Referat la economie

european

Relaiile dintre Uniunea European si

Statele Unite ale Americii

1
 Relaiile dintre U.E. si S.U.A.

Relaia transatlantica dintre U.E. si S.U.A. ramane cea mai importanta din lume in termeni
economici, chiar daca nu este formalizata prin vreun instrument juridic special care sa confere
partilor avantaje deosebite in raport cu tertii. In mod traditional, fiecare din cele doua
economii au reprezentat ( cu exceptia vecinilor imediati: E.F.T.A. - in cazul U.E. si Canada -
in cazul S.U.A.) cel mai important partener comercial al celeilalte. Desi in scadere fata de
acum 20 de ani, cand ii era destinata circa o treime din exporturile americane, piata U.E.
continua sa absoarba peste 20 % din exportul Statelor Unite, in vreme ce SUA este in
continuare principalul debuseu al exporturilor comunitare cu o pondere de circa 18 % in
2005.Situatia este similara si la import, unde U.E. detine o proportie de 17 % din importul
total al S.U.A., iar Statele Unite sunt la origine de circa 17 % din importurile extracomunitare
ale U.E. in ansamblul sau. Statele Unite detin o pondere de 15,2% din totalul schimburilor
comerciale comunitare, reprezentnd 12% respectiv 19% din importurile i exporturile extra-
UE n anul 2008. Dei comerul UE cu rile industrializate este, n principiu, reglementat de
regulile OMC, acest lucru nu a mpiedicat apariia controverselor legate de anumite probleme
specifice.
Chiar daca dinamica comertului transatlantic este ceva mai scazuta decat cea a comertului
desfasurat de U.E. si, respectiv S.U.A. cu alte regiuni ale lumii, cele doua economii vor
continua sa ramana puternic interdependente. Un argument in acest sens este si puternica

2
legatura existenta prin fluxurile reciproce de investitii directe: peste jumatate din stocul
cumulat al investitiilor externe directe in economia americana provine din U.E., dupa cum 40%
din totalul investitiilor straine receptate de U.E. isi au originea in Statele Unite. Locurile de
munca a circa peste trei milioane de americani sunt rezultatul investitiilor provenite din statele
membre ale U.E., iar filialele vest-europene ale firmelor americane realizeaza o cifra de afaceri
de peste 700 miliarde de dolari in U.E.
Pe langa calitatea comuna de actori globali pe taram economic si politic, pe cei doi parteneri
ii leaga puternic si faptul ca impartasesc un set comun de valori incepand de la respectarea
principiilor sistemului democratic de guvernare si a drepturilor omului si continuand cu
credinta ferma in virtutiile economiei de piata.Ca urmare, relatia transatlantica are atat o
componenta bilaterala, cat si una multilaterala, cei doi parteneri actionand de cele mai mute ori
in mod concertat in cadrul forurilor internationale pentru promovarea unor principii si
obiective egal impartasite.

Noile dimensiuni ale acestui parteneriat au fost schitate inca din noiembrie 1990, in cadrul
"Declaratiei transatlantice" care stabileste obiectivele comune ale celor doi parteneri,
principiile parteneriatului lor, si care a pus bazele unui cadru institutionalizat de consultari,
constand in reuniuni bianuale la varf, intre presedentia Consiliului U.E., a Comisiei si
Presedintele S.U.A.
Un pas important pe linia cristalizarii obiectivelor si mecanismelor parteneriatului
transatlantic a fost facut odata cu adoptarea, in cadrul "summit-ului" de la Madrid (3 decembrie
1995) a Agendei Transatlantice care isi propunea crearea unui Spatiu Economic Transatlantic,
prin reducerea progresiva pana la eventuala eliminare, a barierelor care mai stanjenesc inca
fluxurile reciproce de bunuri, servicii si capitaluri.
Agenda Transatlantica cuprinde un foarte cuprinzator Plan Comun de Actiune, ale carui
principale obiective imediate in domeniul relatiilor economice bilaterale se refera la:
negocierea eliminarii complete a barierelor de ordin tarifar si netarifar in calea
comertului cu tehnologie informatica;
accelerarea eforturilor depuse pentru solutionarea unor aspecte ramase in suspensie
dupa incheierea Rundei Uruguay , in principal in ceea ce priveste liberalizarea
serviciilor de telecomunicatii si de transporturi maritime;
incheierea unui acord pentru recunoasterea reciproca a procedurilor de testare si
certificare a indeplinirii standardelor tehnice ca un pas decisiv pe linia inlaturarii

