Curs 1 : CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI

I. DEFINITII:
Cresterea reprezinta procesul normal de augumentare a dimensiunilor corporale, de apozitie de noua substanta
tisulara. Consta in principal in multiplicarea celulara si cresterea volumului celulei.
Dezvoltarea este un proces normal care priveste in special aspectul complexarii functionale: formarea de
structuri noi, maturatia enzimatica, complexarea structurala, perfectionarea functionala.
Cele 2 procese sunt corelate in organismul uman. La nivel celular procesul de crestere se desfasoara in 3 stadii:
1. faza hiperplastica in care se produce cresterea nr celular prin mitoza;se petrece in cea mai mare parte intrauterin;
2. faza intermediara in care are loc cresterea numarului si a dimensiunilor celulare;
3. faza hipertrofica caracterizata prin cresterea dimensiunulor celulare si se produce, in general, postnatal.
Este greu de precizat cand inceteaza faza hiperplastica, momentul variind de la organ la organ. De exemplu:
celulele gliale isi epuizeaza posibilitatile de proliferare la 2 ani, in timp ce celulele musculare au aceasta capacitate
pana la varsta de 12 ani.
II. FACTORII CARE DETERMINA PROCESELE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE:
II.1. Potentialul de crestere si dezvoltare intrinsec (genetic)
Este unul dintre elementele determinante ale acestor procese; el joaca un rol important in determinarea ritmului de
crestere, dimensiunilor si aspectului morfologic. Explicatia este legata de controlul genetic al sintezei proteinelor de
structura si enzimelor.
II.2. Materialul necesar proceselor de crestere si dezvoltare (substante plastice, energetice, electroliti, vitamine,
oligoelemente)
Este dependent de mediu, acesta fiind al 2-lea factor determinant. Nutritia, ca proces biologic, reprezinta
modalitatea de a furniza organismului materialul necesar si este legata de aportul exogen, apetit, masticatie,
deglutitie, digestie si absorbtia principiilor alimentare. Metabolismul intermediar si energetic si functionarea
normala a sistemelor care asigura homeostazia mediului intern sunt necesare desfasurarii normale a functiilor
celulare.
II.3. Factorii hormonali
Moduleaza procesele de crestere si dezvoltare, potrivit informatiei genetice specifice organismului respectiv.
Hormonii care intervin sunt:
- hormonul somatotrop hipofizar (STH, GH);
- insulina favorizeaza cresterea facilitand sinteza proteinelor, acizilor grasi si glicerolului;
- hormonii androgeni produsi de corticosuprarenal sau gonade, initial favorizeaza cresterea pentru ca apoi sa o
limiteze prin accelerarea maturatiei scheletului;
- cortizonul are efect negativ asupra cresterii si pozitiv asupra dezvoltarii (favorizeaza maturatia enzimatica) ;
- tiroxina are rol esential in maturarea SNC si in controlul maturarii osoase.
II.4. Factorii de importanta secundara- Acestia sunt:
- factorii prenatali care conditioneza cresterea intrauterina;
- factorii emotionali (deprivare materna);
- controlul SNC (in encefalopatiile cronice infantile se constata efecte nefavorabile asupra acestor procese);
- activitatea fizica;
- afectiuni intercurente.
Toti factorii cunoscuti ca putand determina tulburari de crestere trebuie luati in considerare in cazul unei anomalii
de crestere si dezvoltare. In practica, cea mai frecventa cauza este malnutritia.
Exista diferite tipuri de curbe de crestere. In functie de varsta se impune alegerea judicioasa a parametrilor prin care
se efectueaza screening-ul procesului de crestere si dezvoltare.
III. CURBE DE CRESTERE:
III.1. Curba de crestere “neurala” (caracteristica SNC si anexelor sale) se caracterizeaza printr-o crestere rapida in
viata intrauterina, continuandu-se in ritm rapid dar in continua deceleratie pana la 5 ani, dupa care nivelul este lent
pana la pubertate, incetand in scurt timp dupa aceea.
III.2. Curba de crestere tip “limfatic” (ganglioni, foliculi splenici, tesutul limfatic al organelor, timus): cresterea este
rapida pana la 11 ani, cand masa tesutului este dubla fata de adult, dupa care urmeaza o reducere continua pana la
varsta adulta.
