Sunteți pe pagina 1din 92

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPENE BACĂU

Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPENE BACĂU ÎNDRUMĂTOR : Asistent medical generalist POSTOLACHE I.

ÎNDRUMĂTOR:

Asistent medical generalist POSTOLACHE I. LAVINIA

DE STUDII EUROPENE BACĂU ÎNDRUMĂTOR : Asistent medical generalist POSTOLACHE I. LAVINIA CANDIDAT: CIOBANU ADRIANA 2014

CANDIDAT:

CIOBANU ADRIANA

2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPENE BACĂU

Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPENE BACĂU ÎNDRUMĂTOR: Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA 2014 1
Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPENE BACĂU ÎNDRUMĂTOR: Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA 2014 1
Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPENE BACĂU ÎNDRUMĂTOR: Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA 2014 1

ÎNDRUMĂTOR:

Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA

2014

1

CANDIDAT:

CIOBANU ADRIANA

MOTTO:

„Dacă folosim orice experienţă ca să ne sporim cunostinţele pentru a le folosi spre binele omenirii, aceasta va produce o schimbare in noi şi in lumea noastră; cunoaşterea este putere”

Francis Bacon

2

MOTIVAŢIA:

Am ales această temă, deoarece este o afecţiune relativ tăcută şi în continuă creştere pe care mulţi o ignoră sau nu ştiu mare lucru despre ea. Mi-am dorit să inţeleg această boală şi modul cum pot fi ajutaţi pacienţii afectaţi de aceasta. Profesia de asistent medical, presupune calităţi sufleteşti deosebite şi o bună pregătire pentru a putea suplini familia unui pacient, puterea sa fizică şi psihică care il părăsește in momentele de suferinţă. Respectând şi iubind oamenii prin activitatea noastră ne respectăm pe noi şi profesia nobilă pe care ne-am ales-o.

3

Ciobanu Adriana

CUPRINS

TITLUL LUCRĂRII………………………………………………………………

MOTTO……………………………………………………………………………….pag 2

MOTIVAŢIA……………………………………………………………

pag 1

pag 3

CAPITOLUL I

-ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ȚESUTULUI ADIPOS………………………….pag 5

Biochimia și metabolismul țesutului adipos

CAPITOLUL II

-OBEZITATEA………………………………………………………………………pag 10

Etiopatogenie

Teste de evaluare a obezității

Metode de măsurare a obezității

Forme clinice ale obezității

Cauzele obezității

Riscuri asupra stării de sănătate

Efectele psihologice ale obezității

Tratarea obezității

Terapia medicamentoasă

Tratamentul chirurgical

CAPITOLUL III

- CAZURI CLINICE-PLANURI DE ÎNGRIJIRI -MODELUL CONCEPTUAL AL NEVOILOR FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA

HENDERSON

……………………………………………………………………………

pag

29

Cazul -1-plan de îngrijire al pacientei Groapă Lenuța-50 ani -evaluare -fişa tehnologică

…………

pag

31

Cazul -2-plan de îngrijire al pacientului Petrache dumitru-47 ani……….pag 51 -evaluare -fişa tehnologică

Cazul -3-plan de îngrijire al pacientei Copos Diana-18 ani……………… -evaluare -fişa tehnologică

pag 71

CAPITOLUL V –BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………… .…pag 91

4

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ȚESUTULUI ADIPOS

CAPITOLUL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ȚESUTULUI ADIPOS Secțiune prin piele și localizarea țesutului adipos 5
Secțiune prin piele și localizarea țesutului adipos
Secțiune prin
piele și localizarea
țesutului adipos

5

Ţesutul adipos se dezvoltă în embrionul uman dintr-o reţea de celule mezenchimatoase şi vase capilare. Celulele mezenchimatoase vor deveni celule adipoase de mai târziu, loc de stocaj al grăsimilor. Aceste celule sunt apropiate de vasele sanguine. Distanţa cea mai scurtă între celule şi capilare este de circa 2µ. Această distanţă mică înlesneşte mult schimburile reciproce dintre celule şi vase. Masa totală a celulelor adipoase poate fi determinată, prin măsurarea potasiului schimbabil. Această tehnică, combinată cu măsurarea apei totale, permite evaluarea cantităţii de grăsime din corp. Aceasta este de 11 kg la femeia tânără şi de 19 kg la femeia peste 50 de ani; la bărbatul tânăr este de 6 kg şi de 16 kg la bărbatul peste 50 de ani. În procente cantitatea de grăsime din organism este de 18 la bărbatul adult şi de 25 la femeia între 20 şi 35 de ani (la femeia cu vârsta peste 50 de ani ajunge la un procent de 31-35 din greutatea corpului, iar în caz de obezitate acest procent poate să depăşească 50-70).

de obezitate acest procent poate să depăşească 50 -70). Trebuie menţionat că încă din copilărie există

Trebuie menţionat că încă din copilărie există o deosebire în ceea ce priveşte repartiţia şi cantitatea de grăsime între cele două sexe.

şi cantitatea de grăsime între cele două sexe. Astfel, grăsimea subcutanată, maximă încă din a II
şi cantitatea de grăsime între cele două sexe. Astfel, grăsimea subcutanată, maximă încă din a II

Astfel, grăsimea subcutanată, maximă încă din a II-a – a V-a zi de la naştere, este mai bine reprezentată la fetiţe decât la băieţi şi se va menţine astfel tot timpul copilăriei. Grăsimea se va depune la fetiţe mai mult pe abdomen şi pe flancuri.

6

De abia peste vârsta de 30 de ani se observă o creştere a cantităţii de grăsime în această regiune şi la bărbat. La vârsta de 60 de ani pliul abdominal ajunge să aibă aceeaşi grosime la ambele

sexe.

Diferenţa dintre cele două sexe se menţine şi în ceea ce priveşte numărul de adipocite, care este mai mare la femeie decât la bărbat, diferenţă constatată mai ales în unele regiuni (abdomen, coapse, şolduri, fese); chiar şi volumul celulelor adipoase este mai mare. În crearea acestor diferenţe de număr şi volum al adipocitelor un rol deosebit îl au unii hormoni ca: estrogenii, androgenii, glucocorticoizii ş. a. Astfel, testosteronul (şi hormonii androgeni) şi glucocorticoizii contribuie la depunerea grăsimilor în partea superioară a corpului, iar estrogenii, la depunerea lor în partea inferioară. Nu se ştie totuşi dacă aceste diferenţe regionale în acţiunea hormonilor amintiţi sunt datorate caracteristicilor specifice ale celulelor adipoase dintr-o regiune sau alta sau unor factori metabolici care fac ca aceste celule să reţină în regiunile respective o cantitate mai mare de energie, pe care să o depună sub formă de grăsime de rezervă. La vârstele mijlocii este cunoscut faptul că greutatea medie a adipocitului este de

0,4-0,6µg.

Volumul adipocitului normal este la adultul normal de 88. 5µ³, iar la copil de

84µ³.

Pe baza greutăţii adipocitului şi a numărului de adipocite se poate stabili cantitatea grăsimii din corp. Cercetările recente realizate de (Björnthorp, Knittle ş. a.) au stabilit că numărul de celule adipoase ale unui individ este variabil şi se stabileşte din primii ani de viaţă. După părerea lui Knittle alimentaţia copilului, încă din primele luni de viaţă, este cea care determină numărul de celule adipoase şi acesta, odată fixat, rămâne definitiv, marcând existenţa viitoare a individului. Obezitatea este în raport direct cu numărul şi volumul celulelor adipoase. Astfel, forma hiperplazică de obezitate se datorează numărului crescut de celule, iar forma hipertrofică, volumului de celule adipoase. Totuşi alimentaţia are, în această perioadă, rolul principal, iar „tipul constituţional” sau moştenirea familială nu ar avea decât un rol adjuvant. Astfel s-a observat că la copiii hrăniţi artificial în timpul primelor 6 săptămâni cu cantităţi mari de lapte de vacă, greutatea este depăşită cu 80-90%. Dacă se introduc făinoase mai devreme (pe lângă laptele de vacă) greutatea copiilor va creşte rapid şi în următoarele luni prin dezvoltarea ţesutului adipos. Greutatea mult crescută din primele 6 luni de viaţă antrenează o obezitate care se menţine atât în copilărie, cât şi mai târziu, la adolescenţă şi maturitate.

Biochimia şi metabolismul ţesutului adipos Ţesutul adipos constituie un veritabil organ dotat cu întregul sistem enzimatic al căilor metabolice principale, care face din el furnizorul principal de energie al organismului.

7

De reţinut că, la greutate egală, trigliceridele constituienţi principali ai ţesutului adipos – furnizează de două ori şi jumătate mai mult ATP decât hidraţii de carbon (Gajdos). Ţesutul adipos reglează biosinteza şi catabolismul acizilor graşi şi participă la reglarea glicemiei şi lipemiei. Printre funcţiile ţesutului adipos enumerăm:

captarea acizilor graşi şi a gliceridelor circulante;

sinteza endogenă a gliceridelor, plecând de la glucoză;

catabolismul acizilor graşi;

eliberarea acizilor graşi în circulaţie etc.

a. Captarea acizilor graşi şi a gliceridelor circulante. Celula adipoasă poate capta trigliceridele şi acizii graşi circulanţi. Shapiro, demonstrează cu lipide marcate, că intrarea gliceridelor în adipocit se poate face fără hidroliză prealabilă, hidroliza putându-se manifesta în următoarele ore. Hidroliza trigliceridelor se datorează unei enzime specifice –lipoproteinlipaza sau „clearing factor lipase” – al cărei cofactor principal este heparina. Trigliceridele care se depun ca rezervă în celula adipoasă iau naştere fie din recombinarea glicerolului cu acizii graşi liberi proveniţi din hidroliza chilomicronilor şi lipoproteinelor sanguine, fie sunt sintetizate „de novo”. b. Eliberarea acizilor graşi. Hidroliza trigliceridelor din interiorul adipocitului în acizi graşi şi glicerol se face sub influenţa trigliceridlipazei, care este dependentă de concentraţia intracelulară a 3'-5'-AMP ciclic. Concentraţia AMP ciclic este în raport direct de adenilciclaza intracelulară, care, la rândul său, este dependentă de o serie de hormoni (catecolamine, glucocorticoizi, CTH, STH ş. a.). Insulina scade adenilciclaza, fiind un hormon antilipolitic .

hormoni (catecolamine, glucocorticoizi, CTH, STH ş. a.). Insulina scad e adenilciclaza, fiind un hormon antilipolitic .

