Sunteți pe pagina 1din 38

Aciunea insecticid a spunurilor i detergenilor

Interesul pentru utilizarea pesticidelor (n acest caz insecticide i acaricide) eficiente i


compatibile n acelai timp cu msurile de control biologic sau inamicii naturali, cum ar fi
parazitozele i prdtorii, crete continuu. Se vorbete despre aa-numitele pesticide
alternative, care includ regulatorii de cretere ai insectelor, spunurile insecticide, uleiurile
horticole, inhibitorii de cretere, fungii i bacteriile utile i alte microorganisme. Multe dintre
aceste pesticide alternative sunt folosite n sere i depozite i las, n general, reziduuri
minime, sunt mai puin toxice pentru om i au perioad scurt de njumtire n mediul
nconjurtor. Ba mai mult, aceste pesticide nu sunt toxice pentru utilizatori dac nu sunt
ingerate n cantiti foarte mari. Cele mai recomandate i utilizate astfel de pesticide, att n
sere ct i n spaii de depozitare sunt spunurile cu aciune insecticid.
Spunurile insecticide sunt aplicate de la controlul pn la eradicarea unor specii de
insecte i acarieni cu corp moale.

De ce are aciune insecticid spunul?


Spunul este o substan derivat din sinteza unor alkali, cum ar fi: hidroxidul de potasiu
(spunul fin) sau de sodiu (spunul dur) n combinaie cu grsimile. Grsimile sunt un amestec
tipic de lanuri carbonice, de anumite lungimi, ale acizilor grai. Spunuri este termenul
generic atribuit srurilor acizilor grai, care sunt componentele primare ale grsimilor i
uleiurilor care se gsesc n plante i animale.
Spunurile pot fi combinate cu uleiuri de pete, de balen, vegetale, de cocos, de secar,
de linte sau de soia. De exemplu, Spunul verde este un spun de potasiu i ulei de cocos i a
fost larg folosit ca spun lichid pentru mini n toaletele publice. Acum este condiionat i ca
spun de mini de uz personal, ampon i/sau pentru tratarea diferitelor afeciuni ale pielii. Cu
toate acestea, a fost dovedit a fi eficient, ca un insecticid neomologat, n controlul duntorilor
cu corp moale, inclusiv al afidelor.
Spunul este unul dintre cele mai vechi insecticide de contact folosite mpotriva unur
insecte duntoare care se hrnesc cu sev. Cele mai multe specii de insecte i acarieni cu corp
moale, cum sunt afidele, pduchii, pduchii albi, tripii, musculia alb i muli acarieni, sunt
sensibile la aplicarea spunurilor. Spunurile sunt mult mai puin active asupra albinelor i altor
insecte cu corp tare, deoarece cuticula ngroat sau ntrit a acestor insecte este rezistent la
penetrarea soluiilor cu spun. Totui, nu se poate generaliza, odat ce s-a demonstrat c au
murit i insecte cu corp tare, cum sunt gndacii de buctrie. Spunurile sunt eficiente doar
dac insectele i acarienii intra direct i nemijlocit n contact cu ele, deoarece reziduurile de
spun se degradeaz rapid. Aadar, acoperirea tuturor prilor plantei (tulpini, frunze, muguri)
este esnial pentru a obine o mortalitate suficient, prevenirea dezvoltrii generaiilor
urmtoare i mai ales rspndirea insectelor i acarienilor. Eficacitatea spunurilor insecticide
asupra duntorilor este direct proporional cu tensiunea de suprafa (fora de la suprafaa
picturii de lichid care o mpiedic s se risipeasc pe suprafaa tratat) i cu unghiul de contact
(unghiul la care interfaa lichidului atinge suprafaa solid) al soluiei de stropit. Spunurile
insecticide sunt mult mai active la temperaturi peste 32C i umiditate relativ peste 85%.

Dozajul, preparare insecticid din spun


Efectul spunurilor insecticide asupra duntorilor, insecte i acarieni, depinde de dozaj.
n general, o doz mare va duce la o mortalitate crescut. De aceea este foarte important s ne
asigurm c aceste doze nu provoac daune i plantelor, concomitent cu uciderea duntorilor.
Trebuie menionat c fitotoxicitatea va depinde de mrimea plantei i de vrsta ei i dac
planta este erbacee sau lemnoas. Stropirile cu spun insecticid la o concentraie de 0,1%
aplicate mpotriva afidului bumbacului (la pepeni) (Aphis gossypii) i afidului verde al citricelor
(Aphis spiraecola) nu au avut niciun efect secundar asupra mugurilor de Pyracantha spp.
Stropirile cu spunuri insecticide reduc populaiile ambelor specii de afide sub dimensiunea la
care pot cauza pagube economice [(sub PED Pregul Economic de Dunare) not personal].
Mai mult, pot exista diferene ntre efectele spunurilor insecticide aplicate n diferite stadii de
dezvoltare din ciclul biologic al duntorilor: ou, nimf, larv sau adult i imaturii, de obicei mult
mai sensibili dect adulii. De exemplu, tineretul de (Aphis fabae) afidul fasolei este mult mai
uor de ucis cu spunuri insecticide dect adulii.
Spunurile insecticide sunt mai puin toxice asupra agenilor de control biologic sau a
dumanilor naturali ai duntorilor, n primul rnd datorit cantitii sczute de reziduuri, dect
pesticidele convenionale din clasele chimice: organo-fosfai, carbamai i piretriozi. Totui,
spunurile insecticide pot fi periculoase pentru organismele benefice, dumanii naturali ai
duntorilor: buburuzele i crisopele (prdtori ai afidelor) au fost gsite moarte n urma
pulverizrii soluie de spun pe plantele unde ele se hrneau. Chiar dac aplicarea spunurilor
insecticide este foarte puin periculoas pentru acarienii prdtori, Neoseiulus(Amblyseius)
cucumeris a fost decimat n proporie de 90% n primele 48 de ore de la tratament. Aplicarea
direct a spunurilor insecticide este deosebit de periculoas pentru Phytoseiulus persimilis,
nregistrndu-se o mortalitate de 100%. Abia dup trei zile de la aplicare dispare toxicitatea. n
general, odat ce reziduurile de la tratamentul cu spunuri insecticide au fost disipate, ele sunt
mai puin periculoase pentru entomofauna util.

Modul de aciune a soluiei de spun


Modul de aciune al spunurilor insecticide nu este nc foarte bine neles, odat ce s-au
evideniat patru ci prin care acestea ucid duntorii insecte i acarieni:
Cu ajutorul acidului gras prezent, spunurile penetreaz mai nti cuticula insectelor,
dizolvnd sau distrugnd integritatea membranei celulare. Aceasta cauzeaz celulelor scurgeri
citoplasmatice i colapsul, distrugndu-le funciile respiratorii, avnd ca rezultat deshidratarea
i moartea insectei sau acarianului.
Spunurile pot aciona ca regulatori de cretere ai insectelor, interfernd cu
metabolismul acestora i cu producerea de hormoni de cretere n timpul metamorfozei
(trecerea de la un stadiu larvar la altul, pn ajung aduli)[(filmele americane cu insecte
gigantice au avut ca surs aceste adevruri descoperite de cercettori, sau sunt SF ale cror
realiti le descoperim n zilele noastre!?)not personal]
S-a presupus c spunurile blocheaz porii respiratori ai insectelor, interfernd cu
respiraia, omorndu-le prin sufocare.
Spunurile ntrerup fosforilarea oxidativ sau inhib producerea de ATP (adenozin
trifosfat), [(principalul component al ciclului lui Krebs, care este rspunztor de producerea de
energie necesar vieii organismelor, fie ele plante, fie duntori, fie entomofaun util)(Ciclul
lui Krebs reprezint ciclul respirator al organismelor vii, unde printr-o serie de reacii
metabolice, ATP- adenozin trifosfat, sub influena unor enzime catalitice, se transform n ADP
adenozin difosfat, bioxid de carbon, ap i energia necesar vieii).not personal]
Exist o mulime de acizi grai. Doar civa au proprieti insecticide. Aceste proprieti se
bazeaz numai pe lungimea lanului carbonic al acidului gras. Cele mai multe spunuri cu efect
insecto-acaricid au n compoziie un lan carbonic lung al acidului gras (10 sau 18-lanuri de
grupri carbonice, naitea radicalului liber), pe cnd acizii grai cu lanuri carbonice scurte (9 sau
mai puine grupri carbonice) au efect erbicid (de distrugere a buruienilor), aa c utiliznd
produsele care au n compoziie lanuri catenare scurte, riscm s ucidem plantele. De
exemplu, acidul oleic, un acid gras cu 18 legturi de carbon, care este prezent n uleiul de
msline i alte uleiuri vegetale, este foarte eficient ca spun insecticid. De fapt, cele mai multe
spunuri insecticide care se gsesc n comer conin oleat de potasiu (sarea potasic a acidului
oleic), care este unul din cele mai toxice spunuri!

Ce marc de spun poate fi folosit ca i insecticid?


Este o concepie greit c orice spun sau detergent poate fi folosit ca pesticid
(insecticid sau acaricid). Doar cteva spunuri au proprieti insecticide sau acaricide, cele mai
comune dintre ele fiind: Palmolive, Dawn, Ivory, Joy, Tide i Dove, care nu sunt
omologate ca pesticide, au o anumit aciune asupra unui numr de duntori cu corp moale,
dac sunt aplicate n soluii apoase cu concentraie de 1%, maximum 2%. Cu siguran este
puin probabil c spunurile insecticide vor fi formulate sau omologate ca pesticide.
Exemple de studii care au demonstrat eficacitatea unor diferile lichide pentru splat
vasele i diferii detergeni asupra speciilor de insecte duntoare i acarieni:
Palmolive, Dawn, Joy, Ivory i Dove reduc populaiile de afide la varz
(Brevicoryne brassicae), piersic (Myzus persicae), musculia alb (Bemisia tabaci) la cartoful
dulce i pianjenul rou comun la o mare varietate de culturi vegetale
Dawn Ultra, lichid pentru splarea vaselor, este att de eficace n combaterea
gndacului de buctrie (Blatella germanica) nct cauzeaz o mortalitate de 100 %
Ivory, detergent de vase, ntre concentraiile de 0,4 %-3% sunt eficace n combaterea
afidelor, psilidelor i acarienilor. La tripi sunt eficace concentraiile ntre 1%-2%
Ivory, detergent de vase i Tide, detergent de rufe, reduc populaiile de afide i
acarianul citricelor (Panonychus citri), tripsul de ser (Heliothrips haemorrhoidalis)i psilidele
(mute) la culturile de cmp.

Precauii
n ciuda acestor exemple, detergenii de vase i de rufe sunt n principal concepui s
dizolve grsimile de pe vase i s curee hainele nu s omoare insecte sau acarieni duntori.
Aceste materiale pot cauza fitotoxicitate prin dizolvarea cuticulei cerate de pe suprafaa
frunzelor. Pe de alt parte, multe frunze de plante au epiderma ngroat i unele flori sunt
cerate, distrugerea acestora genernd un risc mare de fitotoxicitate. Spunurile insecticide n
formulri comerciale, omologate, sunt mai puin capabile s dizolve cerurile plantelor,
comparativ cu produsele de curenie domestic. Lichidele de splat vase i detergenii de
haine, ca spunuri insecticide, lipsite de orice activitate rezidual, necesit o aplicare mult mai
frecvent, [(ceea ce ar stressa foarte mult plantele, n procesul de fotosintez sau fecundarea
florilor) not personal]. n plus, detergenii difer fa de spunuri, din punct de vedere chimic.
De fapt, multe spunuri pentru mini nu sunt compuse din acizi grai puri. Este foarte
important de reinut c aceste soluii nu sunt omologate ca pesticide (insecticide sau acaricide).
Cu att mai mult, companiile productoare de spunuri nu intenioneaz ca produsele lor s fie
folosite mpotriva duntorilor de plante, deoarece nu trec prin procesul de nregistrare EPA
[(Environmental Protection Agency Agenia Internaional pentru Protecia Mediului
nconjurtor) not personal].
n muli detergeni de rufe i vase nu se cunosc: tipul acizilor grai, lungimea lanului de
carbon al acizilor grai utilizai i concentraia. De asemenea, eficacitatea acestor produse poate
fi compromis de prezena agenilor de colorare i a parfumurilor. Toate acestea duc de cele
mai multe ori la rezultate nesatisfctoare. Muli detergeni de vase i haine precipit n ape
dure i i pierd din eficacitate.
n ciuda efectelor pe care unele lichide de splat vase i spunuri de haine le au asupra
insectelor sau acarienilor, folosirea lor pe plante trebuie evitat, n primul rnd pentru c ele nu
sunt nregistrate ca pesticide i nu au numr de nregistrare EPA. Cu att mai important este
garania pe care companiile productoare de pesticide o asigur produselor lor, atunci cnd
apar probleme. Dac n timpul folosirii unui detergent de vase sau haine plantele sunt distruse,
riscul este al utilizatorului. Aa c, ntotdeauna folosii un spun insecticid mpotriva
duntorilor cel mult n serele personale i/sau depozite.
Raymond A. Cloyd este profesor asistent la disciplina de Management Integrat al
Controlului Duntorilor Entomofagi la Plantele Ornamentale, n cadrul Departamentului de
Resurse Naturale i tiinele Mediului, la Universitatea din Illinois. El mbin armonios
cercetarea cu nvmntul i aplicaiile practice. Dr. Cloyd deine poziia de consultant n
industria privat, ca supervizor al ntreinerii parcurilor i manager la sere. i-a fcut teza de
doctorat n Entomologie la Universitatea Purdue.

Insecticid bio
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de
insecticid.
M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa
dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai dat cu
solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu
ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m-am
hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin uleiuri
volatile.
Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte
antifungice si insecticide.
Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei
volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol.
Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de
litiu.
Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul
volatil este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in
potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.
Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.
Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.

Din aceste plante am pus:


7-8 FRUNZE DE ROSI
150 GR DE CIMBRU
5 INFLORESCENTE DE MARAR
50 DE GRAME DE BUSUIOC
40 DE FRUNZE DE NUC
40 DE FRUNZE DE CRAITE
Le-am maruntit si le-am bagat pe toate intr-un bidon de 10 l. Am pus 6 l de apa peste am
pus dopul sticlei si am lasat sticla la soare 4 zile.
Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela si le-am
pudrat cu cenusa. Luni mare mirare pe parcela nestropita se desfatau doamnele nu aveau nici o
problema dar parcela stropita era curata si guliile se desfatau la soare. Pana in aceasta
dimineata nu au aparut musculite si sper sa nu mai apara, dar azi o sa reiau stropirea.
P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si-au dublat frunzele.:)

Retete bio,insecticide,fungicide pentru o gradina de vis


Am avut un pic de ragaz si am mai bananait pe bloguri de gradinarit si ce gasesc pe unul
din blogurile mele de capatai in gradinareala o nebunie de retete,,licori,farmece,o adevarata
vrajitorie in arta combaterii raufacatorilor din gradina,insecte ori ciuperci.

