Sunteți pe pagina 1din 53
USMF "Nicolae Testemiţanu " Catedra Medicina Legală 2014/2015 Prelegere Vasile Șarpe, DM, conf. universitar
USMF "Nicolae Testemiţanu " Catedra Medicina Legală 2014/2015 Prelegere Vasile Șarpe, DM, conf. universitar

USMF "Nicolae Testemiţanu" Catedra Medicina Legală

2014/2015

USMF "Nicolae Testemiţanu " Catedra Medicina Legală 2014/2015 Prelegere Vasile Șarpe, DM, conf. universitar

Prelegere Vasile Șarpe, DM, conf. universitar

Planul:

Traumatismul de transport

1. noţiuni generale

2. clasificarea unităţilor de transport

3. traumatisme prin automobile:

clasificare

ciocnirea

automobilului

cu

pietonul

căderea din automobil

 

traversarea

cu

roţile

automobilului

trauma în salonul automobilului

comprimarea între părţile automobilului şi alte obiecte sau obstacole

Traumatismul prin cădere și precipitare

1.

noţiuni generale

2.

clasificare

3.

trauma prin cădere

4.

trauma prin precipitare

Noțiune – traumatism de transport

Traumatism prin mijloace de transport complex de leziuni mecanice produse prin acţiunea părţilor şi pieselor externe sau interne ale unităţilor de transport aflate în mişcare, precum şi prin căderea din acestea.

Clasificarea mijloacelor de transport

Terestru Subteran cu roți fără Cu șenile Fără șenile roți
Terestru
Subteran
cu
roți
fără
Cu șenile
Fără șenile
roți
De cauciuc De metal
De cauciuc
De metal
Cu șenile Fără șenile roți De cauciuc De metal Aerian cu elice motor cu reacție fără
Aerian
Aerian
șenile Fără șenile roți De cauciuc De metal Aerian cu elice motor cu reacție fără propulsor
cu elice motor cu reacție fără propulsor
cu elice
motor cu reacție
fără propulsor
cu elice motor cu reacție fără propulsor
Fără șenile roți De cauciuc De metal Aerian cu elice motor cu reacție fără propulsor Naval
Naval Acvatic Subacvatic
Naval
Acvatic
Subacvatic
Fără șenile roți De cauciuc De metal Aerian cu elice motor cu reacție fără propulsor Naval

Tipurile traumatismului auto

ciocnirea cu pietonul

căderea din

automobil

traversarea cu

roțile

Tipurile traumatismului auto • ciocnirea cu pietonul • căderea din automobil • traversarea cu roțile

Tipurile traumatismului auto

trauma în salonul automobilului

comprimarea între părțile automobilului, alte obiecte

traumatismul

combinat

în salonul automobilului • comprimarea între părțile automobilului, alte obiecte • traumatismul combinat

Clasificarea leziunilor

în traumatismul auto

Specifice

Caracteristice

Necaracteristice

Simulate

prin contact direct, leziuni-amprentă (amprenta farului, benzii de rulare) sunt în dependență de mecanismul și
prin contact direct, leziuni-amprentă
(amprenta farului, benzii de rulare)
sunt în dependență de mecanismul și
tipul traumatismului auto (fracturi tip
„bumper ”, whiplash)
nu sunt în dependență de mecanismul
și tipul traumatismului, pot fi și în alte
circumstanțe
au caracteristicele morfologice ale
leziunilor prin obiecte ascuțite, arme
de foc, etc.

Ciocnirea automobilului

cu pietonul

Ciocnirea automobilului cu pietonul Fazele traumei 1. ciocnirea automobilului cu pietonul, 2. căderea corpului pe
Fazele traumei 1. ciocnirea automobilului cu pietonul, 2. căderea corpului pe automobil, 3. proiectarea
Fazele traumei
1.
ciocnirea automobilului
cu pietonul,
2.
căderea
corpului
pe
automobil,
3.
proiectarea corpului pe
carosabil
4.
alunecarea lui pe
suprafaţa carosabilului.
carosabil 4. alunecarea lui pe suprafaţa carosabilului. Fazele traumei 1. ciocnirea cu pietonul, automobilului
Fazele traumei 1. ciocnirea cu pietonul, automobilului 2. proiectarea corpului pe carosabil 3. alunecarea lui
Fazele traumei
1. ciocnirea
cu pietonul,
automobilului
2. proiectarea corpului pe
carosabil
3. alunecarea lui pe
suprafaţa carosabilului.

