Capitulatie-tratat incheiat de domnii Tarii Romne cu Poarta Otoman, care

contine mai multe capitol, de unde si denumirea lui, adica act alcatuit din
capitol.

Ahidname-act eliberat unilateral de catre sultan prin care se confirmau

tratatele Trilor Romne cu Poarta Otoman.

Edicule-nchisoare din istambul unde au fost intemnitati domni romni.

Peche-dar oferit de domnii romni sultanului dar i altor demnitari turci

cu diferite ocazii.

Pentarhie-biseric condusa de cinci ierarhi superiori, in care nici una dintre

patriarhii nu avea suprematie asupra celorlalte.

Campania cea lung

Campania cea lung a fost intreprins de Iancu de Hunedoara, ce sa

desfaurat n perioada septembrie-octombrie 1443-ianuarie 1444. Inaintnd
n Balcani, Iancu amenint Adrianopolul, capitala statului otoman. Era
vremea pregatiri unei cruciade impotriva turcilor la cererea Papei. Ea sa
soldat ci nfrngerea la Varna n toamna anului 1444. n lupta a czut regale
Ungariei si al Poloniei, Vladislav. Iancu de Hunedoara a intervenit, in 1447,
la sud de Carpai, executindu-l pe Vlad Dracul sip e feciorul sau Mircea,
declarndu-se voievod al rii Romne.

Darul lui Constantin

Document falsificat n partea occidental a Europei n sec. al VIII-lea de catre

cancelaria papal, n care mpratul Constantin cel Mare ar fi druit partea
de vest a Europei papei de la Roma si urmailor si n Scaunul Sfntului
Petru, dupa care ar fi plecat la Constantinopol. Astfel toi regii occidental
trebuiau sa se supuna papei, nu doar ca unei autoritti spiritual dar sic a
uneia politice.

Reforma de la Cluny

Pentru a esi din criza in sec. al X-lea incepeo reforma la mnstirea Cluny din
Burgundia. Acolo a fost introdusa o regula mult mai riguroasa decit cea a
mnstirilor Benedictine, care prevedea o disciplina sever, cresterea autoritii
abatelui, obligaia de a cunoaste cartea si munca fizic.Ea a fost primita de clerul de
rind, autoritile laice si ecleziastice si de pontifonii romni.Pucntul final al reformei
a fost Conciliul de la Laterano din 1059 care a interzis clerului sa primeasc
functiile din miinile autoritilor temporale si a declarant principiul celibatului
clerului. Dac pn la aceast data papii erau alesi de poporul roman de acum in
colo ei sunt alesi de colegiul cardinalilor.
 Cruciadele, declinul puterii arabe.

Cucerirea arab: n sec. VII califatul arab cuprindea:Siria, Palestina, Irak, Persia,
iar n 711 au ajuns n Spania, n 732 au fost oprii de Carol cel Mare. n sec. IX
ncepe declinul arab, iar in sec. XI-decderea arab. Ca rezultat urmeaz reactia
puterii cretine.

Cruciade:

1. 1095-1099(prima cruciada) a fost pornit de papa Urban al II si are doua

faze: cruciada sracilor i cruciada cavalerilor.n 1999 cele 4 armate ale
cavalerilor cuceresc Irusalimul i creeaz aici trei structuri: Antiohia, Edessa
i Tripoli.
2. 1147-1149 (II cruciad)-a securilor condus de regele Franei Louis VII
3. 1189-1192(III cruciad)-au loc aciunile turcilor. Insula Cipru devine un
alt principat latin din Orient.
4. 1202-1204(IV cruciada)- cruciaii au uitat la ce au pornit si s-a
transformat intr-o cruciada de Jaf. Au ca scop atacarea Egiptului.

Statutul de Ahhd

-pstrarea domniei de ritm crestin

-conservarea deplin a drepturilor i libertii rii, fr nici un ameste ottoman

-Plata haracilor+ pecherilor+ rusfiurilor+ obligatii de aprovizionare+ obligatii de munc+

obligaii de transport+ obligaii extraordinare

-schimb liber de negustori, fugari

-un regim vamal obisnuit

-domnul

Categorii de rani in spatial Romnesc

rani liberi-isi lucrau ogoarele singuri si cu ajutorul angajailor

rani cu nvoial-trani liberi numa cu capul, numai sa ghindeasc

rani dependent-ei depindeau de stapin, pe mosia caruia locuiau si erau obligati sa efectuieze
prestatii in folosul stapinului.(rumni-ara Romneasc/ vecini- Moldova/ iobagi- Transilvania)

Formele de proprietate a ranilor dependenti

Precaria oblate-ranii ce ii nchinau persoana si proprietatea seniorului, primind napoi

pmntul sub form de posesiune

Precaria data-cel fara pmnt se adresa seniorului, primea pmnt n posesiunea sa

Precaria remuneratoria-era o forma combinata, se intilnea n special la biserici.

 Esee
1.Constituirea rii Moldovei: legend i adevr istoric.