Doctorul de pomi: retete [1/3]


Era o vreme, la nceputuri de grdinrit, cnd pomii i arbutii mei, e drept, puini la
numr, aveau mare nevoie de un doctor. Unii m sftuiau s dau cu nuce otrav, alii cu
verde-de-paris!. Este clar, mi-am spus, oamenii acetia sunt defeci.
Nu sunt un priceput in ale pomiculturii. A zice c, dimpotriv.
Sunt un grdinar de ocazie, fr pretenii de omniscient, dar, cruia i place mult s afle
lucruri folositoare, neduntoare ambientului. Nu puteam lsa buntate de furitori de fructe
s moar npdii de insecte pgubitoare. Aa c, am cutat n negura aducerilor aminte, n
reviste vetuste, dar cu multe lucruri ce trezesc interes, am ntrebat i gsit sfaturi i rspunsuri
la oameni pricepui i nelepi. i, ca s nu mi se tearg din memorie, le-am nsemnat n
catastiful meu de lucruri bune de reinut. Nu mi-a fost de ajuns. Am inut mori s vd cum i
dac funcioneaz aceste povee.
Drept este c nu sunt putini cei care cred ca am devenit un fel de Don Qijote de Brebu, in
fuste.
Sau, cu alte cuvinte, c lupta mea cu pgubnicii grdinii mele, cic ar fi dusa in van. Nimic
mai neadevrat.
De acea vin eu, cu oarece semeie, definit de sentimentul de mulumire cauzat de
reuita mea s dau peste nas scepticilor cu rezultatele reetelor nvate.
Este drept, c sunt doar cteva din multitudinea de remedii la ndemna partizanilor
luptei drepte i adversari ai armelor chimice.

Socul
Nimic mai minunat dect un soc pe lng casa omului.
Rupei cteva crengi i punei-le in recipiente cu ap, printre arbutii fructiferi. Gngniilor
n-o s le plac deloc.
V necjesc narii, moliile, tupeitii de gndaci i oarecii ireverenioi, plimbndu-se ca
Vod prin lobod n casele si cminele voastre? Apelm la aceleai crengi i frunzi de soc.
Crengile n cauz le pitim pe la coluri de odi i dedesubturi de dulapuri i cufere. Ce mai
surpriz vor avea urciunile, cnd vor da cu nasul de aa mtrgun.
Sau, poate avei musafiri nepoftii n persoana Domnului Crti. Nu v impacientai. Socul
e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la ndemn s-l punem la respect pe sptorul de
serviciu. nfigem, n locurile pe care obinuiete s le strbat, crengi de soc, decojite n
prealabil, ca s nu ne trezim cu ditamai plantaia de soc n bttur. Restul vine de la sine.
Mirosul neptor, amintind de dumanul su natural, pisica, l va face s renune, n scurt timp,
s excaveze prin ograda noastr. La mine a funcionat cu succes aceast metod simpl i
util.
Apoi, mai sunt florile, dar i fructele, din care se poate plmdi o infuzie numai bun de
pus pe goan insectele iubitoare de frunze i seva lor.
Trecem la urmtorii oportuniti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coaczului i
agriului, dumani lacomi i strictori de rod i tufiuri dragi. E, n acest caz este vorba de un pic
mai mult. Mai nainte de toate trebuie s mnuim o agrotehnic de calitate. S avem grij ca
umiditatea s-o cumpnim, lumina, ce intr la lstari, s fie i ea drmuit cu rezon. Hrana, s fie
de calitate, din verdeuri culese de prin toate ungherele ogrzii, numai bune de infuzat i
mpestriat laolalt cu alte bunti. Din aa minune de tratarisire, arbutii sunt viguroi i mult
mai rezisteni la atacurile perfide ale duntorilor i beteugurilor de tot felul. Din nefericire, se
mai ntmpl ca aceste goange nimicitoare s jinduiasc la lstari i frunze fragede. n acest caz,
le pregtim un tain pe msura lcomiei lor.
Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l ap, inute cam o sptmn, cu varianta 2 kg de
ace oprite cu 8 l ap fiart, inute vreme de 5-7 zile la ntuneric, dar, diluat apoi, adic 1 l de
substan n 10 litri de ap de ploaie sau izvor) i stropim cnd doar ncepe a lega rodul, i este
cat o gmlie de ac, imediat dup ce a desflorit.

Usturoiul
Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau,
poate chiar vampirii, ci i cletarul coaczului, pduchii verzi i galbeni ai agriului, i ei un fel de
vampiriti de plante, si nc muli ali duntori zburtori, trtori sau sltrei.
Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat n 5 l de ap, vreo 24 de ore, pe
care, diluat, sau nu, o aplicm prin stropire nu numai la coacz i agri, ci i la pomii fructiferi
sau la culturile de legume.
Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa.
Lsm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup care o amestecm, din nou, cu o
cantitate mica de apa (300 ml.). Repetm operaia, apoi, cele dou lichide obinute le
amestecm i adugam ap pn la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract
la 10 l de ap(o gleat). Firete, nu stric s adugm spun de cas, ras 40 gr, sau lichid 2
linguri. Acest extract ne ajut mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte
sugtoare si defoliatoare. Se stropete seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Aciunea
acestui extract este valabil atta timp ct nu plou, altminteri va trebui s repetm operaia
imediat dup ploaie.
Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l ap. Se amesteca bine, pre de 10
minute. Suspensia se utilizeaz proaspt preparat mpotriva cletarului coaczului. 10 l de
suspensie este suficient pentru o suprafa de 100-150 mp. Repetam stropirea dup 5-6 zile.
Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 ap clie se toarn ntr-un recipient de culoare
nchis (sticl, borcan), se astup i se las 1-1,2 sptmni la ntuneric i cald (cmar, dulap de
buctrie). Acest concentrat se poate pstra timp ndelungat la ntuneric i temperatur
constant. Pentru stropiri, la 10 l de ap se iau ntre 20 i 70 ml, n funcie de intensitatea
atacului. Pentru o aderare mai sigur se adaug, dup cum deja tii, spun de cas (40 gr.) sau
lichid (2 linguri). Eu mai pun i un cu de cenu. Nu stric, dimpotriv. Cu aceast minune
luptm i mpotriva putregaiului cenuiu, ptrii frunzelor, rapnului, ruginii, phytophtorei
(man) dar i a fluturelui verzei, urechelniei, afidelor i puricilor, narilor, musculiei albe,
plonielor, omizilor. S nu uitm c usturoiul este un antibiotic, antifungic i antiseptic
desvrit, druit de Natura nsi. i nu am terminat lunga list de reete din aceast minune.
Cu alt ocazie. Cu certitudine.

Citricele
V plac citricele? Grozave i pe deasupra i foarte sntoase. tiai c zeama de portocal
topete grsimile? Divaghez, tiu. Alt dat o s povestesc despre acest aspect. Acum o s
destinui cteva reete ce vor ajuta n lupta cu duntorii din livezi i grdini. Reeta are ca
principal ingredient coaja de la citrice, c-s portocale, lmi, grapefruit sau mandarine, nu
conteaz. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolalt. Le uscm i le
pstram n pungi din hrtie sau cutii din carton. In momentul n care ne trebuie n hara cu
bzdganiile rutcioase le luam i facem licori veninoase pentru mnealor.
Reeta 1 Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maina de tocat (mixer), le punem ntr-
un borcan sau bidon de 3-5 l, i, pe care le acoperim cu 3 l de ap. Astupm recipientul i-l
punem la ntuneric, unde-l inem vreo 5 zile. Lichidul adstat l strecurm, resturile se vor
stoarce bine, printr-un tifon, sau orice estur mai rru. Licoarea obinut o pstrm n
sticle, dac se poate, nchise la culoare, bine astupate. n ajunul ncierrii lum o gleat de 10
l cu ap n care adugm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaa,pn la rsrit sau dup ce
apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii i arbutii fructiferi, culturile de legume,
oriunde s-au ncumetat invadatorii.
Reeta 2 100 gr coji de citrice uscate se acoper cu 1 l de ap cald i inem mocneala la
ntuneric pre de 3 zile, s se iueasc. Apoi se amestec cu ndrjire i se stropete de purici i
afide.
Reeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. l adugm la 10 l ap i
lsm la plmdit o zi i o noapte. Dimineaa punem la fiert cam un sfert de or. Rcim,
strecurm i stropim.

Tutunul i cenua
Scoatem din raft reeta cu praf de tutun i cenu: o parte tutun la doua pri de cenu,
amestec cu care pudrm, subirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon
cu pauz de 1 sptmn. Firete c, nainte de a pomda, stropim, astfel ca pulberea s adere
ca lumea. Isprava o svrim la fapt de sear, dup ce ntreaga populaie zburtoare folositoare
se retrage la odihn. n felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de sltrei: purici, tripi,
acarieni, dar i cele zburdalnice i naripate, care nu mai tiu ce s nepe ca s-i depun oule.

Foile de ceap, sunt i ele de mare ajutor n decimarea populaiei zglobii puricoase i
acarienoase: Iat cum procedm: punem ntr-o cldare 200 gr. foi uscate de ceap, pe care le
oprim cu ap fiart. Lsm o zi ca s-i revin, dup care strecuram, ndoim cu ap jumtate-
jumtate i stropim. mpotriva acarianului rou, se fac vreo 2-3 stropiri la rstimp de 5 zile.

Cenua una dintre cele mai bune prietene ale grdinii, ne ajut i n acest impas. Pentru
aceasta se iau 10 l de ap n care se adaug 2 pahare de cenu, se amestec i se las la ostoit
o zi. Apoi, se pune oleac de spun de cas (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo dou
linguri), i stropim. Nu v-am spus eu c-i grozav-n toate cele?!

Tomatele. Minunat cultur! Sntate pe araci. Sntate pentru noi. Sntate pentru
prietenii notri roditori. mpotriva diverilor duntori sub form de omizi, larve, acarieni, afide,
purici, pduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate
Dup ce am copilit roiile, nu aruncm verziturile rmase. Fie le folosim imediat, fie le punem la
uscat i le pstrm n cutii de carton sau pungi de hrtie, la loc ferit de umezeal. Vom avea
nevoie de puterea lor veninoas, care nu e pe voia duntorilor atacatori de frunze i flori ale
pomilor si arbutilor fructiferi, dar i ale legumelor. Aadar, verdeaa tomatelor (planta este
musai s fie sntoas, firete) fie ca e uscata fie ca e crud, va fi tocat i folosit astfel: 4 kg
de plant verde sau 0,5 kg de plant uscat se va fierbe n 10 l de ap timp de jumtate de or
la foc molcom. Se las la rcit, se strecoar i folosim o msur de lichid ucigtor la trei msuri
de ap, la care adugm nite spun de cas sau detergent de vase, considernd 40 gr de spun
sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertur
Sau: 4 kg de plant verde sau 400 gr plant uscat, o vom lsa n ap clie pre de o zi i-
o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurm, stoarcem bine resturile, pe
care le punem la compost sau le mprtiem pe sub arbutii, pomii fructiferi, sau printre
rndurile brazdelor pe care le avem. Soluia obinut se dilueaz 1:3 (o parte de soluie in trei
pri ap) la care se adaug 40 gr spun de cas sau o lingur de detergent lichid de vase + un
pahar de cenu.
La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coaczi i agrii, gonind de la ei
viespile galben i neagr, care le vatm. La urma urmelor de ce nu am mbina plcutul cu
utilul?!
Lstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanele nmagazinate n seva lor
ajut s pstrm gradina de legume i livada curate i sntoase. Dup ce culegem buntate de
barabule i le adpostim la loc de cinste n mruntaiele beciurilor nu vom lsa de izbelite
buntate de vreji. Singura grij va fi aceea, ca aceti vreji, lstari, s fie sntoi, neatacai de
vreo ciuperc sau vtmtori neprietenoi. i vom pune la uscat, i vom mruni i pune la
pstrare n cutii de carton sau pungi din hrtie i-i scoatem la iveal, s-i fac treaba, n
primvar. Cum procedm: 1,2 kg. de mas verde sau 600-800 gr. uscat, se las la infuzat pre
de 3-4 ore n 10 l de ap cldu. Apoi se strecoar, se adaug spun de cas sau lichid i,
opional , un pahar de cenu. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri
plantelor.
Este o arm puternic n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei albe.

Un alt gradinar iscusit in experiente a mesterit o licoare cu plante aflate la indemana cu


rezultate grozave.
Am sa o las pe Brandusa sa ne spuna experienta reusita impotriva musculitei albe si a altor
lighioane nefaste din gradina:

Pesticide naturale pentru gradina ta de legume I (21 de solutii la indemana)

Nu-ti mai otravi familia si gradina. Fa-ti singur pesticide si insecticide organice din
ingrediente pe care le ai acasa sau le gasesi usor in comert. In continuare ai o lista de solutii
naturale si trucuri cu care poti sa-ti scapi gradina de legume (si pe cea de flori) de boli si
daunatori.
Chiar si in cazul pesticidelor organice (bio, sau ecologice) este necesara o atentionare:
unele dintre materialele de mai jos, chiar daca sunt naturale, contin substante toxice pentru
om, dar mult mai putin daunatoare decat cele sintetice pe care le contin insecticidele si
pesticidele din comert. Nu este recomandat sa consumi legumele in ziua in care ai stropit
plantele, iar cand le consumi, este indicat sa le speli bine sub jet de apa si sa le tii cateva minute
intr-un vas cu apa rece curata, pentru ca in acest fel iese in apa o buna parte din pesticidele
ajunse in coaja.

Spray impotriva gandacilor din resturi de ceapa


Aduna cojile, pielitele si capetele pe care le arunci de la ceapa intr-un recipient inchis cu
capac sau intr-o punga inchisa si tine-le in frigider, pana cand o umpli. Poti pune si resturi de la
usturoi. Pune totul intr-o galeata pe care apoi o umpli cu apa calda. Lasa totul sa stea asa la
inmuiat cateva zile, pana la o saptamana, intr-un loc insorit in gradina sau pe terasa. Strecoara
apoi lichidul rezultat si stocheaza-l in sticle de plastic cu dispozitiv de pulverizare.
Ingroapa resturile de ceapa in jurul plantelor si legumelor care sunt predispuse sa fie
atacate de afide (paduchii plantelor), paianjeni si alti daunatori. Spray-ul se pulverizeaza pe
plantele de casa sau de gradina pentru a le feri de afide si restul daunatorilor.

