Barseti, 473. neti la, 543; pod umbldtor peste,
Preda, postelnicul cdsatorit Cu dom- 551; passim.
nita Florica, 299. Przesmysl, cetate, pradata de *tefan.
predici, serse de Tamblac, 583. cel Marc, 81.
Prejmer, cetate, ridicata de Teutoni, Psaltirea, tiparita de Coresi, 592.
534; Petru Rare la, 173. Psaltirea Hurmuzake, 592.
Prespa, lac, 340. Psaltirea sS'clzeianl, versiuni, 592; crip-
prezviter al marei biserici a Moldo- togramd, 592.
vlahiei, 583. Pseudo-Neagoe, 583.
pribegi din Ardeal, Impotriva lui Mir- Ptolomeu, 420.
cea Ciobanul, 217. Pulcouli, sat, scutit de ddri, 578.
pridvor, Inchis, deschis, la manastiri, puncte de (via, 572.
632. Purice, boier al lui *tefan cel Mare,
Principate, org. sociala In, 469; jude- 74; la Scheia, 586.
cata banului i vornicului In, 488; pustiu, loe, 363.
monete In, 553; legaturi cu tarile pusti, 548.
del a sud de Dunare, 582. Putna, mandstire, ctitoria lui *tefan
pripas, 497. cel Mare, 90, 89-91; adaose facute
pripilyari, 358, 497. de Al. Lapuneanu i Doamna Ru-
prisdci, hotarnicia lor, 492. xandra, 203; biserica manastirii, fig.,
Prise din Panion, 420. 90; morminte la: al lui Teoctist, 91;
Prilep, 340. al lui *tefan cel Mare, 98, 112;
Prislop, manastire In satul Silvaul de al Mariei de Mangop, 105; al lui
Sus, ctitorie a lui Nicodim, 322; Bogdan III, 139; al lui Sterdnita,
Zamfira, fiica lui Moise Voda ctitora 139, 144; al Mariei Rare, 189;
la, 164; loan dela, mitropolit orto- donatii: 139, 365, 411; pr,pprietati,
dox la Alba Iulia, 327. 475; robi la, 482; icoane vechi la,
pristalzii, In Transilvania, 423. 653; centru de Imbracare a icoane-
Prizren, 683. lor, 682, 680; cruci la, 681; meteri
Prodrom, mandstire la muntele Si- dela, 683; tesaturi: tofe la, 661
nai, zidita de Alexandru cel Rau, vesmnt bisericesc dela, 667; acope-
235. ramntul de mormant al Mariei de
proprietarii de pdnuint, boieri, clasa Mangop, fig., 663; chipul doamnei
sociala, 470-476; drept de jude- Maria, fig., 120; dvera din vremea
cat, 484; obligatii militare, 503, 504. lui Bogdan Voevod (1510), fig., 668;
protestantismul in Moldova sub Despot epitaf din 1484, fig. 664; letopisetul
Vodd, 198. zis dela, 58, 584; evangheliare legate
protimisis, dreptul de, 362. la, 680; pravila dela 490; Eustratie
protovistier, 383. protopsaltul dela, 584; passim.
Prun, In tinutul Chigheciu, 413. Putna, judet, originea numelui, 405;
Prusia, Despot In, 197. condus de staroste, 421; Unguri In
Pru.yi, 30. sate, 456; vama pentru mara ce
Prut, eau, 413, 449; Alanus fluvius,449 ; trece In Tara Romaneasca, 85, 573;
pdmant la, ddruit de stefan cel Mare tdrg, aezarea, 446; cama, 446;
Putnei, 91; Tatari Innecati In, 140, disparitia, 446; rdu, 405,446; passim.
143; locuri pustii la, 363; mori dom- Putineiu, sat, Ttarii batuti la, 263.
www.dacoromanica.ro
758 TSTORTA ROMANILOR
Puiurile, sat (Dolj), mosnenii de acolo, 394; prima mentiune a slugerului,

472. 392; a pitarului, 394; rscumpd-
rarea capului sub, 501; patrafir
9ara-Iflaq, nume dat de Turci Tdrii dela, 660; relatiile cu Patriarhul
Romnesti, 348. Nifon, 154; detalii despre domnia
Qara-Bogdan, nume dat de Turci Mol- lui In Viata Patriarhului Nifon, 587;
dovei, 348. passim.
Radul comisul, i se confirmA averi,
-Racova, park', 63. 389, 478.
Rada, sosia lui Vlad Vintild, ctitord Rada Craiovescu, rudd Cu Neagoe Basa-
la Menedic, 165, 662. rab, 151.
radierea obligatiunilor fiscale, 578. Rada dela Afumati, fiu nelegitim al
Radosi, sat, In proces, 490. lui Radu cel Mare, 132; cdsdtorit
Radovanul, sdtenii din, merg la Alba Cu Ruxandra fiica lui Neagoe Basa-
Iulia si la Iasi, 307. rab, 443, 155; pretendent de tron,
Rada Buzescu, clucer, 478. 157; luptele cu Teodosie si Mehmet-
Bada, boier scutit, 489. beg, 157-158; pribeag la Brasov,
Radu cel Frumos, frate Cu Vlad Tepes, luptele pentru domnie, 158; ia tro-
9, 11, 47; domnia, 117-119; con- nul, 159; se Impacd cu Turcii, 159;
flictul cu *tefan cel Mare la Soci, la Poartd, 159-161 ; legdturile cu
60, 118, 586; la Cursul Apei, 61, Brasovul, 160, 161; cedeazd cetatea
118; fuge la Turci, 61; reocupd Poenari Ungurilor In schimbul unor
tronul, 62, 118; pribeag In Ardeal, domenii In Ardeal, 160, 531; expe-
62, 118; lupta Cu Laiotd, 119; ditia contra lui *tefdnit, 143, 161;
moartea, 119; resedinta lui, 374; complot Impotriva lui, 161-162;
cdtrd judetul Brasovului, 496; con- moartea, 162; chipul lui, fig., 158;
firmd danii la Tismana, 364; con- lace daruri bisericii Episcopiei de
firma sate, 476, 564; scutiri, 569; Buzau, 563; passim.
pierde marele schiptru, 367; prohi- Rada din Slcivitevi, 304.
beste mdrfuri, 550; Neagul vornic Rada Dudescu prft ca viclean, 393.
pe timpul lui, 380; passim. Rada, fiul lui Mihai I, 2.
Rada cel Mare, 127-133; epitetul, Rada, fiul lui Mihnea II, cu Neaga,
domnia, 127; dd. Turcilor vadurile 233.
dela Dunre, 128; raporturile cu Rada, fiul lui Mircea Ciobanul, numit
Ungurii, Brasovul, Sibiul, 128, 423, domn al Munteniei, 234, 221.
496, 548, 550; pentru pretinsii fal- Radu, fratele lui Voicu, unchiul lui
sificatori de aspri, 556; relatiile cu Iancu de Huniedoara, 37.
Moldovenii, 79, /29; conflictul cu Rada, alt irate al lui Voicu, numai
Bogdan III, 129; organizarea bise- dup tata, 37.
ricii muntene, 129-132; ctitoriile Rada, fratele lui Vlaicu, 369.
sale si daniile, 132, 399, 400, 572; Radu, logorat din Boresti, 466, 505.
scutiri, 489, 568; termind Rada, logofdt din DrAgoesti mort, 224.
Bahele, 125; familia, 125, Radul, lui Socol Vornicul (omorlt la
132, 159, 165, 166; resedinta lui, 1568), 224.
.374; moartea, 133; medicul Rada Mihnea, fiul lui Mihnea II ca
545; dregAtorii mici ub el, 390, Visa, 234; Invat carte la Venetia,
www.dacoromanica.ro
INDICE 759
234; confirm sate mndstirii Aron cilor la (1595), 270; sat al ei, 480;
Vodd, 564; intdreste posesii, 364; passim.
document dela, 472; sub domnia Radu Voevod, tatd1 lui Mircea, 515;
lui, 473; passim. mormantul lui, 674; paftaua de
_Rau Paisie, fiul lui Radu cel Mare, aur, 368, 684; monetaria emitea mai
132; domnia, 166-169; alungat de multe tipuri i emisiuni, 556, 555.
Vlad Vintild, 166; cedeazd Brdila Radu Vodei zis Die, pretendent pro-
Turcilor, 166, 529; revolta impo- clamat impotriva lui Mircea Cio-
triva lui, 166; lupta cu Laiotti banul, 195, 217; bate pe Mircea la
Basarab, 166; fugar la Turnu Manesti, 217; domn, 217; alungat
Nicopole, lupta dela Fantana Tiga- de Mircea, 217; noi incercdri, 218;
nului, 167-168; politica externa, la Constantinopol, 219; exilat la
168; contra lui Mailath, 181; relatii Rhodos, innecat pe drum, 219.
cu Imperialii, 168; surghiunit in Radziwil Niculae, cancelarul Lituaniei,
Egipt, 169; ctitorii, 169; bolnita prieten cu Despot, 197.
dela Cozia, stilul vechi muntean, Ragu,za, trecerea lui Petru Cercel pe
621; fiul sdu, Pdtrascu ce! Bun, la, 228.
domn, 218; passim. Raguzanii, 337.
Radu Popa, pretendent, cdpetenie a Rahova, 10.
boierilor din Mehedinti, rdscoal im- Rcikoczy Sigismund, Principe al Tran-
potriva lui Mihnea II, invins la silvaniei, 647.
Craiova, 227. Rlcos, cmpul dela, proclamarea lui
Radu Popescu, cronica lui, 260, 261; loan Sigismund rege al Transilva-
despre pretenden tul Roman si Radu niei, 332.
cel Mare, 129; despre piatra de mor- Rally, Dionisie, mitropolit in Moldova,
mnt a lui Radu ce! Mare, 133; 286.
despre originea lui Mihai Viteazul, Rasova, sat fost in judetul Jalesului,
259; despre prima reyedintd dom- 398.
neascd, 370. Ratibor, ducat dat lui Sigismund B-
Radu, postelnic, fiul lui Neagoe dela thory, 275.
Craiova, 143. Reibefti, sat cumpArat de Radu Bu-
Radu, postelnicul, 465. zescu, 306.
Radu Prasnaglava, var cu Mihai I, Reidcluyi, mentiune, 448-449; biserica
la tron, 369; domn, 2; privilegiu episcopiei din, pridvorul /lout de
Brasovenilor, 3; din non domn cu Ldpusneanu, 203; mitropolia * din
ajutor turcesc, 3; luptele cu Dan, 3; 488; icoand la, 653; necropold dom-
resedinta lui, 374; passim. neascd la, 448; mormntul Stanei
Radu, stolnic din Boldesti, omorit la sotie nelegitimd a lui Bogdan III la,
1568, 224. 139; pietrele mormntale dela, 633;
Radu 6'erban, domn, 306, 647; un vtori sat confirmat episcopiei, 89; Sf.
armas sub, 393. Nicolae din, 628; sat, 462; passim.
Radu, vel clucer, ddruit de Radu Riidinefti, sat, 440.
Paisie, 440. Ra4ilc1 din aimpulung, negustor, aduce
Radu, vistierul lui Radu Paisie, sal- mdrfuri, 548.
veazd vistieria, 167. RiLyinari, biserica din, credinta despre
Radu Vodll , mndstire, intdririle Tur- ctitorul ei, 318.
49
www.dacoromanica.ro
Rettezali, Bogdan III la, 129. Rdul Tdrgului, 401.

Rduseni, sat, aici a fost ucis Bogdan II Rebricea (Vaslui), 458.
de Petru Aron, 25, 53; biserica zi- Rechita, comunk cnezatul, 315.
dad de Stefan cel Mare la, 101-102; Rediu, sat, in comitatul Cojocna, bi-
terminat6 de Bogdan III, 139; serica dela, 318.
semn lapidar pe biserica din, 632. Reichersdorf G., despre Moldoveni, 551
Raul, 11111, lupta lui Aron cu Ionascu harta lui din sec. XVI, 435.
la, 250, 524. Renty, bdtalia dela, Despot a luptat
* reivas * cu numele jurittorilor, 360, acolo, 196.
486. Retoromani, Rumnasi *, fragment et-
Rdzboieni, lupta dela, 67-70, 109, 111, nic romanic in Italia i Elvetia, 346.
119, 514; biserica dela, ridicata de repartilia impozitelor, scutirile, slobo-
Stefan ce! Mare, 101, 630. ziile, 576-579.
Ravadul, sat pe Ialomita, 7, 404. regedinyele domnegti, 370-376.
cetate ridicata de Teutoni,
Reljnov, rszes, 475.
534; bani lsati la, 555. Renasterea In Moldova, 630.
Rdm4, sat (Alba), mAndstirea din, Rhodos, Socol i Radu Vodd Ilie exi-
ctitorii, 322; pictura dela, 641. lati la, 219; Alex. L5.pusneanu exilat
Relmna, apa, 211. la, 198, 209.
Rdmnicul, apa, 403; lupta dela, Turcii biserica din, ctitorie a lui Vla-
Tepelus bdtuti de Stefan cel Mare dislav i Miclus, 320.
la, 71, 98, 109, 122, 441. Rieni, judetul Bihor, biseria de lemn
Rdmnicul Sdrat (Siam-Rdmnic), ju- la, 613.
detul, originea numelui, mArturii do- Rimgaila, sotia lui Alexandru cel Bun,
cumentare, 403; Bogdan III praM 443.
In, 122, 129, 138; oras, drum prin, Rin, fluviu, 547.
551; biserica ridicata de Stefan cel Ripidlt de argint aurit d5.ruit5. de Stefan
Mare In, 102. cel Mare la Putna, fig., 677.
Rdmnicul Vdlcii, oras, originea nu- Roaba, schit. Acelasi cu Zdrela, 147.
melui, mentiuni documentare, 439; robi, 470, 475, 481-483; in orase, 485.
Sasi la, 454; Orgarii din, 473; robii, clasa sociala, 470, 481-483; in
Radu dela Afumati ucis la, 162; rase, 485.
Pdtrascu cel Bun la, 218; biserica rabotnicii dela Neamt, 561.
episcopiei din, 299; tinut, mdrasti- Rodna, cetate, la 1241, 534; vechimea,
rile de prin, 130. 436; cedat lui Petru Rares, 172;
Rdnalciovul, mrastire, 400; danii la, garnizoana lui Petru Rare in, 1 82 ;
125, 405. colonisti dela, 374; distfict, vale
rds, 550. (vallis vallachalis), 416; alipit la Bi-
Rdgca, manAstire zidit de Petru Ra- strita, originea numelui, 416; regiu-
res, 182; mormAntul doamnei Ana- nea, in timpul revolutiei dela 1514,
stasia la, 194. 313; cnejii i altii, construesc
Rdgnov, origina numelui, 417; biserica ngstirea din tinutul NAs'audului, 322.
din, 318. Rohatinul, ars de Bogdan III, 136.
Rciul B'drbat, biserica din, 318. rojdanic, 597, 598.
Rdul de Mori, biserica din, 318. Roma, 136; originea Moldovenilor dela,
Rdul Doamnei, 401. 585; Petru Cercel la, 232.
www.dacoromanica.ro
INDICE 761
Roman, personaj din care ar des- din Ardeal in dependenta politica,