3
 "barierelor tehnice" din calea comertului cu bunuri;
continuarea si adancirea cooperarii intre autoritatile competente in materie de aplicare a
politicii de concurenta, cooperare ale carei baze au fost puse printr-un acord bilateral
datand din 1991;
efectuarea unui studiu cu privire la modul de a facilita comertul cu bunuri si servicii,
reducerea in continuare si eliminarea tarifelor si barierelor netarifare;
stabilirea unui acord de recunoastere care sa includa procedurile de certificare si
testare. Acest acord va fi stabilit pentru anumite sectoare cat de curand posibil;
in vederea revigorarii eforturilor depuse de a rezolva problemele drepturilor proprietatii
individuale, va avea loc o conferinta cu tema " Drepturile proprietatii intelectuale";
extinderea in viitor a serviciilor financiare;
va avea loc o intelegere cu privire la cooperea vamala in spatiul
transatlantic.Intelegerea trebuie sa cuprinda: - cooperarea vamala: simplificarea
procedurilor vamale, computerizare, schimburi de informatii, acces comun la datele de
baza, consultatii in cadrul unor organisme internationale, metode de lucru; - asistenta
mutuala: protectia drepturilor proprietatii intelectuale, fraudele comerciale, comert cu
restrictii severe in privinta chimicalelor; - schimburi de experienta.
se va intari cooperarea bilaterala bazata pe Acordul dintre U.E. si S.U.A. din 1991; se
vor examina optiunile vizand adancirea cooperarii in probleme de competitie, inclusiv
posibilitatea unui acord in viitor;
in problema transporturilor se va urmari: - stabilirea unui grup de lucru pentru
consultatii cu privire la implementarea Sistemului Global de Navigatie prin Satelit; -
dezvoltarea cooperarii intre U.E. si S.U.A.cu privire la traficul aerian; - dezvoltarea
seminariilor referitoare la siguranta transporturilor maritime si a calificarii echipajelor.

Prin Declaratia Transatlantica s-a stabilit cadrul institutional pentru consultare intre cele
doua puteri, intarind si intensificand cooperarea de ambele parti ale Atlanticului. Astfel, au
inceput sa aiba loc intalniri (in SUA si in UE) la nivel de presedinti (Presedintele Consiliului
European si Presedintele Comisiei Europene pe de o parte, si Presedintele SUA pe de alta
parte), precum si alte consultari anuale sau ad-hoc la diverse niveluri politice si de grupuri de
lucru.Astfel s-a stabilit Cadrul de Actiune cu patru obiective majore de atins prin cooperarea
transatlantica: promovarea pacii si a stabilitatii, a democratiei si dezvoltarii la nivel mondial;
rezolvarea problemelor globale; expansiunea comertului mondial si intarirea relatiilor
economice la nivel global; construirea de relatii transatlantice pentru mediul de afaceri, pentru

4
oamenii de stiinta si mediul academic.

Prezent realizari si provocari

Pentru a contribui la intarirea competitivitatii celor doua economii, zeci de miliarde de euro
sunt alocate anual pentru cercetare-dezvoltare de catre firmele europene in SUA si de cele
americane in UE.

Volumul tranzactiilor bilaterale precum si gasirea solutiilor optime pentru intarirea relatiilor
dintre cele doua puteri diminueaza sau chiar sterg neintelegerile ocazionale intre SUA si UE,
aparute de-a lungul timpului in domeniul comertului, cum ar fi problema subventiilor pentru
agricultura sau pentru domeniul aeronautic.