8

Reglarea metabolismului lipidic în ţesutul adipos, cel mai voluminos depozit energetic al organismului, are rolul de a furniza celulelor cantităţile necesare de substrat rgetic sub formă de acizi graşi (AG) şi gricerol sau să depoziteze sub formă de trigliceride excesul. Mobilizarea AG se realizează prin lipoliză, iar depunerea prin procesul de sinteză de trigliceride sau de esterificare.Reglarea metabolismului AG în ţesutul adipos are deci

ca principal obiectiv controlul lipolizei şi esterificării. Principalii hormoni implicaţi în acest proces sunt insulina, somatotropul, glucocorticoizii şi catecolaminele. Depozitarea sau eliberarea netă de AG reflectă bilanţul dintre esterificare şi lipoliză. Esterificarea este limitată, în primul rând, de producerea de alfaglicerolfosfat. Acesta trebuie produs din glicoliză sau piruvat, deoarece glicerolkinaza, enzima care catalizează fosforilarea directă a glicerolului, lipseşte din ţesutul adipos. AG necesari provin din sinteza de glucoză, din hidroliza trigliceridelor şi din sânge. Sursa sanguină depinde de acţiunea lipoproteinlipazei asupra trigliceridelor din kilomicroni şi lipoproteine şi desfacerea lor în AG şi glicerol. Lipoproteinlipaza care acţionează la nivelul capilarelor este activată de insulină. Insulina, principalul hormon de activare a depozitării de lipide, acţionează prin creşterea concentraţiei de α-glicerofosfat, secundar creşterii metabolismului glucozei şi activarea lipoproteinlipazei. Trigliceridlipaza este enzima care limitează rata căii lipolitice. Activitatea sa este influenţată de adrenalină, glucagon, ACTH, STH şi glucocorticoizii. Acţiunea majorităţii acestor hormoni se realizează prin sistemul cAMP. Trigliceridlipaza sau „lipaza hormono-sensibilă”, la fel ca celelalte enzime reglate, există în două forme: activă şi inactivă. Activarea implică fosforilarea formei inactive care este catalizată de o proteinkinază .Anatomia tesutului adipos. inca din copilarie exista o deosebire in ceea

ce priveste cantitatea de grasime si repartitia intre cele doua sexe, prevaland la fetite. Diferenta se mentine si in ceea ce priveste numarul de adipocite (celule cu grasime), care este mai mare la femei. Numarul de celule adipoase, odata fixat (posibil ereditar), ramane definitiv. Raportul dintre numarul si volumul celulelor adipoase determina o forma hipertrofica si

o alta hiperplazica de obezitate. Acest raport este controlat de unii hormoni care

influenteaza si repartitia. Hormonii androgeni (testosteronul) si glucocorticoizii influenteaza depunerea grasimilor in partea superioara a corpului, iar estrogenii in partea inferioara.Tesutul adipos nu este un tesut inert, deoarece el regleaza captarea acizilor grasi si a trigliceridelor circulante, sinteza endogena a gliceridelor plecand de la glucoza, catabolismul acizilor grasi, eliberarea acizilor grasi in circulatie etc. In ceea ce priveste senzatiile de foame si satietate, reglarea se face prin:

-

glicemie (senzatie de foame, in hipoglicemie si senzatie de satietate in hipergli-

cemie);

-

factorii digestivi (introducerea glucozei in duoden este urmata de scaderea

senzatiei de foame);

- factori neurologici; acestia actioneaza la nivelul hipotalamusului si cortexului. Obezitatea endogena este expresia unei boli neuroendocrine.

9

CAPITOLUL II

OBEZITATEA

Obezitatea este o afecţiune în care se acumulează un exces de grăsime la nivelul ţesuturilor organismului. Etiopatogenie S-a văzut anterior că obezitatea depinde de numărul și volumul adipocitelor. Un număr crescut de adipocite este un risc crescut de obezitate. Obezitatea hiperplazică, cu număr crescut de adipocite, depinde de alimentația primită in copilarie. Numărul adipocitelor la adult este fix. El se stabilizează în jurul varstei de 20 - 23 de ani. Volumul adipocitului este direct influențat de bilanțul caloric. Bilanțul caloric pozitiv duce, la adult, la creșterea volumului adipocitului și implicit la obezitate. Cu inaintarea in varstă, se reduce activitatea fizică și surplusul caloric se transformă în trigliceride de rezervă, mărind volumul adipocitelor. Scăderea în greutate înseamnă scăderea volumului, nu a numărului de adipocite, care este o valoare fixă. Aceasta este obezitatea hipertrofică, care apare la adult datorită reducerii activității fizice, fără o reducere proporțională și a alimentației. Pe lângă obezitatea hiperplazică și hipertrofică există și obezitatea de tip mixt, în care se asociază o creștere a numărului de adipocite - din perioada copilăriei - cu o creștere a volumului, care apare oricând în timpul vieții. Aceasta este mai frecventă la femei.

Factorii etiologici ai obezității sunt în ordinea frecvențeiși importantei urmatorii:

supraalimentația;

reducerea sau lipsa activității fizice, raportat la consumul alimentar nemodificat. Profesiunile sedentare, renunțarea la sporturi sau diferite exerciții fizice, comoditatea transportului auto, sunt tot atația factori care contribuie la obezitate;

factori psihologici, în sensul refugierii în satisfacția alimentară, pentru o nereusită în viață, diferite deziluzii afective etc. (refulari);

alcoolismul;

mediul urban, unde acești factori sunt mai evidenți;

modificări endocrine (cauze endogene), mult mai rare: sarcina, boala Cushing, adenomul Langerhans, sindromul adiposogenital, hipotiroidia etc.

Teste de evaluare a obezităţii Pentru determinarea gradului şi tipului de obezitate se folosesc o serie de metode de evaluare şi explorare funcţională.

10

Aplicarea celor mai adecvate metode standardizate de măsurare asigură o bază temeinică construcţiilor teoretice, permiţând nu numai diagnosticarea, ci şi măsurarea evoluţiei tratamentelor folosite şi la interpretarea rezultatelor obţinute.

În vederea obţinerii unor date obiective se pot folosi o serie de materiale (instrumente şi aparate de măsurare) în scopul aprecierii unor dimensiuni fizice şi a unor caracteristici funcţionale.

Materialele utile în acest scop pot fi:

cântarul medical;

 banda i rigla metric;

compasul antropometric;

caliperul;

cronometrul.

compasul antropometric;  caliperul;  cronometrul. Metode de măsurare a obezităţii Greutatea –

Metode de măsurare a obezităţii Greutatea – rezultată din suma elementelor organismului uman respectiv masa scheletului, muşchilor, ţesutului adipos, masa organelor interne, cantitatea de apă. Din greutate, scheletul reprezintă 15-20%.

11

Greutatea prezintă variaţii în timpul zilei. Aceste variaţii pot fi între 200g/zi la copilul mic

Greutatea prezintă variaţii în timpul zilei. Aceste variaţii pot fi între 200g/zi la copilul mic şi nou născut, până la 1kg 600 grame la adult, date de gradul de 64 umplere a intestinelor, vezicii urinare, de pierderile de apă din timpul zilei, transpiraţie, stare de repaus, după efort fizic. Tehnica de măsurare după ce s-a verificat cântarul, subiectul complet dezbrăcat sau cu minim de vestimentaţie e aşează pe cântar. Se evită balansul subiectului pe cântar. Contactul trebuie făcut cu toată talpa şi pe ambele picioare. Se preferă efectuarea acestei măsurători dimineaţa, înainte de masă şi după golirea intestinelor şi vezicii urinare. Pentru a avea o imagine completă a dezvoltării subiectului respectiv, greutatea se va raporta la talie. Înălţimea (statura sau talia) se măsoară între vertex şi planul plantelor. Subiectul se poziţionează în ortostatism cu spatele lângă un perete; vertexul se marchează cu un echer; aparatul care apreciază nivelul de creştere în înălţime se numeşte taliometru. Măsurarea perimetrelor corpului se măsoară cu ajutorul benzii metrice putându- se calcula astfel diferite formule care să ne indice nivelul sau gradul de obezitate. Perimetrul toracelui – în repaus, se măsoară în porţiunea cea mai mare, respectiv sub axilă; banda metrică se plasează posterior sub vârful omoplaţilor, iar anterior la baza apendicelui xifoid, în cazul bărbaţilor, şi la nivelul articulaţiei coastei a 4-a cu sternul la femei. Subiectul trebuie să respecte următoarele condiţii: să respire liniştit abdominal, să nu privească modul de realizare a măsurătorii (deoarece se poate modifica poziţia

12

toracelui); în inspiraţie se măsoară cu banda metrică în aceeaşi poziţie ca şi în repaus; în expiraţie idem dar după o expiraţie profundă; Talia – se măsoară în apnee post-expiratorie, în porţiunea cea mai subţire a trunchiului, situată deasupra ombilicului şi mai jos de ultima coastă, astfel măsurarea taliei oferă informaţii despre distribuţia preferenţială a ţesutului adipos şi este un indicator important al stării de sănătate şi factorilor de risc ce o pot influenţa. La adulţi grăsimea distribuită predominant abdominal asociază obezitatea cu afecţiuni coronariene, HTA, 65diabet, accidente vasculare cerebrale şi anumite tipuri de cancer sau creşte riscul instalării acestor afecţiuni. Dacă dimensiunea obţinută depăşeşte 102 cm la bărbaţi şi 88 cm la femei riscul asocierii obezităţii cu alte afecţiuni este mare, mai ales dacă se asociază şi cu un indice al masei corporale (IMC) mai mare de 25. Astfel, la depăşirea în plus sau în minus, a limitelor dimensiunilor taliei, 102 cm pentru bărbaţi şi 88 cm pentru femei şi asocierea cu un indice al masei corporale corespunzător, creşte sau scade riscul asocierii obezităţii cu diferite afecţiuni. Dacă IMC este între 19-25 este foarte probabil să nu prezinte boli, cu implicare deosebită, asociate, dar dacă IMC depăşeşte 35 există riscul instalării unor complicaţii.

Forme clinice Principala forma este forma comuna generalizata, care apare sub cele trei aspecte descrise: hiperplazica, hipertrofica si mixta. Cand paniculul adipos este limitat (sub 40 kg), factorul determinant este volumul adipocitelor. Peste aceasta greutate, obezitatea este dependenta de numarul de adipocite (forma hipertrofica). Clasificarea curenta foloseste gradul obezitatii. In gradul I, constatam o depasire de 15 - 20 kg, in gradul II, o depasire de 20 - 30 kg fata de greutatea ideala, iar in gradul III, o depasire de peste 30 kg. Se descriu si obezitati monstruoase, cu depasire de peste 60 - 70 kg, uneori ajungandu-se la greutati colosale de 300 - 400 kg. Se pare ca totusi obezitatea stationeaza la un moment dat. Dupa localizare, se disting doua forme clinice:

- Obezitatea de tip ginoid (tip Rubens). Se intalneste mai frecvent la femei, dar poate aparea si la barbatul adult si la copilul de ambele sexe. Musculatura scheletica este slab dezvoltata, iar tesutul adipos se localizeaza in partile inferioare ale corpului, pe abdomenul inferior (subombilical), pe flancuri, solduri, coapse, genunchi, gambe. Bolnavul se misca greu, oboseste usor si se ingrasa foarte repede. Consuma putine calorii, dar slabeste foarte greu. Apar rapid complicatii respiratorii, cardiace, osteo-musculare etc. Unele forme retin multa apa si sare. Nu raspunde la tratamentul dietetic sau diuretic, dar unele rezultate se obtin prin corticoterapie.