cinde Moldovenii, 585. 33; imbunatatirea strii lor de Mihai
Roman, Cetatea Nou, cetate de lemn Viteazul, 283-284; starea sociala
pamant, arsa de Mateias Corvin, In secolele XVXVI, 310-317;
524; de piatra zidita de $etfan cel rascoala din 1437, 310-311; dupd,
Mare, 524; parcalabii de, 524, 109; rascoala din Banat (1526),
ierarhia lor, 422; risipirea ei, 202; rascoala din 1599, 314; starea
ora, intemeierea, 447; $tefan ce! religioasd, 317-328; chili religioase
Mare concentreaza osti la, 77; la, 598-606; din AIma i Fagaras
ocupat de Mateias Corvin, 57; Vlad ajuta pe pretendentul Dan, 46;
luceaiski, vornic de, 463; targul de din $cheii Brasovului, asimileaza pe
jos, 26; Unguri la, 455; pecetea, 461; Bulgari, 458; din Cisnadie privilegiu
sosirea lui Petru cu ajutor unguresc dela Mihai I, 2; din Huniedoara,
impotriva lui $tefan la, 20; mai jos 320; din Peninsula Balcanica, In-
de, 564; drum prin, 552; vama la, deletniciri si organizare, 336, 337
85, 53; judetul, originea numelui, 338 ; asimilati de populatia incon-
410; Unguri la sate, 455 ; Episcopia jurtoare, 338-340; se mentin Mor-
de, 88; i se confirma sate, 563; lachii, 339-340; bibliografie, 341;
mitropolia de, 139, 563; fere- In sesul Trii Romanesti, In evul
caturi de icoane la, 684; Macarie, mediu, 405; passim.
episcop de, 586. Romdnia, 436.
Roman, pretendent la tronul Moldovei, Romula, colonia, Intrita Cu zidari,
129; prada tinutul Putnii, 129; sus- 427.
tinut de Munteni, 138. Rosenau, vezi Rajnov.
.Roman Mutat I, 369, stapan la Ce- Rossikon, manastire la Athos, ajutata
tatea Alba, 430; supus lui Vla- de Vlad Tepes, 50; danii dela Radu
dislav lagello, 444; intemeiaza Ro- ce! Mare, 132.
manul, 375 ; monete dela, 557; Roca, sat, 544.
resedinta lui, 374; titlul lui, 348, 355. Rogcani, lupta dela, 214.
Roman II, fiul lui Ibia cu ajutor polon rogcove, 548.
birue i omoara pe $tefan (1447), Rogia, mosie (Gorj), 494
21; condominium in Moldova cu breasld fiscal i militara, 506.
Petru, 22; intreste sate man- Rothel, localitate inexistenta, 49.
stirii Neamt, in lupta cu Petru II, Rovine, 267.
23; pribeag la Kolomea, 23; otravit Roxandra, fiica lui Neagoe Basarab,
In pribegie, 23; doneaza lui Buczacki vezi Ruxandra.
sase sate in Moldova, 23; n'are cti- Roxandra, sotia lui Lapusneanu, 189,
torii, 29. icoane dela, 684; vezi Ruxandra.
Romanati, judetul, originea numelui, Rubcea, localitate in Moldova, 23.
300, 400. ruble de argint, 556.
Romani, 345; muncile pe timpul lor, rucavite, 658-661.
566. Rucetr, 531, 551; resedinta domneasca
Romdn, numele generic al poporului la, 374; castelul Milt de Teutoni,
roman, 345; v. Ruman. aproape de, 437; lupta la, 163;
Romdnetti, sat, lupta la, 221. vama dela, 442, 572, 574.
Romdni, problema continuitatii, 469; rudarii, 483.
49'
www.dacoromanica.ro
Rudeanul Teodosie, mare logofdt al lui Ruxandra, fiica lui Petru Rare, 189;
Mihai Viteazul, scrie cronica voevo- soSia lui Alex. Ldpuneanu, 189,
dului, 301; cumpdrd sate, 306. 195; inrudirea cu Despot, 196,
Rudolf II, impdratul Austriei, 251, 197; fuge la Chilia, 197; copiii ei,
255, 263, 267; ezit sl aprobe cuce- 205; zideOe biserica Precista din
rirea Moldovei, 286; ajutd pe Mihai, Roman, 205; daruri la Putna, la
274; doneazd un domeniu lui Mihai Athos, 205; 1-ar fi otrdvit pe Ld-
Viteazul, 294; tratatul cu Mihai, puneanu, 205; icoane dela, 674;
274; nu ajuta. pe Mihai, 287. ferecd un evangheliar, 681; epitropia
Rumdn, numele generic al poporului lui Bogdan Lapuneanu, 205; pune
roman, derivat dela Romani, 345. piatra pe mormntul lui *team
rumdni, clasd sociald, 470, 472-473, Rareq, 192; passim.
499; in Tara Romaneascd, 476; pro- Ruxandra, soSia lui Radu Paisie, 169.
prietari, 478; In orae, 484; obligaIii
militare, 503, 511 ; lucru la cetali Saacului (Seicuenilor), fostul judeS,
i straja, 512. hartd, 402; v. SAcueni.
Rumnafii sau Retoromanii din Alpi, Sac-baya, fiul lui prizonier la Vaslui,
fragment etnic romanic, 345. 64.
Rumceni, Vlaicul din, 471. Sacds, mare spatar, 111.
Rumelia, 269; beglerbegul de, 123; sacii de grdu, 550.
sprijina pe Ldpuneanu, 200. Sadeler Aegidiu, pictor, portretul lui
Rus, a copiat cronica ruso-moldove- Mihai Viteazul, 258, 293-294.
neascd, 585. Sadova (Dolj), bisericd din sec. XVI,
Rusciuk, 263; ars de Mihai Viteazul, 623.
264. Saghieveit, in fostul judeS de Baltd,
Rusia, 511; manuscrise in, 656. 399.
Rusicon, v. Rossikon. Sahat, popa, 424.
Rusin Ven iamin, ieromonah, traduce Saint-Germain, Despot la, 196.
din romnete in slavonete Floarea Salankemen, lupta navald la, 41.
Darurilor, 594. Salonic, Saruna, ora, 233, 340.
Rusovlahia = Moldova, Valahia de Samfira, fiica lui Ieremia Movild, 256.
langd Rusia, 346, 348. Samonida, numele de calugrie al so-
Russo D., despre Invataturile lui Siei lui Vlad Calugdrul, 125.
Neagoe *, 583. Samos, Despot ndscut In, 195.
rustici, 477. Sandalj, voevod In Bosnia, 337.
Rufava, (Orova), 267. Sandu Criiznaru, litigiu, 494.
Rufi, 481 ; influente dela, 647; Cu setracii, 477.
Sviatoslav la Silistra, 435. Sarandino, logofat in Muntenia, 457.
Rush de Vede, caTra0 acolo, 510. sarea, la export, 550.
Rufi, Mihail din, 476. Sarmati, 403, 449.
Ruteni, 284; trec la catolicism, 302. Sas, fiul lui Drago, 320, 415.
Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rdu, Sasca, parau i sat, In Moldova, 455.
doamna lui Bogdan III, 138, 149. Sascut, targ, vechimea, originea nu-
Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab, melui, 445; Sai la, 455.
fig., 162, 155, 649; sosia lui Radu Sasui, cdtun (Putna), 455.
dela Afumati, 161. Sasul, poiand In lunca Siretului, 455.
www.dacoromanica.ro
INDICE 763
Sasul Trifan, cumpard ocine, 591. pToclamat domn sub numele de.
Sa.,sii, Sasciori, sat (Suceava), 455. Stefan, bdtut de Lapuneanu, 201.
Safi, 284; In oraple din Moldova 0 sail, 548; ungureti, 88, 548.
Muntenia, 446; din Moldova, la Sdbiceu, sat, 360.
Liov, 455; la Baia, morile lor, 443, Sdcoiani, sat, 505.
561; la Cotnari, 199; din Bistrita, Sdcuieni (Saac), judet disparut, 532;
521; din Braov 48; cu daruri la harta a lui, 402; wzarea, ori-
Mihai, 279; din Sibiu, 590; Sa0i, ginea numelui, 401; intinderea, 401,
privilegiu dela Andrei II, 473; car- 4G3; targ, 403; avezare, 441; \Tama
muirea oraelor lor, 436-439; colo- la, 573.
nizarea lor In Transilvania, 439; Sdcuianul, cianic, g'nerele lui Tautul
organizati In scaune, 414; privilegii logofatul, 408.
dela Mihai I i pentru Romanii din Sdlajul, regiune, sub ascultarea ma-
Cisndie, 2; Ii schimba atitudinea nastirii din Peri, 320; comitat pu-
fatd de Vlad Tepe, 45; impotriva stiit de rasculatii lui popa Laurentiu,
lui Mircea Ciobanul, 217; asigurd de 312; judet, 415.
pace pe Radu cel Mare, 128; nu s'dmiintet de cdnepd, 564.
recunosc pe loan Szapolyay, 163, Stimeni, sat, 492.
173; sustin pe Ferdinand de Austria, Sdpatul (garld), pe Dunare, 404, 529,
172, 331; pace cu Petru Rare, 564, 570.
173-176; vor sa atraga pe Romani Seipoteni, sat, Toma ucide pe merce-
la calvinism, 327; luterani, 592, narii lui Despot la, 199.
602; incercari de a atrage pe Romani Sdrata, 'Aran, 454.
la luteranism, 605; se unesc cu no- Sdtmar (Satmar), comitat, posesiuni
bilii i Secuii, 311; comertul lor, ale lui G. Brancovici, 40; coloniti
553; cojocari, 548; fabricau postav germani, la 458.
ordinar, bobou, 547; introduc fabri- Seimbotin, ruman ordean, 484.
carea berei In Moldova, 544; pas- Sdmidreni, manastirea, 400; danii la,
sim. 563.
sate, originea cuvntului, 464; dom- Sdmpetru, sat In Ardeal, prima copie
nWi, 465; conducerea, 465; boie- In romanWe a s Alexandriei 596.
re0i i manstire0i, administratia, Sdngeorz-Streiu, sat, biserica din, 318,
465-466. 487; pictura dela, 641.
satdrgii, lefegii, In oastea lui Mihai Sdntimbru, lupta dela, Intre lancu de
Viteazul, 509. Huniedoara i Mezed-paa, 9, 39;
Satu-Mare, 294. reedinta la, 376; drum pe la,
Satza, stapanitor barbar in Dobrogea, 552.
435. Setntd-Mdria Orlea (Huniedoara), bi-
Saca armaful in Ardeal, 283; primqte serica din, vechimea ei, 318, 616;
un domeniu dela Mihai Viteazul, pictura ei, 641.
285; ramne sa conduca In Moldova Sdnnidrghita, sat, revendicat de Ioan
287. Desewffy, 142.
Saca, episcop al Geoagiului, 325. Sdn-Niccard, biserica din Curtea de
Saca Goticul, innecat In Buzau, 403. Argq, vechimea ei, 616; zidita de
Saca calugr, 445; cumpara o vie, 562. Doamna Marghita, 617, 618.
Saca Mzg, pretendent In Moldova, Sdn-Petru, cetate, 4.
www.dacoromanica.ro
Sdnzieni, cetate la 1241, cuprins5. de Sebeful Sasesc, dieta din, 195; pradat
Bochetor, 534. de Turci, 8; scaun, 414, 446; oras,
Sdrbescul Nicoarei , cumpdri satul lui 437; majoritatea populatiei Sasi,
Moise Filosoful, 458. 458; drum prin, 553; tiprituri la,
Sdrbi, 290; influente prin intermediul 604, 608; cetate la 1241, 534; dieta
lor, 382, 384, 387, 649; bdtuti la dela, 288, 333.
Cossovo, 12; locuitori In Hunie- Secuii, 265; tinutul lor, 55; organizati
doara, 320; lefegiii Ingroapd corpul In scaune, vice-comitele lor, 117;
lui Mihai Viteazul, 298, 509. Insemndtate militar, 330; popula-
Sdrbi, biserica din, In Maramures, 320. tie venitd In acest tinut, 401, 414;
Sdrbii, sat In Tecuci, 407. uniti cu nobilii i Sasii contra tara-
scaune En Transilvania, 414. nilor, 311; contra lui Mircea Cio-
scaune domnefti, 672. banul, 217; Petru Aron la, 55;
Safari, sat (Putna), 543. la Vaslui, 63, 67; supusi lui Petru
Sarleitesti (Tutova), hotarul lor, 494. llares, 172, 173.
Scaripara, locuitor din, 473. Secuime, Petru Rares In, 181 ; *tefan
Scdnteia (Vaslui), biseried atribuitd lui Rares pradd In, 191; Despot \Toda'
tefan ce! Mare, 102. prnuieste ocuparea ei, 198.
sceptrul, insemn domnesc, 367; marele Segarcea (Dolj), bisericd din secolul
schiptru, 367. XVI la, 623; Dragomir dela, 471.
411, 433, 449. Segna, oras, dispozitii privitoare la
Schiissburg, v. Sighisoara. Vlahi, 337.
Schender-beg, la Vaslui, 66; pradd In seimeni, corp de oaste, 395.
Moldova cu Tepelus, bdtut la M'in- (Satu Mare), biseried de lemn
nic, 71. la, 613.
Schirhbarea la Ferld , mdndstirea la mun- Selim, sultan, contra lui loan Vodd
tele Sinai, ajutatd de Alexandru II, Viteazul, 212.
226. Semca, sulger, 392, 458.
Schottenkloster, mAndstire din Viena, Semendria, cetate unde a fost Inchis
manuscris la, 589. Iancu de Huniedoara, 40; luptd
Schwartzburg, v. Codlea. filtre Unguri si Turci la, 39.
coarta din dos, de argint aurit a e an- semnelelapidare ale me.yterilor zidari, 632.
gheliarului lui Mircea (1519), fig., Senorega, frati genovezi, 29.
684. separarea puterilor in Stat, 486.
scoaterea ochilor, 495. Sepsy, scaun secuesc, 414, 417.
scorlifoara, 548. Serbia, 4; oieritul In, 562; supunerea
Scoreiu, sat (FAgAras), donat de Mir- ei, 158, 582; campania lui Iancu de
cea cel Bdtrn egumenului Stanciu, Huniedoara In, 40; influenta arhi-
322. tecturii din, In Principate, 618;
sculptura in lemn, 667-673. passim.
Scurteftii, mosie, data' de Alexandru II Serefaga-bei, la Vaslui, 66.
indrastirii Simopetra, 225. Serchiz, armean In Suceava, 456, 460.
Scutari, cetate, asediatd de Turci, 63. serdarul, comandantul caldrasilor de
scutiri, 576-578. Orhei, 510.
Seadedin, asupra luptei dela Vaslui, 64; Serghie, egumen la Tismana, 284.
asupra luptei dela Rdzboieni, 69, 73. Sestlav, stdpnitor la Vicina, 433.
www.dacoromanica.ro
INDICE 766
Sever, turnul zis al lui, 618. Sf. Glzeorghe, ora la gurile Dundrii,
Severin, 358; vechimea luptelor pen- 405, 435.
tru stdpAnirea lui, 436; cetate, ocu- Sf.Gheorghe, brat al DAndrii, 435
pata de Unguri, 2, 4; apdrarea ei Sf. Ilie, bisericd a lui *tefan cel Mare
de cdtre lancu de Huniedoara, 38, ldngd Suceava, 98; restauratd, fig.,
42; atacata de Turci, 160, 315; 99, 629; pictura dela, 637; por-
Banatul de, 354, 379; intinderea, tretul ctitorului, 367, 644.
originea numelui, 419-420; ree- Sf . Ilie, mndstire la Athos, ajutor
dinta, 419; judetul, 315; comitele dela Vladislav II, 14; dela Vlad
de, 346; feud& romneascd, 355; Calugrul, 125.
yam& la, 572, 573; episcopia dela, Sf. Ilie de ldngd Podgoriana Epir,
130; passim. danii dela Neagoe Basarab la, 153.
Sf . Alexe, mitropolitul Kievului, icoand, Sf.loan (Piatra N.), 630; wile dela, 625.
654. Sf.Ioan Botezeztorul, Siret, danii la, 375.
SI. Apostoli Petru f i Pavel, bisericd din Sf. Munte, danii la, 94, 96, 125, 130;
Hui, zidit de *tefan cel Mare, 101. v. Athos.
Sf. Atanasie, Marea Lavr dela Athos, Sf. .Nicolae, bisericd din Scheii Bra-
Vintild \Todd' ctitor la, 165; Neagoe sovului, 654.
Basarab ctitor la, 153. Sf. Niculae, din Dorohoi, zidit de *te-
Sf . Dimitrie, mdndstire, ddruit de fan cel Mare, 101; pictura dela, 637.
Mihnea II, 227. SI. Nicolae Domnesc, din Iai, ctitor
Sf.Dimitrie, episcopul Vologdei, icoand, *tefan cel Mare, 98, 624, 629.
654. Sf. Nicolae (Mihai Voda), mandstire,
Sf. Dimitrie, din HArldu, biseria zi- zidirea, donatii la, inchinatd la Si-
dita de Petru Rare, 186. mopetra, 7, 302.
Sf. Dumitru, biserica din Craiova, 618. SI. Nicolae, din Poiand (Pobrata),
Dumitru, din Suceava, zidit de mdndstire, 483; sate ale ei, 489.
Petru Rare, 182; pisania, fig., 186; Sf. Nicolae, din Rddduti, vechimea ei,
Ldpuneanu li face clopotnitd, 203; 616, 628.
pridvor inchis la, 632. Sf. Nicolae elari, bisericd, 546.
Sf. Filo fteia, mdndstire in Athos, danii Sf. 1Vicolae Tabacu, bisericd, 546.
la, 125. Sf. Pantelimon, mdndstire la Athos,
Sf. Glzeoreze, Botoani, ctitoria Elenei ajutatd deVladTepe,49; deVlad Cd-
Rareq, 188. lugdrul, 125; de Radu cel Mare,132.
Sf. Gheorghe Vechi, din Bucureti, Sf. Pavel, mdndstire la Athos, Neagoe
icoand veche la, 649. Basarab face imbundtAtiri la, 153.
SI . Gheorghe, din Harlu, zidit de Sf. Saga, mandstire, Mihai Viteazul
*tefan cel Mare, 100, 629; uile li intdrete moii, 286.
dela, 637; pictura dela, 625; piatrd Sf. Sofia, din Constantinopol, 617;
de mormnt la, 646. comparatd cu mAndstirea Curtea de
Sf. Glzeorghe, din Suceava, ctitoria lui Argq, 153.
tefdnitd, 139, 144; pisania, fig., Sf . Treime, bisericd in Siret, vechimea
140; reparata de Petru ei, 616, 628.
241; incdperea mormintelor la, 630. Sf. Troitcl, mandstire (Radu Vodd),
Sf. Glieorglie, din Targovite, zidit de din jQS de Bucureti, zidit de Ale-
Neagoe Basarab, 153. xandru II, 225.
www.dacoromanica.ro
766 ISTORIA ROMANII.OR
Sf. Vartolomeu, bisericd in suburbia Sigismund, fiul lui Cazimir, 75; pre-
Bravovului, arsd de Tepe, 45. tinde domnia Moldovei, 77; la Cos-
Sfetagora, danii ale lui Neagoe Basa- min, 114; relapile Cu Bogdan III,
rab la, 153; v. Athos. 136.
Sibiiu, asediat de Turci, 9; vechimea Sigismund, regele Poloniei, Alex. LA-
436; scatun sdsesc, 416, 447; majori- puvneanu li jurd credintd, 195.
tatea populatiei, sdseascd, 458, 553; Sigismund, regele Ungariei, ajutd pe
vedere, fig., 438; importanta lui, 541; Mihail I, 2, 6, 8; campania Impo-
vevti despre Radu dela Afumati, 143; triva Turcilor (1428), 4; alianta cu
le multumevte pentru mevteri, 678; Dan II, 3; ddruevte domeniul Hu-
socotelile oravului amintesc moartea niedoarei lui Voicu, 34; zdlogiri lui
lui Vlad Calugdrul, 125; refuzd pe Iancu de Huniedoara, 38-40; asu-
Szapolyay, 173; Mihai Viteazul la, pra religiei nobililor, 315; asediazd
279; rdscoald Impotriva lui Mihai cetatea Neamtului, 521; relatiile cu
289; ovti muntene In ajutorul lui Mircea, 359.
Mihai Viteazul la, 291; monetAria Sinj, localitate In prtile Cetinei, unde
datd Cav. Teutoni, 4; catechismul se judecau Vlahii, 338.
luteran dela, 602; tipografie la, 608; Silistra, pavalc, Mohamet pava (Iliav
obiecte de pret lucrate la, 678, 684; Rarev), pavd de, 191, 571; pavd din,
drum prin, 552, 553; furnizeazd clo- Cu oastea In Tara Rom., 275.
pote pentru Tara Romdneascd, 548; Silistra, ora, cetate, vechimea, po-
turnul oravului reprodus, 679; tur- sesie a patriarhiei de Constantino-
nuri de apdrare, fig., 536; Mihnea pol, 3, 10, 435; atacatil de Mihalcea,
cel Rau ucis la, 149; mormantul 263, 264; passim ; v. Ddrstor.
lui la, 149; cetate la 1241, 436; silitrei, 548.
tinutul, prAdat de Vlad Tepe, 45; Silva.Ful de sus, mandstire reved. epi-
passim. scopald, 325.
Sibieni, ajutd pe Vlad Tepe, 14, 119; Sima, vistier, ucis de *tefdnitd, 142.
raporturi Cu Radu cel Frumos, 118; Sima, sosia lui Stroe Buzescul, 301.
stpni pe Alma, 118; vevti dela Sima, pdhdrnicel, vinde satul Glo-
Vlad Cdlugdrul, 124; relatii Cu Radu deni, 504.
cel Mare, 128, 132; legdturi cu Simeon din Loze, 511.
Neagoe Basarab, 686; le serie Mih- Simeon, egumen, 572.
nea cel Rdu, 145; raporturi cu Petru Simeon, monahul, o lucrare a lui imi-
Rarev, 175; cu Ferdinand de Austria, tatd, 583.
1 75 ; Pdtravcu cel Bun le cere un Simeon MoQil, fratele lui Ieremia,
medic, 218; passim. 296; Buzevtii de partea lui, 292;
Sidachmet, han ttdrasc, fiii lui, 30. proclamat domn al Munteniei de
Sighetul Maramurefului, pravild bise- Poloni, 291, 292; numit domn de
riceasa la, 490. Turci, 291; izgonit din Muntenia,
Sighisoara, ora, 437; prddatd de Turci, 296; lupte cu Buzevtii, 292, 297.
8, locuitd de Savi, 458; monetdria Simion Dascedul, cronica lui despre
lui Vlad Dracul la, 558; drum prin, Petru II, 26; despre stefan cel Mare,
553; cetate la 1241, 534; refuzd pe 115; despre Ltipuvneanu, 194; v.
Szapolyay, 173 ; pribegi moldoveni la, Gr. Ureche.
142; scaun s'asesc, 414, 446; passim. Simion, parcdlabul Bistritei, 591.
www.dacoromanica.ro
INDICE 767
Simion, pargar la Tg. Neamt, 445. 551; luptd la, 162; vama dela, 436,
Simopetra, indndstire la Athos, ajutatgi 571, 573; branitea dela, 364.
de Radu Paisie, 169; de Alexandru Slatina, mndstire, zidit de Ldpu-
II, 225; metoh al ei, 302. neanu, 202; fig., 202; gropnit la,
Sinadin al alpitanului, socrul lui La- 630 ; pridvor inchis la, 632; cruci dd-
iotd, 121. ruite la, 683; scaun domnesc la, 672.
Sinai, muntele, mdastire dela, aju- Slavonia, recunoate pe loan Sza-
tata de Neagoe Basarab, 153; de polyay, 331; banul de, 555.
Alexandru II, 225; passim. exploatdri de sare, 542.
Sinaia, muzeul din, 671. Slcitioare, boierii din, 218.
Sinan-pa,sa, numit vizir, 243; luptele Skitioara (Valcea), biserica ridicald de
Cu Mihai Viteazul, 264, 268, 271, Ecaterina Doamna, 227.
305; destituit, 271 ; portretul lui, Slatioara, sat, cumpdrat de Teodosie
fig., 265. banul, 306.
Sinat, boier moldovean, 465. Sletvitesti, sat, 304.
sinere, 512; pe vremea lui Petru Rare, Slcbozia, sat, 579.
515. slobozii, avantajii, 578-579.
Sionul, templul, comparat Cu mdn. slobozie, pe Bistre, obligatia locuito-
Curtea de Arge, 153. rilor, 511.
Siracu, targ, majoritate aromanesc, 340. slobozia, Moldova (1453), 544.
Siret, ora, vechimea, populatia, 413; Slovenia, 339.
Saqi la, 455; pargari, staroti, ol- slugi domnesti = dregeitori, 377.
tuzi in, 448, 462, 488; pecetea, 161; slujbele , 366.
ddruit Rimgailei, 443; ddruit de slujitorii, 58; v. curteni.
Petru Aron doamnei Marinca, 30; Smaranda, sosia lui Mihnea cel Rdu,
episcopatul catolic din, 434, t43; 149.
Sf. loan Botezdtorul, bisericd din, Snzedorova, cetatea de piatrd ridicatd
375, 628; drum prin, 552; vamd la, de Stefan cel Mare la Roman, 526.
573; passim. Snagov, man. ctitoria lui Vladislav II,
Siret, rau, pod peste, 551; sat pe, 500; 14; traditia despre zidirea ei, 50;
drum pe valea, 552; armata lui vechimea, 616; wile dela, 13, 671;
Mateia inainteazd pe valea, 57; addpost pentru familiile boiereti, 49;
lupta dela apa, 177; mori pe, ddruite inchisoare, 496; tipografie la, 619;
Putnei, 91; passim. obiecte descoperite in sdpdturile dela,
Siria, ortodocii din, ajutati de Neagoe 658-60, 678-80, 657, 676; danii
Basarab, 154; descoperiri de orae, la, 125, 566; privilegii, documente
435. ale, 380, 477, 561; passim.
Sixt IV, Papa, scrisoare cdtre Stefan Sneatin, sat, al episcopiei Vadului, 325.
cel Mare, 67. Sneatin (Sniatyn), ora in Polonia, 28,
Skender, beg dundrean, expeditie in 80.
Ardeal, 121, 122. Scares, sat, al episcopiei Vadului, 325.
Slavi, 346; de nord, imprumuturi dela, Sobieski, regele Poloniei, 138.
386, 470, 560; de sud, 646; rolul Sobraneti, sat In jud. Tetinei, 412.
lor In formatia poporului roman, Soci (Schotz), lupta dela, 60, 61, 118,
581; liturghia in limba lor, 582. 516; izvoarele, despre uptd, locali-
Slatina, ora, numele, 439; drum pe la zare, rezultate, 61.
www.dacoromanica.ro
Socol, logoftit din Baia, 466, 505. staroste, 421; ruinele cettii, 527;
Socol, pdharnic, cdsdtorit cu fiica lui ndviilirea Cazacilor la, 241; judet,
Mihai Viteazul, 299. 398; originea numelui, 412; cdldrai
Socol, vornic, la Liov, 218; trece cu de, 511.
vistieria lui Pdtracu cel Bun In $orocenii, rdscoala contra lui Aron
Ardeal, 218; exilat la Rhodos, 219; Vodd, 250.
fnnecat, 219, 221. spada, In jrile romdne, 513.
Socol Radu, fiul vornicului Socol, gine- Spanciog, spdtar, pribeag In Polonia,
rele lui Mircea Ciobanul, 221. moartea lui, 200.
Socoteni (Dolj), bisericd de lama, 613. Spania, 262, 552.
So/i1, v. Sonca, 22. splitarul, boieria, 378; atributii, rang,
of ia, tarina, soacra Olenei, fiica lui etc., 384-385.
*tefan cel Mare, 107. spdtdrei, subalterni ai spdtarului, 505,
Sofia, ora, 10, 39, 63, 272; atacatd de 506.
haiduci i Sdrbi, 264 spdnzureitoare, pedeapsa cu, 495.
Sofronia, monahia, Doamna Stana a Spiridon, arhimandrit la Putna, pic-
lui *tefnit, 144. teazd icoane, 654.
ogoino, In fostul judet de Band, 399. Spiridon, episcop al Vadului, 325, 327.
Sohodol, prdu, 398. Spiridon, vlddicd. In Ardeal, 273.
Soliman Hadcimbul, la Vaslui, 62-67, Split (Spalato), 338.
119; la Rzboieni, 69. Squarcialupi Marcello, carte tipdritd la
oliman Magnificul, la Mohdcz, 161; Cluj, 608.
rdzboiul cu Perqii, 178; expeditia In Sracimir, tarul, rudd cu Nicolae Ale-
Moldova, 178, 432; pune domn pe xandru, 582.
*tefan Lacustd, 179 ; relatii Cu Petru Staico, plasa lui, 424.
Rare, 180; intrd In Buda, 161, 181; Staico, logofdtul lui Vlad. alugdrul
sprijind pe Ioan Sigismund Szapo- catre Braoveni, 124, 125.
lyay, 195; intervine pentru retro- Staico, fiul lui Vlad, 471.
cedarea cetatilor moldovenelti, 196; Stamate, nepotul patriarhului Ioasaf
cucereqte cetatea Szigetvr, 334. din Constantinopole, ginerele lui
Solnoc, drum pe la, 552. Mircea Ciobanul, 221.
Solnoc, comitat, Intindere, 415. Stamate, vtori arma, 393.
Solnocul dincluntru, comitat, 327; Sol- Stambul, 228, 231, 565; diaci de romd-
nocul de mijloc, comitat, 327, 414; ne0e la, 590; Radu cel Mare In
fritinderea, 415. fiecare an la, 127; muzeul din, 513;
-Solomon, regale ludeilor, 153. drumul spre, 552.
Solon, 295. Stan, 471.
.Sommer, relatii cu Despot, 196; adus Stan, aprodul, Intdriri de moii, 391.
In Moldova, 199. Stan Breidifeanul din Peiteirlage, 360.
Someg, judet, 75, 304, 320, 417. Stan, boier, fiul Drdguletului, ucis la
Someg, rdu, 102, 416; valea, 294. 1568, 224.
Sonca sau Sofia, regina Poloniei, fiica Stan, logo:Tau' prizonier la stefan cel
lui Andrei Oligmondovici, 22. Mare, 61.
Sora, sora lui *tefan cel Mare, 111. Stan, vornic mic, 505.
Soroca, ora, cetate, 517, 519; cdtre Stan, vdtaf din GrAlceti, 506.
TAtari, vechimea, 524; condusd de Stan, vel spdtar, 472.
www.dacoromanica.ro
INDICE 769
Stan, rumdn, 479. Stngaciu Mihail, boier, 413.