Relatiile dintre cele doua parti nu se rezuma numai la domeniul comercial, la fel de
importante fiind relatiile politice si militare. Fiind doua super-puteri care domina scena
internationala, ele nu pot ramane indiferente la problemele care apar in diferite regiuni sau
state ale lumii. Cooperarea in domeniul afacerilor internationale dintre SUA si UE este vitala,
intrucat de cele mai multe ori problemele sunt prea complexe pentru a putea fi rezolvate
numai de una dintre ele. Nu exista disputa internationala, zona sau tara din lume in care
Statele Unite si Uniunea Europeana sa nu aiba interese si in care fiecare dintre ele sa nu fie
afectata de modul in care actioneaza cealalta.

Este binecunoscut faptul ca opiniile celor doua sunt diferite in ceea ce priveste o serie de
probleme importante cum ar fi Curtea Penala Internationala, tratatul de la Kyoto, productia si
stocarea de mine antipersonal, pedeapsa capitala. Cu toate acestea, este de netagaduit ca ceea
ce le desparte este mult mai putin important decat ceea ce le uneste: valorile si obiectivele pe
care le impartasesc si care se urmareste a fi atinse la nivel global, prin cooperare respectul
pentru statul de drept, drepturile omului si ale minoritatilor, democratia, lupta impotriva
criminalitatii si a terorismului, pentru a numi doar cateva dintre ele.

Relatiile din ultimii ani (de la inceputul Adminsitratiei Bush si pana in prezent), desi uneori
au fost tensionate ca urmare a neconcordantei de opinii intre cele doua entitati (care au
inceput cu amenintarea Statelor Unite de a se retrage din fortele de pace ale Natiunilor Unite
daca personalul lor nu era scos de sub jurisdictia Curtii Penale Internationale si continuand cu
razboiul din Irak) au trebuit sa se moduleze in functie de evenimentele care au avut loc la
nivel mondial. Astfel, cooperarea intre Statele Unite si Uniunea Europeana a cunoscut o
intensificare majora in domeniul luptei impotriva criminalitatii si a terorismului ca urmare a

5
atacurilor teroriste din 11 septembrie, cele doua parti luand o serie de masuri bilaterale:
schimbul de informatii privind amenintarile teroriste, tiparuri de crime si rute de trafic (2001),
schimbul listelor de pasageri ai liniilor aeriene, pentru a depista potentialii teroristi (2004) etc.

Cooperarea intre SUA si UE a capatat o noua dimensiune si ca urmare a implicarii din ce in

ce mai mult a Uniunii Europene in securizarea zonelor de conflict din lume. Chiar daca
modalitatile de asigurare a securitatii oferite de UE (misiuni de mentinere a pacii, ajutor
umanitar, masuri de prevenire sau rezolvare a conflictelor, reconstructie si securizare post-
conflict) sunt oarecum diferite de metodele fortelor armate ale SUA, in ultimul timp Uniunea
Europeana se contureaza ca o entitate importanta capabila sa ofere securitate in lume,
complementand eforturile SUA.

Summit-ul din 2008

Puternic mediatizat, ultimul summit UE-SUA din timpul administratiei Bush a avut loc
la inceputul lunii iunie 2008 la Brdo, in Slovenia, si a inclus pe agenda de discutii o gama
larga de subiecte de interes regional sau global, domenii in care SUA si UE au actionat sau
urmeaza sa actioneze in parteneriat Problemele cu care se confrunta atat UE, cat si SUA
necesita masuri urgente: schimbarile climatice si cresterea preturilor la petrol si alimente sunt
provocari carora le putem face fata mult mai eficient in conditiile in care cele doua regiuni
colaboreaza mai strans.
Discutiile s-au axat pe impactul pe care schimbarile climatice, pretul in continua crestere al
petrolului si problema asigurarii aprovizionarii cu energie il au asupra principalilor actori
economici la nivel mondial, punandu-se accent in special pe necesitatea de a dezvolta
mijloace de transport si forme de energie cu emisii scazute de dioxid de carbon, precum si noi
tehnologii ecologice. UE spera ca SUA vor coopera si se vor implica mai activ in combaterea
schimbarilor climatice. SUA mai asteapta insa ca India si China sa se implice in lupta
impotriva schimbarilor climatice. Cooperarea dintre UE si SUA are o baza solida, in pofida
celor catorva divergente de opinie care au aparut in ceea ce priveste pedeapsa cu moartea si
limitele obligatorii pentru emisiile de dioxid de carbon. Atat presedintele Comisiei Europene,
cat si presedintele SUA au subliniat importanta unor bune relatii intre UE si SUA, care, printr-
o stransa cooperare, devin mai puternice pe scena mondiala si mai capabile sa ajute alte
regiuni, inclusiv tarile in curs de dezvoltare. Unul dintre rezultatele summitului este faptul ca,

