SĂ ÎNȚELEGEM

POLITICILE
UNIUNII
EUROPENE Politica
Creșterea
competitivității regională
regiunilor și
orașelor europene,
stimularea creșterii
economice și
crearea de locuri
de muncă
P o l it ic a r egio nal ă es t e o  p o l it ic ă d e
in ves t iț ii s t r at egic e, c ar e î ș i p r o p une
s ă s t im ul eze c r eș t er ea ec o n o m ic ă
a t ut ur o r r egiunil o r ș i o r aș el o r d in UE
ș i s ă am el io r eze c al it at ea vieț ii
c et ăț enil o r. D e as em en ea, es t e
o  exp r es ie a s o l id ar it ăț ii, d eo ar ec e
p un e ac c ent p e s p r ijinir ea r egiunil or
m ai p uț in d ezvo l t at e.

SĂ ÎNȚELEGEM
POLITICILE
UNIUNII EUROPENE
Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii
Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în
diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.
Publicațiile sunt disponibile online:
http://europa.eu/pol/index_ro.htm
http://europa.eu/!gX78yg
Cum funcționează Uniunea Europeană
12 lecții despre Europa
Europa 2020: Strategia de creștere economică a Europei
Părinții fondatori ai UE
Afaceri externe și securitate
Afaceri maritime și pescuit
Agenda digitală
Agricultură
Ajutor umanitar și protecție civilă
Buget
Cercetare și inovare
Combaterea fraudei
Combaterea schimbărilor climatice
Comerț
Concurență
Consumatori
Cooperare internațională și dezvoltare
Cultură și audiovizual
Educație, formare, tineret și sport
Energie
Extindere
Impozitare
Întreprinderi
Justiție, drepturi fundamentale și egalitate
Mediu
Migrație și azil
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Piața internă
Politica regională
Sănătatea publică
Sectorul bancar și financiar
Securitatea la frontiere
Siguranța alimentară
Transporturi
Uniunea economică și monetară și moneda euro
Vamă
CUPRINS
De ce are UE nevoie de o politică
regională?
Principala politică de investiții a Europei
pentru creștere și locuri de muncă  . . . . . .  3
Cum funcționează politica regională?
Fonduri pentru orașe și regiuni
în creștere  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  6
Maximizarea impactului
investițiilor UE
Investiții orientate spre creștere
economică și ocuparea forței de
muncă până în 2020  . . . . . . . . . . . . . . .  10
Perspective
Politica regională a UE 2014-2020:
o nouă epocă a cheltuielilor
strategice  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  15
Informații suplimentare . . . . . . . . . .  16
Să înțelegem politicile Uniunii Europene:
Politica regională
Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Informarea cetățenilor
1049 Bruxelles
BELGIA
Manuscris actualizat în noiembrie 2014
Ilustrația copertei și a paginii 2:
© iStockphoto.com/Voon Nam Fook
16 p. — 21 × 29,7 cm
ISBN 978-92-79-41303-2
doi:10.2775/77225
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene,
2014
© Uniunea Europeană, 2014
Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau
reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se
solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de
autor.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
De ce are UE nevoie de o politică regională?
Principala politică de investiții a Europei pentru creștere
și locuri de muncă
Investiții în regiunile mai puțin
dezvoltate ale Uniunii
Politica regională beneficiază de cea mai mare parte din
bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde
de euro dintr‑un total de 1 082 de miliarde de euro)
și este, prin urmare, principalul instrument de investiții
al Uniunii.
Aceste resurse sunt utilizate pentru a finanța
infrastructuri strategice de transport și de comunicații,
pentru a favoriza tranziția către o economie mai
ecologică, pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii
(IMM) să devină mai inovatoare și mai competitive, pentru
a crea oportunități de locuri de muncă noi și durabile,
pentru a consolida și moderniza sistemele de învățământ
și pentru a construi o societate mai favorabilă incluziunii.
Astfel, politica regională devine catalizator pentru fonduri
publice și private suplimentare, nu numai pentru că obligă
statele membre să cofinanțeze proiecte din bugetele lor
naționale, ci și pentru că ajută la consolidarea încrederii
investitorilor. Luând în considerare această contribuție
națională și efectul de levier al instrumentelor financiare,
impactul global al investițiilor UE pentru 2014-2020 s‑ar
putea ridica la peste 500 de miliarde de euro.
ÎN BENEFICIUL TUTUROR REGIUNILOR UE
Insulele Canare
Guadelupa,
Martinica
Guyana
Franceză
Mayotte Réunion
Madeira
Azore
3
Politica regională reprezintă, de asemenea, expresia
solidarității dintre statele membre ale UE, întrucât
orientează cea mai mare parte a fondurilor disponibile
către regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. Acestea
își pot valorifica astfel întregul potențial economic,
ceea ce va duce la atenuarea disparităților regionale
existente la nivel european și național. De exemplu,
cifrele din 2011 (cele mai recente date disponibile)
arată că în regiunile UE produsul intern brut (PIB)
varia între 29 % din media UE-27 (în regiunea bulgară
Severozapaden și nord‑estul României) și 321 %
(în centrul Londrei). Această constatare evidențiază
necesitatea unei politici de investiții bine orientate și
strategice, care adaptează investițiile UE la nevoile
fiecărei regiuni în parte.
Mii de proiecte în întreaga UE
Politica regională a UE a finanțat de‑a lungul anilor zeci
de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea
creșterii economice și crearea de locuri de muncă,
aducând astfel beneficii statelor membre și Uniunii în
ansamblu. Între 1989 și 2013, s‑au alocat din bugetul
UE peste 800 de miliarde de euro pentru cofinanțarea
proiectelor menite să susțină creșterea regională.
Cele 274 de regiuni ale UE vizate de politica regională în
perioada 2014-2020 și categoriile de eligibilitate pentru
fondurile structurale – Fondul european de dezvoltare
regională (FEDR) și Fondul social european (FSE).
Categorie
Regiuni mai puțin dezvoltate (PIB/cap de locuitor < 75 % din
media UE-27): 182,2 miliarde de euro
Regiuni de tranziție (PIB/cap de locuitor ≥ 75 % și < 90 % din
media UE-27): 35,4 miliarde de euro
Regiuni mai dezvoltate (PIB/cap de locuitor ≥ 90 % din media
UE-27): 54,3 miliarde de euro
În aceeași perioadă, alte surse de finanțare în cadrul politicii
regionale includ Fondul de coeziune (65,3 miliarde de euro),
Cooperarea teritorială europeană (10,2 miliarde de euro), „Inițiativa
privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” (3,2 miliarde de
euro) și alocații specifice pentru regiunile ultraperiferice și puțin
populate (1,6 miliarde de euro).
 4 S Ă
Originile și evoluția politicii regionale
1957 – Este menționată pentru prima
dată în Tratatul de la Roma.
1958 – Este creat Fondul social
european (FSE).
1975 – Este creat Fondul european
de dezvoltare regională (FEDR).
1986 – Este stabilit temeiul juridic al politicii
regionale în Actul Unic European.
1988 – Fondurile structurale sunt integrate
într‑o politică globală de coeziune, în vederea
adaptării la aderarea Greciei (1981), Spaniei
și Portugaliei (1986). Buget: 64 de miliarde de
ECU (ulterior, ECU s‑a transformat în euro).
1993 – Tratatul de la Maastricht introduce
Fondul de coeziune, Comitetul Regiunilor
și principiul subsidiarității (potrivit căruia
deciziile trebuie luate într‑un mod cât mai
descentralizat și mai local cu putință pentru
a permite abordarea eficientă a problemelor).
1994-1999 – Sunt dublate resursele
pentru fondurile regionale, acestea
ajungând la o treime din bugetul UE.
Aceste resurse au contribuit la îmbunătățirea calității
vieții cetățenilor din UE, la crearea de locuri de muncă și la
promovarea cercetării, dezvoltării și inovării. De exemplu,
numai între 2007 și 2012, politica regională a UE:
•• a creat circa 594 000 de locuri de muncă
(262 000 în IMM‑uri);
•• a făcut investiții directe în 198 000 de IMM‑uri;
•• a sprijinit 77 800 de întreprinderi nou‑înființate;
•• a finanțat 61 000 de proiecte de cercetare;
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
1995 – Este adăugat un obiectiv special pentru
a sprijini regiunile mai puțin populate din Finlanda
și Suedia. Buget total: 168 de miliarde de ECU.
2000-2004 – Instrumentele de preaderare
le oferă finanțare și know‑how țărilor
care doresc să adere la UE.
2004 – Zece țări aderă la UE (populația Uniunii
crește cu 20 %, însă PIB‑ul cu doar 5 %). Buget:
213 miliarde de euro pentru UE-15; 22 de miliarde
de euro pentru noile state membre (2004-2006).
2007-2013 – Buget: 347 de miliarde de euro
(25 % pentru cercetare și inovare și 30 %
pentru infrastructura de mediu și măsurile
de combatere a schimbărilor climatice).
2014-2020 – Buget: 351,8 miliarde de euro,
cu un accent deosebit pe patru priorități în
materie de investiții: cercetare și inovare, agenda
digitală, sprijin pentru IMM‑uri și o economie cu
emisii scăzute de carbon. Aproximativ 100 de
miliarde de euro vor fi dedicate acestor sectoare,
26,7 miliarde sprijinind trecerea la o economie
cu un conținut scăzut de carbon (eficiență
energetică și energie din surse regenerabile).
•• a oferit acces la bandă largă unui număr de peste
5 milioane de cetățeni ai UE;
•• a contribuit la construirea a 1 208 km de drumuri și
a 1 495 km de cale ferată pentru a facilita crearea unei
rețele transeuropene de transport (TEN‑T) eficiente;
•• a îmbunătățit calitatea vieții cetățenilor din zonele
urbane, prin intermediul unui transport durabil și al
unor sisteme moderne de furnizare a apei, de care
beneficiază 3,2 milioane de cetățeni.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
5