13

O forma speciala este celulita Dercum, in care infiltratia adipoasa este dureroasa.

Boala are caracter familial.

- Obezitatea de tip android (tip Falstaff). Se intalneste mai frecvent la barbati.

Tesutul adipos se dezvolta in regiunea superioara a corpului (ceafa, gat, umeri, abdomenul superior supraombilical), respectaridu-se partea inferioara a corpului. Musculatura este puternica, iar tesutul adipos mai putin dezvoltat decat in forma precedenta. Sunt oameni care se plang mereu de foame si care mananca mult. Frecvent apar complicatii ca: diabet, hiperuricemie, dislipidemie, ateroscleroza cu localizarile sale etc. Se mai disting si cazuri de obezitate, conditionate genetic.

COMPLICAȚII

Diabetul zaharat este o complicatie majora. Peste 80 - 90% dintre diabetici au fost sau sunt obezi. Boala evolueaza progresiv pana la stadiul clinic manifest de diabet.

Complicatiile cardiovasculare sunt numeroase si severe:

- hipertensiunea arteriala este frecventa, la obezi (peste 50% dintre obezi au si

hipertensiune arteriala).

- insuficienta cardiaca este la fel de frecvent intalnita la obezi. In aparitia ei joaca

rol travaliul crescut impus inimii de obezitate, hipertensiunea arteriala asociata, precum

si infiltratia grasa a muschiului cardiac.

- Ateroscleroza apare mai frecvent si mai devreme la bolnavul obez (cu cel putin 10 ani fata de normoponderal).

Daca se tine seama de frecventa, severitatea si mortalitatea crescuta prin complicatiile aterosclerozei (infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale), se intelege gravitatea acestei complicatii la obezi.

Varicele reprezinta una dintre cel mai des intalnite complicatii, localizate la nivelul membrelor inferioare.

Dintre complicatiile pulmonare: bronsita acuta si cronica, emfizemul pulmo-nar, dispneea de efort datorita scaderii capacitatii vitale, uneori hipertensiunea pulmonara si nu rareori sindromul Pickwick (somnolenta si obezitate).

Complicatiile digestive sunt: hipotonia biliara, litiaza biliara, constipatia cro-nica, hepatita cronica prin steatoza hepatica (infiltratie grasa a ficatului).

Tulburari de statica: cifoza dorsala, lordoza cervicala, picior plat, spondiloze, artroza soldului, poliartroze sau numai durerea articulara semnalata la 70% dintre obezi.

Complicatii cutanate: intertrigo, piodermite, seboree.

Complicatii la nivelul sistemului nervos central: cefalee, astenie, vertije, uneori obsesii, anxietate.

14

Complicatii ginecologice: amenoree, tulburari de ciclu ovarian. Din cele prezentate se intelege gravitatea obezitatii. Dupa unele statistici numai 30% dintre obezi ajung la varsta de 70 de ani. Se intelege ca prognosticul formulat dupa cunoscuta expresie populara, "cu cat este mai lunga cureaua, cu atat mai scurta este viata", este foarte reala.

Epidemiologie Obezitatea se intalneste frecvent in tarile cu nivel de trai ridicat. O treime pana la o cincime din populatia adulta a acestor tari este supraponderala. Este vorba despre un bilant energetic pozitiv intre aportul alimentar excesiv si cheltuielile energetice reduse, prin sedentarism. Aceasta exprima nivelul de viata. Trebuie sa se tina seama si de faptul, ca pana nu demult, se considera obezitatea ca un semn de distinctie. Relevante sunt picturile lui Rubens, dar si ale altor pictori, unde hiperponderea apare ca simbolul frumusetii. Opinia timpurilor noastre s-a schimbat radical, nu numai estetic, dar si medical. Astazi este o certitudine relatia dintre obezitate si bolile cu cea mai mare rata de mortalitate: bolile cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat etc. Astfel 85 - 95% dintre diabetici au fost sau sunt obezi; peste 60% dintre dislipidemici au obezitate. Proportii asemanatoare s-au inregistrat in infarctul miocardic si in cardiopatia ischemica.

15

Obezitatea- stare clinică caracterizată printr-un exces ponderal- a devenit o epidemie la nivel mondial. Afecţiunea poate apărea din diverse motive şi este asociată cu o serie de probleme medicale. Obezitatea este o afecţiune în care se acumulează un exces de grăsime la nivelul ţesuturilor organismului. În ţările dezvoltate, obezitatea s-a triplat în ultimii 20 de ani- în prezent unul din şase bărbaţi şi una din cinci femei suferă de o formă clinică de obezitate.

din cinci femei suferă de o formă clinică de obezitate. CAUZELE OBEZITĂŢII Prevalenţa obezităţii în România

CAUZELE OBEZITĂŢII

Prevalenţa obezităţii în România este de 37% la populaţia adultă, în prezent existând peste patru
Prevalenţa obezităţii în
România este de 37% la
populaţia adultă, în prezent
existând peste patru milioane
de pacienţi obezi netrataţi.
Cauzele pot fi de ordin
medical, comportamental sau
aparţinând stilului de viaţă.

Obezitatea nu este neapărat o entitate de sine stătătoare, dar poate constitui una din trăsăturile unui grup de boli cu cauze diferite. Printre acestea se numără o serie de boli în care obezitatea reprezintă o caracteristică majoră, dar numai o parte a unui tablou complex, ca de pildă în cazul sindroamelor Prader-Willi sau Bradet-Biedel. La unele persoane, obezitatea se dezvoltă ca o consecinţă a unei tulburări endocrine. Aceasta constituie însă numai o mică proporţie din totalitatea cazurilor de obezitate şi este însoţită de obicei de o serie de alte simptome care pot fi uşor identificate şi tratate în mod eficient, ca de exemplu hipotiroidismul sau sindromul Cushing. În multe cazuri tulburările endocrine apar ca o consecinţă a obezităţii şi sunt reversibile în cazul scăderii în greutate.

16

Este important de ştiut că în aceste cazuri de obezitate, excesul ponderal rezultă ca urmare a unui aport energetic (caloric) excesiv pe o durată lungă de timp, în raport cu necesităţile energetice individuale. Cauzele acestui dezechilibru pot fi identificate într-o serie de factori printre care şi gene specifice care pot transmite o predispoziţie metabolică, deprinderi comportamentale şi factori de mediu. Aceşti factori pot acţiona independent sau în combinaţie pentru a influenţa aportul energetic şi/sau consumul şi astfel să amplifice riscul ca un individ să devină obez.

Înţelegerea acestor cauze ale obezităţii ajută la construcţia unui fundament raţional care să stea la baza măsurilor ulterioare de tratament.

Obezitatea

apare

în

condiţiile

în

care

aportul

energetic

depăşeşte

nevoile

organismului. Aceste exces este depozitat în organism sub formă de grăsime.

Obezitatea apare în condiţiile în care aportul energetic depăşeşte nevoile organismului. Aceste exces este
Obezitatea apare în
condiţiile în care aportul
energetic depăşeşte nevoile
organismului. Aceste exces este
depozitat în organism sub
formă de grăsime.
exces este depozitat în organism sub formă de grăsime. Prevalenţa obezităţii în România este de 37%

Prevalenţa obezităţii în România este de 37% la populaţia adultă, în prezent existând peste patru milioane de pacienţi obezi netrataţi. Cauzele pot fi de ordin medical, comportamental sau aparţinând stilului de viaţă.

CUM SE APRECIAZĂ OBEZITATEA?

Indexul de masă corporală (IMC) reprezintă un mijloc simplu de clasificare a obezităţii şi este calculat prin împărţirea greutăţii exprimate în Kg, la înălţime, exprimată în metri la pătrat (m²). Pentru aprecierea obezităţii este utilizat indexul de masă corporală (IMC). Un IMC de peste 25Kg/m² este considerat supraponderal, iar un IMC mai mare de 30Kg/m² este considerat obez. În esenţă este o măsură a proporţiei relative între înălţime şi greutate neţinând seama de faptul că unele persoane au o musculatură bine dezvoltată. Indexul de masă corporală (IMC) este o modalitate simplă de a clasifica obezitatea. Dacă se foloseşte exclusiv acest index, aceşti indivizi pot fi încadraţi greşit.

17

Graficul privind clasificarea persoanelor in funcție de greutate și înălțime IMC.
Graficul privind
clasificarea persoanelor in
funcție de greutate și
înălțime IMC.
persoanelor in funcție de greutate și înălțime IMC. În mod similar, măsurarea circumferinţei taliei poate

În mod similar, măsurarea circumferinţei taliei poate reprezenta o referinţă asupra mărimii depozitelor de grăsime abdominală şi este un indice uşor de determinat al riscurilor asupra stării de sănătate, asociate cu obezitatea.

Risc crescut

Bărbaţi: mai mare de 94 cm; Femei: mai mare de 80 cm.

Risc foarte crescut

Bărbaţi: mai mare de 102 cm; Femei: mai mare de 88 cm. Adipocentimetrele pot fi utilizate pentru măsurarea grosimii pliurilor cutanate.

Adipocentimetrele pot fi utilizate pentru măsurarea grosimii pliurilor cutanate.
Adipocentimetrele pot fi utilizate pentru
măsurarea grosimii pliurilor cutanate.
grosimii pliurilor cutanate. Adipocentimetrele pot fi utilizate pentru măsurarea grosimii pliurilor cutanate. 18
grosimii pliurilor cutanate. Adipocentimetrele pot fi utilizate pentru măsurarea grosimii pliurilor cutanate. 18

18

Riscuri asupra stării de sănătate asociate cu obezitatea

Această termografie a unei femei obeze ilustrează distribuţia căldurii în organism. Zonele albe sunt cele
Această
termografie a
unei femei
obeze
ilustrează
distribuţia
căldurii în
organism.
Zonele albe
sunt cele mai
fierbinţi, iar
cele de culoare
albastră/neagr
ă sunt cele mai
reci.