III.3. Curba de crestere de tip “scheletic”: nivelul maxim este atins precoce intrauterin, aspectul postnatal este de
continua decelerare pana la varsta de 24 luni, dupa care este aproximativ constant 5-6 cm/an pana la pubertate,
cand exista un varf de crestere de scurta durata, urmata de o scadere continua pana la nivelul 0 la adult.
III.4. Curba de crestere a tesutului celular adipos subcutanat incepe sa se dezvolte in trimestrul al III-lea intrauterin,
in viata postnatala cresterea este continua atingand maximum la varsta de 1 an; ritmul scade apoi pana la 2 ani,
dupa care este lent si relativ stabil.

Procesul de crestere are capacitatea de autoreglare prin: saltul de crestere; notiunea de “perioada critica”. Din
interactiunea continua intre potentialul genetic normal de crestere si conditiile corespunzatoare de mediu extern,
rezulta un “impuls” constant si bine reglat de crestere, care are drept rezultat un proces de crestere de o
amplitudine fiziologica, bine corelat cu varsta cronologica si cea biologica. In conditiile in care intervine un factor
perturbator (nutritie inadecvata, imfectie intercurenta), dupa indepartarea acestei perturbatii rezulta o accelerare a
cresterii “salt de crestere” care permite recuperarea deficitului si revenirea la ritmul anterior, fiziologic, concordant
cu varsta biologica si cronologica. Revenirea completa este posibila numai daca procesul perturbator nu a fost prea
mare si daca durata actiunii nu a fost prea indelungata.“Perioada critica” – stadiu limitat temporar in care o influenta
particulara, exogena sau endogena are un efect particular- accelerarea sau intarzierea cresterii si maturarii
(observatie facuta de Tanner).Pentru cresterea somatica intarzierea este doar partial recuperabila cand influenta
perturbatoare actioneaza in timpul perioadei critice de diviziune celulara (faza hiperplastica).
In aprecierea dezvoltarii sunt folosite criterii somatoscopice, somatometrice si fiziometrice:
1. Criterii somatoscopice
Pe baza observatiilor directe se pot obtine prin insumare unele impresii referitoare la:
- gradul de robustete, marimea caP, vol, grasimea, lungimea unor segmente, masivitatea care da impresia de F si R
- caracterizarea aspectului morfologic din raportul de marime dintre diferite segmente ale capului, gatului,
membrelor inferioare si formele corporeale det de cresterea variabila a vaselor, musculaturii si tesutului adipos;
- gradul de dezvoltare sexuala ca indice de maturizare pubertara (pilozitate pubiana, axilara, faciala, glande mamare
si organe genitale externe, modificarea aspectului extern al corpului ce diferentiaza cele doua sexe) ;
- tinuta corpului cu depistarea unor eventuale deformari corporeale sau malformatii;
- starea tegumentelor sub aspectul culorii, pigmentatiei, a tulburarilor circulatorii, hematologice sau endocrine.
2. Criterii antropometrice (somatometrice)
Ca metode de evaluare sunt utilizate curbele de crestere a greutatii, taliei, perimetrului cranian si toracic, in functie
de varsta si sex.
Greutatea si talia pot fi exprimate in:
a) percentile = limita in care se gaseste procentajul ce corespunde populatiei generale;
b) deviatii standard = daca consideram ca distributia populatiei urmeaza o regula normala, acestea permit
comparatia indivizilor intre ei.
Valorile sub 3 percentile corespund la < -2.5 DS sub medie. Valorile peste 97 percentile corespund > +2.5 DS
deasupra mediei. Studiul dinamic al cresterii este fundamental. Curba de crestere trebuie sa fie regulata. Trebuie
cautata existenta unor rupturi, fie ca este o accelerare sau o incetinire a ritmului de crestere. Exista curbe ale
vitezei de crestere in functie de varsta = somatograme.
1. Talia
- se utilizeaza pana la 3 ani, apoi se foloseste inaltimea;
- variaza cu sexul, rasa si conditiile de viata;
- in anumite conditii exista o corelatie intre inaltime, forta, capacitate vitala si rezistenta la efort;
- ritmul de crestere in primul an este: 4 cm- prima luna, 3 cm- luna a II-a si a III-a, 2 cm in luna a IV-a si 1cm pe luna in
restul lunilor. Deci la sfarsitul primului an sugarul va avea cu 20 cm mai mult fata de nastere;
- Geldrich propune o formula de calcul: T=5V+80;
- exista un peak de crestere la pubertate de aprox. 4.8 cm/an la varsta de 9.6 ani la fete si la 11 ani la baieti.