EXEMPLE DE PROIECTE DIVERSE COFINANȚATE PRIN POLITICA În aceeași perioadă, valoarea proiectelor selectate în
REGIONALĂ A UE
zonele urbane s‑a ridicat la cel puțin 100 de miliarde de
euro. Aproximativ 20 % din această sumă a fost alocată
unor proiecte integrate în materie de regenerare urbană

© Uniunea Europeană
și rurală, educație, sănătate, îngrijire a copilului, locuințe
și alte infrastructuri sociale. În special, finanțarea
Beacon, Regatul Unit – pentru proiecte integrate privind regenerarea urbană
Dezvoltarea unor produse s‑a ridicat la 6,8 miliarde de euro, în timp ce investițiile
ecologice pentru o economie în infrastructura socială s‑au cifrat la 11,4 miliarde de
cu emisii scăzute de carbon euro.

Cu alte cuvinte, politica regională are un impact puternic

în multe domenii și la niveluri diferite. În consecință,

© Uniunea Europeană
este pe deplin complementară cu alte politici, cum ar fi
cele din domeniul educației, ocupării forței de muncă,
Rețea de troleibuz Gdynia, energiei, mediului, pieței interne, cercetării și inovării.
Polonia – Îmbunătățirea
calității vieții prin transport Estimările arată că investițiile realizate prin politica
public durabilt regională au contribuit la creșterea venitului în
regiunile cele mai sărace: între 2007 și 2010, PIB‑ul
pe cap de locuitor a crescut în aceste regiuni de la
60,5 % la 62,7 % din media UE-27. De asemenea, se
© Uniunea Europeană

preconizează că PIB‑ul celor 13 țări care au aderat la

Uniune în sau după 2004 (1) va crește cu aproximativ
2,4 % pe an între 2007 și 2025.
Centrul de cercetare și
monitorizare a infecțiilor
din Lyon, Franța
Coeziune economică, socială și teritorială
©Uniunea Europeană

Politica regională este cunoscută și sub denumirea

de „politică de coeziune”, întrucât scopul său
general este să consolideze coeziunea economică,
Art on Chairs, socială și teritorială în regiunile eligibile
Portugalia – Creșterea pentru finanțare. În practică, este vorba de:
competitivității regiunii
prin inovare în IMM-uri
—— coeziune economică și socială, prin stimularea
competitivității și a creșterii economice
ecologice la nivel regional, furnizarea de
servicii mai bune, creșterea oportunităților
de angajare și îmbunătățirea calității vieții;

—— coeziune teritorială, prin conectarea regiunilor

pentru a le ajuta să își valorifice punctele forte
și să lucreze împreună în configurații noi și
inovatoare în vederea abordării provocărilor
comune (cum ar fi schimbările climatice),
ceea ce va consolida Uniunea în ansamblu.

(1) Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,

Republica Cehă, România, Slovenia, Slovacia și Ungaria.
 6 S Ă
Cum funcționează politica regională?
Fonduri pentru orașe și regiuni în creștere
Fonduri regionale: prezentare generală
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și
Fondul social european (FSE) sunt cunoscute sub
numele de fonduri structurale, deoarece sunt destinate
să investească în restructurarea economică și socială
în UE, contribuind astfel la reducerea diferențelor de
dezvoltare dintre regiunile europene, de exemplu în
ceea ce privește infrastructura și ocuparea forței de
muncă. Alături de Fondul de coeziune, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul
european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM),
ele reprezintă Fondurile structurale și de investiții
europene. Pe lângă normele comune pentru Fondurile
structurale și de investiții europene (a se vedea capitolul
următor), se aplică și unele prevederi specifice.
În timp ce Fondul de coeziune investește în rețele de
transport și proiecte de mediu, FEADR ajută zonele
rurale să obțină un sector agricol mai ecologic, mai
solid și mai inovator, iar FEPAM promovează un pescuit
și o acvacultură sustenabilă și competitivă în întreaga
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
UE. Așadar, fiecare fond contribuie în felul său la
îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020,
strategia europeană pentru creștere și locuri de muncă
(pentru informații suplimentare, a se vedea broșura
dedicată strategiei Europa 2020).
Un alt fond important gestionat de Comisia Europeană
este Fondul de solidaritate al UE (FSUE), creat în
vara anului 2002, ca urmare a inundațiilor grave care
au afectat țările din centrul Europei. FSUE este acum un
fond stabil, cu un buget anual de 500 de milioane de
euro. El reprezintă expresia solidarității europene față
de regiunile afectate de catastrofe. Astfel, UE poate
răspunde în mod rapid, eficient și flexibil pentru a ajuta
orice țară membră (sau țări candidate la aderare) în
cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni
grave asupra condițiilor de viață, asupra mediului sau
asupra economiei. FSUE vine în completarea eforturilor
naționale depuse de serviciile publice contribuind,
de exemplu, la operațiunile de curățare și refacere
a infrastructurii sau la furnizarea de adăposturi
temporare.
© NesaCera/Shutterstock
Fondul de solidaritate al UE
oferă ajutor financiar tuturor
regiunilor din UE afectate de
catastrofe naturale majore.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Fondurile regionale pe larg
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
investește în sectoare care încurajează creșterea,
pentru a stimula competitivitatea și crearea de
locuri de muncă în toate regiunile și orașele UE.
Acțiunile FEDR sunt concepute pentru a aborda
provocări economice, sociale și de mediu, punând un
accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Se
estimează că, în perioada 2014-2020, peste 50 % din
investițiile FEDR vor fi orientate către zonele urbane.
FEDR acordă o atenție specială și caracteristicilor
teritoriale specifice, de exemplu zonelor dezavantajate
din punct de vedere geografic (izolate, muntoase,
cu densitate scăzută a populației). Nu în ultimul
rând, regiunile ultraperiferice ale Uniunii (de
exemplu, Insulele Canare, Réunion și Guadelupa)
beneficiază, de asemenea, de asistență specifică
din partea FEDR pentru a compensa posibilele
dezavantaje create de distanțele mari.
De asemenea, FEDR promovează și finanțează
cooperarea transfrontalieră, transnațională și
interregională (așa‑numita cooperare teritorială
europeană), acoperind o gamă largă de aspecte,
inclusiv infrastructura comună de transport, inovarea
și rețelele de comunicație, comerțul transfrontalier,
gestionarea comună a resurselor naturale și
conectarea zonelor urbane și rurale. Aceste forme
de cooperare au o valoare adăugată clară, nu
doar pentru UE, ci și pentru regiunile învecinate.
Fondul social european (FSE), înființat în 1958,
este cel mai vechi fond structural. Scopul său
este să ajute persoanele aflate în căutarea unui
loc de muncă, oferindu‑le acces la o formare
corespunzătoare în vederea îmbunătățirii capacității
de inserție profesională, și să contribuie la
reconversia profesională a lucrătorilor, ajutându‑i
să dobândească noi competențe și să se
adapteze la noi situații profesionale. La nivelul UE,
aproximativ 15 milioane de persoane iau parte
anual la mii de proiecte cofinanțate prin FSE.
7
De asemenea, FSE investește în proiecte care vizează
combaterea discriminării în toate formele sale și
sprijinirea comunităților marginalizate în vederea
integrării în societate. În sfârșit, FSE investește în
creșterea eficienței administrațiilor și serviciilor
publice pentru a garanta obținerea de rezultate
de către instituțiile care răspund de educație,
ocuparea forței de muncă, politici sociale etc.
Fondul de coeziune: creat în 1994, Fondul de coeziune
investește în mediu și rețele de transport în țările din
UE al căror PIB se situează sub 90 % din media UE-28
(în special țări din Europa Centrală și de Est, precum și
Grecia, Cipru, Malta și Portugalia). Fondul promovează
în mod activ creșterea economică ecologică, reducând
în același timp disparitățile economice și sociale prin
îmbunătățirea accesibilității și conectivității regionale.
Fondul sprijină în special Rețeaua transeuropeană
de transport (TEN‑T), esențială pentru
buna funcționare a pieței interne și pentru
facilitarea circulației terestre, maritime și
aeriene a persoanelor și mărfurilor.
Fondul de coeziune investește în adaptarea
la schimbările climatice și prevenirea riscurilor,
în sectoarele apei și deșeurilor, precum și în
mediul urban. El poate sprijini, de asemenea,
proiecte legate de eficiența energetică și de
utilizarea energiei din surse regenerabile în
infrastructurile și companiile publice.
O parte din Fondul de coeziune este rezervată
finanțării coridoarelor principale de transport și
a altor rețele, în baza mecanismului „Conectarea
Europei”, un instrument strategic care investește
în infrastructuri de bandă largă și servicii publice
online, precum și în infrastructuri rutiere, căi ferate,
rețele electrice și gazoducte. Interconexiunile mai
bune vor consolida oportunitățile de afaceri
și securitatea energetică, vor facilita activitățile
economice și călătoriile și, prin urmare, vor aduce
beneficii întreprinderilor și cetățenilor din întreaga UE.
 8 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Sumă record plătită din Fondul de solidaritate pentru restaurarea regiunii Emilia‑Romagna
(decembrie 2012)

