Basarabia de la autonomie la gubernie ruseasca.

Pe o veche carte bisericeasc, mna tremurnd a unui preot basarabean a scris, spre a rmne pentru generaiile
viitoare: ,,n 1812, ca s se tie, a pus muscalu piatr de hotar la Prut i a rupt biata noastr Moldov n dou .
Acest trist eveniment s-a petrecut n urma rzboiului ruso-turc din 1806-1812 , ncheiat cu Tratatul de Pace de la
Bucureti, din 16/28 mai 1812 .Aceasta reprezint ziua tragic n care Prutul a fost fcut linie de frngere a
trupului i sufletului nostru etnic pe altarul intereselor murdare ale dou imperii ,,PrutTrupRupt.
Evenimentele petrecute n cursul rzboiului i la sfritul lui s-au soldat cu anexarea de catre Imperiul Rus a
prii rsritene a Moldovei, cu teritoriul dintre Prut i Nistru, teritoriu ce se va numi,ncepnd din 1813,
Basarabia.n anii care au urmat, arismul considera acest teritoriu drept colonie a sa. Totusi, la inceputul
ocupatiei se mentine o oarecare autonomie in teritoriu. Prin oferirea libertatilor si drepturilor basarabenilor,
Rusia incearca sa formeze o imagine fals i naiv, menita sa atraga popoarele Balcanice, pentru ca in
consecinta sa se creeze conditii favorabile pentru noi cuceriri in sud-estul Europei. Politica autonomista era
necesara si din cauza specificului etnic al Basarabiei ce nu permitea impunerea imediata a unui nou regim.
Basarabiei i se rezerva rolul de baza strategica in urmatoarele expansiuni a Imperiului Rus in Balcani si de
furnizor de cereale si alte materii prime pentru armata rusa, in viitoarele campanii militare.Pentru o
anumita perioada de timp vechile drepturi si privilegii ale populatiei bastinase au fost conservate insa cu un
scop de momeala pentru populatie , urmarind sa creeze o imagine atractiva a modelului rusesc de buna
guvernare si sa cultive o incredre popoarelor balcanice in marinimia si generozitatea tarului rus, facindu-
le sa aspire la o ulterioara incorporare in Imperiul Rus. In aspect politic intern cit si extern in urma
adoptarii noului Asezamint din 1818 a insemnat un pas inapoi pentru independenta Basarabiei si un
pas inainte pentru transformarea ei in colonie a Imperiului Tarist. Pe plan extern Basarabia era izolata de
orice legatura cu alte tari in special de Principate care influentau negativ asupra colonizarii acestui
teritoriu. Pe plan economic teritoriul se afla in impas deoarece Imperiul Rus vedea acest teritoriu doar ca o
statie de pompare a legumelor ,cerealelor si materiei prime. Imperiu Tarist nu a interprins nimic pentru
industrializarea acestui teritoriu, a construit doar o cale ferata dar si ea era in scop de export de cereale si
alte materii prime in Rusia care le cumpara la preturi mizere. In aspect social Tarismul ducea o politica de
rusificare si de diminuare a elementului autohton prin procesul de colonizare a acestui teriotriu cu alte
etnii ca : bulgarii, gagauzi,germani si rusi. Cel mai mare aflux de colonisti veneau din guberniile rusesti in
mod organizat colonistii primeau loturi de pamint si o scutire de impozite, iar populatia bastinasa
impozite mai povirsitoare si nu primeau nici o scutire de la stat. Insa au fost si consecinte ce au avut
aspecte pozitive , colonistii germani care au adus cu ei uneltele si noi metode de agricultura. In aspect
spiritual in urma adoptarii noului Asezamint , limba oficiala in tinut devine limba rusa , iar cea romana
urmind sa fie utilizata doar in caz de urgenta, insa politica de deznationalizare nu a dat roadele asteptate
deoarece majoritatea populatiei traiau la sate, iar satul era si este un pastrator de obiceiuri si traditii.
Politica coloniala a tarismului in Basarabia a dat roade pe plan politic si economic dar aceasta a fost de
ajuns ca Basarabia sa devina dependenta si o colonie al Imperiului Rus. In 1813 prin porunca tarului din 7
decembrie , provincia a fost transformata in gubernie oficial, insa neoficial in 1812.
In concluzie pot spune ca perioada din 1812 a fost un regres in toate aspectele economice, sociale ,politice
si spirituale. In urma rapirii Basarabiei de la Tara Moldovei a fost divizata o tara, au fost divizate
familii si proprietati, destramata piata economica unica si integritatea acestui teritoriu, a fost divizata o
natiune.
