VARIANTA B

1. Pentru dipolul in jumatate de lungimea de unda

a. Rezistenta vazuta la intrare este nula, curentul anulandu-se la intrare
b. Rezistenta vazuta la intrare este chiar rezistenta de radiatie, curentul avand maxim la intrare
c. Rezistenta vazuta la intrare este chiar rezistenta de pierderi, curentul avand maxim la intrare
d. Rezistenta vazuta la intrare este nula, curentul avand maxim la intrare
e. Rezistenta vazuta la intrare este chiar rezistenta de radiatie, curentul anulandu-se la intrare

2. Pentru dipolul de lungime finita

a. factorul sistemului este egal cu campul unui dipol infinitezimal de lungime unitara pozitionat in punctul de
referinta
b. factorul elementului este egal cu campul unui dipol infinitezimal de lungime unitara pozitionat in punctul de
referinta
c. factorul spatiului este egal cu campul unui dipol infinitezimal de lungime unitara pozitionat in punctul de
referinta
d. campul total este egal cu campul unui dipol infinitezimal de lungime unitara pozitionat in punctul de
referinta
e. nicio variant

3. Se poate arata ca
a. o bucla mica electrica circulara este echivalenta cu un dipol infinitezimal magnetic a carui axa este orientata
perpendicular pe planul buclei
b. o bucla mica magnetica circulara este echivalenta cu un dipol infinitezimal magnetic a carui axa este
orientata perpendicular pe planul buclei
c. o bucla mica electrica circulara este echivalenta cu un dipol infinitezimal magnetic a carui axa este orientata
in planul buclei
d. o bucla mica magnetica circulara este echivalenta cu un dipol infinitezimal magnetic a carui axa este
orientata in planul buclei
e. nicio varianta

4. Pentru dipolul infinitezimal vertical electric deasupra unui plan infinit perfect conductor
a. Intensitatea de radiatie este de 2 ori mai mare decat aceea a elementului izolat
b. Intensitatea de radiatie este de 2 ori mai micadecat aceea a elementului izolat
c. Intensitatea de radiatie este egala cu aceea a elementului izolat
d. Intensitatea de radiatie este de 4 ori mai mare decat aceea a elementului izolat
e. Intensitatea de radiatie este de 4 ori mai mica decat aceea a elementului izolat

5. Rezistenta de radiatie a buclei poate fi crescuta (ajungand apropiata de impedantele caracteristice ale liniilor
uzuale de transmisiune) prin
a. prin scaderea perimetrului electric (prin reducerea numarului de bucle) si prin introducerea in perimetru (in
bucla) a unui element de ferita de permeabilitate scazuta
b. prin scaderea perimetrului electric (prin reducerea numarului de bucle) sau prin introducerea in perimetru
(in bucla) a unui element de ferita de permeabilitate scazuta
c. prin cresterea perimetrului electric (prin marirea numarului de bucle) si prin introducerea in perimetru (in
bucla) a unui element de ferita de permeabilitate ridicata
 d. prin cresterea perimetrului electric (prin marirea numarului de bucle) sau prin introducerea in perimetru (in
bucla) a unui element de ferita de permeabilitate ridicata
e. nicio variant

6. Pe masura ce dimensiunea antenei bucla electrice creste, circumferinta electrica apropiindu-se de lungimea de
unda in spatiul liber, caracteristica se modifica:
a. de la maxim perpendicular pe bucla si nul in planul buclei la nul perpendicular pe planul buclei
b. de la maxim perpendicular pe bucla si maxim in planul buclei la nul perpendicular pe planul buclei
c. de la nul perpendicular pe bucla si nul in planul buclei la maxim perpendicular pe planul buclei
d. de la nul perpendicular pe bucla si maxim in planul buclei la maxim perpendicular pe planul buclei
e. nicio varianta

7. Campurile in planul principal ale unei bucle patrate mici si ale unei bucle circulare mici
a. sunt similare in zona de camp indepartat
b. sunt similare in zona de camp intermediar
c. sunt similare in zona de camp apropiat
d. sunt opuse in zona de camp indepartat
e. sunt opuse in zona de camp apropiat