O sumă record de 670 de milioane de euro a fost
acordată Italiei, din Fondul de solidaritate al Uniunii
Europene, pentru operațiunile de recuperare derulate
în urma cutremurelor cu magnitudinea de până
la 5,9 grade pe scara Richter care au devastat
regiunea Emilia‑Romagna la data de 20 mai 2012.
Cutremurele au fost urmate de sute de replici care
s‑au simțit și în regiunile vecine, Veneto și Lombardia.
Catastrofa s‑a soldat cu 27 de morți, circa 350 de
răniți și peste 45 000 de persoane evacuate. Clădirile,
infrastructura, întreprinderile, instalațiile industriale,
exploatațiile agricole și patrimoniul cultural bogat
al regiunii au suferit daune grave și extinse.
Cea mai mare parte din suma acordată a fost
destinată operațiunilor de ajutor de urgență și de
salvare, precum și furnizării de cazare temporară.
Aproximativ 292 de milioane de euro au fost
alocate pentru restaurarea imediată a infrastruc-
turilor de învățământ și sănătate, precum și pentru
repararea sistemelor de electricitate și apă.

© European Union

În 2012, Italia a primit 670 de milioane de euro din Fondul de solidaritate al UE după cutremurul care a lovit regiunea
Emilia-Romagna.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
9

Cum sunt investite fondurile? Comisia nu selectează și nu gestionează proiecte

Politica regională a UE este implementată de către
organisme naționale și regionale, în parteneriat cu
Comisia Europeană, în cadrul unui sistem cunoscut
sub numele de „gestiune partajată”. Spre deosebire de
bugetele naționale, care se stabilesc anual, bugetul
pentru politică regională este determinat pe o perioadă
de șapte ani, devenind astfel o resursă valoroasă și
sigură pentru investiții private.
individuale, ci aprobă programele generale care acoperă
o gamă largă de proiecte potențiale. De asemenea,
este important de menționat că, în timp ce Comisia
face posibilă finanțarea globală, țărilor UE le revine
sarcina de a efectua plățile individuale către beneficiari,
prin intermediul agențiilor de plată acreditate la nivel
național și regional.

Procesul cuprinde trei etape principale: Direcționarea investițiilor UE

1. Bugetul și normele privind utilizarea acestuia se —— Comisia pune la dispoziție fondurile la începutul

stabilesc de către Parlamentul European și Consiliul fiecărui an pentru a le permite țărilor UE
de Miniștri al UE (care reunește miniștrii naționali la să investească în proiecte individuale.
nivel european), pe baza unei propuneri a Comisiei.
—— Plățile, certificate de autoritățile naționale,
2. Comisia colaborează cu țările UE în elaborarea
sunt efectuate de către Comisie.
„acordurilor de parteneriat”, care ilustrează
prioritățile de investiții și nevoile lor de dezvoltare. De
asemenea, țările UE prezintă proiectele de programe —— Programele naționale sunt monitorizate în
operaționale (PO), defalcând obiectivele pe domenii mod constant, cu audituri și controale la fața
concrete de acțiune. Acestea pot viza întreaga țară locului de către Comisie și țara în cauză.
și/sau anumite regiuni și pot include programe de
cooperare între mai multe țări. Comisia negociază cu —— Atât Comisia, cât și autoritățile naționale
autoritățile naționale pe marginea conținutului final prezintă rapoarte strategice pe tot parcursul
al acestor planuri de investiții. Toate nivelurile de perioadei bugetare de șapte ani.
guvernanță, inclusiv societatea civilă, ar trebui să fie
consultate și implicate în programarea și gestionarea
programelor operaționale.

3. Programele sunt apoi implementate de țările UE și

de regiunile acestora. În acest scop, sunt selectate,
monitorizate și evaluate sute de mii de proiecte.
Această activitate este organizată de autoritățile
de gestionare din fiecare țară și/sau regiune.