Ciocnirea automobilului

cu pietonul

Leziuni specifice

Leziuni-amprentă (marker) ale radiatorului,

farului, şuruburilor,

retrovizorului, mânerelor,

scăriţelor, lămpilor de viraj, etc. sub formă de echimoze, excoriaţii, plăgi

retrovizorului, mânerelor, scăriţelor, lămpilor de viraj, etc. sub formă de echimoze, excoriaţii, plăgi

Ciocnirea automobilului

cu pietonul

Leziuni caracteristice

fractura-bară”

sau

bumper-fractura

Ciocnirea automobilului cu pietonul Leziuni caracteristice „ fractura- bară” sau „ bumper-fractura ”
Ciocnirea automobilului cu pietonul Leziuni caracteristice „ fractura- bară” sau „ bumper-fractura ”
Ciocnirea automobilului cu pietonul Leziuni caracteristice „ fractura- bară” sau „ bumper-fractura ”
Ciocnirea automobilului cu pietonul Leziuni caracteristice „ fractura- bară” sau „ bumper-fractura ”
Ciocnirea automobilului cu pietonul Leziuni caracteristice „ fractura- bară” sau „ bumper-fractura ”

Ciocnirea automobilului

cu pietonul

Diagnosticul radiologic al fracturii-bară”

Ciocnirea automobilului cu pietonul Diagnosticul radiologic al „ fracturii- bară”
Ciocnirea automobilului cu pietonul Diagnosticul radiologic al „ fracturii- bară”

Ciocnirea automobilului

cu pietonul

Leziuni caracteristice

Excoriații prin alunecare (pe carosabil)

Ciocnirea automobilului cu pietonul Leziuni caracteristice Excoriații prin alunecare (pe carosabil)

Căderea din automobil

Fazele căderii din automobil

1) ciocnirea corpului de piesele automobilului;

2) căderea pe carosabil;

3) alunecarea pe carosabil.

Căderea din automobil

Căderea din automobil • cădere anterioară ; • cădere posterioară • cădere laterală
Căderea din automobil • cădere anterioară ; • cădere posterioară • cădere laterală
Căderea din automobil • cădere anterioară ; • cădere posterioară • cădere laterală

cădere anterioară;

cădere posterioară

cădere laterală

Traversarea cu roțile automobilului

Tipurile traversării

1. După caracter:

a) completă

b) incompletă

2. După direcţie:

a) longitudinală

b) transversală

c) oblică

Traversarea cu roțile automobilului

Fazele traversării

1) contactul primar al roţii cu corpul;

2) împingerea

corpului

cu

roata

în

direcţia

deplasării; 3) urcarea roţii pe corp;

4) traversarea propriu-zisă a corpului.

Traversarea cu roțile automobilului

Leziuni şi urmele specifice

amprentele benzii de rulare a pneurilor

automobilului Leziuni şi urmele specifice • amprentele benzii de rulare a pneurilor – pozitive – negative

pozitive

negative

automobilului Leziuni şi urmele specifice • amprentele benzii de rulare a pneurilor – pozitive – negative

Traversarea cu roțile automobilului

Urmele specifice

amprentele benzii de rulare a pneurilor

Traversarea cu roțile automobilului Urmele specifice amprentele benzii de rulare a pneurilor
Traversarea cu roțile automobilului Urmele specifice amprentele benzii de rulare a pneurilor
Traversarea cu roțile automobilului Urmele specifice amprentele benzii de rulare a pneurilor

Traversarea cu roțile automobilului

Leziunile caracteristice:

excoriaţii apărute în rezultatul târârii corpului

rupturi superficiale ale pielii

decolarea pielii de ţesuturile subiacente cu

formarea unor spaţii umplute cu sânge

supranumite „buzunare”

amprentele hainelor pe corp

Traversarea cu roțile automobilului

Leziunile caracteristice:

Traversarea cu roțile automobilului Leziunile caracteristice:
Traversarea cu roțile automobilului Leziunile caracteristice:

Traversarea cu roțile automobilului

Leziunile caracteristice:

cu roțile automobilului Leziunile caracteristice: Deformarea capului (fractură cominutivă) şi expulzarea

Deformarea capului

(fractură cominutivă) şi

expulzarea creierului din

cavitatea craniană

Traversarea cu roțile automobilului

Leziunile caracteristice:

Traversarea cu roțile automobilului Leziunile caracteristice:

Traumatismul în habitaclul automobilului

Caracterul şi volumul leziunilor produse în acest tip de

traumatism auto este determinat de:

particularităţile constructive ale vehiculului

viteza acestuia

poziţia victimei în automobil

folosirea echipamentelor de protecție individuală (centură, scaune speciale, etc.) Pasagerii din faţă sunt cei mai expuşi

decedează de 7 ori mai frecvent decât şoferii

iar șoferii de 5,5 ori mai frecvent decât pasagerii din spate

Traumatismul în habitaclul automobilului

Fazele traumatizării

ciocnirea corpului de piesele şi părţile interne ale habitaclului

proiectarea din automobil (instabilă)

dislocarea părţilor interne ale habitaclului şi

comprimarea corpului între ele

Traumatismul în habitaclul

automobilului

Leziuni specifice la

conducătorul

auto

Traumatismul în habitaclul automobilului Leziuni specifice la conducătorul auto

Traumatismul în habitaclul

automobilului

Leziuni

specifice la

pasagerul din

față

Traumatismul în habitaclul automobilului Leziuni specifice la pasagerul din față

Traumatismul în habitaclul automobilului

Traumatismul în habitaclul automobilului

Clasificarea mijloacelor de transport

Clasificarea mijloacelor de transport „Fractura în bici” a coloanei vertebrale cervicale
„Fractura în bici” a coloanei vertebrale cervicale
„Fractura în bici” a coloanei
vertebrale cervicale
Clasificarea mijloacelor de transport „Fractura în bici” a coloanei vertebrale cervicale

Comprimarea între părţile automobilului

şi alte obiecte sau obstacole

Fazele traumatizării

interacţiunea părţilor automobilului cu corpul

comprimarea corpului

între automobil şi diverse obiecte.

• interacţiunea părţilor automobilului cu corpul • comprimarea corpului între automobil şi diverse obiecte.

Clasificare

În funcţie de înălţimea căderii:

• Cădere simplă (din poziţie verticală)

Precipitare (cădere de la înălţime)

Căderea simplă

Căderea

simplă

(din

poziţie

ortostatică)

poziţiei

verticale a corpului, urmată de lovirea lui de

procesul de

schimbare

bruscă

a

un plan dur (orizontal sau înclinat).

În cădere simplă, corpul uman se află în mişcare, iar obiectul vulnerant pe suprafaţa căruia a avut loc căderea este imobil.

Căderea simplă

Căderea pasivă – persoana se află în repaus în poziţie staţionară

Căderea activă corpul este în mişcare datorită autopropulsării (deplasare din mers, alergare) sau heteropropulsării (deplasare forţată în rezultatul unei acţiuni externe).

Căderea simplă

Particularitățile leziunilor produse prin cădere:

unipolare

localizate pe regiunile respective ale corpului

localizate preponderent în regiunile proeminente ale

corpului

depind de accelerație, de dimensiunile şi relieful

suprafeţei de “aterizare”, care poate fi dură (asfalt,

beton) şi relativ moale (sol, nisip)

predomină leziunile externe

Căderea simplă

Localizarea leziunilor în cădere anterioară

regiunea frontală,

regiunea zigomatică,

nas,

bărbie,

suprafaţa anterioară a genunchilor

mâini

Leziuni:

excoriaţii,

echimoze,

plăgi,

traume

cranio-cerebrale

uşoare (comoţie cerebrală), fractura radiusului “în loc tipic

Căderea simplă

Localizarea leziunilor în cădere posterioară

regiunea occipitală,

regiunea scapulară,

regiunea sacrală,

coate

mâini

Leziuni: excoriaţii, echimoze, plăgi, traume cranio-cerebrale

grave (contuzii cerebrale, fractura osului occipital, leziuni de

contralovitură), fractura radiusului “în loc tipic”

Căderea simplă

Localizarea leziunilor în cădere laterală

regiunile temporale,

pavilioanele auriculare,

suprafeţele postero-laterale ale membrelor superioare,

regiunea articulaţiilor coxo-femurale,

suprafeţele laterale ale coapselor.

Leziuni:

fractura radiusului “în loc tipic

excoriaţii,

echimoze,

plăgi,

fractură

de

col

femural,

Traumatismul prin precipitare

Precipitarea (căderea de pe un plan superior) –

proces complex de interacţiune a corpului, aflat în cădere liberă, cu obiectele situate pe

traiectoria zborului şi în locul aterizării.

Clasificare

Fazele precipitării

a)

pierderea echilibrului

şi desprinderea

corpului;

b)

căderea propriu-zisă;

c)

aterizarea pe plan

dur.

echilibrului şi desprinderea corpului; b) cădere a propriu- zisă; c) aterizarea pe plan dur.