Stana, 471. stdnjeni, ocinele se socoteau In, 474.
Stana, mama lui *tefdnitd. Welk 139; Steanche, baltd, 564.
inmormantata la Radduti, 139. stegar, cel ce poartd steagul cetei,
Stana, fiica lui Mircea Ciobanul, 221. 506, 509, 516.
portretul ei pe scoarta unui tetra- Steagul lui ,,Stefan cel Mare, 664-666;
evangheliu, 221, 680. fig. 665.
Stana, fiica lui Neagoe Basarab, sotia Stejcireanii, sat, 388.
lui *tefnitd, 143, 155, 649; 1-ar fi Stiria, cutite de, 548.
otrAvit, 143; Sofronia In alugdrie, Stoboreanii, sat In tinutul Horincei, 408.
144; inmormntata la Arge, 155. Stoenegti, sat, 269, 532.
Stana, sotra lui Radu Paisie, 169. Stoian din Scibiceu, megiaii lui, 360.
Stana, Armeanc, 457. Stoian, spcitarul, 471.
Stanca Doamna, sotia lui Aron Vodd. Stoica, 471.
In Ardeal, 252. Stoican, slugd a lui Mihnea cel Rdu,148.
Stanca Doamna, sosia lui Mihai Vitea- Stoica, un fecior al lui, 587.
zul, 260; despre Andrei Bthory, Stoica, zugrav din Targovite, 652.
282; copiii cu Mihai, 299; moartea, Stoica Arma...sul, trimis la Braoveni,393.
Intlnirea Cu Theofana, 299- Stoica dela Strdrnba, sau
ddruete un sat man. Sf. Nico- vistier, apoi postelnic In sfatul lui
lae, 302. Mihai Viteazul, primete dela Mihai
Stanciu, egumen In Fdgdra, ddruit de proprietdti, 285; In solie la Rudolf II,
Mircea cel Bdtrn, 322. 279, 301; cumpdrd Lolotii in
Stanciu, Ponici, boier al lui $tefan cel 306-307.
Mare, parcalab de Cetatea Alba, Stoica, fiul lui Ivan, 363.
108, 109, 514. Stoica Ludescu, cronica despre rds-
,Stanciul, logortul, executat de Mih- coala lui Rada Popa, 227; interca-
nea II, 232. leazd In cronica lui pe a Buzeti-
Stanciul dela Glogova, cumnatul lui lor, 588, 370.
Basarab cel Tndr, 123. Stoiceni pe Olt, sat ddruit Govorei de
.Stanciul, postelnicul din Crasna, 506. Radu cel Mare i mama sa, 132.
,Stanciul, vistier, 460. stolnicul, boieria, 378; atributii, rang
Stanislav din Vronova, lefegiu la Ilia etc., 386.
Voevod, 509. Stolnicii, sat In ocolul targului Piatra,
Stanislav cneazul, moia lui scutitd de 447, 464, 505.
ddri, 578. stolniceii, atributii fiscale, 386, 505,
Star Chiojd (Prahova), bisericd de 511; breasld fiscald i militard, 506.
lemn, 399, 613 ; infdtiarea ei, fig., 614. Storojineb sat pe Siret, dat boierului
staroste in Moldova, 421. Petru de Roman II, 23; judet, 453.
Stavrinos, vistier, poema In versuri, straja, slujbd., 569.
despre Mihai Viteazul, 588-589; Strassburg, 50; semnul meterilor din,
comparat cu Palamed, 589. 632.
Stdnefti (Vdlcea), bisericd, zidirea ei, stratornicul sau postelnicul, atributii,
169, 647, 621. etc. , 387-388.
Tdtarii bdtuti la, 264. Stravico, localitate pe hrtile medie-
Sainigeanii, sat (Tecuci), 407. vale, 432.
www.dacoromanica.ro
strdjeri, locuitori de margine, paza la 444, 531; tdrg : vechimea, 444;

trecnori spre Ardeal, 509-510. populatia, 443-444, 455, 456; capi-
Straosti, sat, 405. tala la, 374, 443; intrarea lui $tefan
Strdmtura, comund, cnezatul, 315. cel Mare in, 53; ars de Turci, 74, 123;
Strlimba Fizesului, mdndstire, 322. prgarii, soltuzii, starostii, 449, 462,
Strehaia, banul la, 379. 463, 489; voitul Armenilor, 456;
Streiu, biserica din, 318; fig., 319; case in, 559; drum prin, 552; oco-
cea mai veche, 616; pictura din, 639, lul, 363; vama la, 444-446; vama
Stroe, din Chiojd, 360. cea mare la, 452, 573; tinut, 91;
Stroe vornicul, viclean, 393. globnicii dela, 462; mitropolia din,
Stroe, stolnicul Buzescu, rdnit, 588; 30,danie delaAlexandru, 29, 90; adu-
scapd pe Mihai Viteazul dela moarte, cerea moastelor Sf. loan cel Nou la,
588-589. 583; biserica Sf. Gheorghe din, re-
Stroe, boier, se revoltd impotriva lui paratii si adaose de Petru $chiopul,
Radu Paisie, fugar in Ardeal, 167; 243; Elena Rares zideste VA's-
lupta cu Radu Paisie, 167. cresenia in, 188; Biserica Sf. Ilie
Stroici splitarul, impresoard proprietdtif lngd, 629; medic la, 113; rul,
493. 411; aproape de vrsarea ei, 551;
Strigoniu, 316. passim.
Strykowski, caldtor polon prin Moldova, succesiunea la tron a domnilor romdni,
595. 368-370.
Strugalea, mndstire, 439; sat al ei Sucevila, mandstire, ctitorie a Movi
scutit de ddri, 578. lestilor, 255; biserica mAndstirii, fig.
Struma, rul, 205. 244; in interior fig. 245; aco-
Studina Mesteac'di, sat donat de Mihai perdmnt de mormnt al lui Iere-
mamei sale, 259. mia Movild, fig., 256; aer dela
Studiniia Barbului, donat de Mihai Ieremia Movil, fig., 670; picture
mamei sale, 259; druit de ea mAnd- dela, 632, 639; frescd ext erioard
stirii Cozia, 299. fig., 642; frescd dela, fig., 644;
Studinila lui Hamei, sat donat de pridvor inchis, 632; mormintele
Mihai Viteazul mamei sale, 260. lui Ieremia si Simion Movil,
Suceava, originea numelui, 410-411; fig., 254; tabloul ctitoricesc, 645;
cetate, 517; ridicarea ei, 526; ase- miniaturd pe un evangheliar dela,
diatA de Mahomet II, 70, 526; de reprezentnd pe voevodul mun-
Albert, regele Poloniei, 77, 109, 526; tean Alexandru (1568-1577), 656;
reparatii ulterioare, 526; Cornea por- passim.
tarul de, 179, 207, 395; *tefan Voe- Sudia, district, in poses. lui Iancu de
vod presteazd jurdmnt regelui Polo- Huniedoara, 39.
niei, 18; Luca Arbore, pArcdlab la, Suedia, Despot in, 196.
109, 139; Lpusneanu instalat la, Suha Mare, pru, basinul ddruit Ind-
195; Iacob Heraclid in, 197; Despot nstirii Voronet de $tefan cel Mare,
Vodd ucis de Toma la, 199; Ld- 91.
pusneanu ucide boieri la, 200; se Suhului (topic), 407.
supune lui Mihai Viteazul, 286; Suhodolu, sat (Bacdu), 410.
distrusd de Dim. Cantacuzino, 526; Sularul, stenii din, merg la Alba
semne lapidare la, 632; ruinele, fig., Julia, 307; se rscumpArd, 478.
www.dacoromanica.ro
INDICE 771
sulgiu, dare pe vitela taiate, 392. $abla, cap, 432.

sulgerul, atributii, etc., 392. &ndru Bora, parcalab de Chilia, 456.
sulgerei, 392. 5S'andru dela Dorohoi, 449.
Sulina, 405; vechimea, 435. ,,Sandru dela Hotin, 453.
Surduc, moie a lui Stanislav cneazul, $andro din Rufi, 448.
578. cindru dela Tudora, 471.
suzeranitatea turceasca, 565. yS'apte Turnuri, Mailath inchis la, 181.
Svetoslav, tar bulgar dela Tarnova, do- frncefti o, 547.
ming Maurocastron, 429. fatrarul, atributdi, 392.
Sviatostav (972), la Silistra, 435. ,cirpe Cozma, postelnicul, fruntaul
Sviercevski, hatman cazdcesc in oastea opozitiei lui Stefanit, 145.
lui loan Vodd Viteazul, 210. ,,Schei, suburbia Braovului, Bulgarii
yntagma lui Matei Vlastares in Mol- din, asimilati de Romani, 458; bise-
dova, 490. rica SI. Niculae din, 284, 654;
Szapolyay, dinastie, 217; loan Sza- donatii dela urmaii lui Mihai Vitea-
polyay voevod al Ardealului, 330- zul, 404.
331 ; proclamat rege al Ungariei, targ (Roman), vechimea, 448;
.331; cOsAtorit cu Isabella, fiica lui pecetea, 462; biserica din, atribuit
.Sigismund, regale Poloniei, 330; lui Stefan cel Mare, 102; lupta dela,
a.juta pe Radu dela Afumati, 159; 74, 586.
luptele cu Ferdinand de Austria Seghive, protopopii din, sfintesc bise-
pentru stdpanirea Ardealului, 168- rici, 326.
180, 331; legdturile cu Petru Rare, .Yehabedin, beglerbegul Rumeliei, 9;
cu Turcii, etc., 168-180 ; vdduva bAtut la Poarta de Fier, 40.
lui Isabella, 181, 189; prime0e aju- sSeitanoglu Cantacuzino, 222; v.
tor dela Moise Vodd, 163; moartea, Mihai Cantacuzino.
331; reedinta, 376; passim. &timbal., sat, 267; lupta dela, 282,
Szamoshazi, cronicar ungur, 261; des- 327; lupta dela, figura, 280.
pre Sarbii i Bulgarii strdmutati in sSendrea, cumnatul lui Stefan ce! Mare,
Tara Romaneasca de Mihai Vitea- 70; zidqte biserica din Dolheti,
zul, 275; asupra micrii iobagilor 102; in lupta dela Ramnic, 109.
pe vremea lui Mihai, 285. ygepenif, tara, restituitd Poloniei, 19.
Szegedin, 330. sSerb,tatal lui Voicu i bunicul lui
Szkely Mihail, calugr minora des- Iancu de Huniedoara, 33.
pre t'aria de credint a ortodocOlor, sS'erban, banul, revolta contra lui Radu
325. Paisie, 166.
Szkesfejervdr, localitate, 331. ,erban Cantacuzino, 384.
Szigetvdr, cetate la Nord de Drava sSerban, diacul, tipograf, 606.
cucerita. de Soliman Magnificul, &rban, fiul lui Coresi, tipograf la
334. Braov, 601, 604.
Szilagy Mihail, cumnat cu Iancu de &rban, vataf de Tg. Jiu, 506.
Huniedoara, comandantul Belgra- serbii, in Transilvania, 292; sarcini
dului, 41; sustine candidatura lui fiscale, 309; obligatii fa-1A de pro-
Matei Corvin la tronul Ungariei, 42. prietari, 310-311; obligatii mili-
Szildgy Elisabeta, sotia lui Iancu de tare, 311-312; situatia lor dupO
Huniedoara, 42. 1437 i dupa 1514, 313-314; ras-
www.dacoromanica.ro
coala din Banat, 314; rscoala din licit ajutor dela cretini, 66; la
1599, 314. Rzboieni, 67-70; instaleaz. pe
.5ercaia, sat, nimicit de oastea lui Tepe q domn, 70, 119; ocup Ca-
Tepe, 46; ocupat de Radu ce! Fru- ciuna, 123; lupta dela Rmnic,
mos, 118. instalarea lui Vlad Cdlugrul, 71-
sS'erpdtefti, lupta dela, 221, 301; Tta- 72 ; pierderea Chiliei i Cettii Alba,
rii pn la, 264. 72; relatii cu Polonii, jurdmntul
sS'ipote (Iai), lupta dela, 195. dela Kolomea, 74, 590; cu Ungurii,
ircluli, sat, donat mnstirii Putna, 73, 75; luptele Cu Polonii, 76-84;
411 reluarea raporturilor cu Turcii, 74-
yS'iria, ocupat de rasculati (1514), 312. 78; viata economick privilegiile co-
,54cduti, sat, donat de Stefnit lui merciale date Liovenilor, 84-85,
Ion Turcu vistierul, 505. 573; Braovenilor, 85-86; relatii
'iftov, ciocniri de oti la, 159, 161. cu Bistrita in timpul sdu, 86-87;
gleauri = drumuri mari, 550. mitropoliti 0 episcopi in timpul Om,
4Fofranu1 6, 85, 548. 88-89; familia lui Stefan, 105-
$oimuf, comun, donat de regele 108; Bogdan, fiul su, 368; Petru.
Albert fratilor Iancu i. Ion de Hu- Rareq fiul Om nelegitim, 171, 175;
niedoara, 38; regiunea, 323; ocupat marii dregdtori ai lui, 108-112,
de rdsculati, 312. 381-382, 385, 388, 392, 395;
$oltuz, atributii fiscale, judecAtoreti, dregAtorii mici sub el, 389-395;
459-461; judecata lor, 488; de inainte de moarte, 112-114; rep-
Vaslui, de Barlad, 567. dintele lui, 375; confirmri de pro-
,yS'omuz, apa, 392. prietati, 483, 562; scutiri, 567; pen-
yStefan Bdthory, v. Bdthory St. tru slobozii, 579; danii in pustiu,
sS'tefan banul, ridicA mnstirea Buco- 363; proprietti, 364-365; drumuri
vdt, 621. mai insemnate pe vremea lui, 552;
sS'tefancel Mare, fiul lui Bogdan II, transactiile sub, 556; comand sbii
In actul de legmnt fati de Iancu la Genova, 548; ctitoriile, 89-105;
de Huniedoara al lui Bogdan, 26; intemeiazA mnstirea dela Vad i
pribeag, 28; insemntatea domniei, pe egumen 11 face episcop, 324; bise-
52; titlul sdu, 356; luptele Cu Petru ricile lui, 624; stilul lor, 624-626,
Aron pentru domnie, 53-55, 59; 628-630; cele mai vechi picturi
relatiile cu Polonii, 55; atacul Chi- de pe vremea lui, 637; chipul lui
liei, 49, 55-56, 57; ia Hotinul, 56; In tablourile votive, 646; coroana
lupta dela Baia, 57-59; pradd in lui, 367; s'au lucrat icoane in timpul
Ardeal, 58; relatiile Cu Turcii, 59, lui?, 652-653; evangheliar scris dirk
71-72, 122, 127, 366; luptele cu porunca lui, 655-656; portretul
Muntenii, 59-60, 62, 70-73; con- lui pe evangheliarul dela Homor,
flictul Cu Radu ce! Frumos, 117, 129, fig., 53; testuri dela, 661-669;
374; arderea Brdilei .1 Ialomitei, 60- ripida dela, fig., 677; clopotul dela
61 ;la Soci, 60; Cursul Apei, 61, Bistrita, fig., 549; evangheliare dela,
115; instalarea lui Laion, 61-62, 681; cruci dela, 682; ddruete TA-
118, 119; impotriva lui, 119; ajut tari, 483; pedepsete Cu moartea,
pe Tepelu, 62; la Vaslui, 62-67; 495; pravila scris la porunca lui,
ecoul biruintei, scrisori, 67-68; so- 490; plata capului sub,500; cumpr.
www.dacoromanica.ro
INDICE 773
o vie la flarlau, 456; un sat, Glo- soaica al lui loan \Toda Viteazul,
deni, 504; marete hotarul Baria- 214; ja domna, 234; mazilirea, 234;
dului, Pietrei i Vasluiului, 463 condus de Turci sa ia tronul Mol-
464 ; cronica lui scrisa In nemte0e, dovei, 252; tanga Silistra, 263; do-
luptele lui acolo, 586; cantecul lui cument dela 480; passim.
In Moldova, 595; moartea, perso- ,5tefan Tomfa, hatmanul, comploteaza_
nalitatea, 112-114; piatra de mor- Impotriva lui Despot, 196, 199; ucide
mant a lui dela Putna, fig., 113; pe mercenarii acestuia, 199; omoara
bibliografie, 115-116; passim. cu buzduganul pe Despot, 199; se
sS'tefan cel Sidra, regele Ungariei, 418. proclama' domn, 200; cere conf ir-
sStefan Deiriescu, jura cu brazda In marea dela Sultan, 200; alungat de
cap, 493. Lpuneanu, fuge In Polonia unde
Stefan Dufan, 582. e ucis, 200; poruncd dela, 561.
te fan, fiullui Petru *chiopul cu Irina Stefan Urof, ruda cu Nicolae Alexan-
Botezata, numit domn, 243, 287; dru, 582.
uns domn de Mitropolitul Gheorghe sS'tefan, un oarecare, la inchisoare, 389.
In Suceava (1589 Dec.), 243; cu sS'tefan Voevod, fiul lui Alexandru cel
fatal sau In pribegie la Bolzano, 246; Bun, 399; domnete In sudul Mol-
dupa moartea tatlui sau trece la dovei, cu Chilia i Cetatea Alba, 19;
Innsbruk, 248. uneltiri contra lui Ilia, 17; fugo In
'te fan Letcustii, fiu natural al lui Tara Romaneasca de unde cu ajutor
fan cel Mare, 108, 112; pretendent, muntean ocupa tronul, 17; lupta cu
177, 178; domn, 179; nemultumete Ilia, 18; reedinta la Vaslui, 375;
pe boieri, 179; ucis, 179; moneta juramant de credinta Polonilor, 18,
dela, fig., 179. 19; se Impaca cu llia, 20, 452;
. tetan I Mufat, 369; reedinta lu, ridicarea lui Petru impotriva-i, 20;
374, 506, 521. iar4i condominium, 20, 21; reln-
sStefan Olahul, tata]. lui Niculae Olahul, noirea juramantului de credinta ca-
315. tre regele Poloniei, 21 ; Intelegerea
sS'tefan, pitarul, Inteo misiune, 394. cu Cazimir al Poloniei, 24, 356;
Stefan Bares, fiul lui Petru Rare, omorlrea lui de catre Roman, 20;
domnia, 191-192; politica in Ar- mormantul lui la manastirea Neam-
deal, 191; inclina catre Ferdinand, tului, 21; piatra de mormant dela
191; intra cu Turcii In Ardeal, 191; Neamt, fig., 22; titlul lui, 236;
persecuta pe Armeni, 191-192; ucis catre dregatori, 358; dregatori pe
la Tutora, 192; mormntul lui, 192; vremea lui: pivnicerul, camaraul,
numele lui pe un pomelnic, 191; co- aprodul, 392; daruete Mari, 4,83;
manda Bistritenilor doua radvane, tntarete loc, din pustie lo, 492; con-
545; passim. firman, 562; -ajuta mnastirele, 21;
sS'tefan Racan, fost hatman, prinde pe scutiri, 566; mama sa omorita de
Aron, 252; tratat cu Sigismund 17, 20; doamna lui daruete
Bthory i Mihai Viteazul, 252; in 3 cantare de icre negre anual mana-
ajutorul lui Mihai contra Turcilor, stirii Neamtului, 542 ; passim.
253, 270; inlocuit de Ieremia Movila, sS'tefan Voevod fi comite de Ugocea, 415_
253, 272; moneta dela, fig., 252. yStefan Zugravul, 465, 646.
Stefan Surdul, fiu nelegitim cu o Sa- Stefanit fi Ihnilat, fabule indiene, 597:
www.dacoromanica.ro
fiul nelegitim al lui Bogdan Tarasd4i, sat pe Prut, *tefgnitg bate

