PUERICULTURA

Rinja Andreea
Grupa IV , AMG II
EXAMENUL NEUROLOGIC LA NOU NĂSCUT

 Examinarea neurologică a sugarului trebuie să se efectueaze ţinînd seama de dezvoltarea

neuromotorie pe etape de vârstă
Reguli de reţinut

 Regula 1: “ STAI, UITĂ-TE ŞI ASCULTĂ” pentru că sugarul nu are capacitatea de a colabora la

efectuarea unui examen neurologic. Urmărind activitatea spontană a sugarului se poate
aprecia statusul mental al copilului, se pot evalua nervii cranieni, coordonarea şi statusul
motor

 Regula 2: “FĂ DIN EXAMINARE O JOACĂ” copilul este mult mai cooperant daca examenul
neurologic este efectuat ca un joc pentru ca stîrneşte curiozitatea copilului, îi captează
atenţia

 Regula 3: “ LASĂ PENTRU FINAL CE E NEPLĂCUT”  examinarea fundului de ochi sau

măsurarea perimetrului cranian, etc.

ANAMNEZA
 Ofera date de la mama privind:

1. modul in care a decurs sarcina

2. modul in care a decurs nasterea

3. starea copilului la nastere

4. incidentele perioadei neonatale

5. evolutia de la nastere la data consultului

 1.Modul in care a decurs sarcina

Bolile suferite de mama in timpul perioadei de gestatie (toxemie gravidica, toxoplasmoza,

rubeola, lues), eventuale intoxicatii, carente vitaminice, expuneri la radiatii ionizante sau
traumatisme

Incompatibilitati de grup sanguin sau factor Rh

 2. Modul in care a decurs nasterea

Tipul de nastere (spontana, travaliu prelungit, aplicare de forceps, cezariana)

Tipul de prezentatie (craniana, pelviana)

Existenta unei suferinte fetale (incetinirea sau disparitia zgomotelor cardiace)

Posibilitatea unei infectii (ruperea prematura a membranelor, lichid amniotic anormal)

1
PUERICULTURA
Rinja Andreea
Grupa IV , AMG II

 3. Starea copilului la nastere

Greutatea la nastere

Scorul APGAR

Momentul primei respiratii

Eventuale manevre de reanimare

 4. Incidentele perioadei neonatale

Intensitatea, precocitatea si durata icterului neonatal

Cianoza permanenta sau paroxistica

Tulburari ale reflexului de supt sau deglutitie

Anomalii ale ritmului de somn

Hipotermie prelungita

Tulburari de tonus muscular

 5. Evolutia de la nastere la data consultului

Bolile febrile grave

Bolile infectioase insotite de tulburari psihice, senzoriale sau motorii

Deshidratari acute

Crize convulsive

Traumatisme cranio-cerebrale

Boli ereditare in familie

EXAMENUL CLINIC

1. Examenul motilitatii

2. Examenul tonusului muscular

3. Examenul sensibilitatii

4. Examenul reflexelor

5. Examenul tulburarilor sfincteriene

6. Examenul nervilor cranieni

2
PUERICULTURA
Rinja Andreea
Grupa IV , AMG II

1. Examenul motilitatii

A. Atitudinea copilului

B. Motilitatea activa si forta segmentara

C. Ortostatiunea

D. Mersul

E. Miscarile involuntare

2. Examenul tonusului muscular

 Tonusul de repaus

- consistenta este apreciata prin palpare si inspectie

- extensibilitatea – prin mobilizare pasiva

- reflexe pendulare – ROT rotulian

 Tonusul postural, prin cercetarea reflexelor de postura

 Tonusul de actiune, manifestat in timpul miscarilor voluntare

3. Examenul sensibilitatii

 Este dificil de efectuat la copilul mic datorita lipsei de colaborare din partea acestuia, in
special in ceea ce priveste sensibilitatea profunda

 La sugar sensibilitatea dureroasa se exploreaza aproximativ dupa ciupire sau intepare cu acul

4. Examenul reflexelor

 La nou-nascut pot fi puse in evidenta reflexele rotulian, bicipital si achilian

 Celelalte ROT apar la sugar si copilul mic

 Reflexul cutanat plantar poate fi in extensie pana la varsta de 2 ani

 Dupa aceasta virsta extensia halucelui constituie semnul Babinski si indica o leziune
piramidala

5. Examenul nervilor cranieni

 Perechea I (nervul olfactiv)

 Acuitatea olfactiva poate fi apreciata aproximativ prin cautarea rectiei de respingere a unui
miros neplacut

3
PUERICULTURA
Rinja Andreea
Grupa IV , AMG II
 Hiposmia se datoreaza unor afectiuni rinogene (rinofaringite, rinite atrofice), hidrocefalie,
fracturi de baza, tumori voluminoase ale hipofizei, agenezia nervilor sau bulbilor olfactivi

 Perechea a II-a (nervul optic)

 Reactia de aparare la lumina este prezenta la nastere

 La varsta de o luna copilul fixeaza lumina

 De la 3 luni poate fixa cu privirea un obiect sau o persoana

 La peste 3 luni apare reactia de clipire la amenintare

 La 2 ani percepe si diferentiaza culorile

 La peste 2 ani acuitatea vizuala se apreciaza ca si la adult

 Nivele de lezare ale cailor optice

 Leziuni retiniene: tezaurismoze, boala Tay-Sachs, retinopatie pigmentara

 Nervul optic poate fi afectat in afectiuni degenerative, TU, intoxicatii (alcool metilic)

 Leziunile chiasmei optice (produc hemianopsie bitemporala) in TCC, craniofaringioame, TU

supraselare

 Leziunile cailor optice retrochismatice (hemianopsie omonima)

 La nivelul scoartei cerebrale apare hemianopsia omonima cu conservarea vederii maculare

 Perechile III ,IV si VI

 Examinarea presupune urmarirea miscarilor GO (copilul este pus sa urmareasca un obiect

care se deplaseaza in diferite directii)

 Examinarea pupilelor

 Examinarea pleoapelor

 Examinarea comisurilor palpebrale

 Perechea a V-a (nervul trigemen)

 Reactia la atingere a obrazului (sugarul intoarce capul de aceeasi parte)

 Atingerea zonei periorale (determina miscari de sugere)

 Explorarea reflexului cornean (abolit bilateral in starile comatoase, unilateal in leziuni

protuberantiale)

 Functia motorie – cercetarea tonusului si a troficitatii muschilor maseteri si temporali

4
PUERICULTURA
Rinja Andreea
Grupa IV , AMG II

 Perechea a VII-a (nervul facial)

 1. Paralizia faciala de tip periferic

 2. Paralizia faciala de tip central

 Examenul craniului

 Măsurarea perimetrului cranian denumit şi circumferinţa occipito-friontală, pentru că

măsurătoarea se efectuează plasînd cu metrul de croitorie pe cea mai proeminentă regiune a
osului frontal respective occipital.

 Palparea suturilor şi fontanelelor (anterioară şi posterioară) este obligatorie la nou născut, se

va şi dimensiunea fontanelelor. La naştere fontanela anterioară are dimensiuni de 2,5/5cm.