Eficientizarea comunicarii in fata unei situatii

deosebite

Comunicarea este deosebit de important n asistena

medical, n condiiile n care pacienii sau clienii sunt vulnerabili
din punct de vedere emoional, se simt singuri i, de cele mai
multe ori, speriai de ceea ce i poate atepta. n tot acest proces
de acomodare este esenial o bun comunicare, pentru c ea
contribuie la asigurarea, n condiii de siguran i eficien, a
ngrijirii medicale de care pacienii au nevoie, att prin prestarea
unor servicii de calitate, dar i prin efectuarea procedurilor
corespunztoare. Comunicarea (nu doar comunicarea n asistena
medical) este punctul central a tot ceea ce ntreprindem n
societatea noastr, indiferent de serviciile pe care le prestm sau
de domeniul n care activm.

Se tie c persoanele care au nevoie de asisten medical

sau de servicii medicale de urgen devin ngrijorate, anxioase,
panicate, mai ales dac, pe parcurs, starea de sntate se
agraveaz ori se deterioreaz. Acest lucru poate conduce la stri
de nesiguran, uneori de agresivitate (n funcie de urgena
medical pe care o comport). Fie c este vorba de un simplu test
de analize, de o nou schem de tratament, uneori chiar de o
urgen maxim, pacientul simte nevoia s fie ajutat, neles dar,
mai ales, s i se asigure revenirea n zona de confort, dac starea
sa clinic se agraveaz.

O bun comunicare reduce factorii de stres enumerai

anterior, ajut pacientul s capete ncredere n staff-ul medical cu
care intr n contact i l face s se simt n largul lui.

Ne aflam intr-o situatie deosebita atunci cand este nevoie sa

se comunice cu pacientii cu tulburari cognitive grave, cum ar fi
bolnavii de boala Alzheimer sau alte tipuri de dementa.

In primul rand rbdarea este important cnd vrei s

comunici cu un bolnav de Alzheimer, dar i receptivitatea ta la
strile celui aflat n suferin. Dac vei ncerca s te pui n locul lui
i s nelegi mai bine prin ce trece, chiar dac nu eti un om
rbdtor, vei reui s vorbeti rar, s foloseti propoziii scurte, s
repei ceea ce vrei s-i comunici. Toate acestea l vor ajuta s
neleag mai uor ceea ce i comunici i vei scpa de confuzii i
frustrri. Asigur-l pe bolnav c-l asculi i faci tot ce poi s
pricepi ceea ce-i spune. Va simi acestea vznd ct de mult
rbdare ai cnd discui cu el i ct de atent l priveti. Las-l s
termine ceea ce ncearc s-i comunice. Cnd nu gsesc cuvintele
precise, ncerc s ghiceti din context la ce se refer i spune-i.
Dac nu poi ghici, propune-i s gesticuleze.

Iar in al doilea rand , trebuie sa ne obisnuim cu un nou

limbaj, ca de exemplu gesturile i cuvintele inventate de persoana
care sufer de Alzheimer o ajut pe aceasta s explice mai uor
ceea ce are nevoie. ncearc s te familiarizezi cu ele, fr s o
corectezi, altfel va deveni mai agitat.
 Pstrai contact vizual direct cu persoana n cauz (nu inei
braele n sn i nu ridicai ochii spre tavan). Artai, prin postura dvs., c
suntei interesat i pregtit s v ascultai interlocutorul. Participai activ
la discuie: acordai persoanei atenia cuvenit. Nu fii distras de
telefoane, gnduri sau de alte lucruri pe care trebuie s le facei n acel
moment (este important!). Ascultai cu atenie ceea ce vi se transmite.
Muli pacieni/clieni sunt nemulumii de modul n care plngerea lor a
fost soluionat. ncercai s identificai cuvintele cheie suprat,
dezamgit, dezgustat, rnit. Aceste rspunsuri emoionale trebuie s fie
tratate la fel de serios ca situaia iniial pe care le-a cauzat. i n nici un
caz nu v ntrerupei interlocutorul. Dac avei deja un rspuns pentru
aceast spe i dac ine de competena dvs., i vei transmite la final!
Rspundei pozitiv la ceea ce vi s-a transmis i punei bazele trecerii ctre
o soluionare favorabil a problemei aprute. n primul rnd trebuie s
transmitei prerile dvs. i regretul fa de situaia creat (oricare ar fi
ea). Acest lucru nu nseamn neaprat c v cerei scuze pentru o eroare
de serviciu ci pur i simplu c v pare ru c tot ceea ce s-a ntmplat a
cauzat o neplcere. n cazul n care putei face fa situaiei uor i rapid,
folosii toate mijloacele pentru a ntreprinde aceste demersuri. Dac
situaia este mai complicat sau mai complex, explicai interlocutorului
dvs. C
 Relatia asistent medical pacient va fi de acceptare reciproca, o
atitudine de respect, caldura si intelegere empatica fata de pacient,cu
toate ca de multe ori, asistenta medicala este considerata o simpla masina
de indeplinit ordinele medicului, uitandu-se ceea ce este esential in
practica medicala, si anume: intelegerea si disponibilitatea fata de pacient,
medicul vine si pleaca, pe cand asistenta e cea care supravegheaza, ajuta
si ingrijeste pacientul. Din aceasta cauza, relatia dintre asistenta medicala
si pacient nu trebuie sa se limiteze numai la aplicarea tratamentului, ci si
la stabilirea unei comunicari psihice cu el, pentru a-l putea ajuta in a-si
exprima trairile interioare.