Clasificare

Etapa iniţială a căderii

Prezenţa accelerării în timpul decolării:

a) Cădere pasivă, fără accelerare prealabilă

b) Cădere activă, cu accelerare prealabilă

(autopropulsată, heteropropulsată)

Clasificare

Etapa intermediară a căderii

Prezenţa obstacolelor pe traiectul căderii:

a) Cădere directă, fără obstacole

b) Cădere în trepte, cu obstacole:

• într-o singură fază

• în mai multe faze

În funcţie de raportul dintre părţile corpului în timpul zborului:

a) Cădere coordonată

b) Cădere necoordonată

Clasificare

Etapa finală a căderii

În funcţie de poziţia corpului în timpul aterizării:

a) Poziţie orizontală a corpului (suprafaţa anterioară,

posterioară, laterală)

a) Poziţie verticală a corpului

cădere pe plante

• cădere pe genunchi

• cădere pe fese

• cădere simultană pe fese şi picioare (pe vine)

• cădere pe cap (regiunile parietală, temporo-occipitală, temporo-frontală)

b) Poziţie sub unghi

Clasificarea leziunilor produse prin

precipitare

Locale (de contact) se produc în locul aplicării nemijlocite a forţei traumatice
Locale (de contact)
se produc în locul aplicării
nemijlocite a forţei
traumatice
La distanţă apar consecutiv la o anumită distanţă de locul aplicării forţei
La distanţă
apar consecutiv la o
anumită distanţă de locul
aplicării forţei
Primare
Primare
Secundare
Secundare

Leziuni prin precipitare

Localizarea leziunilor locale primare ” şi secundare

la aterizare pe picioare cu

deplasare ulterioară a corpului:

posterior (A),

lateral (B),

anterior (C).

la aterizare pe picioare cu deplasare ulterioară a corpului: • posterior (A), • lateral (B), •

Leziuni prin precipitare

aterizarea pe picioare

Locale

primare

La distanță

Locale

secundare

Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii, fracturi la nivelul plantelor Fracturi ale oaselor picioarelor, ale oaselor

pelviene, rupturi ale organelor interne, multiple

fracturi costale, fracturi tasate ale vertebrelor lombare și toracice, fracturi prin hiperextensie și hiperflexie ale vertebrelor cervicale, fracturile ale

bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale. Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii În dependență de poziția finală a corpului (laterală, anterioară sau posterioară)

Leziuni prin precipitare

aterizarea pe genunchi

Locale

primare

La distanță

Locale

secundare

Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii, fracturi la nivelul genunchilor Fracturi ale oaselor femurale, ale oaselor

pelviene, rupturi ale organelor interne, multiple

fracturi costale, fracturi tasate ale vertebrelor lombare și toracice, fracturi prin hiperextensie și hiperflexie ale vertebrelor cervicale, fracturile ale

bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale. Leziunile (echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii) de regulă sunt localizate pe suprafața anterioară sau laterală a corpului

Leziuni prin precipitare

aterizarea pe fese

Locale

primare

La distanță

Locale

secundare

Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii la nivelul feselor, fracturi ale oaselor pelviene Rupturi ale organelor interne, multiple fracturi

costale, fracturi tasate ale vertebrelor lombare și

toracice, fracturi prin hiperextensie și hiperflexie ale vertebrelor cervicale, fracturile ale bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale.

Leziunile (echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii) de regulă sunt localizate pe suprafața posterioară sau laterală a corpului

Leziuni prin precipitare

Localizarea leziunilor primare

la aterizare în poziţie

orizontală şi lovire cu

partea:

anterioară (A),

şi posterioară (B)

a corpului de suport

în poziţie orizontală şi lovire cu partea: • anterioară (A), • şi posterioară (B) a corpului

Leziuni prin precipitare

aterizarea orizontală

Locale

primare

La distanță

Locale

secundare

Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii, fracturi pe suprafața anterioară, posterioară sau laterală a corpului (în dependență de poziție)

Multiple leziuni ale organelor interne (fracturi,

rupturi și striviri de organe interne) Prevalează leziunile interne asupra celor externe

Lipsesc

Leziuni prin precipitare

Localizarea leziunilor primare ” şi secundare

în aterizare pe cap cu

deplasare ulterioară a corpului:

posterior (A),

lateral (B),

anterior (C).

” în aterizare pe cap cu deplasare ulterioară a corpului: • posterior (A), • lateral (B),

Leziuni prin precipitare

aterizarea pe cap

Locale

primare

La distanță

Locale

secundare

Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii pe cap și fracturi ale oaselor craniului (în păienjeniș) localizate în funcţie de poziţia capului în momentul aterizării Fractură circulară telescopată a bolții craniului, fracturi tasate ale coloanei vertebrale cervicale și toracice, leziuni ale organelor interne Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii În dependență de poziția finală a corpului (laterală, anterioară sau posterioară)

Leziuni prin precipitare

Schema localizării fracturilor cominutive pe bolta craniană în funcţie de poziţia capului în momentul aterizării:

pe axă verticală (A),

în flexiune (B),

în extensiune (C).

capului în momentul aterizării: • pe axă verticală (A), • în flexiune (B), • în extensiune
Mulțumesc
Mulțumesc