III, 139; domnia, 139; relatiile Cu o ceata de Turci la, 143.
Polonii, 139-142, 175; cruzimile lui, Tarlo loan, stegarul Liovului, Bogdan
uciderea Arburetilor, 142; raportu- Lgpuneanu voia s ja in cgsatorie
rile cu Ungurii, 142; subsidii dela pe fiica lui, 207.
Ludovic II, 143; lupta cu Radu dela Tarnowski, asediazg Hotinul, 178.
Afumati, 143, 161; familia, 144; Tatos, stgpn la Silistra, 435.
tat lui loan Vodg Viteazul, 208; Tatul, mare ban, 160, 175.
moartea, 143; pictura exterioard Tdzklu, mangstire, 448; aspectul ei
sub, 639. arhitectonic, 624; *tefan cel Mare
1,Stefeinescu I. D., analizeaz picturile construete o noug biseric la, 89, 93;
dela Streiu, 639. danii la, 93, 464; ua bisericii dela,
4tefilnesti, trg pe Prut, ars de Poloni, 671, fig., 626.
136; Tatarii pradd la, 137; Tdtarii iatul kmnelor la pddure, obligatie, 366.
btuti la, 178; mgrimea lui, 449. tdierea buzelor, 495.
-.Stefeni, sat, pe Neajlov, lupta dela, tdierea capului, 495.
158, 162. tefierea limbei, 495.
sSteful, frate cu Cernat ploscarul, da- tclierea nasului, 369, 495.
ruit de Petru Voevod (1448), 407. tetierea urechilor, 495.
voevodul Ardealului, confirmd Tlmaciu, intalnirea armatelor lui Mi-
tratate, 359. hai Viteazul la, 279.
yS'tibor Hodco, boier moldovean sub t'dmdia, 548.
*tefan cel Mare, 108, 456. Tilmdfeni, loe pe Siret, luptg Intre
yStilbicanii, sat da'ruit de *tefan cel Bogdan qi Alexgndrel la, 25.
Mare mgngstirii Voronet, 91. Tnas Ferial, hotarnica, 494.
lije, 493. rdsduti, sat pe Prut, *tefnita bate
$tiubeia, sat in Mehedinti, 478. pe Turci la 143; Petru Rare bate
fugubind 496. pe Poloni la, 176.
.,Sumla, 10. tari, In Crimeia, 556; ngvala din
...Furnan din Curte, vinde moia, 555. 1241, 436, 534; atacg. Moldova
odat cu Mohamet II, 68, 137, 140;
Taha *, 655. bgtuti la Ciuhru, 140; bgtuti de
taler de argint, descoperit la Coveiu *tefan cel Mare la Lipinti, 60;
(Dolj), fig., 684. ba'tuti la *tefneti, 178; atacd
talion, 500. Oradea-Mare, 276; bgtuti la satul
Tamaf , boier moldovean, 456. Putineiu de oastea lui Mihai Vitea-
Tamaf Ciomdrtan, 278. zul, 264-265; pradd In Muntenia,
Tams, oltuz din Trotu, 447. 272; prad'a' In Moldova pe timpul
Tamdfeftii, sat fost In judetul Jale- condominiumului Ilia i *tefan In
ului, 398. doug rnduri, 21; alte prazi, In tim-
Tamdrtasing, sat, 500; 'Mari din, 483. pul lui *tefan cel Mare, 60, 86, 72;
Taranewski Andrei, despre oraqul Tul- pradg In Polonia, 81; Lpuneanu
cea, 435. ajut pe Poloni Impotriva lor, 195;
Tarasie, episcop al Vadului, 325. au ordin dela Sultan sg-1 ajute pe
Tarasie, episcop al Romanului, la sf in- Ldpuneanu ia domnia, 200;
tirea Putnei, 88, 91. Impotriva lui Ion Voda Viteazul
www.dacoromanica.ro
INDICE 776
212; la Cahul, 214; prada Ingro- Tdrnava-Mica, judet., 419.

zitor Moldova, 214; stpani la Tdrggorul, oras, 442; Intemeierea, 440
Maurocastron, 429; stapnesc Ba- 441; biserica lui Tepes In, 50,
badagul, 435; passim. 450; resedinta domneasca, 374;
Tatari, robi In Moldova, originea lor, drum prin, 551; vama la, 440, 573;
483-484, 470; domnesti la Neamt, Stefanit prada pana la, 143; ori-
97; la Baia, 483. ginea numelui, 440.
Tatarii, sa,t, 488. Tdrgul Bengai, tot una cu rargul Gi-
Tatarul, munte (Gorj), 500. lortului, 440.
Taut, logofatul, a doua solie la loan Tdrgul-de-Jos (Romanul), 84, 448.
Albert, 77; zideste biserica din BA- Tdrgul-Frumos, trg, mentiune docu-
linesti, 102, 105, 111, 634. mentara, 450-451; Biserica Dom-
Tdmburegti, rumni din, 472. neasca din, ctitoria lui Petru Rares,
Tdmpa, munte, 638. 187, 191; pietre de ceara dela, do-
Tdnganul, manastire (Ilfov), mormn- nate de Stefan cel Mare la Pobrata,
tul lui Radu eel Frumos la, 119. 97; mosie In hotarul, 364; hotarul
Tdrgovigte, oras, numele, vechimea, salt micsorat de Miron Barnovski,
439; pargarii din, 460; negustori 463; resedinta tinutului Carliga-
armeni In, 457; Sasi la, 454; Greci tura, 411; varna, 451.
In, 457; rumfini oraseni In, 484; Tdrgul Gilortutui, 440.
resedinta domneasca, 272, 371 ; rese- Tdrgu-Jiu, 506, 551; mentiune docu-
ding metropolitana, 130; Mitropolia mentara, 439, 440; morile din, con-
veche zidit de Neagoe Basarab, firmate mandstirii Tismana, 440;
618; terminat de Petru Cercel, mosia orasului, 364; lornicul de,
229; biserici zidite In, de Neagoe 462.
Basarab, 153; Biserica Domneasca Tdrgu-Ocna, 447; exploatari de sare,
din, de tip constantinopolitan, 618; 542.
mitropolitul din, are puteri asupra Tdrgul-Putnei, 446; drum prin, 552.
Ardealului, 267, 327; Patriarhul Tdrgul-Sarata, disparut, mentiune do-
Nifon o praseste, 130; sinodul dela, cumentara, 454.
pentru organizarea manastirilor, tdrgovegi, din Dorohoi, 493.
302; donatii blsericii catolice din, Tciaka, fiul lui Nogai, 429.
304; cetate, castel (1476), 533; pa- tebenca, 547.
lanca ridicata de Turci (1595), 529; Tecuciu, judetul, originea numelui,
533; lupta dela, 157, 162; asediul 407; oras, mentionat documentar,
din 1595, fig., 270; asediata de 452; ocolul, 452, 464; condus de
Mihai i aliati, cucerita, 269; carti staroste, 421; Unguri acolo, 454;
tiparite aici, 599, 601-602; vama drum prin, 552; vama la, 85, 452,
la, 573; passira. 573.
Tdrgovigteni, la refacerea cettii Poie- Tecuci, parau, 407.
nari, 530-531. Tecuci, sat In Teleorman, 407.
Tdrnava-Mica rau, 75, 533; Teki, fiul lui Nogai, stapneste la
cetate, vechimea, 418, 436, 533. Isaccea, 435.
Tdrnava-Mare, oras, drum pe la, 553. Tekucze, sat, In Carpatii Padurosi, 407.
Tdrnava-Mare, judet, comitat, 414; Tekucila, sat In Bosnia, 407.
originea numelui, 418. Telciu, sat, 322.
60
www.dacoromanica.ro
Teleajen, cetatea, de lema i ~kit, Teofana, fiica lui Lpusneanu, 205.

asezarea, 532; parcalabi tdiati de e Terra Blacorum *, e V alachorum *, 346.
*tefan cel Mare, 532; arsd de *tefan Tesalia, Meteore, indndstire In, 153,
cel Mare, 62, 119, 423, 532; drumul 337, 340.-
Teleajenului, 403, 551, 572; tetraevanglzeliul dela Vodiya, 674.
441, 532; passim. Teutonii, Cavalerii, adusi de Sigismund
Telega, exploatri de sare la, 542. la Severin, Orsova, Mehadia, Al-
Teleorman, judetul, originea numelui, mdsul, Ski-Petru, Gureni, Iladia,
405; plaiuri In, 510; drumul prin, Crasova, li se dau monetdriile din
551. Sibiiu i Brasov si ocnele din Ar-
temoare, cuvant In textele vechi bise- deal, 4; rzboiul cu Polonii, 16;
ricesti, 593. intemeietorii, pare-se ai Cetdtii dela
Teoctist, Mitropolitul Moldovei, sfintit Calvini, 532; adusi de Andrei II
la Ped, 582; unge Domn pe *tefan asezati In Tara BArsei, 534;
cel Mare, 53, 88; semneazd. un act passim.
de credintd catre Cazimir, 55; la Tezaurul dela Pietroasa la Moscova,_
sfintirea mAndstirii Putna, 91; in- 678.
mormantat la Putna, 88. Theodor, frate dup mana cu Petru
Teoctist, episcop la Roman, 89. pareilab de Hotin, 189.
Teodor, diacon, fiul lui Mdrisescul, Theofana, v. Tudora, mama lui Mihai
serie evangheliarul din 1493, 655. Viteazul.
Teodor, episcop ortodox la Ineu, 326. Therouanne, cetate, Despot ja parte
Teodor Grecul din Sit' meni, 492. la asediul ei, 196.
Teodor, logofdtul lui Petru Rare, zi- Thurocz, Ioan de, 34.
deste biserica mdndstirii Homorului, Tijkagov, localitate, 421.
188; biserica lui dela Homor, fig., Tigheciu, codrul, 511.
187, 585. Tighina ( Bender), cetatea nu exista
Teodor, postelnic, 112. In vremea lui stefan ce! Mare, 524;
Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab veehimea, 453; ruinele cettii, fig.,
Domn, 155; ia domnia ca ajutorul 529; raja turceascd, 179; putea fi
lui Mehmet-beg, 157-158; trimis la rdscumpAratd de Petru llares, 200;
Constantinopol, 158; pe o icoand, atacatd de Ioan-Vodd Viteazul, 212,
652; invdtturile pentru el, 583. 251; judetul, originea numelui, 414;
Teodosie, logofdtul, in sfatul lui Mihai vana la, 453-454, 573; drum prin,
Viteazul, In Ardeal, 283; cronicar 552; passim.
oficial al lui Mihai, 587. Tihomir, 369; a avut boieri, 377.
Teodosie, mare ban, piere, 217. Timon, Akos de, istoric, asupra indi-
Teodosie, staret la Neamt, alcdtueste vidualitatii politice a Transilvaniei,
cuvntul de lauda pentru Sf. loan 329.
cel Nou, 584. Timis, mrzac tataresc prins de vor-
Teofan, egumen la Tismana (1531), nicul Cardbdt, 140.
511. Timis, comitatul, originea numelui,
Teofan, mitropolit, patriarh al Ieru- 420; rul, 420; originea numelui si
salimului, 233. rdspAndirea lui pe panAntul romd-
Teofan, mitropolit, reparatii, picturi la nesc, 420.
Mitropolia Moldovei, 243. Timisana, Banatul, monete In, 555.
www.dacoromanica.ro
IND ICE 777
Timisefti, 421. Tokay, 292; consfdtuirea de acolo si

Timig-Torontal, judetul, 420. proclamare lui Szapolyay, 330.
Timifoara, cetate, asediat de Dsza, Toktai, han al TAtarilor, 429.
313; cucerita de Turci, pasalk, 333; Toma banul, ctitor la Schitul Verbila,
comitat, originea numelui, 38, 421; 169.
donat6 de Albert fratilor Iancu Toma, castelan, al comitatului Cluj,
Ioan de Huniedoara, 38. 423.
Tinod Sebastian, cronica In versuri Tomis, cetate, oras, 430.
aparutA la Cluj, 607. Toma din Suceava, negustor, 171.
Tirizis, oras vechiu, 431. Toma, jurat, scrisoare In romneste,
Tirnavia, Biserica St. Nicolae, Nicolae 591.
Olahul Inmormntat la, 316. Toma, mare logofat, 109.
Tisa, apa, 351; campia, revolutia din Toma petharnicel, 504,
1514 In, 312. Toma Turbulea, zugrav, 647.
Tisau, m-re, 221. Toma vistiernicul, 505.
Tismana, mngstire, biserica ei, ve- Toma Zugrapul, 646.
chimea, 616 ; influentd srbeasca In Tomicegi, sat, inVrit lui Costea pi-
constructia el, 618; Neagoe Basarab trelul, 395,
face adose la, 153; clugttrii dela, Toporna, sat In fostul judet de Bank
493; danii la: Mircea cel BtrAn, 399; donat mandstirii Tismana,
zeciuiala dela mina din Bratilov, 436.
542, 575; dela Radu cel Mare, 132, Topoloveni, sat, jumtate din, pentru
399; dela Dan I, 357; dela Dan rdscumpArarea capului, 501, 531.
436; dela Vlad CAlugdrul, 125; Torontal, comitat, aparitia i dispa-
veniturile vmii dela Calafat, 364, ritia, 421.
572; scutiri, 564, 568, 569, 577; Tortorestii, sat In ocolul Vargului
propriet4i, 475, 476, 478, 480; Piatra, 447; dat de *tam' ce! Mare
obiecte dela taler, t23; disc, 680; ocolului trgului Piatra, 463.
cAdelnild reprezentand un castel cu Toscana, ducele- de, detasament trimis
tumuli, 674; condica manAstirii In ajutorul crestinilor, 262, 271, 290.
moartea lui Vlad CtilugArul, 126; Totru.,anu, spatar, la Brapv, pentru
c6mparatie fare evangheliarul scris a cumpAra arme lui *tefan ce!
la, cu cel scris la Neamt, 656; passim. Mare, 87.
Tismana, rau, 398, 440. tragerea In eap, 495.
Ttsmana, cetate, Inainta de Matei Traian, Imp'rat, memoriile, 594..
Basarab, 530; banul la, 379. Tracia, 10.
Titesti, MArtin dela, 473. Trandafir, cneaz din Izvorani, 566.
Tizoane, fiica lui Conatas dela Neamt, Transilvania (Ultrasilvania), 351 ; prin-
437. cipat, inclividualitatea juridica
Toader (Arbure), ucis de *tefnit, 142. , administrativl, 329, 330; dri, ar-
Toader, boier, primeste danii, 482. mata, deosebite de Ungaria, 330;
Toader, logortul lui Petru Rares cu conflictUl dintre. Szapolyay si Fer-
oaste In Ardeal, 177. dinand de Austria, 331; paec adela
Toader Pitic, primet lanii, 482.. Oradea-Mare, 31; moartea lui Sza-
Toader, rum5.n, 472. pobray, 331-432; libertatea reli-
Todor sptarul, In Ardeal, 283, gioasg, SW) Turci, 333; ce-
www.dacoromanica.ro
778 ISTORIA ROMA.NILOR
data de Isabella lui Ferdinand, 333; trepetnic, 597.