Persoanele obeze prezintă un risc de două-trei ori mai mare de a deceda prematur decât indivizii slabi. Mai mult obezitatea este strâns legată, probabil cauzal, cu un număr de alte afecţiuni medicale grave. În linii mari, acestea pot fi împărţite, în tulburări metabolice, mecanice şi psihosociale. Complicaţii medicale

Diabetul, hiperlipidemia şi hipertensiunea se află în strânsă legătură cu excesul ponderal, în special din regiunea abdominală. În special riscul de dezvoltare a diabetului non-insulinodependent (DNID) creşte în mod izbitor. Bărbaţii cu un IMC peste 30 au un risc de aproximativ 13 ori mai mare de dezvoltare a DNID, decât bărbaţii cu IMC de 22, iar la femei, riscul echivalent creşte de 20 de ori.

Obezitatea este asociată cu tulburări circulatorii care pot duce la apariţia venelor varicoase. Această afecţiune este exacerbată de un mod de viaţă sedentar.

19

Obezitatea este asociată cu tulburări circulatorii care pot duce la apariţia venelor varicoase. Această afecţiune
Obezitatea este asociată cu tulburări
circulatorii care pot duce la apariţia
venelor varicoase. Această afecţiune este
exacerbată de un mod de viaţă sedentar.
afecţiune este exacerbată de un mod de viaţă sedentar. Alte afecţiuni, printre care accidentele vasculare,

Alte afecţiuni, printre care accidentele vasculare, calculii biliari, unele cancere (ca de pildă de sân şi de colon), precum şi probleme ale aparatului reproducător, printre care sindromul de ovar polichistic şi infertilitatea, au toate o incidenţă crescută la persoanele obeze.

Riscul dezvoltării aterosclerozei este mai mare la persoanele obeze. Aceasta survine când plăcile grăsoase se acumulează în artere.

Diminuarea calităţii vieţii Afecţiunile mecanice, ca de pildă osteoartrita, durerile lombare cronice şi dificultăţile de respiraţie au rar un potenţial fatal, dar contribue la scăderea mobilităţii.a productivităţii muncii şi diminuarea calităţii vieţii. Apneea în somn constitue de asemenea o problemă specifică multor pacienţi

obezi.

Efectele psihologice ale obezităţii Există o asociere între obezitate şi diminuarea stării psihologice de bine, dar nu este vorba doar de simpla legătură dintre ele. Obezitatea propriu-zisă nu produce probleme psihologice, dar stigmatul social asociat excesului ponderal poate face ca multe persoane obeze, în special cele cu obezitate patologică, să sufere de depresie şi scăderea respectului faţă de propria persoană. În unele cazuri acest lucru poate contribui la o spirala descendentă de creştere a greutăţii şi declin al sănătăţii mintale.

Beneficiile scăderii în greutate Obezitatea este o afecţiune medicală gravă asociată cu repercursiuni considerabile asupra stării de sănătate. Tratamentul eficient al subiecţilor obezi aduce beneficii semnificative asupra sănătăţii globale. Beneficiile concrete ale pacienţilor obezi depind de greutatea corporală şi starea de sănătate, iniţiale, de cuantumul scăderii ponderale şi de tipul de tratament.

20

Pierderea în greutate trebuie să fie permanentă şi nu un ciclu succesiv de pierdere şi
Pierderea în greutate trebuie să fie permanentă şi nu un ciclu succesiv de pierdere şi
Pierderea în greutate trebuie să fie
permanentă şi nu un ciclu succesiv de
pierdere şi apoi redobândire de
kilograme suplimentare.

Pe lângă toate acestea, majoritatea pacienţilor care au slăbit în mod eficient- şi îşi menţin noua greutate- relatează îmbunătăţirea stării de bine fizice şi psihologice. Cu toate acestea există puţine dovezi care să ateste că scăderea în greutate de scurtă durată, asociată cu recâştigarea excesului ponderal, s-ar asocia cu vreo îmbunătăţire a stării de sănătate fizice şi ar putea afecta starea psihologică de bine. Ciclurile repetate de scădere în greutate urmate de redobândirea ulterioară a kilogramelor pierdute pot contribui la generarea sentimentelor de eşec şi pierderea respectului de sine.

Riscul dezvoltării aterosclerozei este mai mare la persoanele obeze. Aceasta survine când plăcile grăsoase se
Riscul dezvoltării aterosclerozei este mai mare la
persoanele obeze.
Aceasta survine când plăcile grăsoase se
acumulează în artere.
survine când plăcile grăsoase se acumulează în artere. Pierderea în greutate trebuie să fie permanentă şi

Pierderea în greutate trebuie să fie permanentă şi nu un ciclu succesiv de pierdere şi apoi redobândire de kilograme suplimentare.

21

TRATAREA OBEZITĂŢII

Conceptul principal al strategiilor de scădere în greutate îl constituie reducerea aportului de calorii. Acesta poate fi un proces lent, iar pacienţii obezi au nevoie de susţinere şi consiliere profesională în scopul modificării obiceiurilor alimentare şi de viaţă. Scăderea în greutate este dificilă şi poate fi realizată numai când aportul energetic (sub formă de calorii) este mai mic decât energia consumată de-a lungul unei perioade lungi de timp. Majoritatea persoanelor se îngraşă pe durata mai multor ani şi le este imposibil să revină la greutatea normală într-un timp scurt. Un deficit caloric de 500kcal/zi va produce o scădere ponderală de

0,5kg/săptămână.

Pentru a se pierde 23 kg va fi nevoie de un an. Cu toate acestea conceptul de ,, a ţine regim” este adeseori la fel de inutil ca şi timpul petrecut ,,în afara regimului”, care produce neajunsurile. Scopul tratamentului este de a realiza modificări permanente ale obiceiurilor existente, ale atitudinilor şi comportamentului, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi activitatea fizică.

Adipocitele, sau celulele grase, se găsesc sub tegument şi în jurul organelor. Excesul de hrană
Adipocitele, sau celulele grase, se găsesc sub
tegument şi în jurul organelor.
Excesul de hrană este transformat în grăsime
şi depozitat în aceste celule.
transformat în grăsime şi depozitat în aceste celule. Stabilirea obiectivelor Majoritatea persoanelor sunt

Stabilirea obiectivelor Majoritatea persoanelor sunt ajutate de stabilirea anumitor obiective pe termen

scurt.

Deşi scăderea în greutate poate fi mai rapidă, în primele două săptămâni de regim, scăderwa în greutate cu 1kg pe săptămână reprezintă un ritm convenabil de urmărit. Un obiectiv de 5-10% de scădere a greutăţii iniţiale este posibil de realizat pentru majoritatea persoanelor. Este de asemenea util să se stabilească şi alte obiective înafara celor privitoare la greutate. Concentrarea pe ameliorarea simptomelor fizice, ca de pildă dificultăţile de respiraţie la urcarea scărilor sau atingerea unor anumite obiective referitoare la schimbările de alimentaţie sau ale regimului de exerciţii fizice, pot fi foarte motivante în special în perioadele în care pierderea în greutate este lentă.

22

Concen trarea pe ameliorarea simptomelor fizice
Concen
trarea pe
ameliorarea
simptomelor
fizice

Scăderea în greutate poate constitui un proces lent, iar medicii vor încerca să stabilească obiective către care să se concentreze eforturile, ca de pildă ameliorarea simptomelor, cum ar fi senzaţia de lipsă de aer.

Restricţiile alimentare

Principalul obiectiv al tuturor planurilor de tratament al obezităţii îl constituie scăderea numărului de calorii ingerate, deoarece indivizii obezi au un consum energetic superior celor slabi. Nu este necesară scăderea aportului de calorii sub 1200 calorii pentru femei şi 1500 calorii pentru bărbaţi. Dificultăţile apar când se încearcă menţinerea acestui aport scăzut de-a lungul unei perioade lungi de timp. Regimurile alimentare sărace în calorii sunt realizate cel mai bine prin diminuarea conţinutului de grăsimi al alimentelor consumate, cu menţinerea volumului acestora. Este de asemenea utilă şi scăderea mărimii porţiilor de mâncare, folosindu-se farfurii mici.

23

Modificările pe termen lung Pentru scăderea în greutate, este esenţial ca numărul de calorii îngerate

Modificările pe termen lung

Pentru scăderea în greutate, este esenţial ca numărul de calorii îngerate să se reducă până
Pentru scăderea în
greutate, este esenţial ca
numărul de calorii îngerate
să se reducă până la un nivel
inferior consumului zilnic de
energie.

Schimbarea pe termen lung a unor obiceiuri alimentare adânc înrădăcinate este adeseori dificilă. Pacienţii au nevoie de sprijin şi consiliere profesională care să îi ajute să dezvolte noi modalităţi de a-şi alege şi pregăti alimentele, precum şi pentru a face faţă unor situaţii dificile cum ar fi mâncatul în oraş.

unor situaţii dificile cum ar fi mâncatul în oraş. Grăsimile nu produc aceeaşi senzaţie de saţietate

Grăsimile nu produc aceeaşi senzaţie de saţietate ca un număr similar de calorii ingerat sub formă de carbohidraţi. Acest fapt poate conduce adeseori la excese alimentare.

24

Exerciţiile fizice

Exerciţiile fizice Pentru obţinerea unei scăderi durabile în greutate, este utilă combinarea exerciţiilor fizice
Pentru obţinerea unei scăderi durabile în greutate, este utilă combinarea exerciţiilor fizice cu o alimentaţie
Pentru obţinerea unei scăderi
durabile în greutate, este utilă
combinarea exerciţiilor fizice cu o
alimentaţie cu conţinut scăzut de
grăsimi şi calorii.

Este dificil să se scadă în greutate numai pe baza exerciţiilor fizice. Cu toate acestea, activitatea fizică reprezintă un ajutor de valoare al unui regim alimentar controlat. Ea contribuie la menţinerea ţesuturilor lipsite de grăsimi şi la creşterea pierderilor de grăsime corporală. Astfel se reduce declinul ratei metabolice care însoţeşte, de obicei, scăderea în greutate; exerciţiile vor ajuta de asemenea la arderea suplimentară de calorii.

Există dovezi că persoanele care desfăşoară exerciţii fizice în mod regulat au mai multe şanse să îşi menţină scăderea ponderală pe termen lung decât indivizii sedentari. Exerciţiul duce de asemenea la îmbunătăţirea activităţii sistemului cardiovascular şi reduce riscul de diabet. Multor persoane supraponderale li se pare descurajantă perspectiva unui program de exerciţii fizice. Chiar şi cele mai mici intensificări ale activităţii fizice aduc numeroase beneficii. Uneori, cea mai simplă metodă pentru a deveni mai activ constă în reducerea timpului petrecut stând jos.