6
din 2009, cetatenii europeni vor putea intra pe teritoriul SUA fara viza. In prezent, aceasta
facilitate este valabila doar pentru cetatenii din 15 tari ale UE (14 din statele membre care au
aderat inainte de 2004 si Slovenia). UE doreste sa obtina acelasi statut pentru toate cele 27 de
state membre.
Astfel, principalele probleme discutate s-au referit la asistenta pentru dezvoltarea Kosovo,
continuarea initiativei de pace in Orientul mijlociu, initiativa lansata anul trecut la Annapolis,
realizarea unui acord global in ceea ce priveste schimbarile climatice, precum si problema
eficientizarii folosirii energiei.

In domeniul economic au fost aduse in discutie intarirea cooperarii economice si progresele

inregistrate de Consiliul Economic Transatlantic, organism infiintat la summit-ul anterior.

De asemenea, un alt subiect de interes pentru toate statele membre ale UE l-a constituit
discutia cu privire la includerea altor state membre UE in programul US Visa Waiver.

Probleme delicate

Daca discutiile cu privire la securitatea internationala, pacea, drepturile omului,

democratia, precum si cele legate de relatiile economice intre SUA si UE au dus la concluzii
clare legate de actiunile ce trebuie urmate in cadrul cooperarii dintre cele doua parti, cateva
probleme s-au demarcat ca fiind mai sensibile si rezolvarea lor cerand mai mult timp.

Prima dintre ele o constituie problema tratatului de la Kyoto, pe care administratia Bush nu
l-a ratificat. De asemenea, o alta divergenta care nu si-a gasit inca solutia o reprezinta
problema Curtii Penale Internationale. Uniunea Europeana spera ca in viitorul apropiat SUA
sa isi asume responsabilitatea solutionarii acestor probleme. Deja, in ceea ce priveste
schimbarile climatice, SUA si-au luat angajamentul de a aborda problematica emisiilor de
gaze cu efect de sera si de a ajunge la un acord international pana in 2009 pentru perioada
post 2012.

Un alt subiect sensibil pentru o parte din statele membre ale Uniunii Europene il
constituie regimul vizelor impus cetatenilor europeni. Avand in vedere ca numai 15 din statele
UE pot intra pe teritoriul Statelor Unite fara viza (in scop turistic sau de afaceri pe o perioada
limitata de timp), Uniunea Europeana doreste ca SUA sa ridice regimul in materie de vize si
sa trateze toti cetatenii europeni in mod egal, incluzand toate statele membre in Programul
Visa Waiver (VWP).

7
Programul a fost infiintat in 1986 cu obiectivul de a promova relatiile dintre SUA si aliatii sai,
sa elimine barierele inutile in calea circulatiei persoanelor.
Pentru a fi acceptat in programul Visa Waiver, un stat trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii, printre care:
reciprocitatea - ridicarea necesitatii obtinerii vizelor se face de ambele parti, de catre
Guvernul SUA si cel al tarii incluse in program.
alinierea tehnologiei de verificare a pasapoartelor (toate statele din VWP trebuie sa
utilizeze aceleasi scannere folosite pentru citirea pasapoartelor)
existenta de programe biometrice de identificare a persoanelor si de citire a
documentelor de calatorie, care sa se ridice la standardele Organizatiei Internationale a
Aviatiei Civile
rata scazuta de imigratie clandestina
indice mic de refuz al aplicatiilor pentru viza (indicele de "violare" a termenilor de
acordare a vizelor sa fie mai mic de 2% din numarul total al cetatenilor din statul respectiv
care au calatorit, in anul fiscal anterior, pe teritoriul SUA).
Mai mult, statele doritoare sa adere la VWP trebuie sa emita pasapoarte care sa respecte
standardele de securitate ale statelor membre din program, sa aiba prevederi legale si cadru
institutional necesar luptei impotriva amenintarilor unui stat si luptei impotriva imigratiei si
contrabandei. Mai mult, statul candidat trebuie sa aiba stabilitate politica si economica si sa fe
semnatari ai acordurilor de cooperare cu SUA si alti parteneri internationali ai acesteia in
domeniul luptei impotriva acestor amenintari, inclusiv tratate de extradare.