interventia armatei turcesti i mol- tretina, gloabd, 502.
dovalahe, 333; revenirea Isabellei, treti logofeet, atributii, 381.
333; calvinismul In, 334; Batho- treti pitar, 395.
restii, 334; bani In, 555; comitate, treti portar, 391.
districte, scaune, 414-419; carmui- treti sulger, 392.
rea oraselor sasesti, 436-437; ora- tributul dare Turci, 366; pe vremea
ele, vechimea lor, 436-437; popu- lui Bogdan III, 138.
latia saseasca, 458; carmuirea ora- Tricala, Gheorghe zugravul din, 646.
selor: Biirgermeister, Barger, 459; tricessima s, 574.
armata, 504; cetatile, Insemnatatea pretendent, la tronul Mol-
lor, 517, 533-534, 538; manastiri dovei, decapitat, 138; la Vaslui,
ca loc de aparare, 538; bibliografie, 151.
335-336; posesiuni moldovenesti Triparatum, cu/egerea de legi a lui
pierdute de Bogdan III, 138; rese- Verbticzi, 314.
dinta voevodului din, 376; starea so- Tripoli, Mihnea II exilat acolo de
ciaIli a Ron-idnilor In sec. XV, XVI, Turd, 229.
309-317; masuratori In sec. XVII, tripticul lui ,,Stefan cel Mare la mind-
561; introducerea tiparului, 602; stirea Putna, fig., 653, 652.
prima scrisoare In romaneste, 591; Tristri (Ddrstor), In titlul lui Mircea,
Inmultirea tipografiilor, 608; tipd- 355.
riturile slavonesti i romnesti ale Trofana, fiica lui Lapusneanu, 205.
lui Coresi, diacul Lorint, Sasi Trotufanu, logofat, comploteaza Im-
Unguri, 603-605; tiparituri cu ca- potriva lui Stefan Lacusta, 179.
ractere latinesti, 606-607, 608; bi- Trotus, judet, originea numelui, 406
bliografia, 608-610; toate tiparitu- 407; targ, mentiuni documentare,
rile romnesti s'au flout pana la 447; asezare, 447; ars de Mateias
1637 In, 603-604; viata economica: Corvin, 57,, 447; disparut, 447;
agricola, industriald, 540-543; ex- ocna de sare, 92, 447; pecetea, 447;
ploatarea sarii, 542; aur, 542; fa- 461; populatia, 447; Unguri la, 445;
bricate, 543-546; hartie, 545; bres- varna, 447, 573; drum prin, 552;
lele, 546; Indatoririle militare, 546; prima traducere a Bibliei In ungu-
biserici de zid, vechimea lor, 616; reste la, 455; rail, 406-407, 447;
de lemn, 613; passim. passim.
Transnistria, 435. Tuceaiski Ylad, vornic la Trgul Ro-
tritis,ti de petnidnt, 493. man, 463.
s treapdc/ venitul armasilor In Tara Tudor dela Bucov, boier ucis 1568,
Romneasca, 394, 398. 224.
Trebujeni, sat In Basarabia, 524. Tudor, diaconul, ajuta pe Coresi la
Trei-lerarhi, biserica In Iai, stil bi- tiparirea Evangheliei In romneste,
zantin, 617; sculptura In piatra, 620. 603.
Trei-Scaune, scaun secuiesc, 415; for- Tudor, logofat din Vladeni, 505.
marea sa, 418. Tudor, ruman, 479.
Trembowla, cetate asediata de Stefan Tudora din Trdgfor, are o fiica nele-
cel Mare, 81; Lapusneanu proclamat gitima cu Mihai Viteazul, 299.
Domn do pribegi la, 195. Tudora, fiica lui Lapusneanu, 205.
www.dacoromanica.ro
INDICE 779
Tudora, mama lui Mihai Viteazul, 524; raporturile cu Lapusneanu, 194,

soil cu Iane Epirotul, 259, retrasa 198, 200, 201; cu Bogdan Lapus-
la Cozia sub numele Theofana, 299; neanu, 208; luptele cu loan-Voda
darueste Coziei sate, 299-800; moar- Viteazul, 210-211 ; sprijinesc pe
tea ei, 299. Mircea Ciobanul, 217-218; ajutd lui
Tudora, *andru dela, 471. Petru *chiopul, 239; MAO de Mi-
Tudorache, vataf za salmi, 546. halcea, 252; rascoala lui Mihai impo-
Tudoran Gheorghe, ruman orasean, triva lor, 588-589; macelariti In
484. Iasi si Bucuresti, 271 ; Inainteaza
Tudorita, fiica lui Petru cel Tanar spre Bucuresti, 267; Calugareni, 269;
cu Elena Cherepovici, 223. la Bucuresti, la Targoviste, 269; fac
Tukullug, v. Teki. paldnci la Targoviste, 533; Infran-
Tulcea, vechimea ei, 435 ; codicele dela, gerea lor la Targoviste, fig., 270;
597. recunosc pe Mihai Viteazul domn In
Tulciun, 435. Ardeal, 282; sprijinesc pe Simion
tunari, lefegii, 509. Movila, 278, 291; dau ordin lui Iere-
tunurile lui loan-Vodci Viteazul, 213. mia Movild sa intre In Ardeal, 255;
Turia-Buicesti (Olt), biserica, secolul asediaza Oradea-Mare, 277; cuceresc
XVI, 624. Caffa, 67; cuceresc regiunea Vicinei,
Turci, pericol pentru Principate, 1-2, 434; din Vidin si Nicopol vor sa
59; ajuta pe Dan, II, 2; luptele ocupe Craiova, 291-292; luptele
cu Sigismund, regele Ungariei, 4; Cu Iancu de Huniedoara, Vara,
exped. contra lui Aldea, 6; ajuta. 40; lupta dela Hateg, 607; Timi-
pe Aldea, 7; pradd In Ardeal, 8; soara, pasalac, 333; sprijinesc pe
In Tara Rom., 8-9; luptele cu Iancu Bthory, 294; sprijinesc pe loan
de Huniedoara si cu Vlad Dracul, 10- Szapolyay, 331; bat pe Imperiali,
12 ; lupta dela Cossovo, 12; dela Cam- 272; supun Bulgaria, 582; tributul
pul Panii, 71; la Vaslui, 62-67; catre, 30, 59, 366, 577; pradati In
prada In Moldova, 62, 70-71; In padurea Onicenilor, 511; aga, ofiter
ajutorul lui Radu cel Frumos, 61; comandant, 395; relatiile cu Polo-
contra Polonilor, 76, 79; sprijinesc ni, 75.
pe: Laiota Basarab, Tepelus, Vlad Turcin4tii, sat, fost In judetml Jale-
Calugarul, 123-126; si Tepes, 47 sului, 398.
49, 117-19; *tefan ce! Mare trage Turcu Ion, vistiernicul, 505.
In teapa, 586; cuceresc Chilia si Turda, castru, cmpie, asasinatul dela,
Cetatea-Alba, 70-72; relatii cu Bog- 284, 298, 417, 589; cetate, vechimea,
dan III si *teninit, 138-143 ; cu 436, 533; comitat, vechimea nume-
Radu cel Mare, si Mihnea, 127 lui, 415, 418, 533; dieta din, asupra
128 ; sustin pe Mihnea cel Rau, alegerii episcopului roman, 326 ; dieta
145-148; legturile cu Neagoe Basa- dela, recunoaste pe loan Sigismund,
rab, luptele cu Radu dela Afumati, 332; drum pe la, 552; exploatari de
151, 157-158, 160; taie capul lui sare, 542; hotarlrea Ungurilor la
Badica, 160; relapile cu Radu Paisie, 1564, 605; nobilii unguri se adunI
166, 169; construesc cetatea Braila, acolo si pun la cale revolta impo-
529; relatii Cu Petru si stefan Rares, triva lui Mihai, 288-289; resedinta
175-1 89 ; cuprind orasul Tighina, la, 376.
www.dacoromanica.ro
78Z) ISTORIA ROMANILOR
Turnul, cetate, atacata de Mihai Vi- u Moldova, 71; urmaii lui Vlad
teazul, 272; drum spre, 551.; stapa- Tepe, 117-126; foamete In, 118;
nit de Turci, 2; reocupat de Dan II, lupte i incursiuni In, 119, 157-160;
3; nu poate fi cucerit de cruclati raporturile cu Bogdan III, 138; cu
In 1445, 1.0; avezare, 526; cucerit Stefanita, 143, 144; Gritti tina pri-
de Turci, i reclamata de Mircea mit In, 177; Despot Vod planuia
cel Btrn, 528; vechimea ei, 526; cucerirea ei, 198; Mihai Viteazul
nume, 439, 440; Radu Paisie retras domn In, 589; dupa expeditia lui
la, 167; vama, 572. Sinan, 272; dupa Goraslu, Bu-
Turna Rofu, 279; vaina la, 573. zetii alunga 136 Simeon Movil din,
Turnu-Severin, biserica catolica din, 297; nu mai este controlata de Si-
61.7. gismund Bthory, 272; cettile Cu
Turtucaia, cucerita de cretini, 1.0; garnizoana polon in, 291; Turcii se
ars de armata lui Mihai Viteazul, aeaza In, 262; Mehmet ar fi fost
264; vechimea numelui, 435; cetatea pus domn In, 158; e subai In, 158;
dela, construit de Turci, 528. vechiul hotar spre Turcia, 267;
Tutana, manastire (Arge), ctitorie a spre Transilvania aezarea hotarului
lui Mihnea II, 233; stil vechi mun- (1520), 466, 505-506; platete tri-
tean, 621. but Turcilor, 4, 76, 86, 228; rscoale
Tutova, judetul, originea numelui, men- din cauza fiscalitatii, 306; atributiile
tiuni, 102, 409; 408; apa, 465. domnului In, 357-365; insemnele
Tyras, ora la gura Nistrului, 428 lui, 367-368; succesiunea la tron In,
429. 368-370; reedintele domneti din,
Tysmienica, cetate In Pocutia, 134. 370-371, 374; clasele sociale, boie-
Tzigara Zotu, din Ianina, casatorit Cu rii anteriori intemeierii In, 470-471;
fiica lui Petru Schiopul, parcalab megieii, 471 ; cnezii In, 472; juzii,
de Hotin, s'Atar, 248, 240. monenii, judecii, rumanii, 472
475 ; manastirile cu proprietati, 475;
Tamblac, ambasadorul lui *tetan cel rumnii In, 476-477; robil In, 481
Mare la Venetia, 68. 484 ; oreni In, 484-485; organiza-
Tara Bdrsei, originea numelui, 351; rea administrativa In, 378; dregatorii
Mircea Ciobanul navalete In, 217; In, banul In, 379; vornicul in, 380;
Lapuneanu In, 196; dezastrul dela logofatul in, 381-382 ; vistierul, 383,
Feldioara, 173; Gritti In, 177; Petru spatarul In, 384; paharnicul,
Rare In, 181.; de se va gasi aur In, stolnicul; 386; comisul, 386;
576; impozite In, 558. postelnicul, 387; puterile banilor,
Tara de Jos (Moldova), Roman pre- 388-389; dregtorii mici In, 389
tendentul patrunde In, 1.38; vin din, 395 ; pivnicerul, 390; camraul, 390;
550. . clucerul, 391; portarul, 391; apro-
Tara Hayegului, 164. dul, 391-392; atrarul, 392; sul-
Tara Romdneascri, Muntenia, Transil- gerul, 392; armaul, 393; organizarea
vania, Vlaca, etc., 4, 6, 9, 345-348; judecatoreasca in, 486-501; pravi-
i Moldova, harta din 1584, fig., lele In, 491 ; jurdmntul cu traista de
347; domnul in, 353; In timpul pamnt, 493-494; pedepsele, 494
lui Vlad Dracul, 7-9; urmaii lui 501 ; hatalmul in, 497; treapadul,
Mircea cel Batran In, 16; legdturile 498; rascumpararea capului, 501;
www.dacoromanica.ro
INDICE 781
repartizarea impozitelor, scutiri, slo- In, 670-671; un cronicar al, despre

bozii, 576, 579; impartirea admini- Curtea de Arges, 153; lucrul metale-
strativa, judete, 397-398; formarea lor, evangheliare, cruci, etc., me-
lor, 397-398; judetele, 400-405; ten In,
in, 674-686; legaturi cu Slavii
orasele, 437-442; populatia lor, sud-dunareni, 582; lucrari religioase
454, 455, 458; Romani, Sasi, 444 In, 583-584; tiparituri in, 155; cro-
455 ; Ungurii (Secuii), 455; Armenii, nicj In, 587; In Cosmografia luj Hon-
456-457; Grecii, Evreii, 457-458; terus, 607; viata economica de carac-
crmuirea lor, 459; judet, 459-460; ter agrico/, 540; produse agricole,
pargari, 460; parcalabi, 462; cate lemnoase, textile, 541; cresterea.vi-
doi parcalabi in unele cetati, 422; telor, 541; vanatul, 542; pescuitul,
insemnatatea lor, 422-423; organi- 541-542; minerale: sarea, 542; pa-
zarea armatei, principiul alctuirii ei, cura, fier, arama, aur, 542; n'este-
503-504; marii dregatori coman- sugurile, 542-546; breslele, 546;
danti, 504-505; cetele, 506; bres- indatoririle ion militare, 546-547;
lele, 506; rosii, 507; parcalabii de negustori sasi trasi in teapa i arsi,
judete, 507; con tingentul oraselor, 45; negustori sibieni in, 119; mar-
507; lefegii, 508-509; oastea In furi importate, clopote, 548; posta-
dobanda, 508; plaiesii, 510; cala- vuri, catifea, panzeturi, 547; prohi-
rasii, 510; rumanii, 511, 512; arma- bir de export, 550; drumuri in,551
mentul ofensiv i defensiv, arme 552 ; drumuri spre, 553; circulatia
de foc, 512, 513, 515; arcurile, 512; monetara in,553-555 ; monete mun-
steagul 516; cetatile, 517; insemnd- lene, 555-556; Socotelele Sibienilor
tatea lor, 517; pe linia Dunarii, 526, In, 125; plaiurile, 510; stenii merg
528-530; spre Carpati i in interior, la Alba Iulia pentru judecati
530-533; bibliografie, 538-539; plangeri la domnie, 307; passim.
rnanstirile loc de aparare, 538; da- Tara Romdnilor, In Ardeal, trecerea
rile, 560-571; organizarea biseri- prin, 571.
ceasca, impartirea In eparhii, 129 Tara Secuilor, trecerea prin, 571.
130 ; transferarea mitropoliet din Tara Lefeasa, boj furati trecuti in,
Vicina, 434; mitropolitul va avea 389; v. Polonia.
jurisdictia bisericii ortodoxe din Tarigrad, 591; v. Constantinopol.
Transilvania, 267; catolicii din, 355, Tdpevi, sat, pe Barlad, braniste langa,
371; literatura veche din, 590, 592; 364, 408.
tiparul adus de calugasul Macarie, rani = rumdni, 477; plateau toate
.598-599; biserici de lemn, 613; d'afile i prestau toate muncile, 576.
biserici de zid, vechimea lor, 616 ;eh = breaskl, 546.
617 ; tip constantinopolitan, 618; tip Tepeluf v. Basarab cel Tarar.
sarbesc, 618; atonit, 619; tipul mun- Tepu, mosie (Tecuci), hotarnica, 494.
tean caracteristic, 619-621, 624; fesaluri vechi, 657-670.
evolutia stilului, 624-628; prima Tetina, cetate, ranga Cernauti, ridi-
menOne de mesteri zidari in, 633; cata de Poloni, 521; chestia predarii
picturi pastrate, 637-644; nume de lui Petru Aron, 3Q; In posesia lui
zugravi, 646-647; icoane vechi, Stefan Voda, 18; restituita. Polo-
49-652; miniaturi, 656-657; tesa- niei, 19; judetul, originea numelui,
turi in, 58-670; sculptura In lemn 412-413.
www.dacoromanica.ro
782 7 STORIA RO MANIL 0 R
Tibra, 399. boieriile din, 378; bate TIorini, 555;

Tiganii robi, 470, 481-482 ; vechimea monete in, 556; monete din, circulau
lor in Principate, 481-483; de cort, i in Ardeal, 556; falsificarea de bani
482; Coman cneazul lor, 483. In, 556; Neagoe Basarab prin, 679;
Tiginesti, sat pe Barlad, 408, 482. passim.
Tintari, sat in Fagdraq, 317. Ungroplahi *, la loan Cantacuzino,
tinut mrkwarb, in Moldova aonocrk, 397. cronicarul, 346.
Tipul, Anghelup. ot, 494. Ungurcrsul, cetate, domeniu, cedat lui
Tutora, vadul dela, 97; *tefan Rare Petru Rare, 173; sub ascultarea
utis la, 192; Cazacii Cu Ivan MAO bisericeasc a episcopiei Vadului,
de Petru *chiopul la, 241. 325; sub ascultarea bisericeasca a
mandstirii din Peri, 320; passim.
Uberesti, sat pe Prut, 505. Ungureni, coloniti din Transilvania,
Ucraina, 459. li se zicea astfel, 401-402.
Udrea, banul (Bdleanu), cdpitan al lui Ungurii, ndvalirea lor, 346; in Tran-
Mihai Viteazur, 301; cu Buzetii spre silvania, 350, 533; cum numesc ei
Sibiu, 279; rdmne sd conduca Mol- Tara Romneascd, 348; imprumu-
dova, 287; atacat de Poloni, 292; turi prin intermediul lor, 560; in
ucis de Simion Movila, 297. judetul Bacau i Roman, 456; in
Udrive, marele vistier, piere, 217; fiul judetul Putna la sate, 456; In ora-
sdu omorit la 1568, 224. vele din Tara Romaneasca i Mol-
Ugocea, sub ascultarea bisericeasca a dova, 455; dregdtori .1 proprietari
mdnastirii din Peri, 320. In Moldova, 455-456; coloniti la
Uioara, cetate, data de Mihai Viteazul Iai, Cotnari, 456; la Hui, Harlan,-
banului Mihalcea, 285; predata de Tecuci, 456; trec Carpatii in Mol-
Leca aga imperialilor, 301. dova, 443; la Varna, 10; batuti la
Ujlaky Nicolae, nobil candidat la tro- Baia, 57-58, 586; la Vaslui, 63,
nul Ungariei, 42. 67, 70; stapani la Chilia, 55; razboi
Ulita Clirdmidarilor,la Alba Iulia, 647. cu ei, 371; Barbat prins de, 553;
Ulmi, sat, in ocolul Cotnarilor, 450. protectorii lui Petru Aron, 59; relatii
Ulrich, pargar la Suceava, 459. cu Muntenii, 117-122, 128; rapor-
Ultralpina, 347; v. Tara Romaneasca. turile cu Bogdan III, Cu *tednit,
Ultrasilvania nume de origine culta, 142; sprijinesc pe Danciul, 145; Se-
351; v. Transilvania. verinul in minile lot, 130; sfrmati
Ungaria, partea ocupata de Turci, pala Mohacs, 160; ocupa posesiunile
alac, 332; noua organizare, 332; domnilor munteni din Ardeal i Ce-
tratat cu Vlddut, 150; tratate cu tatea Poenari, 160; Ungurii lui Albeit
Turcii (1483), 72 (1503), 83; voevozii Kiraly jefuesc in Bucureti, 270; se
notri se adresau regilor ei in lati- rascoala impotriva lur Mihai Vitea-
nete, 587-590; problema succe- zul, 288; aresteaza pe Basta la Cluj,
siunii dupa Mateia Corvin, 76 ; situa- 292; sprijinesc pe Ferdinand, 172;
tia grea in, 172; Ardeqlul Men parte se pregatesc de lupta, 173; decapi-
din, 356; proprietdtile lui George teazd. pe Gritti, 177; trec parte la
Brancovici confiscate de Iancu de luteranism, 592, 602; incercari de
Huniedoara, 40; tipografia Curtii din a atrage pe Romani la calvinism,
596; costumul nobililor din, 368; 605; passim.
www.dacoromanica.ro
INDICE 783
Ungrovlahia v. Tara .Romdneasa. Valachia, la grande, 348; magna,