2. Greutatea
- in primul an sugarul creste astfel: 750g/ luna in primele 4 luni, cate 500g/ luna urmatoarele 4 luni si cate 250g/ luna
in ultimele 4 luni;
- formula propusa de Herman este: G = Varsta x 2 + 9;
- la pubertate saltul ponderal va fi de 3-4 kg / an. Variatiile in plus sau in minus fata de standard impun cautarea si
corectarea cauzelor.
3. Perimetrul cranian
- permite depistarea unor micro sau macrocefalii;
- formula simpla de calcul: PC=T/2+10;
- perimetrul la nou-nascut este de 34.5 cm, la 1 an de 45-46 cm, la 6 ani 50 cm si la 10 ani de 51 cm.
4. Perimetrul toracic
- ofera informatii despre cutia toracica;
- PT la nou-nascut este de 31-33 cm, la 1 an este cat PC.
5. Circumferinta bratului are rol important in stabilirea starii de nutritie si este de 11 cm la 1 luna si 16 cm la 1 an la
baieti si 15.6 cm la fete;
6. Diametrul biacromial si biiliac sunt importante la pubertate, diferentiind cele doua sexe;
7. Suprafata corporala se calculeaza dupa formula:
- SC (m2) = (G x 4) + 9 / 100 (copil cu G < 10 kg)
- SC (m2) = (G x 4 ) +7 / G + 90 (copil cu G 10 kg)
Utilă pentru calculul dozelor de medicamente, lichidelor administrate în PEV si pentru aprecierea funcției
renale. Adultul are in medie SC de 1,73 m2, copilul de 10 ani are SC de aproximativ 1 m2
Paniculul adipos este maxim la 6 luni realizand: pliu toracic = 1.5 cm, pliu abdominal = 2cm, pliu crural =3 cm.
8. Indicele de masa corporala
Se calculeaza dupa formula: IMC = G (kg) / T (m)2.
Valoarea nomala = 18 – 26; IMC < 18 = subponderal, IMC 27-30 = supraponderal, ≥ 30 = obezitate.
9. Proportiile corporale
Se modifică cu varsta:
• 0 - 6 luni cresterea este mai accentuata la nivelul trunchiului
• 6 - 12 luni cresterea este mai accentuata la nivelul membrelor inferioare
• extremitatea cefalica reprezinta 25 % din talie la varsta < 3 ani
• prepubertar cresc membrele > trunchiul;
Influența sexului:
• crestere similară până la pubertate
• băieții au perioade de creștere mai lungi, ceea ce explică talia cu 12-13 cm mai mare a acestora
3. Criterii fiziometrice - ne orienteaza asupra capacitatii de adaptare la conditii de activitate;
1. Capacitatea vitala
- determinata prin spirometrie;
- evalueaza integritatea functiei pulmonare, elasticitatea cutiei toracice, forta musculaturii respiratorii.
2. Forta musc: se determina cu ajutorul dinamometrului, putandu-se face corelatie intre greutate, talie si forta musc;
3. Aprecierea efortului fizic: se determina frecventa cardiaca, ventilatia si consumul de oxigen;
4. Latenta rectiilor motorii: cu ajutorul cronoscopului se poate determina timpul scurs de la aparitia unui stimul
auditiv sau vizual si inregistrarea reactiei. Valorile se masoara in secunde si fractiuni de secunda si variaza in functie
de dificultatea de diferentiere a stimulilor, testand capacitatea functionala a SNC. Pentru perceptia vizuala se
foloseste tahiscopul.
4. Criterii de apreciere a gradului de maturizare
1. Dezvoltarea dentitiei:
La varsta de:
- 6 luni apar incisivii medii inferiori;
- intre 8-10 luni incisivii laterali superiori;
- intre 12-14 luni incisivii laterali inferiori;
- la 1 an copilul are 8 dinti;
- intre 1 an – 1 an si jumatate apar primii molari;
- intre 1 an – 2 ani apar caninii;
- intre 2 ani – 2 ani si jumatate ultimul molar.
Dentitia temporara are 20 dinti. Cea definitiva are 32 de dinti si apare la 6-7 ani cu primul molar, iar ordinea
schimbarii este inversa aparitiei.