Pentru a se asigura accesul liber tuturor cetatenilor europeni pe teritoriul Statelor Unite, in
aprilie 2008, statele membre UE au autorizat Comisia Europeana sa negocieze in numele lor
acele conditii de includere in Programul Visa Waiver care cad sub incidenta responsabilitatii
Comunitatii Europene.

Pe 1 martie 2004, Uniunea Europeana a aplicat pentru prima data sanctiuni comerciale
bunurilor provenind din SUA, masurile vizand in special articolele textile, bijuteriile si
jucariile. Cel mai afectat sector pare a fi cel al bijuteriilor, impactul sanctiunilor fiind estimat
la 1,43 miliarde dolari SUA. Masurile au fost impuse ca represalii pentru decizia
administratiei americane de a oferi reduceri ale taxelor de export pentru mai multe firme
americane, printre care Microsoft si Boeing, decizie catalogata ca incorecta de Organizatia
Mondiala a Comertului.
In 2006, Europa a depasit SUA si Japonia in cursa mondiala a comertului si a

8
investitiilor, avand mai multe contracte decat SUA pe noile piete din Brazilia, Rusia, India si
China. Potrivit economistilor de la banca de investitii Goldman Sachs, companii precum
Carrefour (Franta) si SAP (firma de soft din Germania) castiga tot mai multi clienti in
detrimentul concurentilor, care au ales sa faca afaceri in alte zone ale lumii. Globalizarea este
insa dificila pentru muncitorii din Europa, pentru ca aici a existat, timp de mai multe decenii,
proprietate de stat, loc de munca garantat si sindicate puternice. Dar, in timp ce Europa
beneficiaza de pe urma globalizarii, lucratorii europeni percep acest fenomen ca pe o
amenintare la adresa sigurantei locului lor de munca si a timpului liber de care s-au bucurat
pana acum.
Nu se poate vorbi de o agenda comuna a SUA si UE pe tema incalzirii globale, acestea
avand puncte de vedere diferite. Casa Alba este de acord ca trebuie facut ceva, dar respinge
abordarea europeana, ce mizeaza pe impunerea unor reduceri de gaze cu efect de sera. Opinia
americanilor ramane aceea ca aceste cote stricte ar dauna propriei cresteri economice si
economiei globale. Cei doi lideri au adoptat, de asemenea, o declaratie comuna privind
securitatea energetica si schimbarile climatice, atragand atentia asupra interesului comun fata
de asigurarea unor livrari sigure, accesibile si curate de energie, precum si fata de solutionarea
problemei schimbarilor climatice.

Comertul bilateral intre SUA si UE a ajuns in 2007 la valori-mamut: 400 miliarde euro
pentru marfuri si 225 miliarde pentru servicii. 42 la suta din investitiile straine ale UE sunt
realizate in SUA, iar 50 la suta din investitiile in strainatate ale SUA sunt efectuate in tarile
membre UE.

In SUA, din cei cinci milioane de angajati ai companiilor straine, 58 la suta lucreaza pentru
companii europene, iar in Europa, patru milioane de angajati lucreaza pentru filialele firmelor
americane.

9
BIBLIOGAFIE
Rosu Hamzescu.I.-Economie Europeana,Editura Universitaria,

http://www.euractiv.ro/uniunea-
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_14087/Dosar-Relatiile-UE-
SUA.html

http://www.euractiv.ro/uniunea-
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_14087/Dosar-Relatiile-UE-
SUA.html

10