Comunicarea asistentei medicale cu pacientul trebuie sa fie concordanta

cu starea lui actuala, cu posibilitatile lui de intelegere si asociata cu
elemente de sprijin pentru a influenta pozitiv evolutia bolii sale. Adesea,
atitudinea noastra insuficient controlata (orice semn cu capul, susoteli cu
membrii familiei, orice denumire stiintifica neinteleasa de catre pacient,
chiar tacerea) influeteaza bolnavul, generand suspiciuni si disconfort.

La baza eticii medicale stau o serie de trasaturi morale si profesionale ale

asistentei medicale (personalului de ingrijire) cum ar fi: cinstea,
onestitatea, spiritul de daruire, solicitudinea, altruismul, ascultarea
empatica, respectul. Din acest motiv, profesia medicala trebuie exercitata
cu rabdare, generozitate, pasiune, sinceritate, locul central in activitatea
de ingrijire ocupandu-l pacientul, care trebuie inteles si acceptat asa cum
este. O atitudine apropiata fata de bolnav nu inseamna umilinta, mai ales
ca pacientul iti incredinteaza secretele sale, trairile, pe care in alte conditii
nu le-ar face. In plus, un comportament corect fata de bolnav implica
pastrarea confidentialitatii acestor destainuiri. Sigur ca exista cazuri cnd
esti obligat sa divulgi unele secrete, dar trebuie sa stii cnd si cui sa o
faci. Cele mai importante atribuii ale unei asistente medicale sunt :
asistarea medicului la efectuarea investigaiilor clinice, realizarea
investigaiilor paraclinice uzuale, programarea pacienilor pentru
investigaii de specialitate, administrarea tratamentelor, intervenii n
situaii de urgen, monitorizarea strii pacientului, completarea
documentelor de eviden a medicamentelor, de eviden a pacienilor i
de observaie clinic medical, sterilizarea instrumentelor i a materialelor,
administrarea medicamentelor, asigurarea condiiilor igienico- sanitare
generale la locul de munc, precum i asigurarea condiiilor necesare
desfurrii tratamentelor i recoltrilor. Inca de la internare comunicarea
cu pacientul se dovedeste a fi cea mai importanta, pacientul trebuie sa fie
echilibrat psihic asistenta medicala explicandu-i scopul si natura
interventiillor, familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant, asigura un
mediu de securitate linistitor si administreaza medicatia recomandata de
medic, local si general. De asemenea, suplinineste nevoile pe care
pacientul nu si le poate satisface autonom: a manca si a bea, a se misca si
a avea o buna postura, a-si mentine tegumentele curate si integre, a evita
pericolele,a se odihni, a comunica. Interventia asistentei medicale va fi
orientata asupra lipsei si consta in a spori independenta pacientului. In
final se obtine ameliorarea dependentei sau castigarea independentei.
Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independenta, spre castigarea
autonomiei pacientului. In momentul externarii din spital, pacientul va fi
pregatit si instruit asupra noului sau mod de viata, evitarea eforturilor
fizice , administrarea corecta a medicatiei, controale medicale periodice ,
iar apartinatorii vor fi informati si ei la randul lor de modul de viata al
pacientului. De asemenea, asistenta medicala din ambulator va fi
informata asupra pacientului externat pentru a-l avea in evidenta, unii
dintre acesti pacienti avand nevoie permanenta de o persoana care sa-i
ingrijeasca la domiciliu (pacienti cu cecitate din diverse cauze).

In concluzie, competenta profesionala se demonstreaza prin cunostinte

teoretice aprofundate si capacitatea de a le aplica intr-o activitate
creatoare, de ingrijire individualizata, personalizata, competenta si
umana.

Deci, in final doresc sa reamintesc ca a fi asistenta medicala inseamna:

sa nu fi niciodata plictisita;

sa fi deseori frustrata;

sa fi inconjurata de probleme;

sa ai multe de facut si atat de putin timp;

sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai foarte putina autoritate;

sa intri in vietile oamenilor, ale copiilor si sa marchezi o diferenta;

unii te vor binecuvanta, altii te vor blestema;

vei vedea oameni (copii) in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea
mai buna;

nu vei inceta niciodata sa fi uluita de capacitatea oamenilor (copiilor) de a

iubi, de a indura si de curajul acestora;

vei vedea viata incepand si sfarsindu-se;

vei repurta victorii triumfatoare si esecuri devastatoare;

vei plange mult;

vei rade mult;

vei sti ce inseamna sa fi om si sa fi uman.