Gestionarea și implementarea programelor cad, în

mare măsură, în sarcina administrațiilor naționale și
subnaționale (regionale și locale). Țările UE trebuie să
ofere Comisiei Europene garanția că fondurile sunt
cheltuite în mod eficient și în conformitate cu legislația
UE. Pentru aceasta, trebuie să pună la dispoziție
sisteme corecte de gestionare, monitorizare și raportare
financiară și să identifice organismele responsabile și
procedurile necesare pentru a garanta existența unei
Prin intermediul FEDR, UE a investit 400 de milioane de euro
în sistemul de metrou regional din Napoli, Italia. Pe lângă
faptul că oferă servicii mai bune și mai frecvente și reduce
timpul de deplasare, sistemul a permis reducerea emisiilor de
dioxid de carbon cu 250 000 de tone pe an și a consumului de
petrol cu 110 000 de tone pe an, la nivelul întregii rețele.
© Uniunea Europeană

piste de audit adecvate.

Trebuie desemnată o autoritate de audit pentru

fiecare program operațional. Aceasta prezintă Comisiei
o strategie de audit, un aviz anual de audit și un raport
anual de control, care ține cont de aspectele identificate
pe parcursul auditărilor realizate în cursul ultimelor
12 luni.
 10
Maximizarea impactului investițiilor UE
Investiții orientate spre creștere economică și ocuparea
forței de muncă până în 2020
Un număr limitat de priorități
de investiții
Deși Europa se află pe drumul către redresarea
economică, este important, în contextul unor resurse
financiare limitate, ca UE să obțină rezultate mai bune
cu investiții mai mici și să garanteze valoarea adăugată
pentru fiecare euro investit la nivel european. Prin
adoptarea, la sfârșitul anului 2013, a unui nou pachet
legislativ privind politica regională, UE și‑a revizuit
abordarea față de finanțarea pentru 2014-2020, pentru
a maximiza impactul finanțării UE disponibile.
Între anii 2014 și 2020, vor fi investite în total în
regiunile UE peste 351,8 miliarde de euro. Nivelul
sprijinului și contribuția națională („rata de cofinanțare”)
sunt adaptate la fiecare regiune de dezvoltare
economică:
REGIUNI MAI PUȚIN DEZVOLTATE
(PIB < 75 % DIN MEDIA UE-27) (*)
REGIUNI DE TRANZIȚIE
(PIB ÎNTRE 75 % ȘI 90 % DIN MEDIA UE-27)
REGIUNI MAI DEZVOLTATE
(PIB > 90 % DIN MEDIA UE-27)
(*) Cifrele sunt anterioare aderării Croației la UE în iulie 2013.
Toate proiectele care primesc finanțare vor contribui la
realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. Politica
regională este principalul instrument de investiții pentru
îndeplinirea obiectivelor UE: accelerarea creșterii și
crearea de locuri de muncă prin inovare și sprijin pentru
întreprinderile mici, soluționarea problemelor legate de
schimbările climatice și de dependența energetică și
reducerea sărăciei și a excluziunii sociale.
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Fondurile alocate politicii regionale sunt, în mod clar,
direcționate către un număr limitat de priorități de
investiții, cu un accent puternic pe rezultate. Țările
și regiunile din UE sunt obligate să indice, în cadrul
acordurilor de parteneriat, ce obiective urmăresc și
ce rezultate intenționează să obțină cu resursele
disponibile. De asemenea, trebuie să determine cu
precizie cum vor evalua progresele înregistrate în
vederea atingerii acestor obiective. Acest lucru permite
o dezbatere și o monitorizare periodică a modului în
care sunt utilizate fondurile, precum și recompensarea,
către sfârșitul perioadei, a programelor de succes (prin
intermediul unei „rezerve de performanță”).
Pentru a garanta o mai bună coordonare a fondurilor
și pentru a evita suprapunerile, UE a elaborat un set
comun de norme pentru cele cinci fonduri structurale
și de investiții europene: acest lucru permite și o mai
bună conectare cu alte instrumente europene, cum ar
fi Orizont 2020 (noul program al UE pentru cercetare
și inovare) și mecanismul „Conectarea Europei”
(a se vedea capitolul anterior).
Noile norme comune pentru cele cinci fonduri structurale și de
investiții vor crea legături mai bune între fonduri și între
politici, vor simplifica procedurile și vor garanta că banii sunt
investiți mai repede în regiunile de pe teritoriul UE.
NORME COMUNE
Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală
Fondul social european
Fondul european
de dezvoltare regională
Fondul
Fondul european pentru de coeziune
pescuit și afaceri maritime
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Condiții prealabile pentru investiții
eficiente
Înainte ca finanțarea să fie dirijată către regiuni și
orașe, potențialii beneficiari trebuie să îndeplinească
o serie de condiții prealabile menite să garanteze că
toate investițiile UE sunt clar direcționate și eficiente.
Acestea prevăd, de exemplu:
•• dezvoltarea unor strategii inteligente de
specializare: regiunile ar trebui să se specializeze
în sectoarele care le oferă cel mai mare potențial
de creștere și competitivitate și să promoveze
parteneriate între universități, institute de cercetare,
întreprinderi și administrații publice, cu scopul de
a elabora produse și servicii inovatoare;
•• strategii de reducere a șomajului în rândul tinerilor
și de promovare a nediscriminării;
•• conformarea la normele de mediu;
•• reforme favorabile întreprinderilor;
•• măsuri de îmbunătățire a sistemelor de achiziții
publice.