2. Dezvoltarea osoasa
Calcificarea oaselor lungi incepe inca din viata intrauterina la nivelul claviculei, oaselor craniului, femurului si
humerusului. Ritmul dezvoltarii osoase este determinat genetic, la fete existand un avans de osificare inca de la
nastere.Aprecierea varstei osoase se face prin vizualizarea nucleilor de osificare prin intermediul radiografiei de
pumn. Fontanela anterioara are dimensiunea de 4/ 3 cm la nastere, apoi se reduce, iar la 1 an – 1an si 2 luni se
inchide. Fontanela posterioara poate fi de 7 mm (sau inchisa de) la nastere; se inchide pana la 3 luni.
3. Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
- In perioada prepubera ordinea dezvoltarii lor este: aparitia si dezvoltarea pilozitatii pubiene si axilare; dezvoltarea
glandelor mamare; schimbarea vocii; disparitia tesutului adipos; aparitia menarhai si a secretiei seminale.
- Maturarea neurologica necesita urmarirea: reflexelor arhaice; tonusului muscular; posturii; motilitatii spontane;
limbajului; afectivitatii; comportamentului social;controlului sfincterian.
- La copilul mai mare urmarim dezvoltarea intelectuala: atentie; memorie; capacitate de abstractizare; reprezentare
grafica; reproducere verbala.
Ceea ce este foarte important este faptul ca nu trebuie sa confundam intarzierea reala in maturizarea neurologica
cu lipsa de stimulare sau carentele afective si de educatie.
III. PATOLOGIA CRESTERII
III.1. Intarzierea cresterii staturale (talia < percentila 3)
a) Intarziere de crestere sesizata de la nastere
1. intarzierea cresterii intrauterine izolat - uneori copii recupereaza acest deficit in ani de zile, dar adesea incomplet;
2. intarzierea cresterii intrauterine asociata cu un sd.dismorfic: embriopatii si fetopatii (rubeola, CMV, toxoplasmoza
) ; aberatii cromozomiale (trisomia 21, 13, sdr.Turner); maladii scheletice; nanism esential dismorfic (sdr.Silver-
Russet, Seckel, Rubinstein, Cornelia de Lange).
b) Intarzierea cresterii cu debut postnatal
1. Intarzierea cresterii fara cauza patologica:
- talie mica familiala (membrii familiei cu talie mica);
- talie mica esentiala (parintii cu talie normala).
2. Intarzierea cresterii legata de intarzierea pubertatii mai ales la baieti in jurul varstei de 8 ani, accentuata cu atat
mai mult daca pubertatea intarzie.Uneori se constata un deficit temporar de hormoni de crestere care se corecteaza
cu testosteron.
3. Intarzierea cresterii legata de patologia neendocrina
- b.renale (IRC, tubulopatii) ; cardiopatii severe; mucopolizaharidoze; boli metabolice; boli digestive (intoleranta la
gluten, b.Crohn) ; talasemia majora; corticoterapia; anorexia psihogena; carenta calorica si/sau proteica; nanism prin
deprimare afectiva (stimulare insuficienta hipofizara); anomalii cromozomiale; condrodisplazia.
4. Intarzierea cresterii legata de cauze endocrine:
- insuficienta hormonilor de crestere (obligatoriu se cauta si alt deficit hipofizar si alte cauze organice ca: malformatii
cranio-faciale de linie mediana, tumori la nivelul seii turcesti, traumatisme craniene); diabet insipid central;
insuficienta tiroidiana; insuficienta gonadica primara sau secundara; sdr. Cushing (intarziere de crestere precoce si
severa) ; carenta de vitamina D .
III.2. Talie excesiva, accelerarea cresterii
1. talie mare constitutional;
2. cauze endocrine: hipersecretia h. de crestere; pseudopubertate precoce; hipertiroidism; hiperinsulinism; secretia
h. sexuali la pubertate precoce.
3. cauze neendocrine - sdr. malformative sau dismorfice (sdr. Marfan, gigantism cerebral).
IV. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A COPILULUI
Dezvoltarea, ca si cresterea, incepe inainte de nastere. Nou–nascutul care atinge un grad de maturizare
normala a sistemului nervos trebuie sa reactioneze la un anumit numar de stimuli. Aceste reactii constituie primele
etape ale dezvoltarii individului. Aparitia unui eveniment nu este punctiforma in timp si se intinde pe o perioada
variabila pentru fiecare individ. Ca etape principale se descriu: perioada neonatala, primul an, al doilea an, perioada
prescolara, adolescenta. Dezvoltarea este un proces complicat, fiind rezultatul diferitelor forte, dintre care
principalele sunt: mostenirea congenitala, inteligenta, rapiditatea maturatiei si calitatile stimulative ale mediului
ambiant. Orice diminuare a oricarui dintre acesti factori conduce la o intarziere in dezvoltare. Mostenirea
congenitala a inteligentei depinde de factorii ereditari (poligenici). Rapiditatea maturarii depinde de sanatatea
generala a copilului (toate bolile debilitante intretin o stationare a dezvoltarii) si de o nutritie corespunzatoare.
