Curiozități

În statutul BNR există un articol care spune că: Membrii Consiliului de administraţie al Băncii
Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere
prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată
îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără
neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de
supraveghere prudenţială.

Suntem singura ţară din Europa cu bani de plastic. România a pus în circulaţie primele bancnote
pe suport de plastic (polimer) în 1999, bancnotele de 2.000 de lei emise cu ocazia eclipsei totale
de soare. Până azi, România e singura ţară europeană care foloseşte bani din plastic. Asemenea
bancnote se mai pot întâlni în Asia şi Australia. Cei de la BNR spun că bancnotele de plastic sunt
mai rezistente şi mult mai greu de falsificat.

BNR a emis primele bancnote romanesti, în 1880. Anterior, existau în circulaţie doar "bilete
ipotecare" un substitut de bancnote, emise de Ministerul de Finanţe. Odată cu bancnotele BNR
au apărut şi primele preţuri fixe la comercianţi. Până atunci, bucureştenii, de exemplu, erau
învăţaţi să negocieze absolut orice preţ în magazine.

2. Primele bancnote româneşti au fost tiparite în Franţa. Ulterior, Eugeniu Carada,

fondatorul Băncii Naţionale, a adus în ţară aparatele necesare pentru emisiunea de bancnotă.

3. La doar 10 ani de la data înfiinţării instituţiei, au fost construite palatele BNR, ceea ce
înseamnă că de 120 de ani banca centrală îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi cladire

. 4. Oamenii apropiaţi instituţiei spun că funcţionează la fel de bine ca un ceas elveţian. De

altfel, BNR se bucură de aceeaşi reputaţie încă de la înfiinţarea sa, când fondatorul Eugeniu
Carada imprimase instituţiei o organizare atât de eficientă, încât se spunea că şi dacă ar fi
condusă de o persoană fără niciun fel de cunoştinţe financiare, ar fi tot profitabilă.

5. Reputaţia BNR s-a menţinut în timp. Chiar şi acum, instituţia este o veritabilă pepinieră de
economişti pentru băncile comerciale. Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator
6. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a intrat în Cartea Recordurilor drept cel mai longeviv
ocupant al acestei poziţii. Acesta a fost învestit în funcţie în 1990, având acum în spate aproape
27 de ani de mandat.

7. În istoria BNR există însă cineva care a condus instituţia mai mult timp decât Mugur
Isărescu, deşi nu a ocupat niciodată postul de guvernator. Este vorba despre fondatorul BNR,
Eugeniu Carada, care, alături de Ion C. Brătianu a pus bazele instituţiei, acum 130 de ani. Deşi s-
a dedicat trup şi suflet acestei instituţii, în care a lucrat peste 30 de ani, ocupându-se de
deschiderea de filiale şi de organizarea internă a băncii, Carada a refuzat postul de guvernator,
care i-a fost propus în nenumărate rânduri, şi a primit doar funcţia de director. Cu toate acestea,
în cei 30 de ani petrecuţi la Banca Naţională, Carada a fost cel care a coordonat banca centrală,
deşi funcţia de guvernator a fost ocupată, pe rând, de Ion Câmpineanu şi Anton Carp.

8. Revenind la Mugur Isărescu... La începutul lui 2010, preşedintele Traian Băsescu i-a
conferit cea mai înaltă distincţie a statului român, Steaua României în grad de Colan, pentru
efortul deosebit depus în vederea elaborării şi implementării politicilor care au asigurat
stabilitatea financiară a României.

9. Se ştie deja că guvernatorul Mugur Isărescu este producător de vinuri. Puţin ştiu însă că
exportă o parte din producţie şi că întâmpină probleme, ca şi ceilalţi exportatori, când încearcă să
negocieze cu băncile un curs de schimb cât mai convenabil pentru valuta încasată pe contracte.

10. Deşi extrem de prestigioasă, instituţia BNR este implicată an de an în zeci de

procese. Cele mai multe dintre acestea sunt procese intentate de proprietarii de bijuterii si metale
sau pietre preţioase din perioada comunismului, care au fost forţaţi să depună aceste bunuri la
BNR şi care acum cer restituirea lor. Acestea sunt însă procese formale, deoarece doar restituirea
bunurilor se poate face doar printr-o decizie judecătorească.