Tratament pentru petele albe sau negre de pe plante (produse de mucegai)


Adauga 1 l de lapte integral intr-un recipient de 8 l (stropitoare) si completeaza cu apa. Cu
acest lichid se stropesc trandafirii sau alte plante pe care le ataca mucegaiul, iar petele albe sau
negre vor disparea.

Impotriva puricilor de plante


Amesteca 2 cani de ulei de masa cu o cana de sapun lichid pana obtii o emulsie alba. Apoi
ia 1 lingura din aceasta emulsie si pune-o intr-un litru de apa. Cu aceasta solutie vei stropi
plantele in zonele in care au purici. Executa aceasta operatiune cand nu este foarte cald sau
canicula afara, pentru ca risti sa arzi frunzele plantelor.
Puricii de plante elimina un lichid dulce, ca o mana, iar aceasta este cautata de furnici,
care se hranesc cu ea. In acest fel, furnicile o vor duce in tot pomul sau pe toata planta. Aceasta
mana formeaza, de asemenea, un mucegai negru sau o ciuperca plina de o pulbere neagra, care
creste pe frunze si pe tulpini. Deci controland puricii, scapam si de mucegaiul negru. Daca sunt
putini purici, poti sa-i dai jos cu mana sau cu o perie mica. Infestatiile mari pot fi controlate cu
ajutorul spray-ului uleios, care ii sufoca.

Cum tii afidele si alti purici departe de trandafiri


Taie in bucati 1 ceapa si 2 catei de usturoi, apoi amesteca-le in blender impreuna cu 2 cani
de apa. Strecoara lichidul si pune-l intr-un recipient cu dispozitiv de pulverizare. Pulverizeaza
lichidul pe tufele de trandafiri, astefl incat sa acopere frunza in intregime.

Spray facut din usturoi


Toaca marunt 90 g de usturoi, acopera-l cu ulei mineral si lasa-l sa se inmoaie peste
noapte, apoi strecoara-l, adauga 1 l de solutie de sapun (sapun lichid + apa) si depoziteaza
emulsia intr-un borcan cu capac. Pentru a stropi plantele, fa o solutie din 1 parte emulsie de
usturoi si 50 parti de apa.

Folia de aluminiu care deruteaza insectele


Aseaza bucati de folie de aluminiu pe pamant, la baza plantelor (la rosii si nu numai).
Reflexia luminii deruteaza insectele si le face sa se indeparteze.

Pesticid cu utilizare generala


3 ardei iuti verzi (proaspeti sau conservati) si 2-3 catei de usturoi se fac piure intr-un
blender, iar piure-ul se pune intr-un recipient. Se adauga 3/4 lingurita de sapun lichid si 3 cani
de apa si se lasa sa stea timp de 24 de ore. Se strecoara, se indeparteaza partea solida si solutia
rezultata se pulverizeaza pe plante, avand grija ca lichidul sa acopere intreaga suprafata a
frunzelor.

Impotriva insectelor
1. Solutie de sapun (sapun lichid + apa, nu detergent) impotriva afidelor si altor insecte
mici. (Daca gasesti, este mai bun un sapun facut din soda de potasiu KOH, decat din soda
caustica NaOH). Se amesteca sapunul cu apa pana face spuma (in zonele unde apa este mai
dura, vei folosi o cantitate mai mare de sapun).
2. Spray-urile pe baza de ulei sufoca insectele. Fierbe 1 kg sapun in 8 l de ulei (sau 1 parte
sapun la 8 parti de ulei), amestecand pana se dizolva. Dilueaza 1:20 cu apa inainte de utilizare.
Foloseste acest spray doar in zilele racoroase.
3. Spray din frunze de rosii (foarte otravitor) insecticid general. Pune cateva frunze de
rosii la fiert in apa cat sa le acopere. Raceste fiertura si foloseste imediat lichidul pentru a
pulveriza pe plante ca insecticid general.
4. Spray pe baza de margarete insecticid general. Culege margarete aproape inflorite
(Chrysanthemum cinerariaefolium) si usuca-le intr-un loc racoros. Pune intr-un vas cateva
linguri de flori uscate, acopera-le cu un vin ieftin, lasa-le sa stea peste noapte si amesteca-le cu
1 l de solutie de sapun fierbinte. Raceste amestecul si foloseste-l in urmatoarele cateva zile.
Pastreaza-l intr-un loc intunecos.
5. Spray pe baza de pelin. Toarna apa fierbinte peste frunze de pelin si lasa-le la infuzat
pentru cateva ore. Fa o dilutie de 1:4 si foloseste solutia impotriva insectelor care beau seva
plantelor.
6. Spray pe baza de chilli impotriva omizilor. Pune in blender cantitati egale de chilli (ardei
rosii foarte iuti) si apa, iar cu solutia rezultata, stropeste imediat direct unde sunt omizi. (Evita
contactul cu ochii si cu pielea foloseste manusi).
7. Ceai de Lapsang Souchong. Se face o infuzie concentrata (1 lingura de planta uscata la 1
cana de apa fierbinte), care se pulverizeaza peste trandafiri.
8. Alte materiale pentru insecticide: usturoi, galbenele, pastarnac, nap turcesc, eucalipt,
soc, cedru alb (Melia azaderach), rubarba, Larkspur, Melaleuca (arbore de ceai), sau Quassia
(Quassia amara).
De retinut: larkspur, socul (cu exceptia fructelor coapte), cedrul alb si frunzele de rubarba
sunt foarte toxice pentru om.

Impotriva fungilor (ciupercilor)


Urmatoarele plante contin substante chimice cu proprietati antifungice sau
antibacteriene, pe care le poti extrage prin infuzare si apoi le poti pulveriza pe culturile de
legume: musetel, arpagic, sheoak (Allocasuarina), soc, eucalipt, usturoi, hrean, isop, Melaleuca
(arbore de ceai), neem (Azadirachta indica), urzica si cimbru.
1. Spray pe baza de lapte. Un amestec de lapte si apa in raport de 1:1 pulverizat pe plante
indeparteaza petele negre si infestarile cu fungi ale altor plante.
2. Urina proaspata (urina unei persoane sanatoase este sterila)
3. Solutie de permanganat de potasiu. Se face o solutie de 1 g permanganat de potasiu la
1 l de apa si se foloseste imediat.
4. Soda de spalat (carbonat de sodiu NaCO3) care se gaseste in comert. Se dizolva 110
g de soda in 5,5 l de apa. Se adauga 56 g de sapun lichid (sau solid, caz in care se dizolva initial)
si se foloseste imediat.
5. Sulf sub forma de pulbere.
6. Amestec Bordeax: intr-o galeata de plastic (sau vas care nu este din metal) dizolva
complet 90 g de sulfat de cupru (piatra vanata) in 4,5 l de apa fierbinte si lasa amestecul sa stea
peste noapte. Intr-un alt vas nemetalic amesteca bine a doua zi 125 g de limeta taiata bucatele
cu 4,5 l de apa rece, apoi strecoara lichidul peste cel din prima galeata. Amesteca bine si
foloseste imediat.
Amestecul Bordeaux este un fungicid organic standard care se foloseste pentru a trata o
varietate mare de mucegaiuri si pentru a evita putrezirea plantelor si legumelor. Daca ii adaugi
un ulei, cresti eficienta solutiei. Spray-ul Bordeax poate infunda duzele capului de pulverizare
sau gaurelele stropitorii. De asemenea, daca il folosesti prea mult, poti creste concentratia de
cupru in solul din gradina, ceea ce poate fi toxic pe termen lung pentru plantele pe care le vei
mai cultiva acolo.
Urmeaza in curand si partea a doua a acestui articol cu alte solutii si trucuri pentru a scapa
de boli si daunatorii plantelor din gradina.
Mai poti vedea si alte solutii pentru insecticide si pesticide ecologice pe site-urile Vegetal
Shapes si Agriculturae.

Fertilizatori naturali si ingrasaminte ecologice pentru gradina ta


Mai jos se gaseste tot ce trebuie sa sti despre fertilizatori si ingrasaminte organice,
indiferent daca esti fermier, daca ai o gradina mica de legume, sau daca te joci de-a gradinaritul
in balcon. Pe langa o lista cu 22 de fertilizatori naturali, in acest articol gasesti si principiile de
fertilizare in agricultura biologica (organica), reguli de fertilizare in agricultura ecologica,
avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali, tipuri de fertilizare si elementele chimice care
trebuie sa se regaseasca in fertilizatori/ingrasaminte.
O mare problema a alimentatiei zilelor noastre este calitatea nutritionala a alimentelor.
Ne plangem, pe buna dreptate, ca fructele, legumele, verdeturile, cerealele nu mai au acelasi
gust, savoare, miros si acelasi continut de nutrienti ca alta data. Cauza nu este doar samanta
care prea des este modificata genetic, ci si calitatea solului, care din cauza cultivarii intensive,
este saracit in elementele chimice necesare cresterii sanatoase a plantelor. Putem remedia
acest defect prin fertilizarea naturala a solurilor si prin permacultura, rotatia sistematica a
culturilor.
Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand de
azot, fosfor, potasiu care trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol. Pe langa
aceastea mai exista si alte substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc.
Existenta lor in sol contribuie la fertilitatea plantelor. Insa cum nimic nu e perfect, se poate
intampla ca plantele sa nu beneficieze de una sau de mai multe substante necesare.
Fertilitatea solului consta in cantitatea si calitatea humusului din el. Calitatea humusului
interactioneaza cu starea generala a plantei, cu sanatatea ei, precum si cu calitatea recoltei.
Animalele au nevoie de mai putina mancare daca aceasta provine din sol fertil.
Unul dintre principiile cultivarii legumelor in sistem ecologic este ca nutritia plantelor sa
nu se faca cu saruri fertilizante usor solubile, ci sa se faciliteze utilizarea acestora prin
intermediul organismelor vii din sol (fungi, bacterii, insecte si viermi). n acest scop,
legumicultura ecologica trebuie sa stimuleze activitatea organismelor vii. Cu cat un teren este
mai bogat in organisme vii, cu atat este mai fertil, iar plantele vor fi mai rezistente la atacul
parazitilor.

Principiile de fertilizare in agricultura biologica (organica)


Scopul fertilizarilor este aportul de elemente fertilizante in sol pentru furnizarea unei
nutritii echilibrate si suficiente. Solul trebuie sa fie capabil de a furniza plantelor elemente
nutritive din materii organice nepoluate, precum si din ingrasaminte minerale greu solubile.
Nutritia sa fie echilibrata pentru evitarea carentelor si exceselor in unul sau altul dintre
elemente si pentru a obtine produse de o buna calitate nutritiva si gustativa. Nutritia sa fie
suficienta (dupa cerintele plantelor), dar nu maximal, deoarece scade calitatea produselor (%
de substanta uscata scade si creste cel de nitrati).
In legumicultura ecologica, baza fertilizarii o constituie ingrasamintele organice naturale
pregatite dupa o tehnica speciala si ingrasaminte minerale greu solubile cu folosire lenta (faina
de fosforite, silicati, saruri potasice naturale).
In afara de dejectiile animale provenite din zootehnie, legumicultura ecologica se bazeaza
si pe reciclarea materiei organice, a productiei secundare formata din resturile vegetale care
rezulta din gradini, vii, livezi, garduri vii, parcuri si spatii verzi.
Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele) introduse in sol in stare proaspata
si in cantitati mari pot sa aiba urmari nefavorabile asupra cresterii plantelor, prin blocarea
azotului solubil folosit de microorganisme in procesul de descompunere, fenomen cunoscut sub
denumirea de ,,foame de azot.
Pentru mentinerea fertilitatii solului se vor aplica doze moderate, aplicate fractionat si nu
doze mari care pot inhiba germinatia semintelor si care favorizeaza cresterea luxurianta in
detrimentul fructificarii si sensibilizeaza plantele fata de atacul bolilor si daunatorilor.
De asemenea, introducerea materiilor organice la adancime duce la descompunerea lor
anaeroba, cu producere de compusi toxici pentru plante.
Substantele nutritive trebuie puse la dispozitia plantelor in mod treptat si in raporturi
armonioase corespunzatoare fazelor de vegetatie, tinand cont ca, prin descompunerea materiei
organice, unele substante sunt utilizate direct de plante (azotul), altele ca fosforul si magneziul
sunt mai intai folosite de microorganisme si apoi, prin descompunerea materiei organice, revin
in solutia solului.

Reguli de fertilizare in agricultura biologica (organica)


Ingrasamintele organice constituie baza fertilizarii biologice. Ca tehnica, ingrasamintele
organice vor fi aplicate de asa maniera incat niciodata o materie organica proaspata
(nefermentata sau ingrasaminte verzi) nu va veni in contact cu radacinile plantelor. Materiile
organice trebuie sa fie in prealabil fie compostate, fie asezate la suprafata si apoi incorporate
printr-o lucrare superficiala (5-10 cm) in sol.
Ingrasamintele minerale constituie intotdeauna o completare a fertilitatii organice.
Ingrasamintele minerale se folosesc numai in cantitate mica pentru a completa sau echilibra
materia organica. Ca tehnica, ingrasamintele minerale se aplica sub forma greu solubila in sol.
Aceste minerale insolubile apropiate de forma lor naturala sunt in principal algele si carbonatii
de calciu, fosfatii naturali si pudra (praful) de roca.
Ingrasamintele minerale nu vor fi aplicate niciodata sistematic si ritmic, ci numai pe
masura nevoilor solului si a plantelor.
Avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali
protejezi solul, mediul, plantele si sanatatea ta;
faci economie de bani, avand materiale la indemana;
contribui la mentinerea unui sol sanatos;
incurajezi formele de viata benefice in gradina;
previi eroziunea solului;
contribui la fertilizarea solului;
reciclezi materiale;
contribui la realizarea unui bun drenaj al apei;
poti sa modifici pH-ul solului in sensul in care iti doresti (mai acid sau mai alcalin);
stimulezi dezvoltarea in mod natural a plantelor;
plantele devin mai rezistente la boli si daunatori;
plantele nu ajung sa depinda de doza regulata de fertilizator chimic ce o aplici tu;
furnizezi plantelor nu doar azot, fosfor si potasiu, ci si alte substante necesare lor.

Tipuri de fertilizare
Fertilizarea de baza consta in inglobarea ingrasamantului in sol, toamna sau primavara,
inainte de initierea unei culturi. Ingrasamantul, care poate fi chimic sau organic, se
incorporeaza in sol odata cu sapatul.
Fertilizarea de tip starter se face chiar in momentul plantatului, ea are rolul de a oferi
plantutelor toate substantele nutritive necesare pentru a se dezvolta rapid si armonios. In
functie de tipul culturii pe care o initiem, ingrasamantul se poate aplica la cuib sau pe randuri.
Fertilizarea faziala se utilizeaza, dupa cum ii spune si numele, in diferitele faze de
dezvoltare ale plantelor. Ea se face atat radicular (ingrasamantul va fi absorbit la niveul
radacinii) cat si extraradicular (se aplica la nivelul frunzelor).