Exemplu de proiect: Lansarea în România a unui centru de cercetare de înalt nivel —
Proiectul ELI
Obiectivul ELI‑NP este să creeze un centru
european de cercetare la nivel înalt în domeniul
laserului de putere ultraînaltă și al interacțiunii
dintre laser și materie. Centrul va atrage cercetători,
studenți și întreprinderi din toată lumea, care vor
avea posibilitatea de a studia aplicații ale laserului
benefice pentru societate. Proiectul ar trebui să
înscrie Europa pe harta cercetării în fizică nucleară
cu ajutorul tehnologiei laser de înalt nivel. Instalat de
principiu la Măgurele, lângă București, proiectul ELI‑NP
cuprinde și alte două instalații, situate în Ungaria și
în Republica Cehă, și face parte dintr‑un consorțiu în
domeniul cercetării care reunește 40 de parteneri din
13 țări ale UE. Până în 2018, ELI‑NP va angaja 262
de cercetători, inclusiv 36 de membri ai personalului
auxiliar, și va avea o contribuție importantă la
UE a investit aproape 150 de milioane de euro într-un consorțiu
european în domeniul cercetării de vârf care reunește 13 țări.
11
Strategiile trebuie, de asemenea, să fie în concordanță
cu „programele naționale de reformă” convenite în
cadrul semestrului european, sistemul UE de gestionare
economică colectivă. Semestrul european este
o verificare anuală a stării economiilor UE, reunind
toate țările și instituțiile europene. În cadrul acestui
exercițiu, țările membre primesc recomandări specifice,
pe bază individuală, cu privire la realizarea de reforme.
În cazul în care consideră că planul de investiții al unei
țări nu este în concordanță cu programele naționale de
reformă sau nu este în măsură să permită realizarea
reformelor relevante a căror necesitate a fost
identificată în cadrul semestrului european, Comisia
poate solicita țării în cauză să își modifice programul,
astfel încât acesta să sprijine reformele structurale
esențiale. În ultimă instanță, Comisia poate suspenda
alocarea fondurilor, dacă recomandările economice sunt
încălcate în mod grav și repetat (de exemplu, în cazul
în care o țară se confruntă cu dezechilibre economice
majore sau cu deficite bugetare excesive). Acest lucru
garantează că impactul investițiilor UE asupra creșterii
și locurilor de muncă nu este compromis de politici
economice neviabile sau de o capacitate administrativă
slabă.
reducerea „exodului creierelor” în regiune. Centrul va
deveni operațional în 2015. Proiectul reprezintă un
exemplu remarcabil al modului în care instrumentele
politicii regionale a UE pot fi folosite pentru a servi
deopotrivă obiectivului privind coeziunea economică
și dezvoltării Spațiului European de Cercetare
(SEC). Buget total: 356 de milioane de euro.
© ELI-NP România
Finanțare totală din FEDR:
149,3 milioane de euro
 12
RegioStars — Recompensarea inovării
Comisia a organizat prima ediție a premiilor
RegioStars în 2008, invitând toate regiunile din
UE să înscrie proiecte în concurs. Participanții
au provenit în special din Belgia, țările baltice,
Portugalia și Regatul Unit. Toate proiectele
depuse evidențiază abordări inovatoare în
materie de dezvoltare regională la nivel local.
Premiile își propun să identifice bune practici în
materie de dezvoltare regională și urbană, prin
recompensarea proiectelor originale și inovatoare
Investițiile europene orientate către
o creștere inteligentă și ecologică
pentru toți
Investițiile FEDR merg mână în mână cu diverse politici
europene pentru a genera creștere economică și locuri
de muncă în întreaga UE. Pentru a garanta că fiecare
euro este investit în mod judicios, acțiunile FEDR au în
vedere patru domenii prioritare (a se vedea mai jos):
•• inovare și cercetare;
•• tehnologiile informației și comunicațiilor;
•• îmbunătățirea competitivității IMM‑urilor;
•• tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid
de carbon.
© European Union
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
cu valoare de inspirație pentru alte regiuni. În
2013, la cea de a șasea ediție, s‑a înregistrat
un număr record de 149 de participanți, înscriși
în cinci categorii diferite. Au fost selectați 27 de
finaliști, care s‑au bucurat de aprecieri deosebite.
De exemplu, câștigătorul la categoria „creștere
inteligentă” a fost Parcul științific și tehnologic UPTEC
de la Universitatea din Porto, Portugalia. Parcul
creează clustere, pentru a conecta universitățile,
institutele de cercetare și întreprinderile locale din
sectoare economice cu potențial de inovare. Cu
o contribuție de 15,4 milioane de euro din partea
FEDR, companiile cu sediul la UPTEC au creat 1 199
de locuri de muncă de înaltă calificare (90 % dintre
ele pentru absolvenți), ceea ce a permis consolidarea
creșterii economice în regiune. La London Web
Summit, proiectul a câștigat premiul publicului și
a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai bune
patru incubatoare din Europa.
Resursele alocate acestor priorități depind de categoria
în care se încadrează regiunea:
•• în regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80 % din
finanțarea FEDR trebuie să se axeze pe cel puțin
două dintre aceste priorități;
•• în regiunile de tranziție acest procent trebuie să fie de
60 %, iar în regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să
se ridice la 50 %.
În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate
în mod direct către proiecte care vizează trecerea la
o economie cu emisii scăzute:
•• regiunile mai dezvoltate: 20 % din fondurile alocate;
•• regiunile de tranziție: 15 %;
•• regiunile mai puțin dezvoltate: 12 %.
Campusul RDM Innovation
Dock, un proiect sprijinit de
fondurile politicii regionale
a UE. Acest fost șantier naval
din Rotterdam, Țările de Jos,
s-a transformat în 2011
într-un campus pentru
instituții de învățământ,
institute de cercetare și
întreprinderi inovatoare.
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Cercetare și inovare
Europa trebuie să investească mai mult în cercetare
și inovare, deoarece acestea sunt motoarele
principale ale creșterii economice și creării de locuri
de muncă. Europa se află în urma competitorilor săi
în termeni de investiții, cheltuind considerabil mai
puțin decât Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud.
La rândul său, China recuperează rapid din handicap.
Unul dintre obiectivele strategiei Europa 2020 este de
a garanta că țările membre investesc în cercetare
3 % din PIB‑ul global al Uniunii. Fondurile FEDR
investesc atât în cercetarea de bază, cât și în cea
aplicată, încurajând toți actorii din lanțul inovării
(institute de cercetare, universități, centre tehnologice,
antreprenori, întreprinderi mari și mici, instituții
financiare etc.) să lucreze împreună pentru a genera
produse și servicii inovatoare de care țările UE au
nevoie pentru a rămâne competitive la nivel
internațional.
Tehnologiile informației și
comunicațiilor (TIC)
Utilizarea eficientă a TIC de către întreprinderi este, în
prezent, o condiție necesară pentru productivitate,
competitivitate, o creștere economică generatoare de
venituri mai mari și crearea de locuri de muncă. Prin
urmare, FEDR investește în infrastructurile TIC pentru
a facilita accesul la conexiuni de mare viteză în toate
regiunile, în special în regiunile periferice, în zonele
rurale și în cele mai puțin dezvoltate. Fondul va
continua să faciliteze trecerea la utilizări inovatoare
ale serviciilor TIC de către întreprinderi (de exemplu,
e‑learning, e‑business), cetățeni (de exemplu,
alfabetizare digitală, competențe digitale) și
administrațiile publice (de exemplu, e‑sănătatea,
guvernarea electronică) în vederea îmbunătățirii
productivității și a calității vieții.
13
Creșterea competitivității IMM‑urilor
IMM‑urile constituie coloana vertebrală a economiei
europene: în număr de circa 20 de milioane, ele
reprezintă 99 % din întreprinderile din UE și sunt
esențiale pentru creșterea economică și crearea de
locuri de muncă. Pentru a garanta că acestea rămân
competitive și pot atrage oameni talentați, FEDR
promovează și investește în spiritul antreprenorial,
pentru a stimula crearea de întreprinderi și pentru
a facilita accesul acestora la o gamă largă de noi
instrumente de finanțare (împrumuturi, capital de risc
și microfinanțare). Scopul acestor acțiuni este
creșterea efectului de levier al investițiilor UE, într‑un
moment în care resursele bugetare sunt limitate,
ceea ce va stimula investițiile suplimentare din
partea sectorului privat.
Trecerea la o economie cu emisii reduse
de dioxid de carbon
În perioada 2014-2020, FEDR va investi aproape 27
de miliarde de euro în ecologizarea economiei.
Aceasta înseamnă că se va folosi mai multă energie
din surse regenerabile, atât în sectorul public, cât și în
cel privat, va crește eficiența energetică, de exemplu
în clădirile de locuințe și în instituții publice, și se vor
face investiții în rețele inteligente de distribuție
a energiei electrice. FEDR contribuie, de asemenea, la
reducerea emisiilor provenite din transporturi,
investind în cercetarea din domeniul tehnologiilor cu
emisii reduse de carbon și promovând transportul
public durabil.
Plasarea orașelor europene în centrul
procesului de elaborare a politicilor
Peste două treimi din cetățenii europeni locuiesc în
prezent în orașe; până în 2020, ei vor reprezenta 80 %
din populația totală. Este deci clar că cea mai mare
parte a creșterii economice va fi generată de orașele
europene și că nici UE, nici țările membre nu își vor
putea realiza obiectivele în materie de politici economice
și sociale fără a implica orașele. Cifrele vorbesc de
la sine: regiunile metropolitane găzduiesc 59 % din
populația UE și oferă 62 % din totalul locurilor de
muncă, generând 67 % din PIB‑ul Uniunii.
 14 S Ă
În orașe apar principalele provocări și se aplică cele
mai eficiente soluții, prin urmare ele reprezintă locul
ideal pentru implementarea multor politici europene și
naționale la nivel local. De exemplu, pentru ca UE să
își îndeplinească obiectivele în materie de schimbări
climatice, este nevoie ca orașele să abordeze mai bine
aspectele legate de eficiența resurselor și a energiei, în
special în transporturi, locuințe și design urban. O abordare
în multiple direcții este necesară pentru ca orașele să
găsească soluții la probleme precum concentrarea sărăciei,
segregarea spațială și îmbătrânirea populației.
Mai mult de jumătate din totalul investițiilor FEDR
pentru perioada 2014-2020 va viza în mod explicit
zonele urbane, de exemplu promovarea strategiilor cu
emisii scăzute de carbon, îmbunătățirea mediului urban,
inclusiv regenerarea terenurilor industriale dezafectate
și reducerea poluării aerului, și promovarea sistemelor