Unitarismul, recunoscut i organizat maior, 347.
In Ardeal, 334. Val achia = Moldova, minor, 348-350.
Urdiugas Tador, boier In Moldova, Valahi, tara lor, 435.
456.. Valtival-beg, la Vaslui, 66.
ureadnic = dregtitor, In Moldova, 377. Valea (Muscel) mdneistire, ctitoria lui
ureadnIci, atributii, 465. Radu Paisie, 167, fig., 167.
trg, 403. priul, 69.
Urlui, ru, 405. Valea Srii, In Vrancea, exploat5ri de-
Urluianii, sat cump'rat de Radu Bu- sare, 542, 575.
zescu, 306. T'atea Vinului, 647.
Ureche Grigore-Simiun Dasalul, cronica cama, la Putna, pentru mArfurile ce
lor, despre: Petru II, 25; lupta dela treceau In Tara Romaneasa, 85;
Codrul Cosminului, 81; despre *te- cea mic5. la Suceava, 91, 573; dela
fan cel Mare, 113-115; moartea lui Tecuci, 85; Barlad, 85; Vaslui, 85;
Radu ce! Mare, 129; conflictul dintre Adjud, 85; Roman, 85; BacAu, 85;
Bogdan III i Radu cel Mare, 132; dela Upupa, 85; Suceava, 85; dela
moartea lui *tefdnitd, 143; passim. trecerea Prutului la Cernauti, 85;
Ureche Nestor, fuga In Polonia, 251. ttreasa la trecerea Nistrului, 85;
Urecle Ion, pdhdrnicel (1436), 504; dela Siret druit Doamnei Marinca,
druit cu sate, 407. 30; vama porcilor, scutiri de, 578;
Ursul Zmarandis, 494. oilor, scutiri de, 578; plAtea oricine,
Uscag, sat In Moldova, 506. 576; la pete, 574; vama din
Uspenia, catedrala din Moscova, 107. pete o, 564; ivama din porci o,
Uspenia, biseric In Botoani zidit 563; vAmi interioare, 572; vdmi la
de Elena Rareq, 188. hotare, 572; insemnAtatea lor, 571;
usi sculptate, 671. venitul lor, 571; vama, In loe de
Utyeszvics George, v. Martinuzzi. dijm, 560; passim.
Vama Moldovifei, sat, .448.
Vaci grase 11, 569. vamesii, In Tara Romneasca, 357,
Vaculing, sat In Moldova, 399. 460; In Transilvania, 423; la Bran, 4_
Vad, m5nstirea, biserica de piatr Varlaam, episcop de Vad, 324.
atribuit lui *tefan ce! Mare, 102; Varlaam i loasaf, roman hagiografic,
episcopia de, sub ascultarea mi- 596-597.
tropoliei Moldovei, 324-325; Inte- Varna, lupta dela, 10, 12, 40.
meiat5 de stefan cel Mare, 324; Vartic, hatmanul, cantee despre el, 595..
episcopii de, 180, 325. Vasco, vinde nite ocine, 591.
Vad, sat, proprietate a episcopiei Va- Vascougi, sat, In Pocutia apartine lui
dului, 325. *tefan Voevod, 18.
Vadul-Rosca, sat langa Siret, 521. Vacile, cneaz al Moscovei, fiul Sofiei
Vadul Cdlugaresc *, pod umbldtor pe Paleologul, soacia Olenei, fiica lui
Prut la, 551. *tefan ce! Mare, 107.
Vadul Cumanilor, sat, In fostuI judet Vasile, duce al Ostroviei, 589.
de Baltd, 399; al mAn6stirii Tis- episcop de Roman, urmq lui
mana, 436. Tarasie, 89; serie o epistola, 584.
Vaideesti, sat, 406. Vasile, preotul satului Feleac, 324.
www.dacoromanica.ro
Vasile, vlstier, ispravnic la biserica Mean, drum pe la, '551; van* 572,
din Ocna-Sibiului, 320. 573.
Vasile Lupu, Voevod, ctitor la Pan- Vdlcea, judet, originea numelui, 400;
01.4, 203; pravila lui, 495; pe- dijma dela, 563; critul din, 563.
depsea femeile imorale cu innecul, Vdlcov, 433.
497; porunc6 dela, 497; passim. Vdlcul, cu ceata lui din Petianii-de-
Vas ile Macedoneanul, Imparat bizan- Sus, 466.
tin, legislatia lui, 490. Vdlcu, litigiu Cu Dragomir, 500.
Vasilicale In Moldova, 490. logoftul, ucis, 166.
Vaslui (topic), 407; judetul, 102; ori- veintitori, corpul de, 510.
ginea numelui, 410; administraren Vdrful Vadului, sat, 478.
lui, 395; ora, vechimea, 451; ars vechea organizare a rdrilor Rorndner
de Tiltari, 21; oltuz de, 567; Bi- 3466.
serica Domneasa din, 98, 629; vecini, sau rumanii, clas socialk 470,
drum prin, 552; vam la, 85, 452, 474, 477, 484.
573; pe la Nord de, trecea linia Velica, fiica vornicului Ivan, 301.
desprtitoare rare Tara-de-Jos i Velipco, piere In luptele cu Turcii, 272.
cea de-Sus, 18; Trifdila ucis la, velnite, 544.
151; boieri executati la, 111, 495; Vena vornicul, moii, 482.
ocolul trgului, 451; sate alipite la Venetia, 227, 234, 552, 598, 600; sol
ocolul, 365, 463; revedint dom- al lui *tefan cel Mare la, 75; medic
neasa la, 375; rdu, lupta dela din, pentru *tefan ce! Mare, 112;
62-67, 111, 119, 514; passim. Mina zugravul in, 647; arsenalul
Vatoped, mnstire la Athos, Neagoe din, 228; trecerea lui Petru Cercel
Basarab, imbunttiri la, 153; Vin- pe la, 228; passim.
tild-Vodd ctitor la, 165; danii la, 656. Venetienii, Incheie pace Cu Turcii, 72;
Vatra Moldovitei, mnstire, fig., 183; laud biruinta lui *tefan ce! Mare,
vedere din spre altar, fig., 184, v. 67-, la Chilia, 432-433.
Moldovita. venituri, 560-561, 578; ale Domnului,
Veiceirefti, mndstire, lupta la, 150. 365-367; e venitul domnesc e, 563
Vetarefti, sat donat de Petru chiopul 564 ; ale marilor dregdtori, 388-389.
mnstirii Galata, 241. Verbia, sat, 551; lupta dela, 197, 201.
Vail:strip, sat, 480. Verbila, schit (Prahova), ctitoria ba-
Vtilenii-de-Munte, trg, 403; tuica de, nului Toma, 169.
544. Verbczi, jurist, legiuirile privitoare la
vcimi, 571-574. iobagi, 314.
Viriktii, sat, cumpArat de Mihalcea Vercicani, sat, pe Siret, lupta dela,
Banul, 306. 200; pod peste Siret la, 551.
Veiscresenia, bisericA in Suceava, zi- Veress A., 317.
dit de Elena Rare, 188. Verona, 338.
votafi, 384; mari i mici, 506; de ceatk Verria, ora aromnesc, 340.
506; mare, peste vtafii dintr'un vestmAntdria, 630.
judet, 506; de plaiu, 510; vat*, Veveritd, postelnicul, in pribegie cu
In catastiful lui Petru *chiopul, 507. Toma, ucis la Liov, 200.
vdtdmani, 460; reprezentanti dom- Veveritd, copil de cask ucis de loan-
neti In sate, 465. Vod Viteazul pentru furt, 209.
www.dacoromanica.ro
INDICE 736
Vienct, 314; pribegia lui Petru Schio- 163; castelul, Aron-Vodd inchis
pul la, 230; Mihai Viteazul la, 292; acolo, 252; uciderea lui Martinuzzi
atacat& de Turci, 331.; semnul me- la, 333; drum dela, 553.
sterilor zidari din, 632. Visctrion, egumen la SchitulBabele,125.
Vicqa Patriarhului Nifon *, despre vistiernic, boierie, 378; atributii, rang
mormntul lui Radu cel Mare, 133, In Tara Romaneasca, 383-384; In
148; despre cruzimile lui Mihnea cel Moldova, 384; vistiernicul. Doam-
R6u, 148; despre originea lui Neagoe nei, 395.
Basarab, 150, 587, vistiernicel, subalternii vistierului, 384,
Viala Sfdntulukloan cel Nou *, 587. 505; breasld fiscal& i militara, 506;
vicecomitele, In Transilvania, 423. din Bltati i Furei, ceata, 506.
Vicina, 405, 441; oras disp&rut, ase- Visconti, portulanul lui, 435.
zare, mentiuni vechi, 434-435; stl- Visa, sora comisului Bratu la Venetia,
pAnit de Sestlav, 433; episcopat 224.
grec, 433; mitropolit la, 434; ma- Viteonifa, mAn'a'stire In tinutul Poja-
nstire franciscan6 la, 434; Geno- revat, 683.
vezi la, 434; mitropolit transferat vitejii, In Moldova, 506, 507.
In Muntenia, 434; deaderea, 434. o Vitejiile prea evlaviosului i prea vi-
Vidin, Diiu, ocupat de crestini (1444), teazului *, scrisa de Sta-
10; pradat de oastea lui Mihai Vi- vrinos, 588-589.
teazul, 272; pasa (beiul) din, trece Vitold, mare duce al Lituaniei la re-
In Oltenia, 292; Turcii btuti de pararea Cetatii Albe, 519.
Mihai Viteazul la, 275; lupta dela, Vitold, logof6t, vinde case in Iasi, 461.
589. Vizantea, sat (Putna), vechi colonisti
Vieros, nanstire, 465; ctitorie a Go- unguri, 456.
lestilor, 227; mormantul Erinei si al Vlachia, 347, v. Valachia,
lui Albu Golescu, 227; sat al ei, 478. Vlahia neagrd o, 348, 349.
Viisoara, lupt6 la, 164. Vlahia din Peninsula Balcanicd, 346.
Vilae, jupanit, 163. ,Vlcul, boier, fiii lui, 471.
vin grecesc, 548. Vlad, parclabul de Hotin, respins de
vindriciu, dare, 475, 479, 562. Poloni, 176.
Vintild, mare vornic, se revolt& im- Vlad, parc6lab de Ciceiu sub Bogdan
potriva lui Mircea Ciobanul, 218. III, 138.
fiul lui Pdtrascu cel Bun, Vlad Dracul, 1, 7-12, personalitatea
Domn in Tara RomneascA, cu aju- lui, 11-12; la Vara, 10; dup5.
torul lui loan-Voda Viteazul, 212, Varna, 10; relatiile cu Iancu de
218, 229, 565; mutt de Alexandru Huniedoara, 11; comanda tunuri la
II, 212, 224; capul i-a fost tintuit Brasov, 516; atre Brasoveni, 555;
pe poarta curtii domnesti, 214. birul sub, 566; are monet6ria In
Vintild-Vodd (Menedic), mngstire la Ardeal, 558; cAmArasul mentionat
Buz6u, 165. sub, 390; resedinta lui, 374; prohi-
Vinful (de-Jos), scaun ssesc, 414; beste anumite narfuri, 550; prins
domeniu cedat lu Radu dela Afu- si decapitat la BAlteni, de Iancu de
mati, 531; dat de Szapolyay lui Huniedoara, 11; familia, 11; cds&-
RadU Paisie, 168; ocupat de Un- torit cu sora lui Ilia al Moldovei,
guri, 160; reclamat de Moise-Voda, 11; passim.
www.dacoromanica.ro
Vlad fiul lui Vlad Dracul, teaza pe Matei Corvin de campa-

11; pretendent In Almas, 46, 421; nia contra Turcilor, 46; false scri-
instalat Domn de Stefan cel Mare, sori atribuite lui, 49; frichis la Buda,.
71-72, 122; luptele pentru tron, 49; cu Stefan Bthory i ajutor
122, 123, 501; se trichina. Turcilor, dela Stefan cel Mare bate pe La-
117; la Chilia alaturi de Turci, iota, 119; Domn a doua oar, 70,
123 ; raporturile Cu Ardealul, 124; 119; moartea, 119, 121; familia, 50;.
ctitoriile lui, 124-125; policandru fiii sai, 50; faima cruzimilor sale
dela, 678; danii la Glavacioc, 353; 50, 495; danii i ctitorii, 50, 374;
confirmari de mosii, 355, 563; fa- portrete, 50; reface cetatea Poienari,
milia lui, 125; moartea, 126; rese- 530 531 ; Mihnea, fiul salt preten-
dinta lui, 374; passim. dent, 124; resedinta, 374; passim..
Vlad (Dragomir Calugrul), preten- Vlad Vintild, dela Slatina, fiul lui
dent, 157; ucis, 157. Radu cel Mare, 132; domnia, 165;
Vlad Innecatul, fiul lui Vlad V Vlclut, alunga pe Radu Paisie, 166; za-
150; Domn, 164, 175; ginerele lui vese dela, 662; cruce dela, 682.
Petru Rares, 189. Vlad, vornicul, pretendent la tronul
Vlad al V-lea cel Tdmir sau rii Romnesti, moartea, 124.
domnia, 149-150; ja tronul cu Vladislav Voevod I, monetaria sub,.
ajutorul lui Mehmet, 149; tratat 555; ducatul, moneta dela, 554; cea
cu regele Ungariei, 150; In conflict mai veche icoana din timpul lui,
cu Craiovestii, 150; ucis sub un 649; passim.
par, 147, 150; familia, 125, 150; Vladislav If, fiul lui Dan II, domn
tiparirea Octoihului, 1510, 155; mo- ajutorul Turcilor, 12-14; catre Bra-
neta de argint dela, fig., 149; boierii soveni asupra luptei de la Cossovo,
lui pribegi In Moldova, 151 ; stiri 12; protesteaza contra retragerii
despre el In Viata Patriarhului Amlasului si Fagarasului de Iancu.
Nifon s, 587; passim. de Huniedoara, 12; represalii asupra
Vlad, fiul lui Vlad Tepes, pretendent, negustorilor brasoveni, 14; ataca.
49, 124. Fagarasul, sfarsitul, mormntul lui,
Vlad, fiul lui Vlad Calugrul, 125, 128. ctitorii si mile catre mandstiri, 14,
Vlad, fiul lui Mihnea II cu Neaga, 233. 476; ucis de Vlad Tepes In Targsor,
Vlad, fiul lui Radu dela Afumati, ucis, 440; catre credinciosii sai mari dre-
162. gatori, 357; usile dela Snagov, Mute
Vlad, fiul lui Radu Paisie, 169. de, 671; ducatul, moneta pana la,
Vlad, fiul lui Milo, numit Domn In 554; monetaria sub, 555; passim.
Tara Romaneasca, moartea, 232. Vladislav, nepotul lui Vladislav II,
Vlad, fiul lui Petru Schiopul, mort de damn, 159; sprijinit de Craiovesti,
tanar, Ingropat la Galata, 248. 159; boierii lmpotriva lui, 160; In-
Vlad Tepes, fiul lui Vlad Dracul, 9, 11; Murat de Radu dela Afumati, 160;
cu.in e privit de istorici, 44, 194; reja tronul, lupta cu Radu dela
Domn cu ajutorul lui Iancu de Hu- Afumati, 162; talionul sub, 500
iiiedoara, 14, 41, 45; atitudinea danii dela, 563.
fata de crestini, 44; relatiile cu Ar- Vladislav, jupan, ctitor la Ribita, 340.
dealul, 45-46, 124, 393, 554; lup- Vladislav, fiul lui Vladislav Iagello rege
tele cu Turcii, 47-49, 54; al Ungariei si al Poloniei, 315; ucis
www.dacoromanica.ro
INDICE 787
la Varna, 10, 39; juramantul lui lor (1368), 435, 571, 590; scutiri de
catre, 18; venirea la Liov, 19; rein- dri 1 slujbe, 577; camarasul sub,
noirea juramantului lui Iliasfa 390; mertic dela, 554; titlul lu,
de, 18, 408, 451, 452, 464. 354; passim, V. si Vladislav Voevod I.
Yladislav Il, fiul lui Cazimir, rege al Ylasie din BAsceni, 360.
Boemiei, 76; regele Ungariei, in- viastel vlastelin = dregiitor, in Tara
structii date lui Drgffy, 79; ja Romaneasca, 377.
juramnt de credinta lui Radu cel judetul, originea numelui, 404,
Mare, 127; soli de pace dela Radu, 405; pliei in, 510.
128; da lui Radu Geoagiul, 128; Viatadon, manastire la Salonic, donata
ingrijorat de boala lui Radu cel Mare, de Mihnea II, 233.
132; mediaza intre Bogdan II! si Vitideni, bang, 564.
Sigismund, regele Poloniei, 137; de- Viddeni, sat, 505.
cretul contra serbilor, 313; passim. Vilideni, sat pe Siret, donat de *tefan
Viadislav Iagello, regele Poloniei, 421; cel Mare la Voronet, 91.
legaturile lu cu Petru si Roman Vittd4 Comtinescu, jura Cu traista de
al Musatei, 356, 556; tratat cu, 359; pamant, 493.
Mircea cel Batran catre, 371; orna- Vldu Gincescul, litigiu, 494.
giul catre, 374; imprumutat de Mol- codrul, 551.
doveni Cu 3.000 de ruble, 444; Yodita, manastire, vechimea bisericii
passim. din, 616; documentul de inzestrare
Viadul Caplii, boier morn la 1568, dela Vlaicu Von., 354, 558, 563, 660,
224. 674; mertic la, 554; document dela
Viahata, personagiu din care ar des- lancu de Huniedoara, 10; influenta
dude Moldovenii, 585. sarbeasca la, 618.
vlah =-- rumdn, 477. Vodita, rau, 399.
Vlahii = Romanii din Macedonia de voevodate in Transilvania, Tara Roma-
Sud, Tesalia i Epir organizati in neasca si Moldova, 415; in distric-
capitanate, 340; neingaduiti cu tur- tul Chioarului, 416; voevozi, 309.
mele in jurul Raguzei, 338; pastori Voevodul Transilvaniei, 330, 357; atri-
In Serbia, dau oiert, 562. butiile lui, 358-359 ; veniturile,
Viahul Ion, preot din Sanpetru, 596. 366; batut de parcalabul Dragomir,
Vlaicu, clucerul, din Cislau i Runceni, 358.
socrul lui Mihnea II, 233, 471. Voica, fiica lui Iancu Sasul, 240.
Vlaicu, boier moldovean, prcalab de Voica, fiica lui Radu Paisie, 169.
Orhei, de Cetatea Alba, de Hotin, Voica, doamna lui Patrascu cel Bun,
70, 109, 453. 218; in Ardeal, 218.
Viaicu vornicul, fiica lui, 161. Voica, doamna lui Mihnea cel Rau,
Vlaicu Vodd, fiul lui Nicolae Alexan- 149.
dru, 369; stapan la Severin, 428; Voico dela Ocna, 542.
resedinta pe vremea lui, 371; mo- Voico, logofat, din Cottesti, 505.
nete sub domnia lui, 555; vasal Voicu, fiul lui *erb i tatal lui Iancu
Ungariei, 355; atacat de Ludovic, de Huniedoara, 33, 34.
regele Ungariei, 358-359; documen- Voincluti, loe la, 492.
tul de inzestrare al Voditei, 354, 563, Volovciful, manastire, ctitoria lui *te-
674; privilegiul acordat Brasoveni- fan cel Mare, 89, 91.
www.dacoromanica.ro
Vornutariu, mosiile din jos de, donate vtori sulger, 392.

de *tefan cel Mare mOndstirii Neam- Vucovici Bojidar, lost voevod al Mun-
tul, 93. tenegrului, 600.
voit goltuz, la Suceava al Armenilor, vulpe, bldnuri de, 550.
457, 459-460. Vurpdrul, domeniu dat de Szapolyay
vornic, marele, boieria, 378; atributii, lui Radu Paisie, 168; reocupat de
rang, etc., 380-381; marele vornic Unguri, 160; reclamat de Moise
comanda armata In lipsa domnului, Vod, 163; cedat lui Radu dela
358, 381; puterea lui in Muntenia, Afumati, 531.
487; in Moldova, 487.
vornici, reprezentantii domnului In Walachey, die grosse, 348.
orase, In Moldova, 462; atributii, Wallackie la petite (Moldova), la Guil-
462. labert de Lannoy, 350,
vornicii mici, 488; slugile marelui Wapowski, cronicar polon, 78; despre
dvornic, 505. lupta dela Lentesti, 80; asupra P6-
vornicul de &cud sau de poartd, 381. cutiei, 84; despre *tefan cel Mare,
vornicel, subaltern al vorhicului, In 114.
sate, atributii, 380, 505; reprezen- Wawrin Walerand de, despre Vlad
tant al domnului In sate, 465. Dracul, 11-12.
vornicei, breasla fiscald i militar. In Wickgram George din, Spira, portretul
Muntenia, 506. lui Sinan pap, fig., 265.
Voronef, mginastire, ctitoria lui *tefan Wilna, Ttarii prada pan'a Ia, 137.
cel Mare, 89, 91, 92; danii dela Wisloka, ru, 81.
*tefan cel Mare, 91, 557; danii dela Wiszniewiecki Dimitrie, palatinul Po-
Bogdan III, 139, condicele dela, doliei, Imprstie oastea lui Despot,
592; evangheliarul dela, 201; fres- 197; pretendent la tronul Moldovei,
cele dela, 632, 637, 639; portretul 189; sfarsitul Iui, 200; i se cere lui
lui *tefan cel Mare`dela, 367; scau- Toma socotealO de moartea lui,
nul domnesc dela, 661; frescgi dela, 200.
fig., 639; chip de sfnt dela, fig., Woyewode Bessarabie *, 347.
638; biserica dela, fig., 92; passim. Wolochy, numirea data de Poloni
Vrancea, regiune, 350, 405; exploatdri Moldovei, 350.
de sare In, 542.
Vrancea, sat In Oltenia, 350. Xenofon, mandstire la Athos, Neagoe
Vranje, resedinta episcopiei Vlahilor, Basarab face danii la, 154; danii
340. dela Radu Paisie, 169; dela Ale-
Vrdncenii, numele Romnilor din re- xandru II, 225; dela Mihai Vitea-
giunea Vrancei, 346; dreptul de a zul, 305.
scoate sare, 575. Xenopol A, D, asupra atitudinei lui
vtori arma, 393. *tefan cel Mare fatO de Vlad Tepes,
vtori ceafnic, 385. 49; asupra rumaniei, 305-306; des-
vtori clucer, 391. pre drepturile domnului asupra pa-
vtori logoftit, atributli, 381. mntului tdrii, 363.
vtori pitar, 395. Xeropotam, mOnOstire la Athos, dona-
vtori portar, 391. tie dela Aldea, 7; Neagoe Basarab
vtori stolnic, 386. face Imbunatatiri la, 15B;
www.dacoromanica.ro
INDICE 789
Vodd, ctitor la, 165; Alexandru II Zdrelea, schit, 147.

