Universitatea ,,Ștefan cel Mare"din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentara

Program de studii - Controlul și expertiza produselor alimentare
An I

Determinarea indicelui de
Refracţie al unei lamele cu feţe
plan-paralele
Scopul lucrarii:

Ne propunem să determinăm indicele de refracţie al unei lamele cu feţe plan - paralele.

Descrierea microscopului:

Microscopul este un instrument optic alcătuit din două sisteme optice -

obiectivul şi ocularul - care formează imagini virtuale mărite pentru obiectele
mici, permiţând distingerea unor detalii ce nu se pot vedea cu ochiul liber.
Principiul de funcţionare al microscopului - formarea de imagini cu acest
instrument - este prezentat în figura 1.

Dacă distanţele focale ale obiectivului şi ocularului sunt f1 şi respectiv f2, dis -
tanţa focală a microscopului ( f) va fi:
𝑓 1 ∙ 𝑓2
f= ∆

Δ- fiind distanţa dintre focarele interioare ale celor două sisteme optice ce
alcătuiesc microscopul (vezi fig.1). Această distanţă focală a microscopului
poate fi foarte mică şi, ca urmare, puterea acestuia P (= 1/f ) poate fi foarte
mare.
Cea mai mică distanţă dintre două puncte (puncte care pot fi observate separat
prin microscop) o vom nota η şi poate fi calculată cu ajutorul relaţiei:
𝜆
ƞ = 2∙𝑛∙𝑠𝑖𝑛𝑢

unde : λ - este lungimea de undă a luminii folosite;

n - indicele de refracţie al mediului ce separă obiectul de obiectiv;
2u -este deschiderea obiect la marginile obiectivului.

Calcularea indicelui de refracţie al unei lamele transparente cu feţe

plan-paralele:

Considerăm un punct A1 situat pe faţa inferioară a unei lame cu feţe plan -

paralele, ca în figura 3. Privit de sus prin lamă, punctul luminos A1 apare mai aproape de
observator ca în realitate.
 Fig 2.

Să considerăm două raze de lumină ce pleacă din A1. Ele vor conduce la o
imagine virtuală A2 la intersecţia razelor refractate. Prin calcule simple, rezultă:

ID = 𝐴⃓1 ∙ sin 𝑖1 = 𝐴⃓2 ∙ sin i2

sin 𝑖2
dar : =𝑛
sin 𝑖1
𝐴1 𝑙
deci : n= (10)
𝐴2 𝑙

Pentru unghiuri de incidenţă mici, deci raze aproape normale pe suprafaţa lamelei (ochiul
priveşte de la o distanţă mare faţă de dimensiunile lamelei), putem face aproximaţiile: A1I ≈
A1D = l şi A2I ≈ A2D = l - d. Deci relaţia (9) se rescrie:

𝑙
n = 𝑙−𝑑 (10′ )

unde : d- este deplasarea imaginii faţă de obiect

l- este grosimea lamelei.

Mod de lucru :
Determionarea indicelui de refracţie al unei lamele cu feţe plan paralele: Considerăm punctul A 1
situat pe faţa inferioară a unei lame cu feţe plan paralele.

fig 4.

Vom folosi microscopul pentru a determina mărimile l şi d în cazul unei lamele de sticlă.
Metodica este următoarea (vezi figura 4):
 se pune la minim şurubul micrometric al microscopului;
 se aşează pe măsuţa microscopului o lamelă de sticlă (L1) şi se pune la punct cu
microscopul imaginea punctului A1 (pictat în albastru pe suprafaţa superioară
a acesteia). Se citeşte pe şurubul micrometric poziţia obiectului, în acest caz (P1);
 aşezăm lamela L2 al cărei indice vrem să-l determinăm. Se ridică tubul obiectivului prin
rotirea şurubului micrometric, numărându-se totodată de câte ori acesta trece prin poziţia de
zero, până ce imaginea punctului A1 se vede clar din nou. Poziţia acestei imagini este notată
cu P2. Se înregistrează diviziunile corespunzătoare de pe şurubul micrometric;
 se continuă ridicarea tubului microscopului până ce apare clar imaginea unui punct arbitrar
ales de pe faţa superioară a lamelei L2 (D pictat cu roşu). Fie P3 poziţia acesteia pe scala
gradată.
 Cu ajutorul formulei (10) indicele de refracţie se calculează simplu astfel:

𝑙 |𝑃3 − 𝑃1 |
n = 𝑙−𝑑 = |𝑃3 −𝑃2 |

Rezultatele se trec în tabelul 4 :

Nr. det . P1 (div) P2 (div) P3 (div.) n 𝑛̅

1. 0.7 0.8 0.7 2 1.75
2. 0.8 0.9 0.8 1.25
3. 0.9 1.3 0.9 2

𝑙 |𝑃3 − 𝑃1 |
n = 𝑙−𝑑 = |𝑃3 −𝑃2 |
.

|𝑃3 − 𝑃1 | |0.7− 0.7|

n1 = |𝑃3 −𝑃2 |
= |0.7−0.8|
=

|0.8− 0.8|
n2= |0.8−0.9|
=
|0.9− 0.9|
n3 = |0.9−1.3| =

Concluzie :