durabile de transport urban. Aceste proiecte de investiții
își vor propune, mai mult ca oricând, să sprijine orașele
în abordarea provocărilor cu care se confruntă și să ajute
UE să exploateze potențialul pe care îl au zonele urbane
în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii.
Strategii macroregionale
FEDR sprijină, alături de alte surse de finanțare,
strategiile macroregionale care abordează provocările
comune cu care se confruntă un grup de țări dintr‑o
Programul PEACE: consolidarea păcii și
dezvoltarea economiei în Irlanda de Nord
Lansarea programului PEACE în 1995 a fost
rezultatul direct al dorinței UE de a răspunde pozitiv
noilor oportunități apărute în cadrul procesului de
pace din Irlanda de Nord, în perioada anunțurilor de
încetare a focului făcute de grupurile paramilitare.
UE a oferit asistență totală în valoare de 1,3
miliarde de euro. Unul dintre proiectele cele mai
reprezentative a fost „PEACE bridge” (podul păcii)
din Derry/Londonderry, inaugurat oficial de către
comisarul UE pentru politica regională, în iunie
2011. Construcția a costat 14,6 milioane de euro,
peste 11 milioane provenind din finanțare UE.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
anumită zonă geografică. Două astfel de strategii ale
UE au fost deja puse în practică pentru regiunea Mării
Baltice și regiunea Dunării, în timp ce altele noi sunt
elaborate pentru mările Adriatică și Ionică și zonele
alpine.
Politica regională și criza economică
Politica regională a reacționat rapid și eficient la criza
economică, prezentând un nivel ridicat de flexibilitate,
de exemplu, prin „reprogramarea tematică”, adică
redirecționarea fondurilor către zonele cu cele mai mari
nevoi de finanțare și realizarea de investiții în sectoare
esențiale pentru creșterea economică și crearea de
locuri de muncă. Peste 39,2 miliarde de euro, adică
11 % din fondurile totale, au fost redirecționate pentru
a asigura un impact maxim al finanțării, până la
sfârșitul lunii mai 2013, pentru a răspunde celor mai
stringente nevoi economice și de dezvoltare regională și
pentru a garanta eficiența investițiilor UE în ciuda crizei.
În plus, reducerea cofinanțării la nivel național și
alocarea anticipată a fondurilor destinate statelor
membre în criză au asigurat necesarul de lichidități
într‑o perioadă marcată de constrângeri bugetare
semnificative. În 2011-2012 a fost aprobată
o majorare a cofinanțării pentru Spania, Grecia, Irlanda,
Italia, Lituania și Portugalia, în special, și, într‑o mai
mică măsură, pentru Belgia, Franța și Regatul Unit.
Podul păcii a unit practic ambele maluri ale râului
Foyle, într‑o strângere de mână simbolică. Proiectul
a avut o importanță majoră pentru tot orașul,
atât din punct de vedere fizic, cât și metaforic,
conectând comunități pentru care râul devenise
o line de demarcație religioasă și confesională.
Finanțare totală FEDR:
1,3 miliarde de euro
P O L I T I C A R E G I O N A L Ă
Perspective
Politica regională a UE 2014-2020: o nouă epocă
a cheltuielilor strategice
Politica regională, reprezentând puțin peste o treime
din bugetul Uniunii, este principala politică europeană
de investiții pentru dezvoltarea și creșterea regională
și urbană. Aceasta a cofinanțat, de‑a lungul anilor,
o multitudine de proiecte în fiecare țară din UE,
aducând beneficii cetățenilor și întreprinderilor
deopotrivă.
Politica regională a permis crearea a milioane de locuri
de muncă, a dus la realizarea a mii de kilometri de
legături strategice în materie de transport, energie
și bandă largă, a investit în cercetare și inovare,
întreprinderi mici și antreprenoriat, a sprijinit proiecte
inovatoare în domenii precum energia regenerabilă și
eficiența energetică, protecția patrimoniului cultural și
a zonelor naturale de o frumusețe deosebită, a stimulat
creșterea economică în regiunile slab populate și în
regiunile ultraperiferice ale UE.
La momentul redactării acestui document, există semne
pozitive care indică faptul că Europa este pe calea
redresării economice, după una dintre cele mai grave
crize economice și financiare înregistrate din anii 1920
15
și până în prezent. Cu toate acestea, suntem încă într‑o
perioadă de constrângeri fiscale și de reduceri bugetare
care ne afectează pe toți. În perioada de finanțare
2014-2020, a cincea de acest tip după 1989, UE,
împreună cu statele membre, elaborează strategii de
investiții menite să garanteze că fiecare euro cheltuit va
avea efecte multiplicatoare maxime în toată Uniunea.
Implementarea unor noi norme simplificate va spori
coerența între diferitele fonduri și va promova, de
asemenea, complementaritatea între domeniile
de acțiune (cercetare și inovare, politica agricolă
comună, educație și ocuparea forței de muncă, pentru
a menționa doar câteva). Impunerea de noi condiții
privind acordarea finanțării UE, monitorizarea atentă
a utilizării fondurilor și punerea accentului pe un număr
limitat de priorități de investiții strategice sunt măsuri
menite să garanteze că banii ajung acolo unde trebuie.
Prin obiective clare și măsurabile pentru investițiile
realizate prin politica regională, țările și regiunile din
UE pot contribui la atingerea obiectivelor strategiei
Europa 2020 pentru o creștere economică durabilă
și crearea de locuri de muncă.
 16