Calitatea stimulativa a mediului ambient depinde de conditiile sociale.Copilului ii este necesara afectivitatea. Fondul
sonor in care este crescut copilul reprezinta un element la fel de important in dezvoltare. Criteriile de apreciere a
dezvoltarii sunt legate de dezvoltarea motricitatii in primul an de viata, pentru ca apoi sa devina mai variate:
comunicare verbala si grafica, posibilitatea de adaptare sociala, posibilitatea de abstractie, de discernamant.
Ca principali indici orientativi ai dezvoltarii neuropsihice la copilul 0-3 ani se folosesc: postura si locomotia,
coordonarea miscarilor, comportamentul adaptativ, limbajul.
Principii ale dezvoltarii neuro-psihice:
1. Principiul cefalo-caudal
- primele 2-3 luni - contolul mișcărilor capului și feţei
- 3-6 luni - se ridică când este prins de mâini
- 6-12 luni - controlul asupra membrelor inferioare
- coordonarea membrelor superioare o precede pe a celor inferioare
2. Principiul proximo-distal
- musculatura bratelor inaintea mainii, musculatura mainii si piciorul inaintea degetelor, musculatura degetelor
specializata in miscari fine – ultima
- coordonarea musculaturii proximale o precede pe cea distală
3. Dezvoltarea depinde de procesul maturării invățării
- necesară maturizarea până la un punct pentru a progresa spre noi achiziții.
- copilul nu poate desena fără capacitatea motorie de a controla creionul
- modelele de maturare sunt innascute - genetic programate.
4. Dezvoltarea cognitivă se face de la simplu la complex
- Initial invață pe baza asemănării, proprietăților comune ale obiectelor
- Ulterior devin capabili de a clasifica
5. Cresterea și dezvoltarea – un proces continuu-- Stadiile dezvoltarii se sprijina unul pe celalalt
6. Cresterea și dezvoltarea - de la general la particular
- primele mișcări ale sugarului - generalizate, nedirectionate, bazate pe reflexe
- prinde cu toata mâna inainte de a avea controlul mușchilor degetelor
7. Diferențe individuale în procesul creșterii și dezvoltării
- secvența este aceeași pentru toți copiii
- ritmul poate fi diferit
- există marje de vârstă pentru fiecare dintre achizitii
- mersul poate avea loc în mod normal de la 10 la 14 luni
- un copil poate avea diferențe în ritmul achizițiilor motorii / cognitive
Achizitii psiho-motorii la diferite varste:
- 1 luna: usoara hipertonie a flexorilor; in decubit dorsal pozitia laterala a capului; reflexul de apucare prezent; tipa
de foame si se calmeaza daca este luat in brate; emite sunete laringiene.
- 2 luni: tinut vertical isi tine capul cateva momente; in decubit ventral isi ridica umerii si capul cateva momente;
reflexul de agatare se mentine; fixeaza cu privirea persoanele straine; gangureste.
- 3 luni: se sprijina pe antebrat cand este culcat pe abdomen; isi ridica capul cand este culcat pe abdomen; isi tine
mana deschisa in somn; se agata de haine; zambeste; intoarce capul la zgomot; rade sau emite sunete de bucurie;
reactioneaza la persoane sau obiecte cunoscute.
- 4 luni: sade sprijinit scurt timp; tine jucaria cu patru degete si palma, o scutura; schiteaza miscarea de apucare;
zambeste persoanelor familiare; priveste activ in jur; tendinta de modulare a vocii.
- 5 luni: sade sprijinit mai mult timp; in decubit ventral isi ridica toracele; tine mainile pe biberon; deosebeste
persoanele straine de cele familiare; emite grupe de sunete cu ritm rapid.
- 6 luni: isi ridica capul cand este culcat pe spate; se intoarce de pe spate pe burta; muta jucaria dintr-o mana in
alta; strange in pumn obiecte mici; intinde mainile pentru a fi ridicat; isi manifesta simpatia si antipatia.