Ii Inchind mdnstirea dela podul zeciuiala din boj, dare, 240.
Colentinei, 225. Zemun, In fata Belgradului, acolo
Y pres, catifea de, importatd In Prin- moare Iancu de Huniedoara, 41.
cipate, 547; postav de, 574. Zimmerlehen, castel In care a murit
Petru Schiopul, 246.
Zacan Efrem, din Sebe, 606. Zimnicea, cdldrasi la, 46, 510.
Zahorna, la Nistru, a mandstirii Neam- Zips, ducat ddruit de Ferdinand de
tul, prisci, scuteli date de Stefan Austria lui loan Sigismund, 333.
ce! Mare, 93. Zlatina, sat, proprietate a episcopiei
Zald u, oras, 437. Vadului, 325.
Zamfira, fiica lui Moise Vodd, cdsd- zlittari, 483, 575, 674; impozitul cdtre
toritd cu Stefan Kesseril, ctitord la domnie In Moldova si Tara Rom-
Densu i la Prislop, 164; danii la neascd, 543.
Prislop i Inmorm. acolo, 323. zlolii, ttdresti, 557; unguresti
Zamfira, fiica vornicului loan, 302. 558.
Zamoyski loan, cancelar si hatman al Zoane, genovez, bdrbierul lui Stefan
Poloniei, aduce pe Ieremia Movil cel Mare, 545.
In Moldova, 253; intr In Moldova, zodiac, 597.
253, 275, 278, 291. Zografu, mAndstire la Athos, ajutor
Zarand, comitat, asezare, originea nu- dela Aldea, 7; Stefan cel Mare
melui, Intinderea, desfiintarea, 419, repar bolnita, donatii, construeste
posesiunea lu Const. Brncoveanu, un turn de corbii, 94, 96; trapeza,
40; biserici vechi In, 321, 414. Vintil. Vod, ctitor la, 165; danii
zavescd, 487. dela Ruxandra Ldpusneanu, 205;
zavese *, 662. donatii dela Petru Schiopul, 243;
Zttgoreanu, 458. ajutoare la, 555, 656; un steag
Zdhcirefti, bisericd de, zidit de Nicoard lu Stefan cel Mare la, 665; evan-
Ildrovici, 188. gheliarul ddruit de Stefan ce! Mare
Zfinegti, sat In ocolul trgului Piatra, la, 681 ; passim.
447, 465. Zlkiev, epitaf la, 663.
Zbantu Gh., marturie, 494. ZdtulTzigara, ginerele lui Palm Schio-
Zbierea lonasco, mare vornic, i se taie pul, fig., 247.
capul, 209. zugravi , 633.
Zborovski Cristo for, sotul unei fiice a lui Zvordfte, sat pe Siret, jundtate din el
Lpusneanu, 207; prinde pe Bogdan morile, donat de Stefan cel Mare
Lpusneanu, 208. mandstirii Moldovita, 97.
www.dacoromanica.ro
LISTA FIGUR1LOR
Fig. Pag.
Hrisov dela Dan al II-lea 5
Ua din lemn, facuta din porunca lui Vladislav Voevod in 1453. 13
Moneta de argint dela Ilia Voevod 17
Moneta dela Ilia Voevod 17
Moneta de argint din timpul domniei lui Ilia i Stefan 19
Piatra de mormant a lui Stefan Voevod 22
Hrisov dela Petru al II-lea 24
Hrisov dela Bogdan al II-lea 27
Xilografie Infatiand pe 1 ancu de Huniedoara 34
Diploma latina pentru tatal lui Iancu de Huniedoara . 35
Interior al castelului dela Huniedoara 36
Catedrala catolica din Alba-Iulia 37
Chipul lui Vlad Tepe 49
Chipul lui Stefan cel Mare pe evangheliarul dela Homor 53
Chipul lui Stefan ce! Mare la biserica dela Patrauti 54
Drumul urmat de Mateia In Moldova (1467) 8
Campania Polonilor in Moldova fri 1497 78
Expeditia lui Stefan cel Mare in Polonia 82
Moneta de argint dela Stefan cel Mare 78
Moneta de argint, anepigrafd, dela Stefan ce! Mare 88
Manastirea Putna 90
Biserica dela Voronet 92
Pisania bisericii Tazlau 94
Pisania bisericii mari dela manastirea Neamtului 95
Biserica dela Ptrauti 99
Biserioa Sf. Ilie, lnga Suceava 100
Biserica dela Baia 103
Biserica dela Arburea 104
Piatra de mormnt a Mariei de Mangop 105
Chipul lui Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, pe un patrahir
dela manastirea Putna 106
Mormantul lui Arbure cel Batran 110
Piatra de mormant a lui Stefan cel Mare 113
Chipul doamnei Maria, pe o stofa dela Putna 120
51
www.dacoromanica.ro
Fig. Pag.
Biserica manastirii Dealului. 0 parte din catada 131
Chipul lui Bogdan, pe o stofa dela Putna 135
Pisania bisericii S. Gheorghe din Suceava . 140
Chipul lui Bogdan, pe tabloul ctitoricesc al bisericii SI. Gheorghe
din Suceava 141
Manastirea Bistrita din judetul Valcea 147
Moneta de argint dela Vladut 149
Moneta mica de argint, anepigraf A, dela Vladut 149
Biserica episcopala dela Curtea de Arges 152.
Neagoe Basarab si familia sa 154
Radu dela Afumati 158
Chipul Doamnei Ruxandra, sotia lui Radu dela Afumati. . , 162
Biserica manastirii Valea, judetul Muscel 167
Radu Paisie i fiul sau Marco 168
Ruinele cetatii dela Feldioara 174
Moneta de argint dela Stefan Lacusta 179
Biserica manastirii Vatra Moldovitei 183
Biserica manastirii Vatra Moldovitei (vedere dinspre altar) . 184
Biserica episcopala din Roman 185
Pisania bisericii Sf. Dumitru din Suceava .186
Biserica Homorului . . . , .. 187
Piatra de mormAnt a Mariei, sotia lui Petru Rare 188
Petru Rares si familia sa 190
Moneta cea mare de argint a lui Despot Vodd 198
Moneta de aur a lui Despot Voda 198
Moneta mica de argint a lui Despot Voda 198
Biserica mandstirii Slatina 202
Biserica manastirii Bistrita, judetul Neamt , . 203
Pisania manastirii Bistrita 204
Moneta de argint dela Alexandru Lapusneanu 205
Banul de arama al lui loan Voda Viteazul 210
Lupta dela Jiliste (1574) 211
Biserica Domneasca dela Curtea Veche (Sf. Anton) 220
Pecete de aur dela Alexandru Voevod (1568-1577) 225
Verso pecetii de aur a lui Alexandru Voevod 226
Pecete de aur dela Petru Cercel 229
Verso pecetii de aur a lui Petru Cercel 230
Teava unuia din tunurile turnate de Petru Cercel . . . . 231
Pecete de aur dela Mihnea Voevod 234
Manastirea Sucevita. Vedere generala 242
Biserica mnastirii Sucevita 244
Detaliu de interior la biserica manastirii Sucevita . . 245
Ordin de plata, in liMba romAna, dela Petru Schiopul . . 246
Portretul lui Zotu Tzigara 247
Ban batut de Stefan Razvan 252
www.dacoromanica.ro
LISTA PIGIIRILOR 793
Fig. Pag.
Mormintele lui Ieremia i Simeon Movila 254
Acoperamantul de mormnt al lui Ieremia Movila 256
Portret contemporan al lui Sinan Pasa 265
81, Asediul Targovistei, In Octomvrie 1595 270
Inceputul luptei dela Giurgiu, Octonwrie 1595 271
Asediul Orazii Mari, In 1598 277
Lupta dela $elimbar 280
Medalia de aur a lui Mihai Viteazul 281
Portretul lui Mihai Viteazul de Aegidiu Sadeler 293
Un alt portret contemporan al Iui Mihai Viteazul 295
Lupta dela Goraslau 296
Biserica Mihai Vod5. din Bucuresti 303
Biserica din Streia (Huniedoara) 319
Biserica din Densus 321
Harta din 1584, Infatiand Tara Rom5neasca si Moldova 347
Harta Moldovei de Reicherstorf (1541) 349
Harta din 1559, infatis 5.nd Ardealul 351
Ruinele Palatului Domnesc din Curtea de Arge 372
Biserica si ruinele Curtii Domnesti din Targoviste 373
Pecetea lui *tefan cel Mare 382
Pecete de aur dela Petru Schiopul ,, 383
Harta fostului judet al Sacuienilor sau Saacului 402
Ceramica bizantina &Ha la Cetatea Alba 428
Fragmente de vase de faianta, gasite la Cetatea Alba 429
Fragment de faiantgi pictat, 0-sit la Cetatea Alba 430
Fragment de faianta orientala pictata, gasit la Cetatea Alba 431
Ceramica apuseana (portelan) gasita la Cetatea Alba 432
Ceramica japoneza sau chineza, ga,sita la Cetatea Alba 433
Ceramic japoneza sau chinezd, gasita la Cetatea Alba . . . 434
BisericaNeagra si ruinele unuia din turnurile de aparare ale Brasovului 437
Colt din vechiul Sibiu 438
Ruinele Cetatii Suceava 444
Ghiulele de piatra pentru tunuri, gasite la Cetatea Alba . . 514
Ghiulele masive de fonta pentru tunuri, gasite la Cetatea Alba 515
Fragment de za, &it In sapaturile dela Cetatea Alba . 516
Ruinele Cettii Albe 518
Ceramica bizantina &Ha la Cetatea Alba 519
Turnuri de aparare la Cetatea Alba 520
Ruinele Cetatii Neamtului 522
Ruinele Cetatii Neamtului 523
Ruinele Cetatii Hotinului 525
Ruinele Cetatii Soroca 527
Ruinele Cetatii Tighina 529
Ruinele Cetatii Suceava 531
Ruinele Cetatii dela Cohalm 534
51
www.dacoromanica.ro
Fig. Pag.
Castelul dela Huniedoara 535
Trei din turnurile de apArare ate zidului care Inconjoar Sibiul 536
Biseria de sat fortificatA, din Ardeal 537
Clopot dela $tefan ce! Mare, la mAnAstirea Bistrita 549
MonetA de argint dela AlexAndrei 557
MonetA de argint dela Bogdan al II-lea 557
Biserica de lemn din Star-Chiojd 614
Biserica de lemn din Fildul de sus 615
Mndstirea Cornet 622
Bolnita mAnAstirii Cozia 623
UsA interioarA la biserica mAnAstirii Neamt 625
Usa bisericii dela TazlAu 626
Ferestre dela biserica mAnAstirii Neamt 627
Biserica mAnAstirii Putna 631
137_ PicturA la biserica episcopalA din Curtea de Arges 634
Picturi la biserica episcopalA din Curtea de Arges 635
PicturA la biserica episcopalA din Curtea de Arges 636
Chipul lui Mircea cel Bdtran la biserica episcopal& din Curtea de
Arges 637
Chip de sfAnt la Voronet 638
FrescA dela Voronet 639
Biserica mAntistirii Homor. 0 parte din pictura exterioard . . 640
FrescA dela PArhAuti 641
FrescA exterioarA la Sucevita 642
Fresa dela Sucevita 643
FrescA dela Sucevita 644
Tabloul ctitoricesc dela Sucevita 645
Fresa dinteo biseria din Transilvania 648
IcoanA fAcutA din porunca doamnei Despina 650
IcoanA facutA din porunca doamnei Despina 651
Tripticul lui tefan cel Mare 653
Fragment de stofd, gAsit Inteun mormAnt, la Snagov 658
Fragment de costum, gsit intr'un mormAnt, la Snagov . . . 659
Garniturd de fir, prevazut& cu nasturi de argint, gAsitA Intr'un
mormAnt domnesc din naosul bisericii Snagov 660
Chipul lui $tefan cel Mare pe un patrahir dela Putna . . . . 661
Chipul lui $tefan cel Mare pe o stof& bisericeasa dela Putna . 662
Chipul doamnei Maria din Mangop, pe acoperAmAntul ei de
mormAnt dela Putna 663
Epitaf sau aer din vremea lui $tefan cel Mare, dela Putna . . 664
Steagul lui $tefan ce! Mare 665
Epitaf sau aer din anul 1481, pentru manAstirea Putna . . . . 666
Epitaf sau aer din vremea lui *tefan cel Mare, pentru mAnd-
stirea Moldovita 667
NabedernitA dela mAnAstirea Putna 668
www.dacoromanica.ro
LISTA FI GU RILOR 796
Fig. Pag.
Dvera din vremea lui Bogdan cel Chior 669
Epitaf din 1592, pentru manastirea Sucevita 670
Scaunul domnesc dela Moldovita 672
Cadelnita de argint aurit, dela Stefan cel Mare 675
Panaghiar de argint dela Stefan cel Mare 676
Ripida de argint, dela Stefan cel Mare 677
Inelele gasite in mormintele dela Snagov 678
Inel de aur, gasit inteun mormAnt la Snagov 679
Diferite obiecte &He la Snagov 680
Chivot de argint din veacul al XVI-lea 681
474. Chivot de argint din veacul al XVI-lea 682
175. Scoarta de argint a evangheliarului lui Marcea 683
177. Taler de argint din anul 1500, gsit la Coveiu 684
477. Cruci de mna, ferecate in argint aurit 685
www.dacoromanica.ro
LISTA IIA.RTILOR
Nr. Pagina
Tara Romneasca Intre 1418 si 1601 - 425 (la starsitul
Ortii intai)
Moldova fare 1432 si 1606 idem
Ardealul intre 1400 si 1601 . idem
Unirea Tara Romnesti, a Moldovei si a Ardealului
sub Mihai Viteazul (1600) idem
www.dacoromanica.ro
CUPRIN SUL
Pagina
Pretata la editia a patra V
Prefatii VII-VIII
Urmalii lul Mircea cel Man pani la Vlad Tepe 1-15
Mihail I 2. Dan al II-lea 2. Alexandru Aldea 4. Vlad
Dracul 8. Dan al III-lea vi Vladislav al II-lea 12. Biblio-
grafie 15.
DecAderea Moldovel In timpul urmailor lui Alexandru cel Bun 16-32
Iliav Vqevod 17. *tefan Voevod 18. Domnia comund 20.
Petru al II-lea vi Roman al II-lea. CiubAr Vod * 22. Bog-
dan al II-lea 25. Petru Aron 28. Bibliografie 31.
Iancu de Huniedoara , 33-43
Originea familiei. Inceputurile lui Iancu 33. Luptele cu
Turcii 39. Ladislau vi Mateiav Corvinul 42. Bibliografia 43.
Vlad Tepe 44-51
Relatiile cu Ardealul 45. Luptele cu Turcii 46. Biblio-
grafie 51.
qteiran eel Mare 52-116
Consolidarea domniei 55. Lupta dela Baia 57. Inceputul
conflictului cu Turcii. Luptele cu Muntenii 59. Lupta dela
Vaslui 62. Campania lui Mohamet al II-lea. Lupta dela
Rhboieni 67. Noi lupte cu Muntenii vi cu Turcii. Pierderea
Chiliei vi Cetlitii Albe 70. Noile relatii cu Polonii vi cu
Ungurii 73. Rzboiul cu 'Polonii. Lupta din Codrul Cos-
minului. Problema Pocutiei 76. Viata economicA 84. Viata
religioas. Mitropoliti vi episcopi 88. Ctitoriile lui *tefan 89.
Familia lui *tefan 105. Mari dreg6tori ai lui *tefan 108.
Moartea lui *tefan. Personalitatea lui 112. Bibliografie 115.
Urmail lui Vlad Tepe pang, la Radu cel Mare 117-126
Radu cel Frumos 117. Basarab cel Batran 119. Basarab
cel TanAr zis vi Tepeluv 121. Vlad CAlugArul 123. Bi-
bl iografie 126.
www.dacoromanica.ro
Pagina
Radu eel Mare 127-133
Raporturile cu vecinii 127. Organizarea bisericii muntene.
Patriarhul Nifon 129. Bibliografie 133.
Bogdan al D1-lea i teffiniti, 134-144
Relatiile lui Bogdan Cu Polonii i cu Tatarii 134. Relatiile
Cu Muntenii i cu Turcii 138. Stefdnit 139. Bibliografie 144.
Vremea lui Neagoe Vodh Basarab . 146-156

Mihnea cel Ra'u 146. Vlad al V-lea cel TAn6r sau Vladut
149. Neagoe Basarab 150. Ctitoriile lui Neagoe 151.
Bibliografie 155.
Luptele pentru domnia Tarli Romineti duph moartea lu Neagoe

Basarab 157-170
Radu dela Afumati 157. Moise VodA 163. Vlad Inne-
catul 164. Vlad VintilA dela Slatina 165. Radu Paisie
166. Bibliografie 169.
Petru Rare i nevrednIcii sil Hl 171-193

Petru Rare i Ardealul 172. Relatiile cu Polonii *1 Cu
Turcii 175. Campania din 1538. Stefan LAscutg. Alexandru
Cornea 178. A doua domnie a lui Petru Rare 180. Ctito-
riile 182. Ilia Voevod 189. Stefan Voevod 191. Bi-
bliografie 192.
Alexandru Lapusneanu. Despot Vodi 194-206
Raporturile lui LApuneanu cu Polonii, cu Turcii i Cu Ar-
dealul 194. Despot Vodti. Rascoala lui Toma 196. A
doua domnie a lui Lapuneanu 200. Bibliografie 206.
loan Vodi Viteazul ' 207-215
Bogdan LApuneanu 207. loan N'oda Viteazul 208. Luptele
Cu Turcii 210. Bibliografie 215.
Deciderea polilla a Viril Romilneti pila la Mihal Titeazul . 216-236
Mircea Ciobanul 216. Patracu cel Bun 218. Mircea Cio-
banul a doua oar6 219. Petru Voda ce! T'arar 221. Ale-
xandru al II-lea 223. Mihnea al II-lea Turcitul 227. Petru
Cereal 229.Mihnea al II-lea a doua oar6 232. Urmaii lui
Mihnea pAn5. la Mihai Viteazul 234. Bibliografie 235.
Petru 237-249
Luptele cu pretendentii la tron 238. Iancu Sasul 239. A
doua domnie a lui Petru Schiopul 240. Pribegia lui Petru
Schiopul. Familia sa 246. Bibliografie 248.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 801
Pagina
Vrma11 lui Petra Schlopul. Movilestli .250-257
Aron Vod cel Cumplit . *tefan 11.5.zvan 250. Ieremia
Movila 253. Bibliografie 257.
/Mal Irlteazul 258-308

Originea lui Mihai. Cariera sa ca boier 259. Inceputul dom-
niei. Rdscoala Impotriva Turcilor 261. Campania din 1595.
Lupta dela CdlugAreni 264. Luptele din 1596, 272. Mihai
Viteazul i Imperialii 274. Cucerirea Ardealului 279. Ar-
dealul sub Mihai Viteazul 282. Cucerirea Moldovei 285.
Infrangerea 288. GorgslAu. Moartea lui Mihai 294. Fa-
milia lui Mihai. Boierii. Ctitoriile 298. LegAtura: lui Mihai
Viteazul 304. Bibliografie 307.
Starea social i religioasi a Rominilor din Ardeal in veacurile
XV rf41 XVI 309-328
Obligatiile iobagilor 309. Micarea din 1437, 310. Micarea
din 1514, 312. Cnejii i nobilii 314. Nicolae Olahul 315.
Mihail Csaki 316. *tefan Mailath i Gaspar Bekes 317.
Biserici, mAndstiri i episcopi 317. Mitropolia Ardealului
sub Mihai Viteazul 327.
Principatul Transilvaniei in veacul al XVI-lea 329-335

Individualitatea Transilvaniei In statul ungar 329. Voevodul
Transilvaniei 329. Armata Transilvaniei 330. loan Sza-
polyay 330. Martinuzzi 332. StApanirea Imperialilor In
Ardeal 333. loan-Sigismund, *tefan Bathory 334. Si-
gismund Bathory 334. Bibliografie 335.
Romfinii din peninsula Balcanicii in veacurile XV si XVI . . . 336-341

Indeletniciri i organizare 336. Asimilarea de atre populatiile
InconjurAtoare 339. Bibliografie 341.
Numele poporului si al tfirii 345-352

Numele poporului 345. Numele tdrii 346. Bibliografie 352.
Domnul 353-376
Titlul 353. Atributiile Domnului 357. Veniturile Domnului
365. Insemnele 366. Succesiunea la tron 368. Ree-
dintele domneti 370. Bibliografie 376.
Organizaren administrativi. Dregfitorii 377-396
Numele i vechimea dregAtorilor 377. Banul 379. Vor-
nicul 380. Logoftul 381. Vistierul 383. Sp Atarul 384.
Paharnicul 385. Stolnicul 386. Comisul 386. Strator-
www.dacoromanica.ro
802 I STORIA ROMANILOR
Pagina
nicul sau postelnicul 387. Veniturile marilor dregatori 388.
Ceilai dregatori de curte 389. Dregatorii Doamnei 395.
Bibliografie 396.
Judete, tinuturl, comitate, districte 397-425.
Numele i vechimea judetelor 397. Judetele Olteniei 398.
Judetele Tarii Romanevti 400. Judetele sau tinuturile Mol-
dovei 405. Comitatele, districtele i scaunele din Ardeal
414. Parcalabii i comitii 421. Bibliografie 425.
Orasele sau targurile. Satele 427-469.