Traditia cronicareasca spune ca Tara Moldovei s-a format ca rezultat al desclecatului din
Maramures. Procesul de constituire a statului de la est de Carpati s-a accelerat la finele sec. al
XIII-lea-prima jumatate a sec. al XIV-lea. Cronicile interne vorbesc despre Dragos, iar cronicile
externe vorbesc despre Bogdan anul figurnd acelai-1359. In anul 1345 la ordinal regelui Carol
Robert de Anjou, oastea transilvnean, compus din secui i romni maramureeni a
ntreprins o campanie la est de Carpati, nfrngndu-I pe ttari. In urma acestei campanii s-a
format un voievodat, iar in fruntea voievodatului a fost numit voievodul maramuresean Drago.
Centrul voievodatului era orasul Baia, numit si Moldova.Voievodul Dragos a ncercat s pun
bazele unei dinastii: el a transmis functia fiului su Sas, care a fost preluat de nepotul su Balc.
O a doua etap n constituirea statului medieval moldovenesc este legata de numele
voievodului Bogdan din Cuhea. Dup o lupt ndelungat pentru pstrarea liberttii romnilor
din Maramure, el a trecut muntii cu ceata sa, stabilindu-se n Moldova, de unde la izgonit pe
Balc. Prin aciunea lui Bogdan a fost nlturat suzeranitatea regelui maghiar. Bogdan a unificat
voievodatul din valea Moldovei cu cel de la Suceava-Rdui, apoi cu ara epeniului si cetile
ei. n 1365 regele Ungariei este obligat de mprejurrile international s recunoasc Tara
Moldovei ca stat independent.

2. Prima Unire politic a rilor Romne

Evenimentele din 1594-1599 l-au convis pe Mihai Viteazu c nlturarea suzeranitii otomane
este posibil doar n condiiile crerii unui fron antiotoman. Mihai Viteazu fiin impus s renune
la tron i s prseasc ara Romneasc, n toamna anului 1599 ntreprinde o campanie
preventive n Transilvania. Btlia de la elimbr de la 18-28 octombrie 1599 s-a soldat cu
victoria armatei lui Mihai Viteazu. La 4 noiembrie Mihai si-a fcut o intrare triumfala n Alba
Iulia. Mihai Viteazu nu a refcut regimul de guvernare Transilvnean, el i-a egalat pe romni n
drepturi, oficializnd biserica i limba romn. n mai 1600 Mihai Viteazu fr mari dificultpi
ocup Moldova, ntitulndu-se la Iai ,,Domn al rii Romneti, al Ardelului i al Moldovei. La
9/19 august 1601, aflndu-se n cortul su, Mihai viteazu a fost asasinat la porunca generalului
austriac G.Basta. n consecin s-a destramat i Unirea politic a rilor Romne. n opinia mea
Mihai Viteazu a realizat o fapt mrea, reuind sa realizeze prima unire politica a celor trei
tri romne sub o singur domnie.
3. Formele statului medieval

Pe parcursul evolutiei medieval formele statale au suferit multe evolutii. Astfel Regatele
barbare, Monarhia feudal i Monarhia Strilor, evolueaz spre absolutism. Regatele barbare
numite si ,, Democratii militare sunt o minoritate etnica organizat din punt de vedere militar.
n aceste regate nu exista un sistem juridic unic, cuceritorii si cei cucerii ii organizau viata
propriu, nu exista nici un sistem constant de conducere. Conductorul militar care preia functia
regelui, realizeaz prerogativele sale de conducere. Singura organizatie ce si-a pstrat
caracterul a fost biserica, de aceea ea a preluat mai multe functii ale administrrii locale.
Monarhia feudal este o forma ce se caracterizeaza prin descentralizarea maxim. La aceasta a
contribui sistemul de vasalitate ierarhizat. Procesul de descentralizarea a fost cauzat si de
caracterul izolaionist al lumii agrare, care constituiau baza statului n aceast perioad. Tot in
acest timp a avut loc si revolutia agrar. Instaurarea monarhiei strilor a insemnat nceputul
unei competiii ntre fotii aliai. n linii generale fiecare ptur social ncearc s-i impun
controlul asupra puterii centrale pentru a folosi n concurena cu alte pturi sociale. Instituiile
de baz ale monarhiei strilor au fost: administraia permanent, armata permanent i
impozitile permanente. n opinia mea epoca absolutist a condus la culmea puterii regale i n
acelai timp la degradarea organelor reprezentative, ele fiind ignorate de puterea central.

4.Statutul politico-juridic al rilor Romne sub suzeranitatea otoman

In primi ani dupa asasinarea lui Mihai Viteazu regimul suzeranitatii otomane in TR era inca
slab.Regimul suzeranitii otomane s-a instaurat treptat,initial in TR.Ainceput prin plata
tributului.Initial platit tribut Muntenia in 1417,apoi Md in 1456.Astefl sa produs un regim
tributal.Atita tim cit TR puteu conta pe Ungaria,acest regim era limitat instabil si
revocabil.Situatia se schimba catre mijlocul sec. 16,se schimba si statutul politic al TR.Astfel are
loc instaurarea regimului de suzeranitatea otomana .Catre mijlocul si jumatatea a doua a sec.16
ducii au inteles ca o exploatare economica a TR este mult mai avantajoasa.Astfel Constantipolul
trimitea anual la Buda 260 galbeni.TR si-au pastrat autonimia interna si beneficiau de statutul
de Ahhd care prevedea.Pastrarea domniei de ritm crestin,un regim vamal obisnuit,schimbul
liber de negustori si fugari.