Elementele chimice care trebuie sa se regaseasca in fertilizatori/ingrasaminte


Azotul este foarte important in formarea proteinelor in planta. Stimuleaza cresterea
tulpinii si a frunzelor.
Fosforul joaca un rol foarte important in respiratie si aport de energie.
Potasiul da fermitate plantei, precum si un important sistem radicular.
Sulful este necesar formarii de compusi organici, vitamine si alti compusi ai plantei.
Calciul influenteaza cresterea si forta plantelor.
Magneziul este necesar pentru fotosinteza.

Ingrasamintele folosite in agricultura biologica (organica sau ecologica) sunt:


Ingrasaminte organice,
Amendamente
Ingrasaminte minerale naturale.
Se pot folosi pe post de fertilizatori diverse materiale: balega de la anumite animale, iarba,
trifoiul, lucerna, fasolea (ingrasamantul verde), zatul de cafea sau cafeaua lichida, malaiul,
algele, cenusa, compostul etc. Din anumite plante se pot face fertilizatori lichizi.
Despre ingrasaminte minerale acceptate in sistemul de agricultura ecologica poti citi pe
site-ul Agro Romania.

22 de fertilizatori organici pe care ii poti prepara


Ceai de tataneasa
Tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier,
azot, magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri (mulci, compost, solutii etc.).
Reteta: se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste
ele o greutate si se acopera cu apa. Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce
tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se
dilueaza 1/3 de cana in 4 litri de apa. Se stropesc frunzele sau se toarna in jurul plantelor.
Zeama de urzici
Urzicile sunt bogate in substante hranitoare (calciu, fier, cupru, azot, fosfor) si la fel ca si
tataneasa se pot folosi ca fertilizator.
Reteta: se culege o mana buna de urzici, se pun intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele
o greutate si se acopera cu apa. Se lasa sa stea 3-4 saptamani. (Se degaja miros). Inainte de a fi
utilizat lichidul rezultat se dilueaza astfel: 1 parte zeama de urzici la 10 parti apa.
Macerat de urzica. Metoda descrisa in cartea Gradina de legume ecologice Agnes
Gedda: Pentru a prepara solutia de urzici, puteti folosi orice recipient; atentie, insa, vasul
respectiv nu trebuie sa fie din metal. Se umple recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspat
taiate. Evitati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca v-ar putea invada legumele cu un
covor de urzici. Se foloseste 1 kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce ati pus urzicile usor
zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de marginea recipientului,
amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca vreti sa evitati mirosul. Fermentatia are
loc in 15 zile, dupa care se strecoara solutia si se toarna in recipiente inchise de plastic pe care
sa le pastrati mai multe luni. Se foloseste 1 parte de solutie de urzici la 5 parti de apa si cu
aceasta solutie se uda plantele pe pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja
musuroite se face un sant de jur imprejur in care se pune solutia. Nu se intampla nimic daca se
stropeste planta pe frunze, insa nu pe roua, nu pe soare in mijlocul zilei si nu pe canicula.
Urzica vie. Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa
plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Se acopera cu
pamant si daca nu a plouat se uda si deasupra.
Urzica este si fungicid si insecticid.

Gunoiul de grajd
Gunoiul de grajd este un amestec de dejectii solide si lichide provenite de la animale si de
materiale grosiere folosite ca asternut. In majoritatea cazurilor, gunoiul de grajd are efecte
pozitive asupra solului si a plantelor cultivate, este insa si o sursa importanta de infestare a
terenurilor cu buruieni si uneori cu agenti patogeni si de poluare cu azot a solurilor si a apelor
de suprafata si adancime. Contine de regula: azot (0,30-0,60%), fosfor (0,17-0,40%), potasiu
(0,10-0,35%), precum si calciu, magneziu, sulf, fier, zinc.
La majoritatea culturilor, gunoiul de grajd, indiferent de tip, se aplica in doua sezoane
importante:
vara toamna, dupa recoltarea cerealelor de toamna si pana la inceperea lucrarilor de
toamna
primavara in perioada martie-mai
Gospodariile si fermele cu multe tipuri de soluri vor fertiliza prioritar cu gunoi parcelele cu
soluri grele. Se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. Efectul de imbunatatire a fertilitatii
naturale a solului se resimte in cazul utilizarii gunoiului de grajd pana in al 4-lea an de la
aplicare.
Balega de vaci, cai, gaini, iepuri, capre, porcusori de Guineea, poate fi folosita foarte bine
ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incorporata in sol toamna, cand nu mai sunt plante in
gradina, fie ca material de compost. Nu se aplica balega proaspata la plante intrucat aceasta le
arde. Bogata in substante hranitoare, ea trebuie sa stea aproximativ 6 luni inainte de a o folosi.
Iata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea luni
de zile.
Zeama de balega. In 10 litri de apa se pune maxim 1 kg de balega de vaca. Se amesteca
bine si din solutia rezultata se toarna, in functie de marimea plantelor, pe sol in jurul fiecareia.
Daca plantele sunt mai mici se toarna mai putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o
cana (aproximativ 250 ml), la o rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml, iar la una matura
maxim 1 litru. Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele. Nu se
foloseste solutia la rasaduri din acelasi motiv.
Gunoiul se va aplica in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida,
tomate, ardei, cartofi, dovlecei.

Balegarul de cal. Este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte
bogat in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic 8-9 si dezvolta o teperatura
maxima intre 70-800C. Energia sa calorica se pierde pana la jumatate in primele doua
saptamani de fermentatie, restul urmand sa se degaje in 7-8 saptamani. De aceea, daca asezam
balegar de cal ca pat cald in rasadnite, in primele doua saptamani vom obtine temperaturi de
60-70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoare
timp de 6-7 saptamani.
Balegarul de vaca. Se deosebeste de cel de cal prin continutul mai mare de apa (75-80%).
Din acest motiv temperatura maxima la care ajunge prin fermentatie este de 45 grade Celsius,
temperatura ce se mentine aproape 2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade
Celsius pentru urmatoarele 4-5 saptamani. Se poate creste valoarea energetica a acestui
balegar de vaca prin adaugarea de paie sau rumegus.
Excrementele de oaie sau de capra. Sunt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fi
folosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteaza
lent ajungand la 55 grade Celsius dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine
aceasta temperatura cam o saptamana dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius
pentru urmatoarele 45-50 de zile.
Excrementele de porc. Nu se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind prea
umede si mult prea acide. Ele nu reusesc sa incalzeasca deloc rasadnitele dar se pot amesteca
cu balegar de cal si cu paie. Poate pe undeva este natural acest fapt, deoarece porcul este
departe de a fi exclusiv ierbivor. De ce se ard rosiile, cand se folosesc excremente proaspete?
Simplu, din cauza aciditatii mari, rezultat al hranei variate a porcului, ce include si carne,
grasimi, etc.
Cand animalele sunt hranite cu nutreturi concentrate si fanuri, atunci si dejectiile au un
continut mai bogat in azot, fosfor si potasiu. Cand in hrana animala se folosesc mai multe furaje
fibroase, dejectiile au o cantitate mai scazuta de substante hranitoare pentru plante.
Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul va fi
integrat in solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu. Deci ce mananca animalele este
important. Exista opinii ca gainatul de porumbei este cancerigen si ca nu trebuie folosite
excremente de pisici, caini, porci, oameni pentru ca pot transmite patogeni periculosi la om.
Daca faceti rost de balegar, depozitati-l undeva acoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a
nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnita si el a fermentat complet, in toamna il
puteti amesteca cu pamantul si veti aduce un aport de substante nutritive pentru culturile
viitoare, sau il amestecati cu pamant si veti obtine un excelent pamant pentru obtinerea
rasadurilor tot in sezonul viitor. Neaparat insa, asteptati incheierea fermentatiei deoarece
aciditatea ridicata si fermentatia in desfasurare va va arde culturile fara mila.
Mranita
Se obtine din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Contine o cantitate destul de
mare de substante nutritive usor accesibile plantelor si, datorita acestui fapt, se aplica in
cantitati de 1-2 ori mai reduse decat balegarul obisnuit (1-2 kg/mp).
Mranita se foloseste la culturile de legume, aplicandu-se in mod frecvent ca ingrasamant
local (la tomate, cartofi), sau cu ocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei la cuib),
sau la pregatirea diferitelor amestecuri de pamant pentru rasadnite.
Urina si mustul de balegar
Este vorba despre dejectiile lichide, respectiv, fractia lichida a balegarului produs de
animale. Acestea sunt produse organice azoto-potasice.
Se aplica sub forma de solutie diluata cu 3-4 parti de apa. Se administreaza 2-3 litri/m, de
regula in cursul perioadei de vegetatie, ca ingrasare suplimentara, avand un efect rapid.
Fertilizarea cu urina si must de balegar se face numai o data la 3-4 ani pentru a evita
imburuienarea terenurilor si decalcifierea plantelor si a vietuitoarelor ierbivore.
Compozitia chimica a urinei si mustului de balegar orienteaza folosirea acestora in doua
directii:
activator al fermentarii gunoiului de grajd si al compostului;
ingrasamant cu actiune rapida, atat ca ingrasamant de baza, cat si foliar.
Gunoiul de pasari
Este de aproximativ de 3 ori mai bogat ca gunoiul de grajd in azot, fosfor si potasiu.
Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata
in timpul perioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul
maruntit se amesteca cu apa: 1 parte de gunoi si 2 parti de apa.
In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1:10 daca se
foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1:20 daca se foloseste pentru castraveti,
morcovi, praz.
La o planta se aplica 0,3-0,5 l de solutie.
Acesta se poate folosi in doua feluri:
Fie la cuiburile de rosii, ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare, gainat
uscat, adunat intr-un sac pe timp de iarna, amestecat cu urzici tocate si putina cenusa de
lemne;
Fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat si 20 de l de
apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se foloseste lichidul pana ajungem la
materia sedimentata, fara sa amestecam, dupa care se adauga iar apa, se asteapta cateva zile si
se foloseste. Se repeta procedeul cam de trei ori. Ultimul material ramas va contine mai mult
nisip si pietricele pe care le-au inghitit gainile pentru digestie si se foloseste si el asa solid la
dovlecei, de exemplu.
Este la indemana tuturor celor care au gaini, rate, gaste sau alte pasari in curte, poate mai
la indemana decat orice alt ingrasamant. Trebuie retinut ca gainatul este extrem de acid ceea
ce face ca el sa se foloseasca mai mult in stare uscata. Se faramiteaza foarte bine pana cand
ajunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa uscat inainte de plantarea
rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine. Nu va feriti sa folositi in
amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitatea de celuloza marind astfel capacitatea
calorica.
Urina umana
Urina umana poate fi folosita drept excelent ingrasamant in agricultura (urina si fecalele
umane fac parte din ingrasamintele traditionale orientale si sunt folosite de secole fie dupa
compostare, fie direct). Se pare ca efectul acesteia este cu atat mai spectaculos daca este
intrebuintata impreuna cu cenusa rezultata in urma arderii lemnului. In multe privinte
substantele se completeaza in mod natural, incearca sa explice fenomenul conducatorul
studiului, Surendra Pradhan, cercetator al mediului la Universitatea Kuopio in Finlanda. Urina
umana contine in procente destul de mari elemente precum azotul, fosforul si potasiul, iar
cenusa este bogata in substante nutritive care nu se regasesc in urina, precum calciul si
magneziul. Ambele au fost folosite separat, ca ingrasamant, de secole intregi, insa de-abia acum
agricultorii au venit cu ideea de a le folosi impreuna, tocmai datorita proprietatilor eficiente mai
degraba complementar, decat individual.
Urina se colecteaza de la toaletele eco-friendly sau, mai simplu, fermierii isi pot colecta
propria urina in canistre, pentru a o utiliza mai apoi ca ingrasamant la propriile culturi de rosii.
Dupa aplicarea urinei ca ingrasamant, la aproximativ trei zile distanta, se adauga si cenusa ca
fertilizant secundar. Studiul a dovedit ca doar urina unei singure persoane poate fi suficienta
pentru a fertiliza 6.300 de rosii pe an, cantitate care poate atinge chiar un volum de 2,4 tone de
rosii.
O problema ridicata cu privire la utilizarea urinei pentru fertilizarea culturilor ar fi anumite
elemente regasite in componenta acesteia, cu precadere ramasitele din anticonceptionale care,
cred unii, ar putea afecta negativ recoltele. Cercetatorii nu neaga existenta acestei probleme,
dar sunt de parere ca in mica masura, in cadrul unei familii, cantitatea de reziduuri
farmaceutice prezente in urina este destul de scazuta si poate fi acceptabila. Inclusiv
ingrasamintele actuale comerciale contin, de ani de zile, reziduuri hormonale si farmaceutice si
nu au prezentat niciun risc pentru agricultura, sustin expertii. In orice caz, cercetatorii privesc
mai degraba latura eficienta a procedeului si spera ca descoperirile cu privire la utilitatea urinei
vor contribui la dezvoltarea unei atitudini pozitive in ceea ce priveste folosirea acesteia
impreuna cu cenusa, drept ingrasaminte. Rezultatele nu se afirma numai in cresterea
productiilor si imbunatatirea calitativa a recoltelor de rosii, dar si in reducerea contaminarii apei
si in controlul calitatii solului si al emisiilor de azot.
Ceaiul de alge
Daca locuiesti aproape de mare, poti sa beneficiezi de acest fertilizator bogat in substante
hranitoare. Inainte de a le pune pe sol sau in compost, algele trebuie spalate de sare.
Reteta: se aduna alge cat sa umple jumatate dintr-un vas, se spala de sare si se acopera cu
apa. Se lasa sa stea aproximativ 3 luni. Inainte de utilizare se ia din solutia rezultata o jumatate
de cana si se dilueaza in 10 litri de apa. Daca nu este suficient de diluata, poate arde plantele.
Cu aceasta solutie se stropesc frunzele sau se uda pamantul.
Coaja de banane
Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiul da imunitatea plantei, de
aceea avem nevoie ca ingrasamant natural de coaja de banana sau alte materiale naturale care
contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci,
mai ales la rosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile pe
care le pregatim sa le plantam.