- 7 luni: se ridica din decubit dorsal in pozitie sezand; incepe sa se tarasca; dezvolta capac mainii drepta; localizeaza
un sunet la 1 metru; mangaie imaginea sa intr-o oglinda; cauta o jucarie pierduta; pronunta silabe grupate.
- 9 luni: sta in sezut fara sprijin; se tine de mobila; apuca obiectele cu 2 degete; isi tine singur cana sau biberonul; se
joaca “bau”; intelege “nu” si “papa”.
- 12 luni: merge singur sau tinut de o mana; arunca jucariile, da jucaria care i se cere; coopereaza la imbracat; stie
cand este strigat; intelege “da” , “mama” , misca din cap “nu”.
- 18 luni: merge pe scari cu ajutor; poate arunca o jucarie din picioare fara sa cada; poate intoarce 2-3 pagini la o
carte odata; incearca sa manance singur cu lingurinta; are un lexic de 6 cuvinte; arata ce doreste; imita unele
actiuni ale adultului; ii plac jocurile cu alti copii.
- 24 luni: fuge fara sa cada; urca si coboara singur scarile; intoarce cate o singura pagina o data; isi scoate singur
pantofii; cere olita; se joaca cu alti copii; vorbeste in mici propozitii; utilizeaza “mie” , “al meu”.
- 30 luni: sare cu ambele picioare de pe podea; arunca o minge din mana; deschide nasturii; tine un creion ca
adultul; isi spune numele intreg; merge sa bea singur; foloseste pluralul si trecutul; utilizeaza corect “eu”.
- 36 luni: poate pedala pe un triciclu; merge pe scari alternand piciorul; isi sterge mainile daca i se spune; se
imbraca si se dezbraca incheind si descheind nasturii din fata; imparte cu altcineva jucariile; se joaca cu alti copii; se
invarteste; povesteste scurte istorii din experienta proprie; isi cunoaste sexul.
Perioada prescolara: 3-6 ani: Progresele motorii se exprima la diferite nivele. Alergatul si saritul se
perfectioneaza. De la 3 ani stie sa mearga cu tricicleta.
Limbajul--Copilul de 3 ani isi pronunta numele, prenumele, cunoaste culorile. La 4 ani utilizeaza adjective si cuvinte
de legatura, stie sa compare, incepe sa recunoasca literele, povesteste evenimente, recita, joaca jocuri cu reguli.
Afectivitatea--La 4 ani copilul apreciaza povestile, cantecele, incepe sa puna intrebari nenumarate. Incepand de la 3
ani apare “complexul lui Oedip”, fiind atras de parintele de sex opus. Parintele de acelasi sex reprezinta un rival.
Dupa aceasta perioada copilul intra intr-o perioada de latenta care dureaza pana la adolescenta.
Perioada scolara (6-11 ani)-- La 6 ani copilul stie sa se imbrace, sa se incalte, isi cunoaste varsta, stie sa numere
pana la 10, stie sa traverseze, merge la scoala. Intra intr-o perioada in care echilibrul comportamental si
personalitatea sa sunt dependente de conditiile socio-familiale. Este perioada marilor “aviditati”, a receptivitatii
extraordinare. La scoala copilul isi perfectioneaza limbajul, isi perfectioneaza contactul social. Un climat de relativa
securitate atat in plan material cat si educativ este absolut necesar.
Coeficientul de dezvoltare si inteligenta
Acesti coeficienti sunt utilizati de catre psihologi pentru a caracteriza dezvoltarea copilului. Valorile normale ale
QI variaza de la 90-110 (emotivitatea copilului poate influenta rezultatul testelor). Probele evalueaza eficienta
functiei de gandire, cunostinte si aptitudini, probe pentru functii psihice izolate: atentie, memorie, perceptia rapida a
formelor si culorilor, capacitatea de observare, de diferentiere, calculul matematic, desen dupa model sau desen
tematic. Exista si subteste de performanta care urmaresc: completarea unor imagini lacunare, aranjarea in
succesiune logica a unor imagini, asamblarea partilor unui intreg, pasajul prin labirint.
Orice deficienta sesizata la un copil, fie ca este sub aspect motor, cognitiv, verbal sau de integrare sociala
necesita urmarirea atenta a acesteia si rectificarea cu ajutorul echipelor formate din pediatru, psiholog,
neuropsihiatru, logoped din ambulator sau in servicii specializate de recuperare