Modificările comportamentului

Numeroase aspecte ale modului în care mâncăm şi ne trăim viaţa, reprezintă produsul unor obiceiuri adânc înrădăcinate. Numeroase programe de tratament includ o componentă de modificări comportamentale, care are ca scop să ajute participanţii să identifice greşelile de

25

comportament alimentar sau de exerciţii şi să le înlocuiască cu deprinderi mai bine adaptate controlului greutăţii. Acestea pot consta de exemplu în a nu mai ţine alimentele la vedere, pentru a diminua impulsul vizual de a mânca şi mersul pe jos la serviciu.

impulsul vizual de a mânca şi mersul pe jos la serviciu. Modificările comportamentale pot ajuta o

Modificările comportamentale pot ajuta o persoană obeză să îşi obiceiurile alimentare adânc înrădăcinate, în scopul reducerii supraalimentării.

înrădăcinate, în scopul reducerii supraalimentării. schimbe Terapia medicamentoasă Orlistat (denumire

schimbe

Terapia medicamentoasă

Orlistat (denumire comercială: Xenical) este un medicament care scade cantitatea de grăsimi absorbite prin tubul
Orlistat (denumire comercială: Xenical) este un
medicament care scade cantitatea de grăsimi
absorbite prin tubul digestiv. Pacienţii care folosesc
acest medicament sunt monitorizaţi în mod
regulat.

26

absorbite prin tubul digestiv. Pacienţii care folosesc acest medicament sunt monitorizaţi în mod regulat. 26

În ultimii ani s-a manifestat un interes tot mai mare asupra posibilităţilor de dezvoltare a unor strategii farmacologice de tratament ale obezităţii. Este important să se ştie că astfel de tratamente pe bază de medicamente vor menţine sau întări numai modificările voluntare de comportament; ele nu vor înlătura însă necesitatea menţinerii unui regim şi a schimbării modului de viaţă. În prezent există mai multe medicamente care se folosesc în tratamentul obezităţii. Unul dintre cele mai cunoscute este Orlistat, care se eliberează pe bază de reţetă, în special pentru tratamentul obezităţii clinice, sub strictă supraveghere medicală. Acţionează prin blocarea digestiei şi absorbţiei grăsimilor alimentare, permiţând eliminarea a aproximativ 30% din acestea. Tratamentul chirurgical În cazuri extreme, pacienţii cu obezitate severă şi riscuri semnificative asupra stării de sănătate pot recurge la una dintre numeroasele forme de tratament chirurgical disponibile. Acest tratament vizează restricţionarea în mod mecanic a aportului alimentar şi poate consta în închiderea unei porţiuni din stomac sau într-o operaţie de by-pass. Aceste operaţii fie restricţionează consumul de alimente, fie scad absorbţia intestinală. Pacienţii supuşi tratamentului chirurgical trebuie selectaţi cu grijă şi necesită îngrijire medicală pe termen lung.

Obezitatea creşte riscul bolii coronare ischemice, ducând la îngustarea arterelor (indicată cu o săgeată). Unele cazuri vor necesita efectuarea unei intervenţii de by-pass cardiac.

Obezitatea creşte riscul bolii coronare ischemice, ducând la îngustarea arterelor (indicată cu o săgeată).
Obezitatea creşte riscul
bolii coronare ischemice,
ducând la îngustarea arterelor
(indicată cu o săgeată).

Nu trebuie neglijate tulburările pe care le generează astfel de proceduri, ele fiind potrivite numai unui număr mic de pacienţi, trataţi numai în cadrul unor centre specializate.Tratamentul chirurgical poate fi efectuat în vederea reducerii cantităţii de alimente ingerate sau pentru scăderea absorbţiei intestinale a nutrienţilor.

27

ABDOMINOPLASTIE 28

ABDOMINOPLASTIE

ABDOMINOPLASTIE 28

28

CAPITOLUL III

CAZURI CLINICE – PLANURI DE ÎNGRIJIRI

MODELUL CONCEPTUAL AL NEVOILOR FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA HENDERSON

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe stabilirea celor 14 nevoi fundamentale,cu componentele bio-psiho-sociale,culturale şi spirituale ale individului.Atingerea de către pacient aindependenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei.Pentru a aplica acest model conceptual,asistenta trebuie să ştie că:O nevoie fundamentală est o necesitate vitală,esenţială afiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine,în apărarea fizică şi mentală.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

A BEA ŞI A MĂNCA.

• A ELIMINA.

A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ.

A DORMI ŞI A SE ODIHNI.

A SE IMBRACA ŞI DEZBRĂCA.

• A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE .

A FI CURAT,ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE.

• A EVITA PERICOLELE .

• A COMUNICA.

A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA.

A FI PRECUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII.

• A SE RECREEA.

A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA .

Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane şi anume:

- o dimensiune biofiziologică

- o dimensiune psihologică

- o dimensiune sociologică

- o dimensiune cultural-spirituală. Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate după:

- individ

- starea sa de sănătate

- maturitatea sa

- obiceiuri personale şi culturale.

29

După conceptul Virginiei Henderson scopul ideal al profesiunii de asistentă este independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale „ Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă,să-şi menţină sau recâştige sanătatea sau să-l asiste în ultimile sale clipe,prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur,dacă ar fi avut forţa,voinţa sau cunoştinţele necesare.Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. ”

Virginia Henderson

30

Cazul I

Planul de îngrijire al pacientei

FIŞĂ DE INTERVIU din data de 11.12. 2014

Pacienta GROAPĂ LENUȚA în vârsta de 50 de ani, se internează la Spitalul

Clinic

Judeţean Bacău, în secţia de Endocrinologie, pentru creşterea în greutate, oboseală, palpitaţii şi dispee la eforturi minime, lombagii şi dureri articulare la nivelul genunchilor. Este născută la 24.08.1962, căsătorită, de religie catolică și naționalitate română, cu domiciliul în Sascut. Aceasta nu consumă alcool,este nefumătoare dar consumă ocazional cafea,

locueste imprună cu soțul si cei trei copii intr-o casă privată salubră și confortabilă, este de profesie croitoreasă iar acum lucrează într-o unitate din industria alimentară, are condiţii de viaţă şi de muncă favorabile . Pacienta are grupa sanguină: 0I, Rh+, nu suferă de alergii la mediu, alimente sau medicamente, nu se stie suferindă, nu urmează nici un tratament specific. Din A.H.C. am aflat că mama pacientei a suferit de obezitate morbidă; A.P.F. a avut prima menstruație la 14 ani, 4 sarcini, 3nașteriși un avort; APP: colecistectomie: 1988. Din antecedente rezultă că şi mama bolnavei a fost obeză. Bolnava a avut 3sarcini la termen. Greutatea neonatală a copiilor a fost 4,5kg; 4,6kg; 4,9 kg. În cursul fiecărei sarcini avea tendinţa să câştige în greutate mai mult decât era normal. Cu toate acestea după naştere pierdea surplusul ponderal, revenind la 60 kg, greutate la care s-a menţinut până în 1999 când în urma angajării într-o unitate din industria alimentară a început să se îngraşe ajungând la 128 kg în anul 2000. A remarcat că în vara anului trecut a pierdut în greutate, perioada în care unitatea din care făcea parte mai prelucra alte produse alimentare decât fructe, De aproximativ un an menstruaţia a devenit neregulată. Pacienta a fost văzută în ambulatoriu de către medical de familie care a redirecționat-o catre medical specialist. Se internează la recomandarea medicului specialist, deoarece pacvienta acuză:

- palpitaţii şi dispnee la eforturi minime

- creşterea în greutate

- lombagii şi dureri articulare

- edeme, diaforeza şi tegumente umede, reci

- apetit ridicat

în urma examenului clinic si paraclinic se pune diagnosticul de obezitate pacienta prezintă:

- T= 157 cm

- G = 128 Kg

- TA = 190/10 mm Hg

- T 0 = 76,2 0 C

- P = 130 p /min

- R = 14r/min

31

- Tegumente reci palide , umede/ prezintă vergeturi si celulită în regiunea coapselor și a feselor

- Apatie, lipsă de vitalitate

Nevoile principale ale pacientei Nevoile fundamentale care nu sunt satisfăcute:

 Nevoia de a respira i de a avea o buncircualie

Nevoia de a elimina

 Nevoia de a dormi i de a se odihni

 Nevoia de a se mica i de a avea o bunpostur

 Nevoia de a fi curat, îngrijitşi de a-şi proteja tegumentele.

32

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

 

OBIECTIVE

INTERVENŢII

EVALUARE

DE

     

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

11.12.2014

Anxietate datorită necesităţii internări manifestată prin teama şi necooperare

-

Să obţin o comunicare eficientă cu familia pacientei,pentru a obţine cooperarea acesteea în următoarele

3h.

- Pregătirea condiţiilor de spitalizare.

- Plasez pacienta într-un salonmluminous, curat, bine aerisit şi fără factori perturbatori.

 

11,12,2014

Comunicare deficitara cu pacienta datorita stării de teama şi neîncredere faţa de personalul de îngrijire şi faţă de evoluţia bolii

   

- Acopăr patul pacientei cu lenjerie curată ,cu muşama şi aleză.

- Comunic cu pacienta cu calm şi cu multa răbdare pentru a-i câştiga încrederea

 

- Explic cu grijă etapele ce vor urma şi îi prezint echipa de in grijire.

11.12.2014

Posibile modificări ale constantelor biologice datorita fondului bolii

Verificarea valorilor constantelor

- Pregătesc fizic şi psihic pacienta.

- Pregătesc materialele necesare recoltării de produse biologice

La recomandarea medicului recoltez

sănge venos pentru;

.11.12.2014

Rezultatul analizelor de laborator:

   

- HLG

- HLG-11.8g\dl

- GLICEMIE

- LEUCOCITE

- Respect măsurile de asepsie şi antisepsie pentru a evita infecţiile nosocomiale

- IONOGRAMĂ

- n limite normale

- CALCEMIE

- ENTEROCITE

- SIDEREMIE

- 5.00-i0 3µl

 

- EXAMENUL

- Hb-9.8gr\dl

URINEI-

- Hc-în limite

SUMAR DE

normale

URINĂ

- VEM-76.2%

33

-

hormonale (TSH, fT4, cortizol

- HEM-în limite normale

- CHEM-în limite

-

plasmatic biochimice necesare diagnosticului de sindrom metabolic, EKG,

normale

- TROMBOCITE

- NEUTROFILE

- 82.3%

- LINFOCITE

- 12.4%

-

- MONOCITE -în

-

Polisomnografi

limite normale

-

uricemie, teste genetice,

- EUZINOFILE

- 0.1%

-

alte examene de specialitate și investigaţii complementare pe aparate şi sisteme pentru determinarea complicaţiilor.