Ingrasamintele verzi
Sunt diferite plante, mai ales leguminoase, care se cultiva in mod special, singure sau in
amestec, pentru a imbunatati calitatea solului.
Leguminoase: bob, maazre, mazariche, lupin, fasolita, soia, trifoi, sulfina (Mellilotus
officinalis), etc.
Brassicacee (Crucifere): rapita, mustar etc.
Graminee: secara, triticale (hibrid grau/secara) si ovazul in amestec cu leguminoase
anuale.
Avantajele folosirii ingrasamintelor verzi
in cursul cresterii, se comporta ca un mulci viu;
absorb substante nutritive, impiedicand spalarea lor;
odata incorporate in sol, elibereaza aceste substante nutritive;
radacinile plantelor verzi au un efect pozitiv asupra solului.
Se recomanda ca aceste ingrasaminte sa fie tocate marunt, sa fie uniform imprastiate pe
teren si sa nu se introduca direct in sol, ci numai dupa o perioada de compostare la suprafata.
Partile de planta (radacini, frunze, tulpini) ramase pe teren dupa recoltare constituie o
sursa de humus.
Dezavantajele folosirii ingrasamintelor verzi
costurile relativ mari cu infiintarea, recoltarea si incorporarea culturilor
efectele de blocare a azotului mineral
intensificarea mineralizarii materiei organice din sol.
Mai multe despre ingrasamintele facute din ierburi poti citi pe Permacultura.
Mulciul
Reprezinta acoperirea solului cu materii organice: resturi vegetale, paie sau frunze, etc.
Descompunerea materialelor din mulci duce la cresterea cantitatii de materie organica din sol.
Scoarta de copac maruntita
Reprezinta atat un strat protector, cat si un ingrasamant natural. Inainte de a aduce si
imprastia ingrasamantul natural, pamantul din gradina trebuie afanat, iar buruiana deja
crescuta taiata imediat, altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Trebuie sa fie asternut un
strat cel putin la fel de gros cat un pumn: 5-7 cm.
In cazul in care exista multe resturi de lemn, are o influenta negativa asupra plantelor,
deaoarece in procesul de mucegaire retine foarte mult azot. Foarte important este ca acest
produs sa nu fie tratat chimic.
Turba
Se extrage din turbariile care se formeaza in regiunile cu umiditate mare in zonele inalte,
turbarii inalte sau in zonele joase, turbarii joase sau de mlastina.
Cafeaua
Plantele carora le place aciditatea (rosii, afine, trandafiri, azalee) le face bine un
ingrasamant din cafea macinata amestecata cu pamant, care se azeaza pur si simplu pe pamant
inainte de udare. Sau amesteca 6 cani de cafea macinata cu 18-20l de apa si lasa-l 2-3 zile, apoi
satureaza solul din jurul plantelor cu acest lichid.
Apa de carne
Apa rezultata din spalarea carnii sau pestelui este un bun fertilizator dar trebuie filtrata,
deoarece bucatile de carne sau peste, cand ajung in pamant, putrezesc si emana miros
neplacut, iar grasimea se depune pe particulele de pamant si impiedica buna aerisire a
radacinilor.
Apa in care s-au fiert stiuleti de porumb, legume, oua sau paste fainoase se poate folosi ca
fertilizator (mai putin cea in care s-au fiert cartofi care este ierbicid).
Cojile de ou
Calciul face parte din substantele nutritive secundare necesare plantelor sa creasca. Coaja
de ou contine 95% carbonat de calciu.
Retete:
cojile de ou sfaramate se pot pune in gramada de compost
cojile de ou se usuca, se macina cat mai bine si se incorporeaza in sol, la baza plantelor
cojile de ou pisate pot fi amestecate in pamantul utilizat la insamantare
la rosii, se foloseste o portie de coji uscate in groapa de plantare (se poate preveni
putregaiul florilor)
coji de oua zdrobite se pot pune in cerc, in jurul unor plante mai tinere, la baza, pentru
a descuraja melcii sau viermii sarma, acestia fiind incomodati de marginile ascutite ale cojilor
se mai poate folosi apa in care au fiert ouale se raceste si se uda orice planta
poate corecta orice teren, al carui sol este acid, incorporand cojile uscate si pisate in sol
(pe teren intins se foloseste varul).
Faina de coarne
Se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.
Faina de oase
Se recomanda prioritar pe solurile cu reactie acida sau neutra.
Faina de sange
Se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.
Biohumusul
Este obtinut cu ajutorul rmelor din dejectiile animaliere si resturile vegetale din ferme,
fiind cel mai puternic competitor al ingrasamintelor chimice ca performanta fertilizanta, dar mai
ales ca pret. Dejectiile animaliere pot fi de bovine, porcine, cabaline, ovine etc.
Calitatile biohumusului
contine toate cele 16 elemente de care plantele au nevoie (concentratia azotului,
fosforului, potasiului, magneziului, calciului i ale altor elemente benefice este de cateva ori mai
mare decat in cel mai bogat sol),
are un pH neutru,
imbunatateste aerarea solului,
nu aglutineaza,
pastreaza umiditatea necesara,
reduce nevoia de apa,
permite un excelent drenaj al solului,
nu contine seminte de buruieni sau substante care impiedica cresterea plantei.
Biohumusul a fost clasificat in doua categorii:
biohumus
vermicompost
Biohumusul contine doar excrementele rmelor, pe cand vermicompostul contine, pe
langa excrementele rmelor, si 50-60% hrana neconsumata de catre rame, din care cauza este
inferior calitativ biohumusului.
Procesul de compostare cu viermi poate fi descris astfel.
Resturile vegetale ca paie, fan, frunze cazute, resturi vegetale de mancare, compost se
amplaseaza intr-o cutie sau lada de plastic destinata compostarii. Lada trebuie sa aiba un drenaj
bine asigurat, orificiile din dosul lazii vor permite surplusului de apa sa se scurga, si substratul sa
ramana doar umed. Substratul aranjat in lazi, se lasa vreo cateva zile pentru a verifica daca
temperatura acestuia nu creste brusc, in cazul in care temperatura creste si apare miros
neplacut, este un indiciu ca acesta nu este conditionat bine si au inceput procese de fermentare
anaeroba. Substratul in acest caz se afaneaza bine si se lasa cateva zile sa se raceasca. In caz
contrar, viermii introdusi in substrat vor muri, temperatura critica pentru viata fiind de 32 grade
Celsius. La urmatoarea etapa se introduc viermii la suprafata substratului, iar in cateva minute
acestia vor disparea de pe substrat. La substrat se mai adauga putin pamant sau nisip; acesta
trecand prin intestinul viermilor, participa la macerarea hranii.
Viermii pot procesa in 24 de ore o cantitate de substrat egala cu masa corpului lor. Ating
maturitatea sexuala la 3 saptamani si populatia de viermi se dubleaza la o luna, o luna si
jumatate, dupa care creste in progresie geometrica.
Viermii sunt hraniti cu regularitate adaugand substrat in lada de compost. La formarea
totala a compostului cu obinere de biohumus, acesta are un miros placut de sol si o culoare
inchisa. Viermii se colecteaza, si se refolosesc la urmatoarele cicluri de compostare. Viermii mai
mari pot fi folositi pentru pescuit sau ca hrana pentru pesti din iazuri artificiale, iar cei mici sa
fie lasati la compostare.
Puteti incerca sa obineti biohumus chiar acasa aruncand resturile bucatariei de la
curatarea legumelor si fructelor intr-o lada destinata compostarii si adaugand viermi in aceasta.
Procesul de compostare dureaza in jur de 3-4 luni si va rasplateste cu un adaos minunat pentru
florile de camera.
Compostul
Este un ingrasamant natural intotdeauna la indemana, si o metoda foarte buna de a
recicla o mare parte din resturile naturale, de a reduce volumul de gunoi menajer. Un aport
regulat de compost compenseaza pierderea humusului si reda solurilor cultivate fertilitatea lor
naturala.
Este mai sarac in azot, dar mai bogat in celelalte elemente fertilizante (P2O5 oxid de
fosfor, K2O oxid de potasiu, CaO oxid de calciu).
Cum se face compostul conditiile unui compost reusit
Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale:
o drenare a apei si un grad de umiditate adecvate,
o buna aerisire
resturi corect alese.
Compostul reprezinta produsul final al biodegradarii controlate (compostarii) a deseurilor
organice de natura vegetala sau animala. Este un produs stabil, igienizat si bogat in humus, ce
poate fi utilizat ca ingrasamant, amendament sau suport de cultura. Coeficientul de
mineralizare a humusului este 1,67-1,75%, iar pentru compensarea pierderilor anuale de 1%
humus trebuie sa aplicam 10 t/ha/an compost fermentat (10kg/m2), iar cresterea de la 2 la 3%
humus va fi realizata in 10 ani daca se aplica 40 t/ha compost fermentat (4 kg/m2/an).
Parametrii compostarii
Fiind o biodegradare controlata, microorganismele responsabile desfasoara o activitate
complexa, conditionata de patru parametri esentiali:
Oxigenarea: Procentul de oxigen trebuie sa fie suficient de ridicat (20% in mediu).
Scaderea lui sub 5% indica aparitia anaerobiozei
Caracteristicile fizico-chimice ale produselor supuse compostarii: Raportul adecvat C/N
(carbon/azot) se situeaza in jur de 25/1 pana la 30/1 si trebuie diminuat prin compostare pana
la valori de 10:1 12: 1
Temperatura: Este parametrul cel mai bine perceput in compostare, ea asigurand
igienizarea-distrugerea germenilor patogeni si a semintelor de buruieni
Umiditatea: Este necesara vietii microorganismelor; o umiditate de 40-70% este optima.
Fazele procesului de compostare
Fermentare/descompunere. Presupune degradarea rapida a materiei organice
proaspete de catre microorganisme cu degajare de caldura, iar prin mentinerea temperaturii de
60C timp de 4 zile se realizeaza igienizarea compostului. Aceasta activitate bacteriana necesita
o aprovizionare cu apa si oxigen. Aceasta faza dureaza cateva zile pana la cateva saptamani. Se
observa, odata cu reactiile metabolice de degradare, o scadere in volum (de 30-50%) si greutate
(40-60%) din cantitatea initiala, prin pierderea apei si dioxidului de carbon.
Maturare. In aceasta faza are loc biosinteza lenta a humusului, care nu necesita nici apa,
nici oxigen si poate dura cateva luni pana cand se atinge gradul de maturare urmarit.
Efectele aportului de compost asupra solului
Aportul compostului are efecte benefice asupra solului manifestate atat fizic si chimic, cat
si biologic.
Efectele fizice:
Culoarea inchisa a solului (datorata humusului) modifica comportamentul termic al
acestuia si de asemenea devine mai bun absorbant al luminii cu influenta benefica in cresterea
vegetala;
Stabilitatea structurala si porozitatea mai buna faciliteaza cresterea radacinilor si
implicit dezvoltarea vietii biologice (cresterea activitatii bacteriene a solului);
Retentia mai buna a apei de catre sol limiteaza eroziunea;
Aportul de compost pe solurile argiloase (12: 1) permite o imbunatatire a drenajului.
Efectele chimice:
O mai buna reglare a cantitatii de elemente nutritive pentru plante;
Putere de tamponare ridicata (pH);
O imbunatatire a puterii de retentie a solului in ce priveste ionii minerali sau organici;
O actiune ce implica reactii chimice care elibereaza energie (oxidarea carbonului si
hidrogenului);
Franarea acidifierii solului.
Efectele biologice:
Aportul humusului reprezinta sursa de nutritie pentru flora si fauna solului;
O actiune nutritiva progresiva,
Mineralizarea azotului,
Eliberarea fosforului si sulfului.
Argumente pentru compostare gasesti pe site-ul Pledoarie pentru verde.
Cenusa
Contine foarte mult potasiu si carbonat de calciu. Compozitia cenusii variaza foarte mult
in raport cu felul plantei arse, ca si cu varsta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care a
crescut aceasta. Cenusa este un ingrasamant cu potasiu, dar contine si alte elemente si de
aceea are un aport nutritional mult mai bun decat ingrasamintele de fabrica pe baza de potasiu.
Cenusa provenita de la floarea soarelui si hrisca are aproape acelasi procent de potasiu ca si
ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica. Cenusa de lemne, intrucat nu contine clor,
este mai buna ca ingrasamant cu potasiu decat ingrasamintele de fabrica, care pe langa potasiu
au si clor.
Se poate folosi ca fertilizator, insa numai cenusa care a rezultat din arderea lemnelor, a
diverselor plante si materiale naturale. Nu se foloseste cenusa obtinuta din arderea unor
produse toxice, a plasticurilor, carbunilor etc. Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor,
paielor, cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele
nutritive. De regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane.
O data la 2-3 saptamani se imprastie cenusa intr-un strat foarte subtire de cativa milimetri
pe suprafata solului si se sapa usor acolo unde e posibil. Nu se pune mai multa cenusa fiindca
poate arde plantele. Pe solurile acide, datorita continutului de calciu si de alte substante
lesietice (bazice), cenusa contribuie la scaderea aciditatii pamantului.
Ca ingrasmant, cenusa se foloseste inainte de insamantare odata cu afanarea, la
insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatiei sub forma de
pulbere sau in solutie.
Dozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusei, insusirile pamantului si metoda de
introducere in sol.
Inainte se insamantare se folosesc in medie 600-1000 kg/ha pentru radacinoase
(sfecla/morcovi) si tuberculifere (cartofi) si 1000-1200 kg/ha pentru plantele textile (in, canepa)
sau uleioase (floarea soarelui). Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fie mai mari
decat pe solurile acide si cand se insamanteaza ierburi lucerna, trifoi.
Ca ingrasamant in timpul vegetatiei: 300-500 kg/ha la cuib sau pe randurile plantelor, 50-
100kg/ha la semanat. Semintele se tavalesc prin cenusa si apoi se seamana sau se face o solutie
din 1 parte cenusa si 5-10 parti apa si se lasa cateva ore semintele la inmuiat dupa care se lasa
putin sa se usuce si apoi se seamana.
Se poate spune ca toate plantele se bucura de aplicarea cenusii ca ingrasamant. Ea trebuie
aplicata insa la plantele care o valorifica mai bine, adica mai intai la cele care nu suporta clorul,
apoi la radacinoase si apoi la culturile semincere. Actiunea cea mai mare se manifesta pe
solurile nisipoase, apoi pe cele nisipo-lutoase, inmlastinate, turboase si solurile de lunca.
Pentru a descoperi si alte solutii de fertilizare ecologica, vizitati site-ul domnului Vasile
Rosciuc Gradinarit anotimp cu anotimp.
Alte informatii despre fertilizatori si calitatea solului poti citi pe Permacultura, sau in
engleza pe Grit si Safer Solutions.
Surse: Vegetal Shapes, Gradinarit anotimp cu anotimp