Distrugerea oravelo$ daco-romane 427. Oravele de pe tarmul
marii 428. Oravele de pe malurile Dunarii 432. Oravele
din Ardeal 437. Oravele din Tara Romneasca 439. Ora-
vele moldovene 443. Populatia oravelor noastre 455. Car-
muirea oravelor 460. Hotarele targurilor 464. Ocoalele
464. Satele 465. Bibliografie 467.
Clasele sociale 469-485.

Boierii 470. Locuitorii satelor boierevti i manastirevti 476.
Robii 481. Orvenii 484. Bibliografie 485.
Organizaren judeatoreasci 486-502_

Dreptul de judecata al Domnului vi al dregatorilor 486. Dupl
ce norme se judeca? Pravilele. Obiceiul pamntului 490. Pe-
depsele 495. Bibliografie 502.
Organizaren militari 503-5394

Principiul de alcatuire al ovtirii 503. Armamentul 512.
Cetatile 517. Bibliografie 538.
Viata economicA 540-558.

Productia 541. Mevtevugurile 542. Importul i exportul
547. Drumurile 551. Circulatia monetara 553.
Organizaren financial% 559-580,

Drile 560. Birul 566. Muncile sau slujbele 566. Darile
extraordinare. Imprumuta 571. Vamile 571. Ocnele 574.
Repartitia impozitelor. Scutirile. Sloboziile 576. Biblio-
grafie 579.
Literatura veche. Istoriografla. Primele texte romanesti. Tiparul. 581-6100
Opere originale in limba slava 582. Istoriografia veche ro-
maneasca 584. Primele texte romnevti 589. Literatura
populard 594. Tiparul 598. Bibliografie 608.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 803
PagIna
Arta 611-688
Arhitectura bisericeasa 613. Bisericile moldovene 624.
Mesterii zidari 632. Pictura bisericeasca 633. Mesterii zu-
gravi 646. Icoanele 647. Miniaturi, frontispicii, initiale
654. Tesgturile 657. Sculptura In lemn 667. Lucrul
metalelor pretioase 673. Bibliografie 686.
indice 689-789
Lista figurilor 791-795
Lista hiirtilor 797
,Cuprinsul , 799-803
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $1
IMpRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURE$TI, 1943
www.dacoromanica.ro
TARA ROMNEASCA. NITRE 1418 SI 16 01
C. G IU RESCU
CONSTANT! NDEC Harta Nr.
Adjud- o Z0 40 60 80 100 Km.
Mure
A46A IULIA Tg.S5cuesc ?
DE VA Sf.Gneorghe o rahul
r5 un Tecuni
SI tu o"
.C7-* FAGAR AS
Oehmtjar
o
I ani
ri/maciu 1.
. .-4.,,, Rsnovi6 */BRASOV a .
Ctl,hu.. hilia tioud
,10 Rdtezati is e
t et.DArr<ZN7*.r.".1 o Galati
0 o
NGenuneo
(oilnent) ' 1 lb . .."4f4eru, WO/1j V. A
Menedic)`" r.) \ Ismail
Rua R.S5rat Chiliaveche
gillr4119'
Poenari tarCMozd. blucita,1
C)ikniPULIIJN
. Cava 6 JUD. * R'4,IL A MdCm
Varna VG Ica n Btirlt a 6 PAM- Cet5terni din Vale Ipaccea
A roasa
Tismana
6
etlrardouo
o'
JUD
TG J
,-)\ R. VA,LCEA
1U0Govora'6
I RET
d.DE AF(GE
Ma Vd/
\
1
,:,,,
... 6 M/s/ea SA-
Go.,gora
florest,
/ a
oest,,,\Ly.i_uocov
CUENI
A.N,ien,
,x, cep nipa
BUZAU
'"4111, Sulina
heorghe
Rai., de Arrrna JA LES i TiS,RGOVISPE
o P/1.9ikirconiuel.A(19 Bengi Cotmean e al mato
Mehadia .1 Gtoeova ' ?,, i ...,p\ezlill . 0_ Jggpleajen
JUD. V/erosu Ow CT)
1 ,,,,, A gTARGSOR EniSala
Orsova 'S \,..,J li D.
GICORT Pitesti o Mines P
HERGHITA
severiri MOTR LUI 0 104, Cet.de Rod art-?'ova
StinesTh Cu ay, Perq .Y* Snagov 4
410, \C/oca nest, mll ad fin
Rondne
iS
\,!6 Afi
Gurafilotrului Bohntinui 6 Co/ent \ doilfga
SLATINA CURE.;11
Glavaciocu (;ipa,Vodit
\\----Cosuna
CRAIOVA 6Clococvoc
Babel Popes h
Tcingami-c
44001) ternivoda
,,,,Ahmnesh
o ien fresh
o
Yekc\o..4!)
?Oa/ga
VilsOara Stereo,
-.A.
Constanta
o 1 G5lugareni,--
VID IN Car aca I Rusii de Vede,_ Serpitest, .-----' SILISTRAr
Calafat or X
Stanest,i . Tgrtucala
floMvose-,. X GIURGIU
Pulineiu A e MangaIia
Cora bia
o eTurriu Ruscmc
*.
41x
LEGEN DA Nicopoli 040
Ora? 6 M5n5stiri istov

Cavarna
Thrguri * Cet5ti
Sate
Ecrene CaIiacra
x Locum de Iupt
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA iNTRE 1432 SI 1606 DE.
CONSTANTIN C. GIURESCU Fla: fa Nr.
212EITMISIMINEMIMIIMIN
fHorocIer;d
KOLOMEA LEGENDA
&maw()
Colman/ Orase 6 Mnstiri
o HOTIN
T5rguri * Cett,
o Siptnp oo.
V5scuti Tetina Lontest, L/p/n,f,
/Grn,00t Safe Locurt de lupt
'Cerriuti ru-rdsduti
CodrulCosmin SCAR A
oai., Mow, le 20 30 40 80 100Km.
IMovUl SOROCA
Peri
Ti SIRET
suc"d cAp rohoi rpPolargigr,
.. Sereanes
easresti
Sucevrta,6 8jVeu Doiosani 0 ogal.,1/7a
kourraS Pjfraup 0* Stefnesfi (13a/otal
Ogr./770/7esti-,,.. /tcan,\
AM/cloy/1a
Almoro
Zih,i.eesft *,SUCEÀVA 6JUD.
c,,
Rodna
o ri
, C AMPULuN
-...,
-
prone"
H u rn8or. AA
s/otina 68.99,,, ci ;,,

R
Tdm,,,n, stE,Y.Ver,cican,
8,
RLNULUI
oll,esti JUD.
Vrpotel?
o Hirliu O rh
. :r 04,7 It .:73:kk
oratnar, Fr. en,
c Fripleml Sapoten,
Ciceiul 1 Val', Born : CARLIGATUR El O
4...7(eorent )
i'Ve'mtu,. *Ce .Nearrilui Tg.Frumos ms,
e
, __/_,:k.. .9, SeCu 0 6 T Narm. 8cure, 87, j ,4;,;70,-,-,-A, t)
ej a /1.3ISTRITA- ,.,,..... 9 P `. qA,'Scheia U"'''' 66
ru.fora
Utigura, "--, P,peres, \6
-r,,,,,,. v410.14.
0,0 00%,,i,.5..C4urnie ea/ L.0,,,, Capr,na Chrs/niu
1Raoe(5bt,,1
Pg fiy,irat, 6 6 3's"' r''''''": R 0 M AN 5c'''''' 5 cia6o,,,,,.','
PI AT R LuiCRACIUN (Cetatealloua) e \
Lapusnei 4(TIGHINA
, ( P NE-ANT' ',....---/----
, Ta,lau \
VASLUI
io,
(
f
HU I
Chi/can'
\
f B CAU
JUD
-
A Sec,
JUL:.
rev
I iipovar
a.;
Doceitra
Tg Srtei
\\ 9s,
Odorhei 1 9 Tr. us t Ocna

BARLAL, LW
Cetatea de Balta Miercurea - es, 1
ej
Ciuc kr_Slamc o o Sascu,
ETATEA ALBA
IGHISO ARA
lizltuz l rest, R AD erm an )
TIztOTU: diud
Tg Scuesjc JUD
A D UD .7'
SIBIU
Sr Gh o r ' \y'Ts. A\c, 0Cahul
Po2ca,,
t
TOO,* o Tecuci
1.'*"...1.
It;r
FAGRAS LMObe.51 Vouf saC
P eimer 0
er,
I.,. I *BRASOV Id
.". Ren/ Caliibuga Chiba Noui
R/ile,-,,,71, 4..
Ar-g VIntthi V (Meneo', 7 GALAT
.r.,.
I
b.',
Ismail
cAmauc, .V/
.
Ch,O./ ,..,...
Oblo, cc, a
o R.S5 rat r. ,. V,27,-,40-i
o ,,- BRAI LA A o
R. OkLCEA
6 r
1*
Isaccea
C.HANGES Anwoosa BUZAU Sulina
/
www.dacoromanica.ro
ARDEALUL iNTRE
D.
1400 1601
CONSTANTIN C. GIURESCU
491.127.1.15MMETC.G.I..C.MGC.DIMC.IM
Harta tiTS
LEGENDA KOLOMEA Nistru

Orase t Minsfiri
Munkcs HOTIN
'1"r9uri * Detti J.
Sate X Locuri de Iupt5
CERNAUTI
SCARA *Hustul
20 40 60 so 100Kr6.
"
Peri -:1
Apsa d Mipoc SIRET
cl
Onces fi
Semi
o
t
Sir&
uhea \-7
Jeud
C.LUNG SUCPAV
Chioaru
Gor5sI5u
::
S ritnba zesu/ui
t
flodna Vech
Minjt.
intre
sireciu
/ BAIA
A Ciceiul Vatra Darnel Mst ',learnt t
ce. M 8is,
D.Bobilna a.
40 DU T. NEAMT
ORADEA ZALAU .. 0/pret * e BISTRITA
c ,, \ ,,,,d, l E
,,--
OcnaDejulu, unguras
_ILJ:17/ulcte Sus
PIA RA
52
,% BE IUS Rediu
Then,
Inaul Posaga t
Vintul de
ernut
Mirklu-- Cet. GgpgInea 0 d o rhei
TOOCN A
Ribita Gecagi iS de Balta Mierc rea - I
MEDIAS
x Ciuc
5a7sirbeasca
o
'' SIGHISOARA i' `,"\/(-
S5nPetru -sa'O'Nou/Sisesc Ts.Sacct,te rt"-
Lipova
Cricmr. ALBA IULIA
DEVA Turd, SEBESUL SASESC n,..-7.
TIMISOAR A
Almas
Huniedoara
t
Den._zt_ts_st,
Orastie
Campy!
Pnii
tSan:georz-Streiu
tre'iu
Amia05cnoa
1SBib II u'yolu i
..-----oVurpah
t
Rsinart . RGisnadia
7 Taltnactu
Ve I 1 .(c
a Hr. ,
FAGA RAS
5,/".ia
Cod lea
___,,,,,,...,. R5sn ov
Feldioz MG eorshe
*Prejmer
*7R/ASOV \
,s
Riul deMorit Mria Orles
st,,t R.Barbat , .....,......-(''
Caransebes Gureni NI ' V arnaGenune Cet.?15 mbov if ei
\
-4.17
.),
o
ova *Poenari ) 0.41 Stare/7/v
Vam aVu7arn. Bistrite *CAMPULUNG
5
R.VALCEA@ C. DE AlRGE,
6
Tismana 0 T. JIU
kAe a Mehadia TARGS OR
Tg.G ilor f ului
TARGOVISTE G'ERGHITA
Pitesti
AZELGRA Orsova eS
...Yes
a
Severin
ape Molrului
SLATINA
BUCURESTI
Polonic.
www.dacoromanica.ro
UNIRFA TRII ROMANESTI , A MOLDOVEI si A ARDEALULUI sus MIHAI VITEAZUL (1600)
CONSTANTINE C. GIURESCU Harta t41. 4
KOLO MEA
Munk
HOTIN SCA RA
Cernauti 0 50 100 Km.
Hust T.; in a
SO ROCA
Peri
Dorohoi
SIRET
Botosaro
. SU EAVA
Rodna CA NIPULUNG BAIA

Orhei
Cet Nearnt. T Frumos
ORADEA 1.9.NeaMt o Scheia

ZAL AU
Unpras
B1STRITA D IASI 0 Ciprlina Ch4iniu
\A
ROMAN
PIATRA Lui CRACIUN 9. 'Pure' TIGHINA
BEIUS
AR D E
Vintul de Jos
A LU iernut
\
BACAU
VA SL U I
au
Mirisla/ Cet deBalt

Odorhei
SIGHISOARA
Mierc rea
Stan,
BARLAD / CET. ALBA
SinPetru ALBA IULIA MEDIAS

Li'pjova Adjud
DEVA EBESUL SASESC
TIMISOARA SIBIU SC tieorghe Tecuci
Almas' r5tle
\
I
FAGARAS F sam
Selimberg BF)S,OV
___ Savoy Chilia Noe
\ Caransebes I
%
' ....
e3
Yam.
,nuê Cet
s'.:\,.ezant(
R Sirat
Gala ti
ChiliaVeche
\ PVuIcan
'1/4
PcHnari CAMPLING
BUZAU
o
Isaccea Sulina
f (..8 de(Arami \
R.VALCEA CURTEAiii Vale A Nieni
aTJIU DE AR "ES
l'Bucur wu,"
Cotmeana STE vo
To.Gilort eI 411,1fAr E ni Sala
ELGRAD Pitesti Cet.de Floci

Severin
aura frlotrulin SLATINA
BUCURESTI Cernavada
A. Lich/resli
Constan ta
LEGENDA
Carnal Rusii deVede
A Cara ti VID IN
@ Orase
o Targuri 1. Locuri de lul;l5
o Sate Drumuri principale Cura.
.4.8 Campania din 1599 Nicopoli

Sistov Cavara
Campania din 1600
Ecren Callacra PoloniC.
www.dacoromanica.ro

Istoria Românilor. Volumul 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Românilor. Volumul 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTANTIN C.

EDITIA A PATRA, REVAZUTA 51 ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA 51 ARTA

Un prim efect al nvlirilor barbare a fost desfiintarea vietii

designa o aezare mai importanVA sunt de origine strin. Tclrg

Fig. 100. Ceramica bizantina gasita. la Cetatea AIM In

roman, este trmul mrii. Era i normal sa se intmple aa. Aci

Nistrului, a existat in evul mediu, ca cetate bizantink sub nu-

Fig. 101. Fragmente de vase de [Manta pictati, gasite la

In acest ora; se pare cd hanul ttresc Toktai ii ing4duise s tie

In Intariturile mai noui, ridicate i prefacute In mai multe ran-

Fig. 102. Fragmente de faianta pictata, gasite la Cetatea

El; Vechiul Tomis a avut, ca .1 Tyras, o existenta neintrerupta

exista, in imediata apropiere a orasului, un castru, numit, in cinstea

Fig. 1'03. Fragment de (Manta oriental . pietata, gasa la

greceste stanca cea huna de oarece inteadevar golful dela miaza-

-cu secole inainte de Christos, de un cutremur; pe locul Inflori-

Fig. 104. Ceramiel apusean5. (portelan), din Mainz gAsita la

(=-- Istra vico) al hrtilor medievale. SApturile, incepute lnainte

ei comercial. i militar. Corbille i flotele de rzboiu bizan-

Fig. 105. Ceramicit Japoneza sau chineza, gasita la

-cumpere gilt' din aceste pdrti. Ni s'a pAstrat plAngerea Venetie-

Un ora disparut, ale &Ami urme s'au stins inteatata incat

Fig. 106. Ceramica. japoneza san chineza, Osad la

impratului bizantin. In 1318, e citat un mitropolit de Vicina ;

constatam in 1351. Curand dupa aceasta data insA, incepe deca-

Vlaicu VodA. Aezarea, dup toate probabilittile, e anterioar

banatului infiintat de Unguri pe la 1230. Se mai vd gi astazi

avem pentru oraele din Ardeal. Aci, in jurul cetatilor ridicate

Fig. 108. Colt din vechlui Sibiiu.

Bellegrata ( Vincurius comes Bellegratae ). In urma colo-

(cc tributum nostrum ). Numele este, ca i al Targovitei, slay: el

Giurgiu . Originea numelui Ramnic am aratat-o mai inainte

Inaintea cinstitilor bani ai domniei mele . Spre Sud-Est de

dup infrangerea dela Varna si a trecut In Tara Romaneasc.

vamesilor dela Rucdr si dela Bran s nu se atingd cumva

In secolul al XVI-lea, mai erau aici cam 6000 de Sasi si Unguri;

Fig. 109. Ruinele CetAtil Suceava, la marginca oragulul Suceava.

targul Siret, pomenit pentru Intaia card la 1 Mai 1384,

ar putea fi i ssescul Lorenz. La 13 Iunie 1661, alaturi de Du-

I ocuitori cu nume ungureti (de ex. Hothz), urmai ai vechilor

cu alti oreani btrani din tArg din Totru Int6resc o vAnzare

La inceputul veacului al XVII-lea data exact. e 13 Apri/ie

privilegiul comercial acordat Liovenilor de Alexandru cel Bun

Iailor sau al Filistenilor (Jasky torg alias Philistinorum forum),

Anterioare intemeierii Moldovii, par s'd fie asez6rile dela

nile lui stefan. Faptul ea in 1435 1i avea ocolul sa'u consti-

(compara Cu Bender Abbas i Bender Schachpur, ambele la golful

Un targ care nu mai exista in 1489 era Teirgul-Seirata. In acest

pargarilor de acolo. Si oricand Sasii din Baia adaoga Dom-

pe Bora qandra, parcAlabul de Chilia, pe un Tador Urdiugaf al

Iunie 1456 i Indat dup voitul Serchiz, figureazA pan Ivaco

de procesul pe care 11 are feciorul lui Hacicu dela Minnie cu

Ormuirea oraelor. In ce priveste earmuirea oraselor, consta-

Noemvrie 1443, sunt mentionati pArgarii dela Baia care stA-

mrturie. Nu tira dac asemenea catastife erau In toate orasele

orae, nici vameii ce sAnt la vAmile plaiurilor sau la Dunare

TArgurile, intocmai ca si satele cle mai multe din ele fu-

fix, ci varia; el putea fi sporit sau micvorat, dup cum cereau

sub raportul administrativ, o organizare similar cu aceea a tdr-

vechiu ora y dispirut: Cetatea de Floci (incercare de monografie), Bucuresti,

Problema vechii noastre organizri sociale a fost mult discu-

.dup improprietrire, deosebirea intre diferitele preri ale isto-