- BAZOFILE-în limite normale

- BILIRUBINĂ totală -

1.16mg\dl

- CALCIU IONIC

- 5.22mg\dl

- CALCIU SERIC

-

măsurare a distribuţiei ţesutului adipos şi compoziţiei corporale:

- 8,9mg\dl

- GLICEMIE

- 8135.6mg\dl

- SIDEREMIE

- 21,1µg\di

-

(CT)

- EX.SUMAR

-

Ancheta

URINĂ-negativ

alimentară

- EXCROPOPAR

-

IMC

AZIT =

-

Examen somatic

NEGATIV

-

Examen

- Seria glucidelor

psihologic

- Seria lipidelor

34

- Seria proteinelor - Glucoza și albunia urina ră - Indică diagnosticul de obezitate -
- Seria proteinelor
- Glucoza și
albunia urina ră
- Indică
diagnosticul de
obezitate
- Dozzajul
hormonal indică
hipotiroidism
- Ancheta
alimentară
aratăa consum
excesiv de
protein , grăsimi
și dulciuri cu
mese neregulate
pacienta
manâncă
permanent
- IMC depășește
32,5

35

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENŢII

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

11.12.2014

Dispnee manifestată prin tăierea respiraţiei, senzaţie de sufocare cauzată de effort.

- Pacienta se prezinte o respiraţie în limite fizilologice

- Creeze un microclimat adecvat: cameră aerisită temperatură constant.

- La recomandarea medicului administrez oxigenoterapie

12.12.2014

Pacienta prezintă o

respiraţie

- Învăţ pacienta să facă exerciţii respiratorii de relaxare

fiziologică şi

   

oboseşte

 

13.12.2014

- Explic pacientei cât de important este să stea în poziţii adecvate care să-i favorizeze respiraţia

Pacienta prezintă o

respiraţie

fiziologică şi

oboseşte

11.12.2014

Circulaţie inadecvată cauzată de obstruarea arterelor hipervâscozitatea sangelui manifestată prin cianoza

extremităţilor,hipoxe mie, hipertensiune

- Pacienta să prezinte o circulaţie in limite normale și să își mențtină independnța pe termen lung

- Educ pacienta să aibă o alimentaţie fără exces de grăsimi să evite substanţele nocive:

- La recomandarea medicului administrez :

DETRALEX tb

04.02,2014

In urma ingrijirilor acordate pacienta prezintă circulaţie bună

tutunul, cafeaua, să-şi menţină tegumentele curate, să evite sedentarismul şi să poarte imbrăcăminte și încălțăminte lejeră .

- Dau pacientei poziție comodă în pat cu membrele inferioare suspendate peun rulou de buret pentru ai favoriza circulația .

1/zi

LEOTON GEL de 2ori /zi

 
   

36

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENȚII

 

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

 

DELEGATE

11.12.2014

Discomfort fizic

- Pacienta să-şi recapete starea de bine in următoarele 24h

- Am grija ca pacienta sa beneficieze de un mediu sigur fără factori de stress

La recomandarea medicului administrz antialgice:

13.12.2014

datorită cefaleei

Pacienta prezintă ameliorarea durerii

manifestată prin

durere pulsatilă,

-

NUROFEN -

05.02.2014

vertij .

- Să prezinte dispariţia cefaleei în urmatoarele 6h

- Instruesc membrii familiei sa fie rabdătoari şi calmi

capsule

Pacienta prezintă nu mai acuză durere

3cp\zi

- Pacienta să fie liniştită pe tot parcursul internării.

- Mă asigur că pacienta este supravegheată atent pentru a evita pericolele

   

- Supraveghez durata,frecvenţa şi intensitatea durerilor

37

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENŢII

 

EVALUARE

DE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

NURSING

 

11.12.2014

Tulburări de ritm cardiac manifestatea pri tahicardie, palpitatii datorită surplusului de greutate.

- Ameliorare

- Recomand pacientei repaos la pat

La recomandarea medicului transport pacienta la

12.12.2014

asimptomelor

Î n urma ex cardiologic pacientei I se pune

- Limitarea

- Împreună cu echipa de ingrijire deserves pacienta la pat

- Elimin factorii perturbatori

cabinetul de cardiologie pentru examen de specialitate. La

recomandarea medicului administrez diuretice :

riscului

diagnosticul de HTA esentială , se recomandă tratament cu

-

diuretice (Indapamid),

 

- Pregătesc materialele

-

FUROSEMID 0,02

vasodilatatoare, cardioinhibitoare, precum si medicamente anti- calcice (Nifedipina, Amlodipina)

-

- necesare pentru măsurarea pulsului Pregătesc materialele necesare măsurării TA,P

g/2ml im 2 fl / zi

- Monitorizez regulat diurezaTA și pulsul notez în FO

 

-

inhibitori ai enzimei deconversie (Enalapri

l)

 

inhibitori ai receptorilor de angiotensina (sartani). Tratamentul medicamentos necesita ajustari periodice, modificari facute doar la recomandarea medicului 12 .12.2014 Pacienta prezintă stare ameliorată TA =190/10 mm Hg

38

D

=1300 ml

13.12 2014

TA =180/10 mm Hg

D

=1800 ml

14.12.2014

TA =160/8 mm Hg

D

=1000 ml

14.12.2014

TA =140/10 mm Hg

D

=1200 ml

15.12.2014

TA =140/8 mm Hg

D

=1500 ml

39

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

 

DIAGNOSTIC

 

INTERVENŢII

   

DATA

DE

 

OBIECTIVE

   

EVALUARE

NURSING

 

AUTONOME

 

DELEGATE

11.12.2014

Alterarea eliminării intestinale cauzată de alimentaţie inadecvată și sedentarism manifestată prin constipaţie.

-

Pacienta să prezinte un tranzit in limite fiziologice și să-și mențină autonomia.

- determin pacienta să consume o cantitate suficientă de lichide, ii recomand alimente bogate in fibre.

Administrarea la indicaţia medicului spasmolitice și laxative:

15.12.2014

In urma ăngrijirilor acordate pacienta

- NO –SPA de 40 mg

prezintă un tranzit

- 1tb de 3ori/zi

intestinal de 1 scaun /zi

- Încurajez pacienta să facă exerciţii fizice cu regularitate

 

DULCOLAX 1tb/zi seara

   

- urmăreasc şi noteze in foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor

   

- efectuez la nevoie clisma evacuatoare simplă sau uleioasă

11.12.2014

Dificultate de a dormi cauzată de:

dispnee, stări anxioase manifestată prin somn agitat nsomnie, oboseală

-

Pacienta să aibă un somn liniştit fărăn întreruperi, odihnitor beneficieze de mediu necesar satisfacerii nevoii

- Inveţ pacienta să practice tehnici de relaxare, respiratorii inainte de culcare

La recomandarea

13.12.2014

medicului administrez somnifere:

DIAZEPAM –

-

Pacienta îşi satisface nevoia ,se

odihneşte bine ,are un somn regulated 1h –ziua şi 6h- noaptea,cu treziri rare în timpul nopţii

- identifc cauza şi nivelul anxietăţii

 

im1f\zi seara ative

- creez un microclimat

 
 

-

.Pacienta să beneficieze de un program riguros de somn-veghe

adecvat:salon aerisit, linişte asigur condiţiile de favorizare a

somnului-

.

   

-

semiobscuritate

14.12.2014

40

     

- Stabilesc împreuna cu pacienta un program de somn şi veghe astfel ca pacienta să doarmă-7-8 h \zi

- Comunic cu membrii echipei de îngrijire în acest scop

 

Pacienta prezintă

un

somn

satisfăcător

11.12.2014

Modificarea greutații corporale prin exces alimentar manifestată prin creșterea greutății

- Aport alimentar în funcție de vârstă și activitate

- Liniştesc pacienta şi o încurajez.

La recomandarea medicului transport

11.12.2014

Se

pune

- Sfatuesc şi încurajez

pacienta la cabinetul de nutritive pentru examen de specialitate

diagnosticul de

- Reducerea greutății

familia sa-I respecte regimul alimentar Alimentez pacienta conform regimului recomandat

obezitate morbidă, se recomandă

 

tratament

 

cu:REGENON

25mgde 3ori/zi

- Măsor regulat greutatea pacientei notez în FO

Regim alimentar

Hipocaloric

 

G

= 133, 5 KG

12.12.2014

G

= 1134 KG

15.12.2014

G

= 134KG

41

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENţII

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

12.12.2014

Vulnerabilitate faţă de pericole datorită bolii de fond risc potențial de complicații.

- Pacienta să nu fie expusa surselor de infecţie pe parcursul spitalizării

- Ma asigur ca salonul este igienizat.aerisit

- Schimb lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie.

 

12.12.2014

Pacienta prezintă tegumente alterate

 

- Pacienta să nu devină sursă de infecţie pentru ceilalţi pacienţi.

- Arunc deşeurile pentru a evita contaminarea accidentală cu produse biologice

- Sa fie supravegheata atent

- Pacienta sa-si faca toaleta pe regiuni îi verific tegumentele- integritatea şi aspectul acestora.

- Instruesc pacienta cu privire la importanţa menţinerii igienei personale pt. prevenirea riscului contaminării cu infecţii nosocomiale

- respect măsurile de prevenire a infecţiilor nosocomiale,atăt eu cât si personalul de îngrijire

42

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENţII

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

 

DELEGATE

12.12.2014

Tegumente alterate datotită bolii de fond manifestă pri edeme, vergeturi si impetigo

- Tratarea şi vindecarea leziunilor.

- Asigur igiena locului lezat pentrua combate infectarea

La recomandarea medicului aplic:

14.12.2014

Leziuni

spălaturi dezinfectante

tegumentare în

- Combaterea infectării leziunilor.

- Supraveghez pacienta cu atenţie.

cu

process de

 

-

CLORAMIN-0.5%

vindecare.

 

- Asigur cadrul necesar igienei pe regiuni deserves pacienta și o ajut

Aplic unguente

-

BIAZOL –a plicare in strat subţire odată \ zi

- Încurajez pacienta în acest scop

-

ADVANTAN MILK Aplicare în strat subţire odata\zi dimineaţa.

-

TRAVOCORT Aplicare în strat subţire odata\zi seara.

43

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENţII

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

12.12.2014

Discomfort psihic datorită regimului alimentar restrictive manifestat prin apatie, frustrare.

- Combaterea simptomelor.

- Pacienta să-şi recapete confortul psihic cît mai repede.

- Liniştesc pacienta şi o încurajez.

- Stabilesc impreuna cu pacienta o listă cu alimentele preferate de aceasta si o adaptez

 

14.12.2014

Pacientua przintă toleranță bună la

regim, este

 

cooperantă.

- Acceptarea regimului alimentar hipocaloric

regimului alimentar recomandat ,îi întocmesc un meniu pe zile .

- Sfatuesc şi încurajez familia să aibă rabdare si să-i acorde pacientei timpul necesar pentru a se acomoda .

- Alimentez pacienta conform regimului recomandat, Stabilesc impreuna cu pacienta o listă cu alimentele preferate de aceasta si o adaptez regimului alimentar recomandat ,îi întocmesc un meniu pe zile .