Pesticide naturale pentru gradina ta de legume II (inca 23 de solutii)

In articolul trecut am gasit 21 de solutii la indemana pentru a-ti face singur pesticide si
insecticide organice din ingrediente pe care le ai in casa sau le poti procura usor. Azi avem
continuarea articolului cu alte 23 de solutii si idei pentru indepartarea daunatorilor de pe plante
in mod natural, mai sanatos pentru noi. Inca o data vreau sa precizez ca ingredientele din care
se fac aceste solutii pot fi toxice pentru om, mai ales daca se exagereaza cu cantitatea aplicata
pe plante, sau daca legumele nu se spala bine inainte de a fi consumate.
Oricum, toxicitatea acestor solutii pentru om este mult mai mica decat a celor din comert.
Spala legumele sub jet de apa rece, nu le consuma in ziua in care ai stropit plantele si, daca nu a
trecut suficient timp de la ultima aplicare de insecticide si nu a plouat, tine legumele pentru 5
minute intr-un bol cu apa rece inainte de a le consuma, pentru ca substantele toxice sa iasa din
coaja in apa de spalare.
In continuare ai cateva ingrediente de baza pentru insecticidele si pesticidele ecologice pe
care le poti prepara, precum si retetele pentru acestea.
Spray organic
Ia o sticla cu cap de pulverizare si umple-o un sfert cu otet, apoi pune o lingurita de
melasa (topita initial intr-o cana cu apa fierbinte) si o lingurita de sapun lichid, apoi
completeaza cu apa.
Suc din gandaci
Culege cu mana gandaci, larve sau melci, pune-i intr-un blender (neaparat cu capac),
acopera cu apa si amesteca. Strecoara si dilueaza 1:20 cu apa, apoi foloseste lichidul ca sa il
pulverizezi pe frunzele plantelor (atat pe fata cat si pe dosul lor).
Lapte
Laptele este eficient pentru a combate mucegaiul de pe frunzele de mazare, dovlecei,
rosii, ardei, pepeni (cucurbitacee) si castraveti. Foloseste parti egale de lapte si apa si
pulverizeaza lichidul pe frunze din doua in doua zile, pana cand rezolvi problema. Daca situatia
ti-a scapat de sub control, indeparteaza frunzele bolnave pentru a evita raspandirea
mucegaiului si nu le mai stropi seara, doar dimineata.
Spray din melasa
Spray-ul lipicios pe baza de melasa este ideal pentru viermii si larvele verzei si ale
celorlalte plante brasicacee (conopida, broccoli, orice fel de varza, napi, etc.). Reteta 1: se
amesteca 1 lingura de melasa cu 1 l de apa fierbinte pana capata culoarea ceaiului, apoi se
adauga si 1 lingurita de detergent, care va ajuta melasa sa se lipeasca de frunze. Pentru a creste
puterea solutiei, poti adauga si otet in acest amestec. Se pulverizeaza atat deasupra, cat si
dedesubtul frunzelor.
De asemenea, se poate folosi pentru alungarea insectelor care mananca frunze, cum ar fi
omizile si lacustele. Reteta 2: amesteca 1 lingura de melasa si 5 g de sapun in 1 l de apa. Se
aplica nediluat.
Melasa aplicata pe solul infestat cu nematode (viermi cilindrici) poate reduce atacarea
radacinilor si inmultirea viermilor. Reteta 3: se aplica 38 ml de melasa per litru de apa pe metru
patrat de sol pe saptamana.
Otet
Pentru viermii si larvele verzei si ale tuturor plantelor brasicacee, pentru omizi si insectele
care beau seva (gandaci, afide, insecte fainoase): se amesteca o parte otet cu 3 parti de apa, se
adauga 1 lingurita de sapun care ajuta otetul sa se lipeasca de larve, gandaci si de frunzele
plantelor. Poti adauga si melasa amestecului. Se pulverizeaza atat deasupra, cat si dedesubtul
frunzelor.
Ulei vegetal
1 lingura de detergent de vase se amesteca cu 1 cana de ulei vegetal. Se depoziteaza intr-
un recipient cu capac. Cand vrei sa-l folosesti, adauga 1 pana la 2 lingurite si jumatate de
amestec la 1 cana de apa, pune amestecul intr-un recipient de pulverizare si aplica pe plante
acoperind toata suprafata frunzelor si a tijelor. Spray-urile pe baza de ulei pot arde plantele mai
sensibile. Daca nu esti sigur despre planta pe care vrei s-o stropesti cu acest amestec, testeaza
mai intai pe o frunza si asteapta 2-3 zile sa vezi rezultatul. Solutiile pe baza de ulei pot produce
arsuri plantelor si atunci cand temperatura la umbra depaseste 29C, sau cand este aplicata la
mai putin de 4 saptamani de la folosirea unei solutii pe baza de sulf.
Ceai de musetel
Este un fungicid mai slab. Fa o infuzie din 1 cana apa fierbinte si un plic de ceai de
musetel, iar cand s-a racit, pulverizeaza-l pe plante.
Pyrethrum
Este inofensiv pentru animale si oameni. Doua linguri cu varf de flori de crizanteme se pun
la inmuiat pentru o ora intr-un litru de apa fierbinte in care s-a dizolvat sapun. Se strecoara si se
stropesc plantele cu el (sapunul ajuta spray-ul sa se lipeasca de plante). Nu inhala vaporii,
pentru ca sunt toxici.
Chilli
Amesteca intr-un blender ardei iuti cu apa si cu sapun, strecoara si pulverizeaza pe plante.
Este otravitor pentru stomac si se foloseste impotriva omizilor. Aplica solutia de-a lungul
traseelor de furnici, chiar si pe rafturile din bucatarie, pentru a indeparta furnicile. Este folosit si
de cei care au albine pentru a tine furnicile departe de stupi.
Pelin
Infuzeaza cateva frunze de pelin in apa fierbinte timp de cateva ore. Fa apoi o dilutie 1:4
infuzie:apa si foloseste-o ca spray. Este foarte intepatoare si este eficienta impotriva insectelor
cu corp moale, de genul afidelor si fluturilor. In general indeparteaza puricii, moliile, furnicile si
serpii.
Rubarba
Spray-ul facut din frunze de rubarba nu afecteaza albinele si se dezintegreaza rapid, dar
este daunator pentru oameni, deci tine-l departe de copii. Fierbe 1 kg de frunze de rubarba in 3
l de apa timp de jumatate de ora, strecoara, apoi adauga sapun. Dilueaza cu apa in parti egale
inainte de a pulveriza pe plante.
Sapun
Sapunul amestecat cu apa poate fi folosit ca insecticid natural pentru a controla insectele
care beau seva plantelor, inclusiv afide si unii gandaci fainosi. Este un insecticid de contact si
actioneaza prin dizolvarea exoscheletului insectei prin deshidratare.
Sulf
Sulful este un fungicid folosit pentru a controla mucegaiul de pe verdeturi si plantele
ornamentale, rugina de pe unele plante si diverse boli produse de fungi pe fructele cu samburi.
Sulful este considerat si un insecticid care controleaza acarienii de pe verdeturi si plantele
ornamentale, de pe frunzele de vita de vie, precum si paduchii albi si acarienii de pe frunzele si
mugurii de la lamai. Sulful nu trebuie aplicat cu 21 de zile inainte sau dupa folosirea unei solutii
de ulei, nici in combinatie cu un spray pe baza de ulei, sau cand se asteapta temperaturi mai
mari de 25C.
Permanganat de potasiu
Permanganatul de potasiu poate fi amestecat cu apa, iar solutia se pulverizeaza pe plante
pentru a controla mucegaiul fainos. Poate fi folosit si ca un spray de contact pentru a controla
afidele si melcii. O alta reteta: se amesteca 30 g de permanganat de potasiu cu 9 l de apa calda
si 30 ml de petrol. Se pulverizeaza pe plante nediluat.
Spray de chilli pentru afidele de pe trandafiri
5 catei de usturoi si 3 ardei iuti se pun in 2 l de apa fierbinte si se lasa sa stea peste
noapte. Se stropesc trandafirii cu aceasta solutie.
Spray pe baza de usturoi
Spray-ul pe baza de usturoi este un insecticid general. Se pun 10 catei de usturoi, 5 ardei
iuti mici si 3 cepe medii in 1 l de apa si se fierbe la foc mic timp de 10 minute. Se lasa sa stea
peste noapte si se adauga 2 linguri de lapte. Se pastreaza in sticle sau borcane etichetate. Se
foloseste in dilutie de 1 cana de amestec la 9 l de apa.
Impotriva miriapodelor sau urechelnitelor
Amesteca 10 ml de ulei de eucalipt cu 10 ml de sampon biodegradabil si cu 80 ml de apa si
pulverizeaza din loc in loc pe pamant seara.
Spray-uri sufocante
Multe insecte mici, mai ales afidele, pot fi sufocate daca sunt pulverizate cu o solutie slaba
de lipici hidrosolubil. Argila amestecata cu apa are acelasi efect, doar ca poate infunda porii
pulverizatorului.
Alte sugestii de control al daunatorilor
Foloseste anumite plante-masca pe care sa le asezi langa cele pe care vrei sa le feresti
de daunatori. Plantele-masca induc in eroare insectele prin aspect sau miros si le atrag asupra
lor sau le indeparteaza, iar insectele nu vor mai ataca planta pe care vrei s-o protejezi. Exemple
de plante-masca ce contin substante care le fac neatractive pentru daunatori: menta,
muscatele, galbenelele, pelinul, lemnul Domnului (tot din familia pelinului), lavanda, balsamul
lui Gilead (Commiphora meccanensis), rozmarinul, salvia si alte plante care au miros si gust
condimentat sau amar in loc de dulce.
Foloseste anumite plante-capcana, plante de sacrificiu sau plante-indicator in
vecinatatea culturii pe care vrei s-o salvezi. Daunatorii vor ataca aceste plante asezate pe post
de momeala, iar cele pe care vrei sa le protejezi vor ramane intacte. Astfel de plante-capcana
sunt nasturelul, mustarul si varza chinezeasca. De asemenea, trandafirii plantati de-a lungul
viilor, vor fi primii atacati de mucegai, ceea ce iti da un semnal de alarma ca vita de vie se va
pata.
Melcii se culeg cu mana, sau se atrag punand un vas mic de plastic cu bere in el ingropat
partial in pamant, ori asezand o placuta de lemn pe pamant; melcii se vor cuibari sub ea.
Afidele sunt atrase de o pancarta vopsita in galben si unsa cu ulei, de care se vor lipi.
Daca nu vrei ca furnicile sa urce in pomi, aseaza la baza primelor crengi la tulpina o
bucatica de slanina. Controland furnicile, reduci si numarul afidelor.
ATENTIONARE: Toate aceste spray-uri naturale pot fi periculoase si toxice, deci
eticheteaza-le si pastreaza-le departe de copii. De asemenea, daca le folosesti in exces poti
pune in pericol echilibrul natural al gradinii tale. Foloseste-le cu moderatie.
Dintotdeauna, mi-am dorit o colectie de retete de gradina, cu de toate, de la insecticide la
ierbicide, de la ingrasaminte lichide, la fungicide. Si am inceput sa culeg, din stanga, din
dreapta, azi o reteta, maine alta si uite asa colectia mea se mareste. Imi place sa stiu ca am de
unde sa aleg un leac, atunci cand am probleme.
Bun, cum le folosim?
Odata solutia obtinuta, se dilueaza cu apa,( de preferat din ploaie, caci cea de la robinet
are clor) si putem adauga cate un pahar de lapte in lichidul respectiv, dar numai inainte de
pulverizare.
Solutiile concentrate se pot pastra cateva saptamani, insa cele diluate se folosesc imediat.
Se opreste tratamentul cu cateva zile inainte de recoltare.
Tratamentele se reannoiesc in cel putin 3 reprize, lasand sa treaca 2 sau 3 zile intre
pulverizari.
Insecticide universale
Piperul
In infuzie
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 de grame piper macinat, in 5 litri de apa
clocotita. Apoi strecurati.
Lasati la racit si pulverizati plantele.
Ardei iute
Macerat
Puneti la macerat 250 mg de ardei iute, in jumatate de litru de apa, timp de 24 ore. Diluati
15 ml de preparat in 4 litri de apa, inainte de a-l aplica. Atentie ,totusi, sa nu-l pulverizati pe
plantele tinere, caci s-ar putea sa nu le placa.
Apa cu sapun
Diluati 30 ml sapun lichid sau detergent de vase in 4 litri de apa. Adaugati un sfert de litru
alcool de 70 grade, apoi pulverizati imediat. Se clatesc plantele inainte ca apa sa se usuce.
Pelinul
in infuzie
Puneti la infuzat 150 gr de pelin proaspat, tocat mare, in 5 litri de apa clocotita. Lasati
timp de 10 minute, apoi strecurati. Se raceste si se pulverizeaza pe plante. Se aplica tratamentul
in trei reprize, o data la trei zile.
Busuiocul
in infuzie
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr busuioc proaspat, tocat mare, in 5 litri
de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
Impotriva Gandacului de Colorado
Coriandru
in infuzie
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr coriandru proaspat, tocat mare, in 5
litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
Patrunjelul
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr patrunjel proaspat, tocat mare, in 5
litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante. Se utilizeaza si
impotriva furnicilor.
Impotriva mustelor de pe morcovi si a larvelor mustei de carne
Iedera
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr iedera proaspata, tocat mare, in 5 litri
de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
Contra mustei de varza si a viermelui de porumb
Sunatoarea (pojarnita)
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr sunatoare proaspata, tocat mare, in 5
litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
Impotriva viermilor de varza
Lamaita
in infuzie
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr lamaita proaspata, tocat mare, in 5
litri de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
Cimbrisorul
in infuzie
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr cimbrisor usor zdrobit, in 5 litri de apa
clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
Frunzele de rosie (tomate)
in infuzie
Puneti la infuzat, timp de o jumatate de ora, 150 gr frunze de rosie, tocat mare, in 5 litri
de apa clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
Insecticidele fungicide
Ne permit sa luptam impotriva omizilor, a larvelor mustei de carne, a paienjenilor,
melcilor, ruginii si bolilor cauzate de anumite ciuperci.
Usturoiul
Usturoiul este o planta pe care o putem folosi in mai multe moduri ca produs fitosanitar.
in infuzie
Pisati 150 gr usturoi si puneti-l la infuzat, timp de o jumatate de ora, in 5 litri de apa
clocotita. Se raceste ,se strecoara si se pulverizeaza direct pe plante.
macerat
Puneti la macerat 80 gr de usturoi in 5 litri de apa, timp de o zi.Strecurati si adaugati 4 ml
de alcool inainte de a vaporiza.
Urzica
Urzica este o planta foarte utila pentru intretinerea gradinii, pentru ca ne permite sa
luptam cu anumiti paraziti, precum paduchii, musca morcovului si mana.
macerata
Tocam 1 kg de urzici si le punem la macerat timp de 3 zile in 9 litri de apa. Acoperim
recipientul. Dupa 3 zile putem strecura solutia obtinuta. Se pulverizeaza in fiecare saptamana.
Impotriva paduchilor si furnicilor
Feriga
Luam 1 kg de feriga, o zdrobim usor si o punem la macerat in 10 litri de apa, timp de cel
putin 1 saptamana. Se acopera recipientrul si se agita o data la doua zile. Dupa 10 zile, se
strecoara si se dilueaza 1: 10 cu apa.
Semanatul patrunjelului in jurul plantelor mai sensibile la paduchi.
Se raspandeste in jurul plantelor sensibile, frunze cu miros puternic si respingator, cum ar
fi cele de ventrice, pelin, craite, soc, oregano, nuc.
Vetricea ( reteta de la Lisa)
300 gr vetrice proaspata sau 30 gr uscata, se infuzeaza in 10 litri apa clocotita.Dupa ce se
raceste se pulverizeaza direct pe plante. Se poate adauga sapun lichid.
Reteta de la Dani -Grecia
Baking Soda Spray
Se pun intr-un galon de apa neclorinata,preferabil de ploaie (asta e egal cu 4,6 litri de apa,
reteta fiind de provenienta anglo-saxona )
o lingura de ulei vegetal
o lingura de sapun lichid de vase
o lingura si jumatate de bicarbonat de sodiu (baking soda )
o lingura de Listerine (nu cu gust de menta )
si la sfirsit o lingura de otet
Se amesteca bine si se stropesc plantele. Se repeta de citeva ori la interval de citeva zile.
Din experienta mea merge ft. bine, numai la unele plante ft. sensibile, respectiv la frunzele
fragede ale unor trandafiri (in cazul meu era Queen of Denmark ), am patit-o si le-am ars. Dar, a
doua oara, am udat frunzele cu apa in ziua urmatoare si totul a fost in ordine .
De atunci folosesc solutia asta destul de des cu succes si fara pierderi.
Si inca ceva ce folosesc, mai mult preventiv ptr.micoze, e ceaiul chinezesc concentrat .
Pentru coropisnite
reteta de la Cristic
In borcanul ingropat la nivelul solului pune putina bere mai acrisoara le atrage!iar alta
metoda:in gaurile din pamant facute de aceste animalute pune mici bilute din faina apa si
bicarbonat le mananca cu pofta apoi ies la suprafata si le gasesti cu burta in sus!
@andrei
Folositi pe langa urzica si coada calului (barba ursului)
Intr-un recipient mare (butoi), pe jumatate indesati bine in parti cat mai egale urzici si
coada calului (tocate). Umpleti vasul cu apa. La doua trei zile amestecati. Din pacate, va mirosi
din ce in ce mai urat. Maceratul e gata cand din urzica ramane doar fibra alba. Se scoate
lichidul, se strecoara, se amesteca cu doua parti apa si se foloseste ca ingrasamant foliar,
inclusiv pe vita de vie, pomi. Ceea ce ramane dupa scurs se imprastie pe sol printre legume sau
se pune pentru compost
patru cinci tratamente la vita de vie si pomi. rezultatele sunt incredibile. La pomi
rezultatele vor fi vizibile si in anul urmator. Cei tratati asa devin mai rezistenti si vor avea mai
multi muguri de rod la finele anului. Nu depasiti cinci tratamente anual
Ne mai auzim