 Rivalitatea marilor puteri n contextul relaiilor internaionale (1870-1914).

Stabilitatea relaiilor internaioanle spre sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX se ncordeaz, tot
mai mult se evideniaz problemele necesitii remprilor teritoriale. Statele sunt nemulumite de
condiiile economice i geo-politice care se formeaz.
Statele noi formate din cauza lipsei de colonii, dar i condiiilor economice grele ncep tot
mai mult s-i manifeste dezcordul intreprind un ir de aciuni n acest sens. SUA ncepe tot mai mult s
capete poziii importante pe arena internaional.
Primvara popoarelor de la 1848-1849 a pus la ncercare sistemul Sfintei Aliane prestabilite nc n 1814-
1815 dup rzboaiele napoleniene.
Spre sfritul secolului XIX n Europa ncep a cpta contur aa ideologii ca liberalismul,
conservatorismul, socialismul, naionalismul. Aceste ideologii vor fi factorii ce vor mica statele europene
n deciziile i hotrrile importante care le vor lua. Dezvoltarea statelor nu era aceeai unele state se
dezvoltau rapid unele se dezvoltatu mai lent, altele i pierdeau poziiile. n Europa Anglia i Frana ncep
s se dezvolte mai lent, n schimb Germania se dezvolt rapid. Dac statele nalt dezvoltate au trecut
printr-o perioad de modernizare, statele noi formate au avut acces direct la toate cunotinele i n-au
trecut prin aceastra tranziie, aceasta a fcut ca capitalul investit s fie mai eficient i astfel aceasta a fost
unul dintre factorii care au contribuit la dezvoltarea economic a statelor. n Rusia tot mai mult ncepe s se
manifeste partidele socialiste i luptele de clas.
n Europa pentru a conferi o stabilitate se ncep a semna aliane politico-militare. n anul 1873, mpratul
Rusiei Alexandrul al II-lea mpreun cu Franz Joseph al Austro-Ungariei i Wilhelm I al Germaniei
semneaz Aliana celor Trei mprai. Scopul acestei aliane a fost s ofere ajutor reciproc ntre cei trei
mprai n cazul unui atac a tere pri. Pentru Rusia aceasta era o asigurare n cazul unei eventuale
nelegeri germano-austriece mpotriva Rusiei. n 1881 urma s se semneze un tratat de neutralitate a celor
trei, ns dezacordurile ntre Rusia i Germania au dus la ncordarea relaiilor internaionale i ca formare a
celor dou blocuri militaro- politice. Anglia declar blocaj continental Germaniei, Frana a fost extrem de
nemulumit fa de rzboiul cu Germania din 1871.
Rusia se ntrete n balcani dup Congresul de la Berlin din 1878, la fel ca i Germania n Europa central.
Aceasta face s tensioneze i mai mult relaiilor internaionale. n 1882 ia natere blocul militar Tripla
Alian fiind format din Italia, Germania, Austro-Ungaria, iar n 1883 n mod secret ader i Romnia (la
putere era Carol I originar german). Romnia avea pretenii teritoriale fa de Rusia care luase Basarabia n
1812, fa de Austro-Ungaria- Transilvania, Imperiul Otoman la care se mai aflau teritorii romneti.
Germania era nemulumit de faptul c etnicii germani sunt sub dominaie strin i faptul c n-are colonii.
Pentru o contrabalansare Anglia i Frana n 1904 semneaz tratul politico-militar numit mai apoi Antanta
Cordial/Antanta, n 1907 se aliaz i Rusia.
Rzboaiele Balcanice din 1912-1913 au fcut s schimbe semnificativ harta politic european la nceputul
secolului, era clar c acestea sunt ultimii ani a Imperiului Otoman fiindc a pierdut pratic toat peninsula
Balcanic i s-au format un ir de noi state.Tendinele expansioniste a Rusiei i Austro-Ungariei ncepeau
s capete contur, fiindc e mai greu s lupi mpotriva unuia(Imperiul Otoman) dect mpotriva a mai muli
i mici (Bulgaria, Muntenegru, Grecia, Serbia, etc.).
Concluzionnd cele menioante mai sus putem spune c n urma schimbrii raportului de for din Europa
spre sfritul secolului XIX, s-au creat aa state ca Romnia, Italia, Germania, se pune sub semnul ntrebrii
remprirea sferelor de influen.
Eu consider c cele ntmplate a fost dovada faptului c sistemul relaiilor internaioanle erau tensionate i
instabile ceea ce prin urmare a dus la declanarea primului rzboi mondial.