- Sfatuesc şi încurajez familia să aibă rabdare

44

     

si să-i acorde pacientei timpul necesar pentru a se acomoda

   

12.12.2014

Incapacitate de a se deplasa datorită Obezitățtii manifestată prin durerii lombare și articulare

- Pacientul să se simtă în siguranţă pe tot parcursul spitalizării

- Asigur repaosul fizic la pat al pacientei

- Deserves pacienta cu tot ce are nevoie la pat

La recomandarea medicului administrz

antialgice:

14.12.2014

Pacienta se deplasează pe

-

NUROFEN -capsule

distanțe scurte fără șă fie ajutată

- Să prezinte ameliorare simptomelor

atât eu cât şi echipa de îngrijiri.

3cp\zi

 

- Încurajez pacienta şi o

   

- -şi reea autonomia

susţin atunci când acesta are nevoie să se deplaseze.

45

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENţII

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

13.12.2014

Agitaţie psihomotorie datorită necunoaşterii prognosticului bolii

- Pacienta şi familia acesteea să cunoască date corecte şi suficiente despre evoluţia boliii.

- Informez pacienta despre evoluţia bolii pe inţelesul ei

 

14.12.2014

Pacienta este încă neliniştit

.

- Îi aduc argument pozitive care să o convingă să respecte

Datorită comunicării eficiente cu familia, pacienta este mai încrezător.

 

- Pacienta să fie echilibrată psihic pe tot parcursul spitalizării

regulile igienico- dietetice şi tratamentul recomandat.

- Educ familia pacientei în acest scop

 

13.12.2014

Anxietate datorită neadaptării la condiţiile de spital manifestată prin alterarea comunicării

- Pacienta să se adapteze la condiţiile de spital

- Am grijă ca pacienta să beneficieze de condiţii bune de spitalizare,să

 

14.12.2014

Pacienta comunică şi

prezintă adaptare

- Pacienta să-şi recapete capacitate de a comunica.

fie bine ingrijita de ceilalţi membri ai echipei de ingrijire

satisfăcătoare.

 

- Iau legătura cu familia si îi sfătuesc să o viziteze şi incurajeze.

46

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

 

OBIECTIVE

INTERVENţII

EVALUARE

DE

     

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

15.12.2014

Incapacitate de a se realizadatorită simptomelor bolii

-

Pacienta să beneficieze de activităţi recreative care sa-i asigure confortul psihic necesar procesului de însănătoşire.

- Iau legătura cu familia şi mă informez despre preferinţele şi hobiurile pacientei şi împreună

cu aceştia îi asigur nevoile.

 

15.12.2014

Pacientul este orientată spre un grup de consiliere support pentru a depăși si accepta noul statut

 

- Stabilesc cu pacienta un program de activitaţi recreative

15.12.2014

Astenie fizică

 

-

Pacienta să-si recapete forţa fizica şi tonusul psihic

- Incurajez pacienta şi îi explic ca manifestările pe care le prezintă sunt normale în acest stadiu al bolii

 

15.12.2014

datorită

 

Pacientul se externează urmînd procesul de recuperare la domiciliu

convalescenţei

manifestată prin

apatie si

   

adinamism

- Ma asigur că pacienta se odihneşte suficient

- Ma asigur ca pacienta este alimentata corect confor regimului

47

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTEI GROAPĂ LENUȚA

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

 

INTERVENţII

 

EVALUARE

DE

     

NURSING

 

AUTONOME

DELEGATE

15.12.2014

Neacceptărea rolului de bolnavmanifestat prin dezinteres faţă de propria persoană datorita –risc de depresie

- Acceptarea rolului de bolnv şi stimularea interesului faţă de propria persoană.

 

- Incurajez pacientului, o fac să se simtă importantă si utilă pt.ai stimula interesul faţă de propria persoană.

La recomandarea medicului conduc pacientul la psiholog pentru tratament de specialitate.

15.12.2014

Pacientul prezintă dezechilibru emoţional datorită bolii de fond Se recomandă terapie psihologică

 

- Păstrez legătura cu familia în acest scop

 

15.12.2014

Risc de alterare a stării de sănătate din cauza cunoştinţelor insuficiente despre boala şi

- pacienta să cunoască date suficiente despre boala sa.

- pacienta să nu fie expusă nici unui risc major.

-

Informez pacienta despre afecţiunea pe care o are,despre importanţa menţinerii

regimului recomandat de medical currant şi despre importanţa

 

15.12.2014

Pacientul se externeazâ cu

stare

de sănătate

ameliorată

complicaţiile acesteia.

- -şi recupereze starea de sănătate pe termen lung.

unui regim de viaţă sănătos,administrarea cu stricteţe a tratamentului pentru a evita eventuale complicaţii.

48

EVALUARE FINALA

Pacienta GROAPĂ LENUȚA în vârsta de 50 de ani, se internează la Spitalul

Clinic

Judeţean Bacău, în secţia de Endocrinologie,

- pentru creşterea în greutate,

- oboseală,

- palpitaţii şi dispee la eforturi minime,

- lombagii şi dureri articulare la nivelul genunchilor. În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice i s-a pus diagnosticul de:

OBEZITATE MORBIDĂ, HIPOTIROIDITĂ

Se recomanda regim alimentar hipocaloric permanent ajustabil periodic în funcție

de pierdrile în greutate Se recomandă tratament pentru corectarea greutații cu: REGENON 25mgde

3ori/zi

Se recomandă tratament pentru corectarea HTA cu tratament cu

- diuretice (Indapamid),

vasodilatatoare,cardioinhibitoare, precum si medicamente anti- calcice (Nifedipina, Amlodipina)

-

- inhibitori ai enzimei deconversie (Enalapril)

- inhibitori ai receptorilor de angiotensina (sartani).

Tratamentul medicamentos se ia conform schemei prescrise de medical specialist, necesită ajustări periodice, modificări făcute doar la recomandarea medicului. Se recomandă tratament pentru corectarea hipotiroidismului cu EUTIROX 1tb / zi

Pacienta este externată cu stare ameliorată, i se înmânează scrisoare medicală catre medicul de familie pentru luare în evidență și urmărire. Pacienta se prezintă la control peste o lună.

49

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE

ETAPE DE EXECUŢIE

 

TIMPI DE EXECUŢIE

1. Pregatirea insteumentelor şi materialelor necesare

1.1

se pregătesc materialele şi instrumentele necesare

2. Pregatirea fizică şi psihica a bolnavului,stabilirea locului injecţiei

2.1

seanunţă bolnavul şi I se explica necesitatea tehnicii

2.2

se aşează bolnavul în decubit ventral,lateral,poziţie şezândă sau în picioare

2.3

se descoperă regiunea aleasă pentru injective

 

2.4

pentru injecţia fesiera se repereaza zona situată deasupraliniei care uneşte spina iliacă posterioară cu marele trohanter

3. Efectuarea injecţiei

3.1

spălarea pe mâini cu apa curată şi săpun

3.2

dezinfectarea mâinilor cu alcool

3.3

se montează seringa în condiţii de asepsie perfectă

3.4

se verfica fiola ,se incarcă seringa cu substanţa de injectat, se elimina bulele de aer

3.5

se schimbă acul de aspirat cu unul potrivit pentru injecţie

3.6

se dezinfecteaza locul injecţiei cu alcool

3.7

se invita bolnavul să-si relaxeze musculature şi să stea linistit

3.8

se întinde pielea intre policele sau mediu mâinii stângi

3.9

se inţeapa perpendicular pielea 4-7cm cu rapiditatşi siguranţă cu acul montat la seringă

3.10 se verifica poziţia acului prin aspirare

3.11 se injectează lent lichidul

3.12 după injectare se scoate brusc acul

3.13 Se maseaza locul cu un tampon cu alcool pentru a disocia

 

planurileţesuturilor străpunse activând circulaţia pentru afavoriza absorbţia

3.14

Se aşează pacientul în poziţie comodă unde va sta în repaos 5-10minute

3.15

Spalarea pe măini cu apa curate şi sapun

4. Reorganizarea locului de munca

4.1 se arunca la la coş deseurile (materialul inţepator in cuti de plastic pt, deşeuri înţepatoare,tampoane seingi în cutiea de carton pt deseuri biologice)

50

IV.c.Cazul II

Planul de îngrijire al pacientei

FIŞĂ DE INTERVIU din data de 01.02.2014

PETRACHE DUMITRU în vârsta de 47 de ani, se internează la

Spitalul Judeţean Bacău, în secţia de Boli de nutriție și metabolice, pentru creşterea în greutate, oboseală, palpitaţii şi dispee la eforturi minime, lombagii şi dureri articulare la nivelul genunchilor. Este născut la 21 10.1965, căsătorit, de religie ortodoxă și naționalitate rromă, cu domiciliul în Sascut. Aceasta nu consumă alcool,este fumător , consumă ocazional cafea, locuieste imprună cu soția și cei 5 copii intr-o casă privată salubră și confortabilă, are condiţii de viaţă bune, este liiber profesionist iar acum lucrează ca muzicant intr-o formație la un restaurant, în condiții de muncă favorabile . Pacientul are grupa sanguină: A II, Rh+,

suferă de alergii la mediu, alimentare la ou

și la medicamente,la Algocalmin urmează

tratament specific pentru HTA. Din A.H.C. am aflat că mama pacientului suferă de DZ insulino dependentă; APP:apendictoctomie în 1998.

Din anamneză an aflat că pacientul a avut probleme cu menținerea greutății

încă din copilărie, în adolescență a practicat box, sport care l-a ajutat să-și mențină un

fost diagnosticat cu HTA a renunțat, este o persoană

timp greutatea iar după ce a

gurmandă nu își poate controla apetitul De aproximativ un an cresterea ponderală este progresivă. Pacientul a fost văzut în ambulatoriu de către medical de familie care la

redirecționat

Se internează la recomandarea medicului

specialist, deoarece pacientul acuză:

Pacientul

către

medical

specialist.

- palpitaţii

- dispnee la eforturi minime

- fatigabilitate

- cefalee

- poliurie

- creşterea în greutate

- lombagii

- dureri articulare

- edeme ale membrelor

- apetit ridicat

- nervozitate

în urma examenului clinic si paraclinic se pune diagnosticul de obezitate

pacientui prezintă:

- T= 187 cm

- G = 138 Kg

- TA = 180/10 mm Hg

- T 0 = 37,2 0 C

51

- P = 120 p /min

- R = 14r/min

- Tegumente reci palide , umede/ prezintă vergeturi în regiunea coapselor și a feselor

- Apatie, adinamic

Nevoile principale ale pacientului

Nevoile fundamentale care nu sunt nesatisfăcute:

o

Nevoia de a respira şi de a avea o bună circualţie

o

Nevoia de a elimina

o

Nevoia de a comunica

o

Nevoia de a dormi şi de a se odihni

o

Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură

o

Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-şi proteja tegumentele

52

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI PETRACHE DUMITRU

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENŢII

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

01.02.2014

Teama și necooperare datoritî necesității internării manifestată prin nervozitate și agresivitate

- Să obţin o comunicare eficientă cu pacientul și familia acestuea

- Pregătirea condiţiilor de spitalizare.