Insecticide ecologice
de M.Arjoca, vegetalshapes.com
Calitatea lor de pret este faptul ca nu sunt periculoase pentru om, plante, sol, mediu in
general. Se pot prepara din substante aflate la indemana si deci nu au preturi exorbitante.
Ele pot fi folosite atunci cand infestarea s-a produs sau se pot aplica in mod preventiv.
Insectele reactioneaza la mirosuri, vapori, gaze, fum, caldura, uleiuri, sapun etc, iar
insecticidele ecologice tin cont de toate acestea. De exemplu mirosul puternic de usturoi, tutun,
rubarbar si alte plante este respingator pentru unele insecte. Ardeii iuti, alcoolul, sarea si alte
substante pot arde sau distruge daunatorii. Uleiurile sufoca anumite insecte, iar sapunul sau
detergentii adaugati la preparate au rolul de a face ca susbstantele solutiei sa se lipeasca de
frunze si tulpini. Poti folosi sapun si detergenti ecologici.
Aplicarea insecticidelor nu se face pe vreme insorita intrucat poate cauza arsuri plantelor
si este bine ca inainte de a stropi toata cultura sa se stropeasca o singura planta pentru a vedea
daca nu apar efecte nedorite. Dimineata devreme sau seara este timpul potrivit pentru stropit.
Nu are rost sa aplici insecticid acolo unde daunatorii se pot aduna si cu mana.
Deasemenea trebuie avut in vedere ca nu doar insectele daunatoare pot fi ucise ci si insectele
benefice. Plantele au proprietati de a se proteja si singure fata de anumiti daunatori, iar a
cultiva plante companion este o metoda buna de control al daunatorilor. De aceea aplicarea
insecticidelor nu trebuie facuta zi de zi ci doar cand este cazul.
Daunator Insecticid
Afide

Ceai de rubarbar, solutii cu sapun si ulei, solutie alcoolica, ceai de tutun, fumul de tutun,
solutie de hrean, spray din coji de portocala, spray de parul porcului, ceai de coada soricelului,
ceai de coriandru, ceai de frunze de soc, ceai de pelin.
Musculite albe

Solutie alcoolica, solutii cu ulei, solutii cu ardei iute, spray de usturoi, ceai de rubarbar,
ceai de tutun
Thrips

Spray de usturoi
Acarieni

Spray de usturoi, solutie de hrean, spray de calcar, ceai de rubarbar, spray cu sapun, ceai
de coriandru
Iata cateva retete de insecticide ecologice:
Ceai de rubarbar 1 se fierb 0 ,5 Kg (1 pound) frunze tocate de rubarbar in 1litru (1 quart)
apa, timp de 30 de minute. Se strecoara si se stropeste impotriva afidelor si a altor daunatori.
Ceai de rubarbar 2 0,5 Kg (1 pound) de frunze se lasa sa stea timp de 24 ore in 7 litri (7.3
quart) de apa. Se strecoara si se stropeste.
se aplica contra afidelor, musculitelor albe, acarienilor, omizilor si impotriva altor
daunatori.
Plante de tutunCeai de tutun se pune o cana de tutun in aproximativ 4 litri (1 gallon) de
apa si se lasa sa stea 24 ore. Solutia trebuie sa aiba culoarea usor maronie (ca un ceai). Daca
este prea intunecata atunci se mai adauga apa.
Atentie sa nu fie consumata de cineva. Este mortala pentru om.
se aplica contra omizilor, afidelor, fungus gnats, paduchilor ce ataca radacinile, contra
viermilor din pamant etc.
nu se stropesc rosiile, ardeii, vinetele, cartofii, petuniile (Solanaceae) cu aceasta solutie
fiindca le poate distruge.
Soc cu floare si frunzeCeai de frunze de soc se fierb aproximativ 230 g (8 ounces) frunze
de soc in aproximativ 0,5 l (0.5 quart) apa timp de 30 minute. Se strecoara si se lasa sa se
raceasca. Separat in 0,5 l (0.5 quart) apa calduta se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu
sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste cu aceasta solutie.
se aplica contra afidelor, musculitei morcovului, gandacilor de castraveti, daunatorilor
ce ataca fructele pomilor si radacinile, etc.
frunzele de soc pot folosite si ca fungicid ecologic.
Coada soriceluluiCeai de coada soricelului se pune o cana de plante in aproximativ 0,5 l
(0.5 quart) apa si se lasa sa stea timp de 24 ore. Se strecoara si se amesteca cu aproximativ 4 l
(1 gal) apa si lingurita de sapun.
se aplica contra afidelor si a altor insecte care sug seva;
coada soricelului este si un bun fertilizator natural.
Ceai din frunze de rosii sau de cartofi se lasa sa stea peste naopte 2 cani de frunze de
rosii in aproximativ 0,5 litri (0,5 quart) apa. Se strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 litri
(0,5 quart) apa si un sfert de lingurita de sapun. Se stropesc frunzele sau solul.
se aplica contra gandacului de asparagus, diversilor viermi si gandaci.
Solutie de ulei se amesteca 1 lingurita de sapun (detergent lichid) cu o cana de ulei de
bucatarie. Se amesteca bine si se adauga aproximativ 1 l (1 quart) apa.
se aplica contra musculitelor albe, acarienilor, afidelor, daunatorilor morcovilor, ai
ardeilor, vinetelor, castravetilor, telinei etc.
se sprayeaza direct pe insecte daca este posibil.
Solutie alcoolica 1 se amesteca 2-3 linguri de sapun cu o jumatate de cana de alcool si cu
aproximativ 1 litru (1 quart) de apa calda.
se aplica proaspat preparata. Nu se pastreaza in timp.
Solutie alcoolica 2 se amesteca 1 lingurita de detergent lichid cu 1 cana de alcool si 1
litru (1 quart) de apa. Separat se tin 3 linguri de ardei iute pisat intr-o jumatate de cana de apa
fiarta. Se strecoara si se adauga la solutia cu detergent si alcool. Se poate folosi in loc de ardei,
sos de ardei iute sau boia.
se aplica impotriva a numeroase insecte.
Solutie de sare se amesteca 2 linguri de sare cu 4 litri (1 gallon) de apa.
se aplica contra acarienilor si a viermilor de varza.
Spray de usturoi si ardei iute se piseaza o capatana mare de usturoi, se amesteca cu 1
lingura de boia iute si se pune in 1 litru (1 quart) de apa. Se lasa sa stea 1 ora, se filtreza si se
stropeste cu aceasta solutie. Mixtura se poate pastra cateva saptamani in frigider.
se aplica impotriva insectelor care rod sau sug seva plantelor.
Catei de usturoiSpray de usturoi se amesteca 2-3 capatani de usturoi pisat cu 1 lingura
de boia iute sau ardei iuti pisati. Se adauga 1 lingura de ulei de bucatarie, 1 lingurita de
detergent lichid si 7 cani de apa. Se amesteca bine, se strecoara si se stropeste cu solutia
rezultata.
se foloseste impotriva omizilor, afidelor, diversilor gandaci, furnici etc.

Frunze de mentaSpray de menta se amesteca cu blenderul o cana de frunze tocate de


menta cu o cana de frunze tocate de ceapa verde si cu o jumatate de cana de ardei iute tocat.
Se adauga o jumatate de cana de apa. Amestecul rezultat se toarna in aproximativ 4 litri (1
gallon) de apa la care se mai adauga jumatate de cana de detergent lichid. Din acest amestec se
ia cate o jumatate de cana si se dilueaza in 1litru (1 quart) de apa.
se aplica impotriva insectelor care rod.

Radacini de hreanCeai de hrean se dau in clocot 3 litri de apa (3 quarts). Se da apa la o


parte de pe foc si se adauga radacina de hrean taiata bucati si 2 cani de ardei iute. Se lasa sa
stea timp de 1 ora. Se raceste, se strecoara si se sprayeaza.
se aplica contra afidelor, musculitelor albe, omizilor, gandacului de Colorado etc.
hreanul poate fi utilizat si ca fungicid ecologic.

Galbenele in ghiveciCeai de galbenele 1 cana de frunze si flori de galbenele se zdrobeste


si se amesteca cu 0,5 litri (0,5 quart) apa. Se lasa sa stea timp de 24 ore, apoi se strecoara si se
adauga 1,5 litri (1,5 quart) apa si un sfert de lingurita de sapun. Cu solutia rezultata se
stropeste.
se aplica contra gandacului de asparagus, viermelui care ataca fructul de rosiei,
insectelor care rod frunzele.
Coji de portocaleCeai din coji de citrice peste coja de la un fruct de citrice se toarna 2
cani de apa clocotita si se lasa sa stea timp de 24 ore. Se strecoara, se mai adauga cativa stropi
de sapun lichid. Se stropeste cu lichidul rezultat.
se aplica contra afidelor, gandacilor lanosi, fungus gnat, furnicilor etc.
Ceai de pelin 250 g (0,5 pound) frunze de pelin se fierb in 2 litri (2 quarts) de apa. Se
raceste, se strecoara si se adauga 1 lingurita de sapun. Se stropeste cu aceasta solutie.
se aplica contra afidelor, omizilor etc.
se stropeste direct asupra daunatorilor daca este posibil.
Grdina sntoas cu insecticid fcut n cas se ine
23 iulie 2014
Insecticid natural
Consumul de produse bio a devenit pentru unii o mod, iar pentru alii un stil de via.
Orice ar fi, bio s fie! i cum au observat productorii c legumele i fructele bio sunt la mare
cutare, au i crescut preurile. Astfel, dac un kilogram de cartofi cost n medie 2 lei, un
kilogram de cartofi bio ajunge i la 8 lei. Acestea fiind spuse, norocoi sunt cei ce au propria
grdin cu legume.
Dac suntei printre aceti norocoi, atunci trebuie s tii c nicio plant, indiferent c
este fruct, legum sau floare, nu crete frumos i sntos dac nu este ngrijit corespunztor.
Pe lng climatul, solul i ngrmintele prielnice plantelor, insecticidul joac un rol important.
i dac vrei s culegei legume bio din propria grdin, trebuie s v protejai plantele de
insecte i duntori prin remedii tradiionale, fcute n cas chiar de voi.
Legume Bio
V prezentm mai jos 5 insecticide pe care putei s le preparai acas i care alung orice
inamic al grdinii.
1. Insecticid din frunze de roii
Frunzele de tomate conin alcaloizi, compui toxici care ndeprteaz organismele
animale, acarienii i afidele, neafectnd plantele i oamenii. Se pun la macerat peste noapte 2
cni de frunze de tomate tocate n 2 cani de ap. A doua zi se strecoar lichidul obinut i se mai
adaug 2 cni de ap, se amestec i se pune ntr-un pulverizator. Se pulverizeaz plantele
infestate cu acarieni sau afide, pe tulpine i frunze, n special n partea inferioar a frunzelor,
unde acetia se strng de cele mai multe ori.
S-ar putea s v plac i: Buburuzele, protecie natural pentru grdin
2. Insecticid din usutroi
Usturoiul conine sulf, care pe lng faptul c este toxic pentru duntori, este i un agent
antibacterian i antifungic. Se amestec 3-4 cei de usturoi pisai cu 2 lingurie de ulei.
Amestecul se las de seara pn dimineaa, apoi se ia usturoiul i se pune n uleiul macerat 250
ml apa i o linguri de detergent de vase biodegradabil. nainte de a fi folosit, se amestec 2
lingurie din concentrat cu 250 ml ap i se pulverizeaz pe tulpinile i frunzele plantelor, n
special pe partea inferioar a frunzelor. Nu este recomandat s se aplice acest spay ntr-o zi
nsorit, deoarece uleiurile pot provoca frunzisul s ard.
3. Insecticid din ardei iute
Beneficiile ardeiului iute asupra sntii umane sunt incontestabile ns, puini tiu c
ardeiul iute este foarte indicat i n problemele cu acarienii din grdin. Coninutul de capsaicin
irit insectele i le ndepreaz. Se recomand realizarea unui insecticid care s fie pulverizat pe
zonele afectate de acarieni. Astfel, se amestec i se las la macerat pentru 24 de ore, 2
lingurie de sos de ardei iute cu cteva picturi de detergent de vase biodegradabil n 250 ml de
ap. Se aplic pe tulpin i frunze, n special n partea inferioar a frunzelor.
4. Spray din ulei de floarea soarelui
Se amestec 1 lingur de detergent de vase biodegradabil cu 1 ceac de ulei de floarea
soarelui, i se las peste noapte. A doua zi se amestec 4 linguri din concentrat cu 1 l de ap i
se adaug amestecul ntr-un pulverizator. Folosete spray-ul pe vrfurile i dosul frunzelor, dar
i pe tulpini.
5. Insecticid din ardei iute i usturoi
Dac nu ai timp s atepi prea mult pentru a face insecticid, iat o variant care te va
ajuta s ai propriul tu insecticid n doar 10 minute. ntr-un blender se mixeaz pn devine
past, se adaug jumtate de can de ap, 4 ardei iui i 4 cei de usturoi. n final se strecoar
i lichidul se pune ntr-un pulverizator. Se adaug un sfert de can de detergent de vase
biodegradabil i se umple pulverizatorul cu ap. Se recomand pulverizarea plantelor la
asfinitul soarelui.
6. Insecticid organic pentru pomii fructiferi
Insecticidul pe baz de ulei mineral nbue insectele i oule de insecte din pomii
fructiferi. Se pun ntr-un vas 2 litri de ulei mineral (de tiei sau crbune) i 250 ml spun pe baz
de ulei, dup care se fierbe. Proporia folosit este : 1 parte de ulei la 19 pri de ap. Se
recomand pulverizarea cu o pomp pe trunchiul de copac i ramuri.