NA-04-14-857-RO-C
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Informații suplimentare

Cine poate solicita finanțare prin politica regională?

Printre organizațiile eligibile se numără organisme publice, unele entități din sectorul
privat (în special întreprinderi mici), universități, asociații, ONG‑uri și organizații
de voluntariat.

Cum puteți solicita finanțare?

Cererile de finanțare trebuie depuse la autoritatea națională sau regională care

gestionează programul relevant pentru un anumit proiect.

Pe cine pot contacta pentru a obține informații suplimentare?

XX Autoritățile de gestionare din țările UE:

http://ec.europa.eu/regional_policy/manage/authority/authority_ro.cfm
XX Europe Direct: serviciu al UE care vă răspunde la toate întrebările legate de Uniunea Europeană.
Sunați la 00 800 6 7 8 9 10 11 sau consultați site‑ul http://europedirect.europa.eu
XX Reprezentanțele Comisiei Europene în țările UE: http://ec.europa.eu/represent_ro.htm
XX Aflați cum investește UE în regiunea dumneavoastră, consultând baza de date privind proiectele:
http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/index_ro.cfm

Urmăriți‑ne:

http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm (site de informare generală)

http://www.twitter.com/@EU_Regional (actualități)

https://www.yammer.com/regionetwork (rețeaua socială a UE)

http://www.flickr.com/euregional (bază de date cu fotografii)

XX Abonați‑vă la Regioflash, buletinul informativ al Comisiei referitor la politica regională:

www.inforegiodoc.eu

ISBN 978-92-79-41303-2
doi:10.2775/77225