- Plasez pacientul într-un

 

01,02,2014

Comunicare deficitara cu pacientul datorita stării de teama şi neîncredere faţa de personalul de îngrijire şi faţă de evoluţia bolii

- Să diminuez starea de nervozitate a pcientului

salon luminous, curat, bine aerisit şi fără factori perturbatori.

 

- Acopăr patul pacienteului cu lenjerie curată ,cu muşama şi aleză.

- Comunic cu pacientul cu calm şi cu multa răbdare pentru a-i câştiga încrederea

 

- Explic cu grijă etapele ce vor urma şi îi prezint echipa de in grijire.

01.02.2014

Posibile modificări ale constantelor biologice datorita fondului bolii

Verificarea valorilor constantelor

- Pregătesc fizic şi psihic pacientul.

- Pregătesc materialele necesare recoltării de produse biologice

La recomandarea medicului recoltez

sănge venos pentru;

.01.02.2014

Rezultatul analizelor de laborator:

   

- HLG

- HLG-10.6g\dl

- GLICEMIE

- LEUCOCITE

- Respect măsurile de asepsie şi antisepsie pentru a evita infecţiile nosocomiale

- IONOGRAMĂ

- n limite normale

- CALCEMIE

- ENTEROCITE

- SIDEREMIE

- .00-i0 3µl

 

- EXAMENUL

- Hb-10.8gr\dl

URINEI-

- Hc-în limite

SUMAR DE

normale

URINĂ

- VEM-78.2%

53

-

hormonale (TSH, fT4, cortizol

- HEM-în limite normale

- CHEM-în limite

-

plasmatic biochimice necesare diagnosticului de sindrom metabolic, EKG,

normale

- TROMBOCITE

- NEUTROFILE

- 85.3%

- LINFOCITE

- 12.9%

-

- MONOCITE -în

-

Polisomnografi

limite normale

-

uricemie, teste genetice,

- EUZINOFILE

- 0.1%

-

examene de specialitate și investigaţii complementare pe aparate şi sisteme pentru determinarea complicaţiilor.

- BAZOFILE-în limite normale

- BILIRUBINĂ totală -

1.18mg\dl

- CALCIU IONIC

- 5.22mg\dl

- CALCIU SERIC

-

măsurare a distribuţiei ţesutului adipos şi compoziţiei corporale:

- 8,9mg\dl

- GLICEMIE

- 176.6mg\dl

- SIDEREMIE

- 21,1µg\di

-

Ancheta

- EX.SUMAR URINĂ-negativ

alimentară

-

IMC

- Seria glucidelor

-

Examen somatic

- Seria lipidelor

-

Examen

- Seria proteinelor

psihologic

- Glucoza și albunia urina ră

54

- Indică diagnosticul de obezitate - Dozzajul hormonal indică hipotiroidism - Ancheta alimentară aratăa consum
- Indică
diagnosticul de
obezitate
- Dozzajul
hormonal indică
hipotiroidism
- Ancheta
alimentară
aratăa consum
excesiv de
protein , grăsimi
și dulciuri cu
mese neregulate
IMC depășește
32

55

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI PETRACHE DUMITRU

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENŢII

 

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

DELEGATE

01.02.2014

Dispnee manifestată prin senzaţie de sufocare cauzată de efort.

- Pacienta se

- Creeze un microclimat adecvat: cameră aerisită temperatură constant.

-

La

03.02.2014

prezinte o

recomandarea

Pacientul respiră

respiraţie în

medicului

anevoios

oboseşte

limite

- Învăţ pacienta să facă exerciţii respiratorii de relaxare

administrez

 
 

fizilologice

oxigenoterapie

05.02.2014

 

Pacientul prezintă o

- Explic pacientului cât de important este să stea în poziţii adecvate care să-i favorizeze respiraţia

respiraţie

fiziologică şi

oboseşte

01.02.2014

Circulaţie inadecvată cauzată de obstruarea arterelor și venelor manifestată prin edeme și cianoza extremităţilor.

- Pacienta să prezinte o circulaţie in limite normale și să își mențtină independnța pe termen lung

- Educ pacientul să aibă o alimentaţie fără exces de grăsimi să evite substanţele nocive: tutunul, cafeaua, să- şi menţină tegumentele curate, să evite sedentarismul şi să poarte imbrăcăminte și încălțăminte lejeră .

-

La recomandarea medicului administrez :

DETRALEX tb

05.02.2014

In urma ingrijirilor

acordate Pacientul prezintă circulaţie bună

1/zi

LEOTON GEL de 2ori /zi

   

- Dau pacientului poziție comodă în pat cu membrele inferioare suspendate peun rulou de buret pentru ai favoriza circulația .

56

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI PETRACHE DUMITRU

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENȚII

 

EVALUARE

DE

   

NURSING

AUTONOME

 

DELEGATE

02.02.2014

Discomfort fizic

- Pacienta să-şi recapete starea de bine in următoarele 24h

- Am grija ca pacientul sa beneficieze de un mediu sigur fără factori de stress

La recomandarea medicului administrz antialgice:

04.02.2014

datorită cefaleei

Pacientul prezintă ameliorarea durerii

manifestată prin

durere pulsatilă,

-

NUROFEN -

05.02.2014

vertij .

- Să prezinte dispariţia cefaleei în urmatoarele 6h

- Instruesc membrii familiei sa fie rabdătoari şi calmi

capsule

Pacientul prezintă nu mai acuză durere

3cp\zi

- Pacienta să fie liniştită pe tot parcursul internării.

- Mă asigur că pacientul este supravegheată atent pentru a evita pericolele

   

- Supraveghez durata,frecvenţa şi intensitatea durerilor notez în FO

02.02.2014

Perturbari metabolice datorită DZ tip 2 manifestat prin creșterea indicelui glicemic

- Pacientul să beneficieze de regim alimentar hipoglicemian

- Educ pacientul cu privire la schimbarea regimului alimentar hipocaloric si

La recomandarea medicului administrez diabetic orale:

02.02.2014

Glicemia=147

-

AMARYL 3 1tb diminiața și 1 tb seara

03.02.2014

- sa prezinte ameliorare simptomatologiei

hioglicemiant, a stilului de viață

Glicemia=128

 

- Informez familia în

 

04.02.2014

- limitarea riscului

acest scop

Glicemia=113

- adaptare noile schimbari ale stilului de viaț

- Pregătesc materialel necesare testării glicemie

05.02.2014

Glicemia=130

57

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI PETRACHE DUMITRU

DATA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENŢII

 

EVALUARE

DE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

NURSING

 

02.02.2014

Tulburări de ritm cardiac manifestatea HTA datorită surplusului de greutate.

- Ameliorare

- Recomand pacientului repaos la pat

La recomandarea medicului transport pacienta la

02.02.2014

asimptomelor

În

urma

- Limitarea

- Împreună cu echipa de ingrijire deserves pacientul la pat

cabinetul de cardiologie pentru examen de specialitate. La

examenului

riscului

cardiologic

pacientului se

 

- Elimin factorii perturbatori

recomandarea medicului administrez diuretice :

ajustează doza de

medicamente

- Pregătesc materialele

-

FUROSEMID 0,02

recomandate,

- necesare pentru măsurarea pulsului Pregătesc materialele necesare măsurării TA,P

g/2ml im 2 fl / zi

continuarea

 

tratament pentru

HTA

02.02.2014

- Monitorizez regulat diurezaTA și pulsul notez în FO

Pacientul prezintă

stare ameliorată TA =190/10 mm

 

Hg

D

=1300 ml

03.02.2014

TA =180/10 mm

Hg

D

=1800 ml

05.02.2014

TA =160/8 mm

Hg

D

=1900 ml

58

04.02.2014 TA =140/10 mm Hg D =2000 ml 05.02.2014 TA =140/8 mm Hg D =1800
04.02.2014
TA =140/10 mm
Hg
D
=2000 ml
05.02.2014
TA =140/8 mm
Hg
D
=1800 ml

59

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI PETRACHE DUMITRU

 

DIAGNOSTIC

 

INTERVENŢII

   

DATA

DE

 

OBIECTIVE

   

EVALUARE

NURSING

 

AUTONOME

 

DELEGATE

02.02.2014

Alterarea eliminrii intestinale cauzată de alimentaţie inadecvată și sedentarism manifestată prin constipaţie.

-

Pacienta să prezinte un tranzit in limite fiziologice și să-și mențină autonomia.

- determin pacientul consume o cantitate suficientă de lichide, ii recomand alimente bogate in fibre.

Administrarea la indicaţia medicului spasmolitice și laxative:

05.02.2014

In urma îngrijirilor acordate pacientul

- NO –SPA de 40 mg

prezintă un tranzit

- 1tb de 3ori/zi

intestinal de 1 scaun /zi

- Încurajez pacientul să facă exerciţii fizice cu regularitate

 

DULCOLAX 1tb/zi seara

   

- urmăreasc şi noteze in foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor

   

- efectuez la nevoie clisma evacuatoare simplă sau uleioasă

02.02.2014

Dificultate de a dormi cauzată de:

dispnee, stări anxioase manifestată prin somn agitat nsomnie, oboseală

-

Pacienta să aibă un somn liniştit fărăn întreruperi, odihnitor beneficieze de mediu necesar satisfacerii nevoii

- Inveţ pacientul practice tehnici de relaxare, respiratorii inainte de culcare

La recomandarea medicului administrzsedativ – anxiolitic:

04.02.2014

Pacientul îşi satisface nevoia ,se odihneşte bine ,are

- identifc cauza şi nivelul anxietăţii

-

Xanax de 4omg/1 cp seara

un somn regulated 1h –ziua şi 6h- noaptea,cu treziri rare în timpul nopţii

- creez un microclimat

 
 

-

.Pacienta să beneficieze de un program riguros de somn-veghe

adecvat: salon aerisit, linişte asigur condiţiile de favorizare a

somnului-

 
   

-

semiobscuritate

05.02.2014

60

     

- Stabilesc împreuna cu pacientul un program astfel ca pacienta să doarmă 7 -8 h \zi

 

Pacientaul prezintă un somn satisfăcător

- Comunic cu membrii echipei de îngrijire în acest scop

02.02.2014

Modificarea greutații corporale prin exces alimentar manifestată prin creșterea greutății