Metode low-tech (dar eficiente) de control al daunatorilor

Ca natura poate sa-si poarte singura de grija, ar trebui sa fie evident pentru oricine. Intr-
un ecosistem echilibrat, asa cum tind sa fie toate gradinile ce respecta legile naturii, daunatorii
nu sunt, de obicei, o problema. Exista intodeauna cel putin o specie care va fi mai mult decat
fericita sa ne scape de musafirii nepoftiti. Uneori, insa, am vrea sa grabim putin lucrurile. De
aceea, vin cu cateva retete naturale, utile in gradinile noastre. Retetele au fost preluate de pe
site-ul DeepGreenPermaculture si am primit permisiunea autorului pentru a le traduce si posta
aici:
In permacultura, ne place sa facem lucrurile in mod natural si ne place sa preluam
initiativa si sa ne folosim resursele pentru a face lucrurile cu propriile noastre maini. Si ce mod
mai bun de a face acest lucru decat sa ne facem propriile pesticide, fungicide si ingrasaminte si
alte asemenea preparate folositoare! Am reusit sa adun cateva astfel de retete in calatoriile
mele, asa ca le-am postat pe toti aici pentru a le impartasi si altora, asa ca iata-le, bucurati-va
de ele si preparare placuta!
Ulei alb organic
Uleiul alb organic este un pesticid natural usor si rapid de preparat. Este folosit pentru a
tine sub control paduchii plantelor, afidele, unii gandaci, capusele si omizile de pe trandafiri,
plante ornamentale, lamai si alti copaci fructiferi. Insecticidele comerciale pe baza de ulei alb
sunt facute din produsi petrolieri, sunt scumpe si, de asemenea sunt exact genul de produse pe
care nu vreti cu adevarat sa le imprastiati in jurul gradinii. Uleiul alb traditional este o reteta pe
baza de ulei vegetal si a fost folosit de circa doua sute de ani. Daca a functionat tot acest timp,
functioneaza si acum!
Cum se prepara Uleiul Alb
Aveti nevoie de: 2 cani de ulei vegetal, cana de sapun lichid pur (reteta originala este cu
sapun lichid organic cu ulei de masline, dar mai jos e si reteta cu sapun solid), un borcan gol sau
o sticla cu gatul larg, un recipient pentru spreyere.
Puneti uleiul vegetal si sapunul lichid si scuturati bine, pana cand amestecul devine alb. Ati
obtinut astfel concentratul de Ulei Alb, care trebuie diluat cu apa pentru a putea fi folosit. In
acest scop, adaugati 10 ml concentrat la un litru de apa (doua lingurite concentrat la un litru de
apa) si scuturati bine. Acum puteti spreia plantele sau copacii dvs. Pastrati-l intr-un loc racoros
si uscat, durata de depozitare este de aproximativ trei luni de la data prepararii.
Precautii: folositi-l doar cand vremea nu este foarte calda. Daca il folositi cand afara sunt
temperaturi de treizeci de grade sau chiar mai mari, va cauza stricaciuni plantelor
dumneavoastra, deoarece uleiul va astupa porii frunzelor. O idee buna este sa il folositi
dimineata sau seara tarziu, dupa ce temperatura aerului a scazut. Deasemenea, nu il folositi pe
plantele care au frunze sensibile sau frunze acoperite de perisori, va cauza arsuri frunzelor.
Aplicati prin pulverizare pe ambele parti ale frunzelor, pe crengi si pe tulpina plantelor, pentru a
ajunge si la daunatorii care s-ar putea sa fie ascunsi.
Cum functioneaza Uleiul Alb?
Uleiul Alb functioneaza deoarece acopera insectele cu un strat de ulei, blocandu-le caile
respiratorii, ceea ce le face sa se sufoce. Deoarece sufocarea este produsa de un factor
mecanic, nu de unul chimic, insectele nu se pot adapta niciodata la acest produs! Daca nu aveti
sapun lichid, nu disperati, vom folosi ceea ce avem la indemana! Daca aveti sapun solid
(natural, bineinteles la noi este sapunul de casa, sigur gasiti asa ceva la tara) iata reteta de
fabricare: cana de ulei vegetal, 1 cana apa, o lingura de fulgi de sapun (dati pe razatoare o
bucata de sapun), un pulverizator de plastic.
Radeti sapunul si puneti fulgii de sapun in sticla. Adaugati apa si uleiul vegetal si scuturati
bine, pana la omogenizare. Astfel preparat, Uleiul Alb nu mai trebuie diluat, puteti sa spreiati
plantele direct (cu precautiile de rigoare, bineinteles).
Pesticid natural din margarete colorate si spilcute
Acest pesticid este piretrum-ul natural un insecticid ce poate fi extras din margareta
colorata (Pirethrum Daisy Tanaceum coccineum). Aceasta planta este o planta companion
obisnuita in gradinile organice. De asemenea, se foloseste si planta cunoscuta sub numele de
spilcuta, iarba fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium) cunoscuta atat pentru
intrebuintarile medicale cat si pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat margaretele
colorate cat si spilcutele atrag deasemenea insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se
hranesc cu afide si cu alte insecte daunatoare.
Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti flori de spilcute, ulei mineral
sau kerosen, 2 picaturi de ulei de susan.
Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau ulei mineral si lasati-le la
macerat peste noapte intr-un loc intunecos. Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid in
sase parti de apa si adaugati uleiul de susan, apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui spray
adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este
aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea
uleiului de nuca de cocos 5 ml pentru fiecare litru de spray).
Spray de ardei iute si pelin
Acesa este un spray care poate fi pulverizat pe plante pentru a indeparta animale ca
iepurii, melcii si limacsii sau pentru a ucide afidele, musculitele albe si alte insecte mici.
Aveti nevoie de: 1 cana de ardei iuti, cu cat mai iuti cu atat mai bine, o cana de frunze de
pelin si sase cani de apa.
Preparare: Mixati ardeii iuti cu pelinul si cu o cana de apa, adaugati 5 cani de apa si tineti
pe foc pana da in fiert. Lasati sa fiarba incet timp de o ora apoi filtrati si folositi pentru
pulverizare.
Acest lichid este foarte iritant, atat pentru ochi cat si pentru piele. Folositi-l cu atentie!Ca
sa ii mariti eficienta, puteti adauga fulgi de sapun sau ulei de cocos, in aceleasi cantitati ca la
preparatul de mai sus.
Spray de coriandru
Are efect asupra repelent asupra capuselor si afidelor.
Aveti nevoie parti egale de planta de coriandru si apa. Fierbeti coriandrul in apa timp de
10 minute, strecurati si folositi prin pulverizare. La fel, puteti folosi fulgi de sapun sau ulei de
cocos pentru rezultate mai bune.
Ulei repelent pentru furnici cu menta proasta (Busuiocul cerbilor Mentha pulegium)
Se foloseste pentru a indeparta furnicile, prin aplicarea pe cararile furnicilor si imprejurul
cuiburilor acestora
Aveti nevoie de: cana de frunze de menta proasta, 1 cana de ulei de sofranel (se
gaseste in magazinele de produse naturale)
Pentru preparare, amestecati frunzele de menta proasta cu ulei, puneti intr-o sticla si
astupati. Lasati acest amestec o zi intr-un loc cald, apoi e gata pentru a fi utilzat.
Fungicid general
se prepara din musetel, ceapa perena (chives Allium schoenoprasum), soc, hrean si
casuarina.
Acest fungicid este bun pentru tratarea bolilor provocate de ciuperci, cum ar fi patarea
frunzelor, ruginile, mucegaiurile. In reteta originala este specificata aceasta casuarina, dar cred
ca putem incerca si fara. Avem nevoie de: fllori de musetel, frunze de ceapa perena, frunze de
soc, frunze de hrean, frunze de casuarina.
Preparare: acoperiti florile si frunzele cu apa, dati amestecul in fiert, apoi lasati-l sa stea
30 de miute. Strecurati si folositi. Puteti deasemenea sa adaugati sapun sau ulei de cocos,
pentru un efect mai puternic.
Pesticid general si fungicid cu spectru larg, pe baza de soc
Acest spray este in mod special indicat pentru afide, omizi, tripsi si patarea frunzelor
(petele negre).
Aveti nevoie de: 500 g frunze de soc, 3,5 l apa
Preparare: fierbeti frunzele la foc mic, timp de 30 de minute, apoi completati apa pierduta
prin fierbere. Strecurati si folositi. De asemenea, puteti folosi sapun sau ulei de cocos, ca in
retetele de mai sus.
Sa va fie de folos!
Eu am folosit maceratul de urzici pentru a uda rosiile Super bun,sursa de azot naturala . Le
-am udat de doua ori de la plantare pana la legarea rodului.ROsiile le-am stropit anul acesta cu
apa si lapte de vaca crud-10sau20 la suta, lapte, iar 80 sau 90 la suta ,apa.Acum dupa aceste
ploi ,le voi stropi din nou sa nu le atace mana si sa le feresc de paraziti.Acest amestec merge la
tot ce aveti in gradina:pomi,flori,legume.
Maceratul de urzici l-am folosit si acum 2 ani si si-a dovedit eficienta si atunci.Mai mult
decat atat,in iarna,am strans toate cojile de ou,le-am spalat,le-am uscat si le-am maruntit.In
primavara,inainte de a sapa locul pt rosii ,am presarat cojile pe pamant.Desi punem rosiile in
acelasi loc de multi ani,avem,probabil datorita acestor tratamente naturiste,niste rosii superbe.
Succes celor care le vor incerca!

Insecticid i fertilizant bio pentru grdina de legume


- metod testat -
Rsfoind bloguri, pe care gsesc lucruri care m preocup i pe mine, am ajuns la
preioasa postare a Brnduei, creia i mulumesc pentru c a mprtit reeta magic de
insecticid bio.
Sunt sigur c astfel de reete bio, care chiar funcioneaz, exist. Problema este c noi
ne-am pierdut undeva pe drum. Sper s existe ct mai muli oameni preocupai de ele, s le
redescoperim i s le punem la locul de cinste pe care l i merit. Pn atunci, n momentele
critice, mai apelm la soluiile moderne i bune ale industriei chimice.
Aadar, aceast soluie are dublu rol, i anume combate musculia alb a verzei, afidele
(pe viitor o voi testa la pomi) i n plus, prin substanele nutritive, ngra plantele. Deci are
rol i de ngrmnt foliar. Brndua a zis c, dup ce a stropit i a scpat de musculia alb a
verzei i de afide, a constatat c frunzele guliilor s-au dublat n dimensiuni.
Redau, din articolul Brnduei, ceea ce trebuie s tim despre aceast soluie de stropit:
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de
insecticid. M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu
ce sa dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai
dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata
cu ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m-am
hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin uleiuri
volatile.
Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte
antifungice si insecticide.
Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei
volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol.
Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de
litiu.
Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul
volatil este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in
potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.
Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.
Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.
Din aceste plante am pus:
7-8 FRUNZE DE ROSII
150 GR DE CIMBRU
5 INFLORESCENTE DE MARAR
50 DE GRAME DE BUSUIOC
40 DE FRUNZE DE NUC
40 DE FRUNZE DE CRAITE
Le-am maruntit si le-am bagat pe toate intr-un bidon de 10 l. Am pus 6 l de apa peste am
pus dopul sticlei si am lasat sticla la soare 4 zile.
Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela si le-am
pudrat cu cenusa. Luni mare mirare pe parcela nestropita se desfatau doamnele nu aveau nici o
problema dar parcela stropita era curata si guliile se desfatau la soare. Pana in aceasta
dimineata nu au aparut musculite si sper sa nu mai apara, dar azi o sa reiau stropirea.
Daca cineva o sa-l folosesca, daca vrea si poate sa lase un feedback la aceasta postare
despre el.
P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si-au dublat frunzele.
:)
Alte precizri utile, citind comentariile articolului:
- echivalentul n frunze, la busuioc i la cimbru (verde, nu uscat), este cam ct se adun n
dou mini;
- insecticidul a fost folosit nediluat;
- soluia a fost aplicat pe toate plantele din grdin, inclusiv pe roiile care au scpat de
afide.