8. Rezistenta de radiatie pentru bucla mica circulara cu o bucla este

4
C
a. Rr 20 2

S2
b. Rr 20 2 4

4
C
c. Rr 31,17

2
C
d. Rr 20 2

e. Nicio variant

9. Pentru un sistem linear uniform cu N elemente, pentru care dorim directia de radiatie maxima normala pe
directia sirului, aceeasi faza a excitatiilor va conduce la aparitia acestui maximului, avand si maxime in planul
sirului
a. daca spatiere dintre antene este multiplii pari de jumatatea lungimii de unda
b. daca spatiere dintre antene este multiplii impari de jumatatea lungimii de unda
c. indiferent de spatierea dintre antene
d. daca spatiere dintre antene este multiplii impari de sfertul lungimii de unda
e. nicio varianta

10. Factorul de sistem este dependent de

a. caracteristica unui element constituent al sistemului
b. geometria sistemului si faza excitatiei
c. lungimea unui element constituent al sistemului
d. impedanta de intrare a elementului constituent
e. nicio variant
11. Pentru un sir linear uniform cu N elemente, pentru care dorim directia de radiatie maxima de-a lungul directiei
sirului, directivitatea este
d
a. D0 4N

d
b. D0 2N

d
c. D0 6N

d
d. D0 1.6 N

e. nicio variant

12. Pentru un sir linear uniform cu N elemente, pentru care dorim directia de radiatie maxima de-a lungul directiei
sirului, fara a avea si maxim normal pe planul sirului
a. daca spatiere dintre antene este jumatatea lungimii de unda, se obtine doar un maxim la 0 grade
b. daca spatiere dintre antene este jumatatea lungimii de unda, se obtine doar un maxim la 180 grade
c. daca spatiere dintre antene este jumatatea lungimii de unda, se obtin ambele maxime la 0 si 180 grade
d. daca spatiere dintre antene este multiplii de lungimii de unda, se obtin ambele maxime la 0 si 180 grade
e. indifferent de spatierea dintre antene, se obtin ambele maxime la 0 si 180 grade

13. In analiza unui patch dreptunghiular prin modelul liniei de transmisiune, efectul de margine este dependent de
a. raportul W/h si de permitivitatea electrica a substratului
b. raportul L/W si de permitivitatea electrica a substratului
c. raportul L/h si de permitivitatea electrica a substratului
d. raportul W/L si de permitivitatea electrica a substratului
e. nicio variant

14. Pentru un sistem uniform linear cu MxN antene, daca dorim sa evitam aparitia mai multor lobi majori, spatierile
pe cele 2 axe vor fi
a. ambele mai mici decat lungimea de unda
b. ambele mai mici decat jumatate de lungimea de unda
c. ambele mai mari decat lungimea de unda
d. ambele mai mari decat jumatate de lungimea de unda
e. nicio variant

15. Rezistenta de intrare a unui patch dreptunghiular se poate modifica prin folosirea unei alimentari ce patrunde in
patch. Astfel
a. Daca y0 creste, rezistenta de intrare creste
b. Daca y0 creste, rezistenta de intrare scade
c. Daca y0 este egal cu L, rezistenta de intrare se anuleaza
d. Daca y0 este egal cu L/2, rezistenta de intrare se anuleaza
e. Nicio varianta

16. In analiza unui patch dreptunghiular prin modelul liniei de transmisiune, permitivitatea efectiva este o functie de
frecventa, astfel incat
a. pe masura ce frecventa de lucru creste, permitivitatea efectiva se departeaza de permitivitatea relativa
a dielectricului substratului
 b. pe masura ce frecventa de lucru creste, permitivitatea efectiva nu se modifica fata de permitivitatea
relativa a dielectricului substratului
c. pe masura ce frecventa de lucru scade, permitivitatea efectiva se apropie de permitivitatea relativa a
dielectricului substratului
d. pe masura ce frecventa de lucru creste, permitivitatea efectiva se apropie de permitivitatea relativa a
dielectricului substratului
e. nicio variant

Nume si Grupa:
Varianta Grilei:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
a
b
c
d
e